Dosar: Natalitatea, in cadere libera, in Romania si in lume

Publicat: 2 Octombrie 2006 @ 21:55

Noile realitati economice si sociale si-au adus contributia la scaderea si apoi la mentinerea
la un nivel scazut a natalitatii. Toate tarile civilizate se confrunta cu o scadere accelerata a
natalitatii si a fertilitatii, iar Romania 'imita' si in acest domeniu tarile dezvoltate economic
din Vest sau din Est. [EurActiv.ro]
Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de
tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o
percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de
consum, reprezentand, in acelasi timp, o componenta a unui proces mai larg de schimbare
demografica si psiho-sociala care este cunoscut sub denumirea "de a doua tranzitie
demografica".
In Grecia, ca de altfel in toata lumea, a avea copii nu mai este obligatoriu pentru o mare parte din
populatia adulta. "Nu s-a mai intamplat pana acum ca faptul de a nu avea copii sa fie o optiune
atat de legitima pentru femeile si barbatii din atat de multe societati", spune Catherine Hakim,
care studiaza fenomenul la London School of Economics. Fenomenul are loc in tari diferite
cultural precum Elvetia sau Singapore, Canada sau Coreea de Sud, tinerii isi prelungesc perioada
fara copii pana dupa ce au implinit 30 de ani sau chiar 40 si dupa.
Un segment destul de important se decid a nu face copii deloc. 30% dintre femeile care au
absolvit o univesitate in Vestul Germaniei decid sa nu conceapa copii si fenomenul se extinde si
la barbatii din clasa de mijloc fara studii universitare. In Marea Britanie, numarul femeilor fara
copii s-a dublat in ultimii 20 de ani. In Japonia, unde rata natalitatii este in jur de 1.25, 56%
dintre femeile de 30 de ani nu au copii, procent care a crescut de la 24% cat era in 1985. "Daca
devin sau nu mame, ele schimba viitorul Japoniei", spune Miho Iwasawa de la Institutul National
pentru Cercetarea Populatiei din Japonia.
Trendul acesta a dat nastere unei noi culturi a adultilor fara copii. In Marea Britanie, exista o
piata in continua extindere a cartilor pentru adultii fara copii, cele de genul "N-am copii si ma
simt excelent", despre care jurnalista Nicki Defago spune ca a scris-o pentru femeile care se
hotarasc sa nu aiba copii care trebui sa stie ca este perfect normal sa nu isi doreasca copii daca
asta simt.

