TEMA NR 8: NATALITATEA

1. Analizai rata natalitii n Romnia n perioada 1960-2010. Care sunt judeele cu cea mai
mare rat de natalitate i cele cu cea mai mica rat de natalitate. Braovul unde se situeaz?
Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanului natural i cunoate o mai mare variabilitate
n spaiu i timp, ntruct poate fi mai uor de controlat i de influenat dect mortalitatea. Cel
mai frecvent se calculeaz natalitatea brut, ca raport dintre numrul de nscui vii n decurs de
un an i efectivul populaiei care le-a dat via, valoarea obinut exprimndu-se n promile.
Rata general a natalitii (natalitatea brut) se calculeaz dup formula:
unde N reprezint numrul nscuilor vii iar P efectivul populaiei.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate
ANUL Nscui vii ANUL Nscui vii
1960 352241 1986 376896
1961 324859 1987 383199
1962 301985 1988 380043
1963 294886 1989 369544
1964 287383 1990 314746
1965 278362 1991 275275
1966 273678 1992 260393
1967 527764 1993 249994
1968 526091 1994 246736
1969 465764 1995 236640
1970 427034 1996 231348
1971 400146 1997 236891
1972 389153 1998 237297

1973 378696 1999 234600

1974 427732 2000 234521
1975 418185 2001 220368
1976 417353 2002 210529
1977 423958 2003 212459
1978 416598 2004 216261
1979 410603 2005 221020
1980 398904 2006 219483
1981 381101 2007 214728
1982 344369 2008 221900
1983 321498 2009 222388
1984 350741 2010 212199
1985 358797 2011 196242
SURSA:http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre%202013_ro.pdf
Nataliatea a avut n Romnia, n utimele ase decenii, micri care prin amplitudinea lor i
confer o anume specificitate n raport cu celelalte ri europene. Astfel n perioada 1947-1955,
natalitatea a nregistrat valori ridicate, n mare parte datorit fenomenelor de recuperare a
cstoriilor i a naterilor amnate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 nscui-vii la 1000
de locuitori (1947) la 25,6 nscui-vii la 1000 de locuitori (1955) fr a atinge nivelul ratelor din
perioada antebelic (30-35 nscui-vii la 1000 de locuitori).
ncepnd cu 1956, natalitatea a nregistrat o tendin de scdere rapid, de la 24,2 (1956) la
14,3 (1966), influenat att de liberalizarea avorturilor ct i de cauze de ordin social,
economic i educaional al femeii cum ar fi: accesul larg la nvmnt, participarea ei la
activitatea economic, mobilitatea profesional i social generat de industrializare i de
urbanizare.

Msurile de politic demografic privind interzicerea avorturilor adoptate la sfritul anului

1966, au avut ca efect redresarea puternic a natalitii, mai ales n primii ani de aplicare a
decretului, cnd s-au nscut n medie peste 526 mii de copii anual, consemnndu-se rate de
27,4 (n 1967) i respectiv
26,7 (n 1968). Dup 1980 s-a nregistrat o diminuare a numrului nscuilor vii, n medie sub
400 mii copii anual, iar n decursul perioadei 1980-1989 rata natalitii a oscilat ntre 14 i
18. Factorii coercitivi pronataliti au avut efect numai pe termen scurt.

Constientizarea cresterii demografice,

Controlul natalitatii Cresterea Populatiei
Pamantului referat

Aproximativ 90 de milioane de persoane se adauga populatiei globului, care atinge 6 miliarde.

Aceasta echivaleaza cu adaugarea anuala a unei populatii egale cu cea a Marii Britanii, Belgiei
si Olandei la populatia lumii.
Niciodata populatia globului nu a fost atat de numeroasa ca astazi, iar viteza de crestere, de
aproximativ 1,7 % pe an, nu a fost atat de mare. Explozia demografica actuala exercita o
presiune crescanda asupra resurselor naturale limitate ale Pamantului.
Populatia creste atunci cand rata reala de natalitate este mai mare decat a mortalitatii. Diferenta
dintre cele doua este rata naturala demografica a populatiei. Intr-o tara in care rata de natalitate
este de 20 la 1000 si cea a mortalitatii de 10 la 1000, rata naturala de crestere este de 10 la 1000
persoane, sau de 1%.
Expertii estimeaza ca cele 5,4 miliarde care traiau in 1991, reprezentau 6-7% din totalul
persoanelor care au trait vreodata pe pamant. Bineinteles estimarile demografice dinainte de
1800 sunt doar aproximari. Dar, chiar si in zilele noastre, cifrele demografice referitoare la
numeroase zone sunt adesea inexacte. Totusi, expertii au determinat o curba a cresterii
demografice pe planeta. O perioada importanta a populatiei a fost in jurul anului 8000 i.Hr.
Perioada este strns legata de descoperirea agriculturii si de infiintarea asezarilor umane

