SCREENING POPULATIONAL

- Definitie:

Screening-ul reprezint aplicarea unui test de diagnostic unei populaii asimptomatice, cu

scopul de a clasifica membrii populaiei respective n funcie de probabilitatea de a avea o
anumit boal.

-Scopul unui screening :

de a depista boala n stadii incipiente, de a depista persoanele bolnave nainte ca
simptomele s apar.

-Cerinele unui screening:

Cerine legate de boal:

boala respectiv s pun probleme serioase de sntate public privind

incidena, prevalena, incapacitatea de munc, mortalitatea;

boala s aib durat lung de timp a fazei preclinice.

Cerine legate de testul prin care se face screening-ul

Senzitivitatea (sensibilitatea) i specificitatea testului s fie mari;
testul s nu aib efecte adverse;
testul s fie acceptat de populaie;
aplicarea testului s fie simpl.

Cerine legate de tratamentul bolii

tratamentul efectuat pentru cazurile de boal depistate s aib efecte
maxime;
s existe resursele, echipamentele i personalul competent pentru
screening i pentru tratament.

Cerine legate de programul de screening

costul programului de screening s fie rezonabil n raport cu beneficiul i
cu alte metode preventive;
trebuie s fie foarte bine cunoscute condiiile naturale, astfel nct s se
determine timpul optim de aplicare a testului de screening.

1
 PARAMETRII TESTULUI DE DIAGNOSTIC:

SENSIBILITATE , SPECIFICITATE

Scopul unui test de diagnostic este acela de a confirma sau infirma ipoteza dac o
boal este prezent sau nu;

Ideal ar fi ca un test de diagnostic pozitiv s indice c o boal este prezent, iar

un test negativ de diagnostic s indice c boala este absent;

In practica, dup efectuarea unui test de diagnostic se pot gsi 4 posibiliti- 2

sunt adevarate, iar 2 sunt false (ca in tabel):

Boal prezent Boal absent

a a+b
Test pozitiv b
pozitiv adevrat fals pozitiv

Test c d
negativ fals negativ negativ adevrat c+d

a+c b+d

Definitie:

1. Sensibilitatea este probabilitatea unui test pozitiv atunci cnd boala este
prezent.

Sensibilitatea = a/a+c

2
2. Specificitatea probabilitatea unui test negativ atunci cnd boala este absent.

Specificitatea= d/d+b

-Cu ct senzitivitatea (sensibilitatea) unui test este mai mare, cu att probabilitatea
de a depista persoanele cu boal este mai mare.

- Cu ct specificitatea este mai mare, cu att numrul persoanelor fr boal i cu

test negativ este mai mare

Sensibilitatea si specificitatea:

exprim mpreun validitatea unui test;

valorile trebuie sa fie cit mai mari, pt ca valorile false sa fie cit mai mici (fals
negativ, respectiv, fals pozitiv)

descriu acurateea unui test.

VALORILE PREDICTIVE

1. Valori predictive pozitive (VP+)

Definitie:
1. VP+ estimeaz probabilitatea prezenei unei boli atunci cnd testul de diagnostic
este pozitiv.

-Valoarea predictiv pozitiv (VP+) este reprezentat de procentajul pesoanelor care

au boal i testul de diagnostic pozitiv din toate persoanele cu test pozitiv.

VP+ = a/a+b

Factorii care conduc la creterea PV+

efectuarea screening-ului n rndul unei populaii cu risc mare la dezvoltarea bolii

respective;
prevalena unei boli ntr-o populaie influeneaz mult valoarea predictiv: cu ct
prevalena unei boli crete, cu att crete i VP+

3
 2. Valori predictive negative (VP-)

Definitie:
estimeaz probabilitatea absenei unei boli cnd testul de diagnostic este
negativ.
Valoarea predictiv negativ este reprezentat de procentajul persoanelor
care nu au boala i testul de diagnostic este negativ din toate persoanele cu
test de diagnostic negativ

VP-= d/d+c

-caracterizeaza populatia bolnava si nu testul de diagnostic

MASURI DE FRECVENTA A BOLII

1. PREVALENTA
Definitie: reprezint nr. de cazuri de boal dintr-o populaie.

Prevalenta= Nr cazuri dintr-o populatie/Nr total al populatiei studiate

Scopuri de utilizare: administrative i de planificare a serviciilor de sntate, descriptive,

dg. dintr-o comunitate

Tipuri de prevalenta:

Prevalena punctual (point prevalence) = nr. cazurilor de boal la un anumit

timp/nr. populaiei la acel timp.