In Japonia a devenit un obicei destul de des intalnit printre cuplurile care nu au copii sa
"investeasca" intr-un animal de companie. O gama de produse pentru animalele de companie
poate fi intalnita pe piata japoneza. Honda, marele producator japonez de autoturisme, pregateste
noi masini care in loc de scaun pentru copii sa aiba scaune pentru caini, un designer chiar a
gandit un loc special in masina pentru pechinezi.
In Australia, agentii imobiliari se concentreaza asupra proprietatilor destinate cuplurilor fara
copii, o industrie in continua crestere. Cuplurile fara copii au de obicei o putere mare de
cumparare si reusesc sa investeasca in proprietati imobiliare precum Manhattan si centrul
Londrei. Un recent studiu britanic arata ca valoarea casei scade cu 5 procente daca zona are
vecini cu multi copii. Hotelurile incep sa isi diversifice oferta in ceea ce priveste cuplurile fara
copii. Statiunea italiana La Venduta isi face reclama cu urmatorul slogan "Vacanta ta toscana nu
va fi deranjata de galagia copiilor. In Roma destul de multe restaurante sugereaza ca copiii nu
sunt bine veniti, foarte multe din restaurante preferand sa isi spuna cluburi si sa restrictioneze
accesul celor sub 18 ani.
Germania are cea mai redusa natalitate din Europa
Rata natalitatii din Germania este acum cea mai redusa din Europa, la nivelul de 8,6 la mie. Mai
putine casatorii, mai putini nou nascuti si mai multe decese in Germania - acesta este rezultatul
unei noi statistici federale.
Oficiul Federal de Statistica de la Wiesbaden a ajuns la acest bilant: anul trecut in Germania au
murit mai multi oameni decat s-au nascut, 830.000 de decese, versus 686.000 de nasteri, deci
diferenta dintre decese si nasteri este de aproximativ 144.000. Doar 388.000 de casatorii au fost
incheiate, deci 1,9 la suta mai putine decat anul trecut. Pe cand in anul 1990 avusesera loc
516.000 de casatorii.
In 2005 in Germania s-au nascut cu 2,8 la suta mai putini copii decat anul precedent - doar in
anul 2003 s-au nascut si mai putini copii. Ceea ce sperasera multi politicieni nu s-a adeverit:
anume faptul ca imigratia sa compenseze aceste deficite - anul trecut doar 79.000 de persoane au
venit in Germania.
Japonia se confrunta cu un declin demografic major
Gwynne Dyer, jurnalist independent londonez ale carui articole sunt publicate in 45 de tari,
semneaza in editia din 5 august a cotidianului "The Jordan Times" un articol in care ia in discutie
situatia ingrijoratoare a ratei natalitatii din Asia de Est, in general, si din Japonia, in particular. In
acelasi timp, articolul realizeaza o paralela intre situatia natalitatii din Japonia si cea din tarile
europene. Poporul japonez este constient de multa vreme de faptul ca situatia demografica a tarii
lor se va inrautati, insa nimeni nu se astepta ca aceasta agravare sa survina atat de curand.
Populatia japoneza a intrat intr-un declin ingrijorator, preconizandu-se o scadere cu inca 60.000
de persoane pana la sfarsitul acestui an si urmand ca in viitorii cativa ani acest declin sa se
accelereze.

Situatia este similara in intreaga Asie de Est. Saptamana trecuta, Biroul National pentru Statistica
din Seul a anuntat ca indicele fertilitatii in Coreea de Sud - numarul de copii pe care ii are, in
medie, o femeie de-a lungul vietii - a scazut la 1,16 fiind astfel chiar mai mica decat cea a
Japoniei. China pare sa se afle intr-o situatie mai buna, cu un indice al fertilitatii de 1,7, insa
aceasta poate fi inselatoare, pentru ca exista un surplus de 15 la suta de baieti fata de numarul
fetelor in grupurile cele mai tinere ale populatiei.
Populatiile tuturor acestor tari vor incepe sa scada dramatic prin generatiile urmatoare.
Cea mai evidenta explicatie este aceea potrivit careia tarile Asiei de Est, pe masura ce isi educa
populatiile si se transforma in societati dezvoltate, urmeaza, in definitiv, calea popoarelor
europene. Italia, spre exemplu, are un indice total al fertilitatii de doar 1,4 iar Rusia de doar 1,3.
Daca aceasta tendinta va persista, pana la mijlocul acestui secol vor exista cu 15 milioane mai
putini italieni si cu 40 de milioane mai putini rusi. Insa aceasta explicatie evidenta este, probabil,
eronata, intrucat nu toate tarile dezvoltate au rate ale natalitatii scazute.
In tarile care au atras un numar mare de imigranti, cum ar fi SUA, Canada si Australia, populatia
va continua sa creasca sau sa ramana, macar, stabila, insa situatia acestor tari nu este relevanta
pentru cazul Asiei de Est.
China, Japonia sau Coreea ar putea atrage cu usurinta imigranti, insa nu i-ar putea integra:
cetatenii acestor tari nu pot crede, pur si simplu, ca un nou-sosit din Filipine, Iran sau Etiopia ar
putea deveni vreodata un membru perfect integrat al societatii-gazda. Cu toate acestea, unele tari
europene isi mentin nivelul populatiei fara sporul oferit de imigrare.
Indicele fertilitatii din Franta este de 1,9 si constituie unul dintre exemplele cele mai graitoare. In
sine, cifra nu este suficienta pentru a mentine populatia la un nivel stabil pe termen lung, in
conditiile in care rata de "inlocuire" este de 2,2, insa este suficient de mare pentru ca un influx
relativ mic de imigranti sa poata asigura o crestere sustinuta a populatiei.
Populatia franceza, care se apropie acum de 60 de milioane, va ajunge, potrivit estimarilor, la
nivelul de 63,5 milioane pana in anul 2025. In acest context, se ridica intrebarea: Ce fac francezii
pentru a mentine aceasta crestere?
Franta si Japonia sunt ambele tari industrializate, urbanizate, cu populatii extrem de bine educate
si au servicii sociale generoase. Atat in Franta, cat si in Japonia, cresterea unui copil este
costisitoare, conditiile enumerate mai sus provocand fluctuatii in rata natalitatii din cele doua
tari.
Populatia Japoniei aproape ca s-a dublat in jumatatea de secol de dupa 1945, crescand de la 70 la
125 de milioane. Daca recenta tendinta de scadere se va mentine, populatia japoneza va atinge
din nou nivelul de 70 de milioane inainte de sfarsitul acestui secol. Populatia Frantei, pe de alta
parte, numara deja 40 de milioane in anul 1840, insa s-a oprit din crestere timp de un secol, in
principal deoarece Franta ramasese o tara predominant rurala iar generatiile de fermieri au
preferat sa nu faca multi copii pentru a mentine proprietatile unite. Apoi, urbanizarea postbelica
rapida a Frantei a pus capat acestei obsesii pentru pamant, iar in ultima jumatate de secol
populatia a crescut de la 40 la 60 de milioane si continua sa creasca intr-un ritm relativ lent.