permanente. De la o populatie de aprox 5 milioane in 8000 i.Hr., cifrele au crescut treptat,

dublandu-se la fiecare 1500 de ani, pt ca in 1650 sa atinga 500 de milioane de oameni. In medie,
viteza de crestere a atins doar 004-0,06% pe an, reflectand faptul ca viata era grea si mortalitatea
infantila, foametea, bolile, dezastrele naturale si razboaiele au decimat populatia. Intre 16501850, populatia globului s-a dublat, atingand 1 miliard. Timpul de dublare s-a redus deci, de la
1500 de ani la doar 200 de ani, iar rata de crestere a atins 0,3-0,4% pe an.
Cresterea accentuata a populatiei dupa 1800, a fost, practic, un rezultat al evolutiilor inregistrate
in agricultura si sanatate si igiena dar si datorita schimbarilor economice si sociale care au ridicat
mult nivelul de trai, mai ales in Europa si America de Nord.
Schimbarile recente
Principala perioada de crestere demografica, pentru populatia situata in afara Europei si a
Americii de Nord, nu a incepult pana in anii 1920. Acesta a coincis cu scaderea cresterii
demografice din Europa si din America de Nord. Incepand cu anii1950, rata de crestere
demografica a tarilor mai bogate a fost de aprox 1,5% pe an, in comparatie cu cea de peste 2%
din tarile mai sarace ale Africii, Asiei si Americii de Sud.
Pentru oamenii din Europa si cea mai mare parte a celor de origine europeana din lume, ultimii
500 de ani au adus schimbari majore. In medie, familiile si-au injumatatit numarul de membrii si
media sperantei de viata a unui nou-nascut a crescut de la 35 de ani, cat era in 1750, la 75 de ani
in ziua de azi.
Tarile in curs de dezvoltare
In cea mai mare parte a tarilor in curs de dezvoltare a crescut si speranta de viata. Ramanand insa
mult mai redusa decat cea din cele dezvoltate. Speranta de viata la nastere se situeaza la 53 de
ani in Africa, 61 in Asia si 67 in America Latina.
Ratele mai scazute a mortalitatii din tarile in curs de dezvoltare, a caror populatie era la inceputul
anilor 1990 aprox 77% din populatia mondiala, sunt rezultatul imbunatatirii conditiilor de
ingrijire medicala decat a schimburilor sociale sau economice. Rata natalitatii a ramas mare, mai
ales in comunitatile rurale. De exemplu in Kenia rata mortalitatii s-a injumatatit intre 1965-1989,
in vreme ce rata de crestere demografica a crescut, la inceputul anilor anilor 1980, in medie cu
3.8% pe an. Acestea au facut ca timpul de dublare a numarului populatiei Keniei sa scada la mai
putin de 20 de ani.
Proportia persoanelor sub 15 ani in tarile in curs de dezvoltare este de 37% si de doar 4% a
persoanelor peste 65 de ani. In tarile dezvolate , persoanele sub 15 ani reprezinta 22% iar
persoanele cu varsta de peste 65 ani reprezinta 11% din totalul populatiei.
Explozia demografica recenta a creat temeri cu privire la consecintele suprapopularii. Multi
considera controlul demografic al populatiei esential pentru a preveni daune ireversibile asupra
planetei in ansamblu.