Prevalena de perioad de timp (period prevalence)= nr. cazurilor de boal /nr.

populaiei din acea perioad de timp (punctul de mijloc).

Prevalena depinde de perioada de timp care se analizeaz i de incidena

anterioar, deoarece se iau n calcul att cazurile vechi, ct i cele noi de boal.
Cnd incidena i durata bolii sunt relativ constante, relaia dintre inciden i
prevalen este:

Prevalena = Incidena x durata de timp

4
 Factorii care influenteaza prevalenta:

Prevalenta creste prin: Prevalenta scade prin :

Durata mare a bolii Durat scurt a bolii

Prelungirea vieii pacienilor fr Rat mare a mortalitii prin boala
tratament respectiv
Creterea numrului de cazuri noi Descreterea numrului de cazuri
(incidenei) noi (incidenei)
Migrarea in a cazurilor de boal Migrarea in a pesoanelor
sntoase
Migrarea out a indivizilor sntoi Migrarea out a cazurilor de boal

Migrarea in a indivizilor mbuntirea metodelor de

susceptibili la boal tratament pentru indivizii bolnavi
mbuntirea testelor de diagnostic

2. INCIDENTA

Definitie: reprezint nr. cazurilor noi de boal de-a lungul unei perioade specifice de
timp

IR = nr. cazuri noi de boala dintr-o perioada de timp (1 an)/timp persoan

Notiunea de timp-persoana reprezinta timpul total al persoanelor care participa la studiu

5
Total-persoan-timp= 7+5+7+6+1+5+2+5=38
Nr. cazuri noi = 3
Incidena = 3/38= 0,079 = 79cazuri/1000 persoane-ani.

Proporia incidenei cumulative (CIP)= nr. cazuri noi dintr-o perioad de timp/nr. total
de persoane la nceputul studiului.

6
 CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE

A. STUDII DESCRIPTIVE

Studii observaionale
Raportarea unui caz clinic
Serii de cazuri
Studii transversale (prevalenta)
Studii corelaionale (ecologice)

B. STUDII ANALITICE

1. Studii observaionale
Studii caz-martor
Studii de cohorta

2. Studii intervenionale
Trialul clinic

7
 A. STUDII DESCRIPTIVE

Se concentreaza pe descrierea caracteristicilor de distributie a bolilor :

-caracteristici personale: descrierea persoanelor bolnave-distributia lor in functie de
virsta, ocupatie, educatie, venit, stil de viata
-caracteristici de loc : distributia geografica a unei boli, variatii internationale, regionale,
locale
-caracteristici de timp : variatii pe termen scurt (saptamini, zile), pe termen lung (ani)

Tipuri de studii:
1. Raportarea unui caz clinic
2. Seriile de cazuri
3. Studii transversale
4. Studii corelationale (ecologice)

1. Raportarea unui caz clinic

-descrie o observaie atenta si detaliata, neobinuit, a unui singur pacient

-constituie adesea prima etap de recunoatere a unei noi maladii sau a unui nou factor de
risc

2.Extinderea raportarii unui caz la mai multi pacienti, reprezinta seriile de cazuri (2)

Limite:
-seriile de cazuri i cazurile raportate depind de experiena i capacitatea de observaie a
unui cercettor
- nu permit stabilirea concluziilor care pot fi generalizate i la alte cazuri
Avantaj: sugereaza doar existenta unui posibil factor de risc (ex SIDA)

3. Studiile transversale (studii de prevalen, cross-sectional study)

-analizeaz prezena unui factor de risc sau a unei boli ntr-o populaie, la un moment
precis fr s se fac referire la trecut, sau fr s se urmreasc evoluia lor n viitor.
-reprezinta echivalentul unei imagini fotografice
Avantaje:
- sunt singurele studii care pot calcula prevalenta unei boli
-sunt deosebit de utile prin:
-descrierea persoanelor bolnave dintr-o populatie;
- descrierea subgrupelor din populaie n mod special afectate
-stabilirea necesarului de tratamente pentru populatia bolnava
- stabilirea nr de personal medical
- demararea programelor preventive de sanatate publica (ex: fluorizare locala intr-o
comunitate de copii care au o valoare mare a indicatorului CAO)

8
 -sunt rapide si ieftine, comparativ cu alte studii
-reprezinta un prim pas spre un studiu analitic de tip cohorta sau interventional

Dezavantaje:
-nu permit stabilirea relatiei dintre factorul de risc si boala

4.Studiile corelationale
Caracteristici:
-realizeaza o comparatie intre frecventa unui factor de risc si incidenta sau prevalenta unei
boli (ex: incidenta cancerului pulmonar este direct proportionala cu nr tigari fumate?)
-realizeaza o comparatie (corelatie) intre:
a. aceeasi populatie la intervale de timp diferite (ex: prevalenta cariei dentare
la populatia adulta din Iasi, in 2010 si 2015)
b. aceasi perioada de timp la 2 populatii diferite (ex: prevalenta cariei dentare
in 2015 la populatia adulta din Iasi si Vaslui)
- utilizeaza date deja colectate la nivel populational si nu date individuale

Avantaje:
-rapide
- uor de realizat ntr-un timp limitat cci fac apel la date de statistic descriptiv, deja colectate
i publicate
Limite:
-Datele sunt mediile care descriu caracteristicile unei populaii. Ele nu ne permit s cunoatem
dac o persoan expus este efectiv cea care a fcut boala

9
 STUDII ANALITICE DE TIP CAZ-MARTOR

Definitie: studii de tip analitic observational in care subiectii sunt selectionati in functie
de statusul bolii (cazurile sunt persoane bolnave, iar martorii sunt persoane sanatoase)

Caracteristici:
-sunt studii de tip retrospectiv- se urmareste relatia dintre factorul de risc si boala din
trecutul cazurilor si martorilor -ex: pentru studiul dintre cancerul pulmonar si fumat, se
aleg cazuri=bolnavi cu cancer, martori=persoane sanatoase, se stabileste din trecut, citi
dintre martori au fumat/nu au fumat si cite persoane bolnavecazuri, au fumat/nu au
fumat

-Etape:
a. alegerea cazurilor- persoane bolnave dintr-un spital
b alegerea martorilor- bolnavi spitalizati care prezinta alte boli
- din anturajul, familia cazurilor
- de pe lista unui medic de familie

c. Analiza datelor se calculeaza Raportul sanselor (odds ratio)

Cazuri Martori

Expui a b a+b
Ne-expui c d c+d
a+c b+d a+b+c+d

1 ansa (odd) de expunere printre cazuri:

Pr oportia cazurilor exp use a /(a c)

= = a/c
Pr oportia cazurilor ne exp use c /(a c)

2. ansa (odd) de expunere printre martori:

Pr oportia martorilor exp usi b /(b d )

= = b/d
Pr oportia martorilor ne exp usi d /(b d )

10
 3. Raportul anselor:

Sansa de exp unere pr int re cazuri a/c

= = ad/bc
Sansa de exp unere pr int re martori b/d

Avantaje:

-rapide
-puin costisitoare, comparativ cu studiile de cohort
-utilizate pentru bolile rare
- se pot evalua mai muli factori de risc ai aceleai boli

Limite:
- nu se poate calcula incidena bolii
- sunt puin rentabile pentru evaluarea factorilor de risc rar ntlnii
-pot aparea bie-uri (erori) in momentul selectarii cazurilor si martorilor

OR OR<1 OR=1 OR>1

Factor de risc Asocire Nu exista Asociere
negativa= Factor asociere intre pozitiva=Factor de
protector factorul dr risc si risc !
boala

11
 STUDII ANALITICE DE COHORTA

-Studiile de cohort reprezint forma cea mai riguroas a studiilor epidemiologice ne-
experimentale
-Sunt studii in care selectia subiectilor se face in functie de expunerea la un factor de risc (ex: se iau
in studiu subiecti care fumeaza si subiecti care nu fumeaza; acestia vor fi urmariti pe o perioada de
timp pina la aparitia unei maladii pulmonare)

Atentie! Subiectii expusi la un factor de risc sunt cei are isi asuma singuri acest risc prin stilul
de viata (fumatori, consumatori de alcool....)
Ei nu sunt supusi (termen care presupune ca o anumita persoana ii obliga sa faca aceste
lucruri) ci expusi !

-sunt singurele studii care pot calcula incidenta unei boli

Clasificare:
1. studii de tip prospectiv - factorii de risc (expunerea la boal) sunt analizai n prezent, iar
rezultatele studiului sunt luate n considerare de la nceputul studiului i pn la sfrit.
2. studii de tip retrospectiv- (sau de tip istoric) informaiile privind factorii de risc (expunerea)
au fost nregistrate n trecut, iar rezultatele, respectiv boala sunt analizate n prezent

Etape:
1. Alegerea cohortei (populatie sanatoasa); Dac populaia nu poate fi studiat n ansamblu, se
recurge la selecia unui eantion reprezentativ, din interiorul acelei populaii
2. Stabilirea grupelor expuse si ne-expuse la factorul de risc din aceasta cohorta
3. Stabilirea metodelor de diagnostic a bolii
4. Definirea perioadei de timp n care sunt urmrii subiecii inclui n studiu
5. Enunarea msurilor luate pentru evitarea pierderii din urmrire a subiecilor n decursul
timpului
6. Analiza datelor: calcularea Riscului relativ

Bolnavi Sanatosi

Expui a b a+b
Ne-expui c d c+d
a+c b+d a+b+c+d

1. Incidenta bolii la persoanele expuse: a/a+b

2. Incidenta bolii la persoanele ne-expuse: c/c+d

12
3. Riscul relativ= Incidenta bolii la persoanele expuse/ Incidenta bolii la persoanele
ne-expuse
RR= a(c+d)/c (a+b)

Avantaje:
- Singurele studii care pot calcula incidenta unei boli
- Sunt convenabile, n mod special, studierii bolilor mai frecvente
Limite:
- Ele impun, n faza iniial, includerea unui numr mare de subieci,
deoarece acestia se pot pierde din urmarire
- Lungi, costisitoare

13
 STUDII INTERVENTIONALE- Trialul clinic

Caracteristici generale:
Se utilizeaz pentru introducerea :
De medicamente noi n farmacie (poarta numele de trial terapeutic, ex:
introducerea unui nou medicament antihipetensiv )
De intervenii preventive (poarta numele de trial preventiv, ex: introducerea unei
noi ape de gura)
De proceduri noi chirurgicale
De metode de educatie pentru sanatate

Cel mai utilizat este TRIALUL CLINIC RANDOMIZAT

Randomizarea presupune alegerea aleatorie a subiecilor n lotul de studiu
sau lotul martor
Scopul: de a oferi anse egale fiecrui participant de a fi ales n oricare din
aceste grupuri

Trialul terapeutic randomizat-etape

1. Formularea ipotezei:
Exemplu: Se dorete introducerea pe pia a unui nou medicament care se
consider mai eficient dect cel consacrat (ex: un nou antihipertensiv);
Se realizeaz un protocol clinic;
Se obine consimmntul comisiei de etic a spitalului;
Se obin fondurile financiare, se realizeaz un studiu pilot;

Trialul clinic se realizeaz dup ce medicamentul nou a fost testat n laborator i

pe animale de laborator!!!

2. Selectarea randomizat 3 grupuri de pacieni

- Grupul 1 -pacienii carora li se administreaz medicamentul nou, de testat

- Grupul 2 -pacienii carora li se administreaz medicamentul consacrat, existent

deja n farmacie (ex: Nifedipina)

- Grupul 3 - pacienii carora li se administreaz placebo

2. Administrarea tratamentului i urmririrea interveniei

Exista 2 metode de administrate a medicamentului:

1. Metoda simplu orb (pacienii nu tiu din ce grup fac parte, dar medicul lor
cunoate situaia)

14
 2. Metoda dublu-orb (nici pacientul, nici medicul nu cunoate situaia exact, ci
doar persoana care administreaz medicamentele)

Metoda dublu-orb -Reprezint referina n materie de cercetare clinic, deoarece

elimin subiectivitatea medicului n privina judecrii criteriilor de analiz a
medicamentului

4. Analizarea datelor finale despre: eficiena medicametului nou, complicaiile aprute,

efectele adverse

5. Generalizarea rezultatelor

6. Publicarea rezultatelor, urmat de introducerea sau nu n farmacii a noului

medicament

Limitele trialului clinic :

Este costisitor
Datele obinute trebuie generalizate pentru toat populaia

-Trebuie luate in calcul si situatiile neprevazute, n cazul n care apar complicaii care pot
pune n pericol viaa pacientului

-Impune consimmntul scris al pacientului de a participa la studiu

In concluzie, trialul clinic are 2 caracteristici generale:

1. Randomizarea- alegerea aleatorie a subiectilor in grupele de studiu

2. Metoda de administrare a medicamentelor: simplu orb/dublu orb

15