Cea mai semnificativa diferenta dintre Franta si Japonia consta in statutul femeilor. Femeile din
Japonia au un statut inferior in familie, iar in afara cazurilor izolate, au un statut inferior si in
cadrul pietei locurilor de munca - fiind asteptat din partea lor sa isi paraseasca locul de munca
dupa ce se casatoresc. In consecinta, ele au intrat, efectiv, in greva: varsta medie a unei femei
care se casatoreste creste in fiecare an cu cateva luni, iar rata natalitatii a suferit o prabusire.
In Franta, pe de alta parte, situatia familiei traditionale dominate de barbat este cu totul alta:
aproape jumatate dintre copiii francezi sunt nascuti "din flori", in afara casatoriei, noul stil de
viata familiala oferind femeilor mai multa libertate, in timp ce asigura, in continuare, un mediu
de viata de incredere pentru copii. Principala modalitate prin care aleg femeile sa foloseasca
aceasta libertate este aceea de a ramane in campul muncii: 80 la suta dintre femeile franceze cu
varste cuprinse intre 24 si 49 de ani muncesc - cea mai mare rata a femeilor care aleg sa
munceasca din UE.
Nu este vorba doar despre bani: principalul aspect al acestei probleme este reprezentat de
independenta si de satisfactiile oferite de viata. Guvernul francez ajuta femeile prin ingrijirea
gratuita a copiilor - chiar si pentru copiii cu varste foarte mici -, prin oferirea unor tabere
subventionate in perioada vacantelor scolare, prin scutirea de impozite si prin oferirea unor
alocatii familiilor numeroase; insa exista si tari care ofera inlesniri asemanatoare, fara ca acestea
sa aiba un efect imbucurator asupra ratei natalitatii.
Familia cu trei copii constituie in continuare un lucru normal in cadrul clasei de mijloc din
Franta, intrucat femeile franceze nu simt ca sunt nevoite sa aleaga intre a fi mame si a trai o viata
adevarata in afara casei.
Din aceasta situatie nu se pot trage invataminte imediate pentru societatile din Asia de Est,
schimbarea mentalitatii putandu-se realiza doar intr-o perioada indelungata de timp. Pentru multe
dintre tarile care se afla in "tranzitie demografica" si se straduiesc sa isi reduca rata de natalitate
la 3,00 sau chiar 4,00, toate aceste probleme par indepartate si pur ipotetice. Insa lectia care
poate fi invatata de intreaga lume este urmatoarea: pentru ca rata natalitatii sa se pastreze intre
limitele normalitatii, statutul femeii trebuie sa se bucure de atentia pe care o merita.
Cum sta Romania in privinta noilor nascuti?
De la 2,2 copii la o femeie in 1989, valoare cu putin superioara celei necesare unei inlocuiri
simple a generatiilor, indicele fertilitatii totale a coborat la doar 1,3 copii la o femeie in anul 1995
si s-a mentinut cu usoare variatii la acest nivel in anii urmatori. Altfel spus, modelul de fertilitate
din ultimii 10 ani arata o scadere de aproape un copil la o femeie" fata de ultimele decenii ale
perioadei comuniste.
Factorii de scadere ai natalitatii sunt multiplii si evidentiati in parte de numerosi analisti in
domeniu:
- emanciparea femeii si participarea crescanda a acesteia la activitati economice in afara
gospodariei;
- cresterea duratei si nivelului educatiei;
- slabirea influentei normelor culturale;
- mobilitate sociala in crestere;