Suprapunerea apare atunci cand pe planeta sunt mai multi oameni decat ar pute sustine resursele
Pamantului. De-a lungul istoriei aceasta n-a fost o problema. Expozia demografica intre anii
1920, cand populatia era de 2 miliarde si 1991 de 5,4 miliarde a creat o mare ingrijorare. Unele
previziuni sustin ca populatia se va stabiliza in jurul anului 2120 in jurul cifrei de 11,6 miliarde
sau de 14 miliarde sau mai mult.
Aceasta explozie este in principal consecinta a ceea ce s-ar numi controlul deceselor care este
rezultatul progreselor inregistrate in stiintele medicale. In tarile dezvoltate controlul deceselor a
fost dublat de o scadere a ratei natalitatii, indeosebi in orasele industriale, unde familiile mari
erau greu de intretinut. Insa controlul deceselor nu a ajuns in tarile in curs de dezvoltare din
Africa, Asia sau America Latina decat pe la mijlocul secolului XX.
Ca urmare, varful recentei explozii demografice s-a inregistrat in tarile cele mai sarace, cel mai
putin pregatite sa sustina suprapopulatia. Se estimeaza ca in urmatorii 50 de ani 90% din
cresterea demografica va aparea in tarile in curs de dezvoltare. Aceasta va crea presiune asupra
mediului, accelerand dezastre economice cum ar fi distrugerea padurilor tropicale sau
expansiunea deserturilor.
Controlul natalitatii
Problema cresterii demografice rapide a facut ca peste 80 de tari, sustinute de agentii private si
internationale, sa ia masuri stringente de control a natalitatii. Japonia, de exemplu a initiat in
1948 un program de control al natalitatii prin legalizarea contraceptiei si avorturilor. In zece ani
rata natalitatii aproape s-a injumatatit. China, cu peste o cincime din populatia totalaa a globului,
insa doar 2% din suprafata arabila a lumii, a initiat politica de control demografic in 1950. Acum
incurajeaza cuplurile sa se casatoresca mai tarziu si sa aiba un singur copil. Aceasta politica a
avut succes, mai ales in orase, si rata de crestere demografica din China a scazut de la 2,2% pa an
in perioada 1965-80 la doar 1,4% in anii 1980-90. Aceasta politica are mai putin succes in zonele
rurale, unde este dificil de aplicat si unde taranii doresc sa aiba urmasi care sa-i ajute la
batranete.
India, unde populatia in 1991 era 844 milioane, a cautat si ea sa controleze natalitatea deoarece
rata anuala de crestere demografica a acestei tari era in anii 1980-90 2,1% mult mai mare decat a
Chinei. In 1960 guvernul a incurajat sterilizarea voluntara a barbatilor cu peste 4 copii si din anii
1970 s-a introdus sterilizarea obligatorie. In prezent India are 846 milioane locuitori.
In unele tari in curs de dezvoltare multi se opun programelor de control al natalitatii. Unii
considera ideile ocidentale o forma a neo-colonialismului. In America Latina romano-catolicii sau opus metodelor artificiale de control al natalitatii sau avortului din motive religioase. Multi
musulmani prefera familiile mari, iar multe societati africane vad in rata crescuta a natalitatii
perpetuarea spiritelor stramosilor.
Familii mai mici
Planificarea voluntara nu presupune neaparat, in fiecare caz, familiile mai mici. Este insa clar,
din experienta tarilor dezvoltate, ca o data ce parintii isi dau seama ca sunt sanse mai mari de

supravietuire a copilului decat a decesului infantil, ei se hotarasc sa aiba mai putini copii.
Aceasta permite parintilor sa asigure copiilor o ingrijire mai buna, standarde de viata mai ridicate
si un nivel bun de educatie. Din aceast cauza, controlul demografic nu este legat doar de
controlul natalitatii, ci de un complex de factori diferiti printre care dezvoltarea economica,
masurile de protectie sociala.
Constientizarea cresterii demografice
In ciuda opozisiei fata de contolul natalitatii in tarile in curs de dezvoltare, multe guverne
recunosc urgenta problemelor lor sociale ti cauta programe de control a natalitatii eficiente. Ele
sustin ca altfel vor avea de infruntat declinul economic, o saracie crescanda distrugerea mediului.
Aceste guverne iau in serios spusele fostului presedinte american Lyndon Johnson care a declarat
o data ca o cheltuiala de 5$ pentru palnificarea familiala era la fel eficienta ca 100$ cheltuiti
pentru a mari productia.
Populatia mondiala in 2000: