UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

DEPARTAMENTUL DE FORMARE PENTRU CARIERA DIDACTIC I TIIN E
SOCIO-UMANE
MASTER: COMUNICARE MANAGERIAL, ANUL I

COMUNICARE MANAGERIALA

EXIGENTELE LIMBAJULUI DIALOGAL

MASTERAND: EPURAN BIANCA ALEXANDRA

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
DEPARTAMENTUL DE FORMARE PENTRU CARIERA DIDACTIC I TIIN E
SOCIO-UMANE
MASTER: COMUNICARE MANAGERIAL, ANUL I

EXIGENTELE LIMBAJULUI
DIALOGAL
Limbajul oral const n producerea unor semnale verbale sonore (cuvinte
rostite) percepute de catre alte persoane i receptarea unor asemenea semnale emise de ctre
alii.

Intr -o explicatie simpla, limbaj oral nseamna a vorbi i a asculta. Acesta este cel

mai important dintre toate formele limbajului, devenind forma fundamental a acestuia, acest
aspect fiind susinut de urmtoarele argumente:
-

este cel mai frecvent utilizat n comparaie cu toate celelalte forme;

este prima form a limbajului care apare n dezvoltarea ontogenetic, celelalte forme
constituindu-se pe baza acesteia. Studiile de psihologia dezvoltrii arat c limbajul
oral apare n jurul vrstei de un an, n timp ce limbajul intern, scris, nonverbal i
paraverbal apar mult mai trziu i doar pe baza celui oral.

Funciile principale ale limbajului oral sunt cele de comunicare i de cunoatere. El dispune
de un registru foarte vast de mijloace de expresivitate.
O not distinctiv a acestei forme a limbajului este caracterul situational, acesta
fiind de altfel una dintre principalele exigente ale limbajului dialogal. Aceast nsuire face
trimitere la faptul c limbajul oral, se desfsoara mereu ntr-un context social, este dependent
i susinut de interaciunile sociale si este orientat i direcionat de reaciile de moment ale
interlocutorilor. Spre deosebire de un discurs citit sau recitat n faa altora, care decurge
conform modului n care a fost elaborat n prealabil i neabtndu-se de la textul stabilit,
comunicarea oral ine cont de reaciile celor crora li te adresezi, detaliind anumite aspecte
ce par a fi mai puin clare pentru interlocutori, fcnd paranteze explicative, aducnd
argumente suplimentare, prelund sau chiar contrazicnd anumite idei exprimate de alii ca
rspuns la spusele tale. n acest fel, comunicarea este marcat de imprevizibil i spontaneitate,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
DEPARTAMENTUL DE FORMARE PENTRU CARIERA DIDACTIC I TIIN E
SOCIO-UMANE
MASTER: COMUNICARE MANAGERIAL, ANUL I
irul ideilor de modific din mers, putnd lua intorsaturi neateptate. n funcie de numrul
de interlocutori, limbajul oral poate mbrca forma monologului, a dialogului sau a
colocviului. Le vom detalia pe fiecare in parte pentru a evidentia exigentele prezente la fiecare
forma in parte.
Astfel, monologul are ca not definitorie faptul c un vorbitor se adreseaz unui
public mai larg. l ntlnim atunci cnd cineva susine o prelegere, un discurs, o conferin, o
predic etc. Etimologic, provine din cuvintele greceti mono (= unu) i logos (= cuvnt,
vorbire). Putem afirma faptul ca dintre toate formele limbajului, monologul are gradul cel
mai mare de dificultate deoarece eficiena sa este dependent nu doar de ceea ce spui, ct mai
ales de adaptarea coninuturilor i a nivelului de accesibilitate al exprimrii la caracteristicile
auditorului, acest aspect devenind astfel una dintre exigentele monologului. Discordana
dintre cele dou elemente duce fie la ngreunarea nelegerii atunci cnd nivelul discursului
este unul prea elevat, fie la o impresie general de superficialitate atunci cnd nivelul
exprimrii i calitatea expresiilor folsite sunt sub cele de care este capabil auditoriul. Pentru a
nu ne confrunta cu exigentele limbajului dialogal in acest caz monologul solicita o bun
cunoatere a auditoriului, a caracteristicilor publicului cruia i ne adresam. Acest lucru nu este
ns ntotdeauna la ndemn. De cele mai multe ori vorbitorul este nevoit s extrag
informaii despre impactul spuselor sale asupra auditoriului din reaciile nonverbale ale
acestuia. Rareori se ntmpl ca cineva care vorbete de la o tribun s fie sesizat pentru
nelmuriri ori informaii suplimentare.
Cea de-a doua forma, dialogul (di = doi, logos = cuvnt, vorbire) se distinge prin existena a
doi interlocutori ntre care pozitiile de emitor i receptor alterneaz succesiv. Este cea mai
frecvent ntlnit dintre toate formele limbajului. Din punct de vedere al pregtirii
coninuturilor ce urmeaz a fi vehiculate, dialogul este modalitatea de comunicare cea mai
facil, ntruct dispune de cel mai inalt grad al caracterului situational: cel mai frecvent, o
idee exprimat continu sau constituie un rspuns la ceea ce partenerul de conversaie a spus
anerior, feedback-urile sunt verbale, clare i directe, subiectul nu este unul impus ci eventual
propus de unul dintre interlocutori i poate fi schimbat cu uurin n funcie dorina

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
DEPARTAMENTUL DE FORMARE PENTRU CARIERA DIDACTIC I TIIN E
SOCIO-UMANE
MASTER: COMUNICARE MANAGERIAL, ANUL I
vorbitorilor sau de contextul situaional. In cazul de fata, exigentele sunt reduse, acestea se
rezuma numai la atentia marita gesticii si mimicii pentru a nu transmite ceva gresit, de
asemenea tonalitatea are un rol important in situatia de fata deoarece intr-un limbaj dialogal
toate aceste elemente auxiliare vin sa intareasca sau sa destrame eficienta dialogului.

In cele din urma, ne referim si la colocviu deoarece asta presupune un numr mai
mare de participani care comunic ntre ei, fiecare adresndu-se succesiv tuturor. Este o
forma de monolog sau dialog extins, o discuie asemanatoare conceptului de mas rotund
unde toate exigentele mai sus prezentate sunt aici prezente si mult mai usor de incalcat decat
in cazurile anteroioare.

In concluzie, exigentele limbajului dialogal apar in momentul in care situatia

comunicationala intampina bariere in comunicare, de asemnea acestea se manifesta si in
momentul in care un discurs trebuie structurat, exigentele fiind un bun prilej pentru
perfectionarea si imbunatatirea tehnicilor discursive. Trebuie sa tinem cont de fiecare lucru
perturbator in momentul vorbirii daca ne dorim ca cele rostite sa ajunga intr-o maniera corecta
la audioriu, sa fie intelese corect si de asemena sa primim feed-back-ul dorit.