- costul ridicat al copilului;

- reducerea functiei economice a copilului si indeosebi a rolului sau in securitatea economica a
persoanelor varstnice;
- aparitia mijloacelor contraceptive moderne etc.
Noile realitati economice si sociale si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente si
apoi mentinerii la un nivel scazut a natalitatii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea
si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti,
evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa
fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp, o
componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho-sociala care este cunoscut
sub denumirea de a doua tranzitie demografica".
Pe langa scaderea fertilitatii, aceasta noua tranzitie este insotita si de schimbari in atitudini si
comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor nascuti in afara casatorie. Cand
scaderea natalitatii ori mentinerea unui nivel scazut al fenomenului se instaleaza pe o lunga
perioada de timp, intervine deteriorarea structurii pe varste a populatiei. Cu alte cuvinte, nu
scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei
evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste.
Rata natalitatii in Romania este in crestere, in anul 2004, inregistrandu-se 10 nascuti vii la mia de
locuitori, fata de 9,8 la mie, inregistrati in 2003 si 9,7 la mie in 2002. Institutul National de
Statistica sustine ca motivele acestei crestere ar fi Legea 19/2000, privind sistemul de pensii si
asigurari sociale. Potrivit acestei institutii, cresterea natalitatii reprezinta un semnal pozitiv in
stoparea declinului de populatie inregistrat in ultimul deceniu. In 2004, in Romania s-au nascut
216.261 de copii vii, cu 3.802 mai multi decat in 2003. O treime din acesti copii s-au nascut in
primii doi ani de casatorie a parintilor. Numarul nou-nascutilor baieti este mai mare decat al
fetelor cu 6.857, existand un raport de 106,6 baieti la 100 de fete.
Consilierul ministrului Sanatatii, dr. Alin Stanescu, a declarat ca desi natalitatea este in crestere,
mortalitatea infantila continua sa fie mai mare, diferenta inregistrata fiind semnificativa. Spre
exemplu, in 2004, au fost inregistrate 23 de decese la mia de nascuti. Rata mortalitatii infantile
este dubla in Romania fata de cea din Rusia sau Republica Moldova. De asemenea, un alt
fenomen ingrijorator este scaderea indicelui fertilitatii, care, in momentul de fata este de 1,3
nascuti pe femeie.
Conform Centrului de Calcul si Statistica Medicala al Ministerului Sanatatii, in Bulgaria rata
natalitatii este de 8,62 la 1.000 de locuitori, in Austria 9,28; Germania 9,33; Ungaria 9,53;
Polonia 9,79; Portugalia 11,75; Albania 16,18.
Surse alternative: Newsweek, BBC, The Jordan Times, UNFPA