Publicat de Theophyle in data de 3.03.

2013
Republica Turc este o ar ntins pe dou continente cu o suprafata totala de
780,580 km. 97% din suprafaa rii se afl n Asia (Anatolia) i 3%

Europa
(peninsula Balcanic). Conform
statisticilor din 2005 in Turcia traiesc 72,561,312 de persoane. Turcia are granie cu
opt ri: Grecia i Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia i Azerbaidjan la nord-est;
Iran (Persia) la est; i Irak i Siria la sud. Turcia este o republic democratic, laic,
constituional. n octombrie 2005, Uniunea European a deschis negocierile de
aderare cu Ankara. Turcia a fost un membru asociat al Comunitii Economice
Europene nc din anul 1963 i a atins acordul uniunii vamale n 1995.
Asezare Geopolitica 1945-2007 Turcia este un membru fondator al Naiunilor
Unite (1945), OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development
1961), OIC (Organisation of the Islamic Conference 1969), OSCE (Organization for
Security and Co-operation in Europe 1973), ECO (Economic Cooperation
Organization 1985), BSEC (Organization of the Black Sea Economic Cooperation1992) i al G-20 (1999). La 27 octombrie 2008, Turcia a fost aleas ca membru
nepermanent al Consiliului Securitii Naiunilor Unite. Turcia este un membru
eficient al Consiliului de la 1 ianuarie 2009. Turcia a fost n prealabil membra aa
Consiliului Securitii U.N n 1951-1952, 1954-1955 i 1961. Un alt aspect definitor
al relaiilor externe ale Turciei a fost reprezentat de legturile sale cu SUA. Bazat pe
ameninrile comune ale Uniunii Sovietice, Turcia s-a alturat NATO n 1952,
asigurndu-i strnse relaii bilaterale cu Washington pe tot Rzboiul Rece. n
mediul de dup Rzboiul Rece, importana geostrategic a Turciei s-a reorientat n
apropierea Orientului Mijlociu, Caucaz i Balcani.

Independena statelor turce din Uniunea

Sovietic n 1991, cu care Turcia mparte motenirea lingvistic i cultural comun,

a permis Turciei s-i extind relaiile politice i economice adnc n Asia Central.
Cea mai proeminenta din realizarile sale a fost completarea cu multe miliarde de
dolari provenita din conductele cu gaze naturale i petrol de la Baku n Azerbaijan,
la portul Ceyhan din Turcia. Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, aa cum mai este
numit, a fcut parte din strategia politic externa a Turciei, de a deveni conducta
de energie din vest. Totui, frontiera Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz, rmne
nchis n urma ocuprii teritoriului Azeri n timpul Rzboiului.
Economia Turciei: Generalitati n anul 2008, peste 90% din necesarul de
combustibil al Turciei a provenit din afara rii. Turcia susine un proiect de oleoduct
ntre porturile sale, Samsun de la Marea Neagr i Ceyhan de la Mediterana, care
servete deja drept terminal pentru oleoductele care aduc petrol azer i irakian. Din
2003, Rusia este primul partener comercial al Turciei, cu schimburi de 38 de
miliarde de dolari n 2007. Sute de firme turceti opereaz n Rusia, circa dou
milioane de rui vin anual n Turcia (un milion conform altei estimri), iar Rusia
asigur, prin Blue Stream, 65% din necesarul de gaz al Turciei.

Turcia este ca mrime a 15-a GDP (Produsul

intern brut prescurtat PIB) per PPP (paritatea puterii de cumprare PPC) a lumii,
i a 17 -a NGDP. ara este un membru fondator al OECD i G-20. n timpul primelor
6 decenii ale republicii, ntre 1923 i 1983, Turcia a avut o abordare cvasi-statistic,
cu planificri stricte ale bugetului, iar guvernul impune limite pe participarea
sectorului privat, comer strin, debit cu valut strin, investiie direct strin.
Totui, ncepnd din 1983, Turcia a nceput o serie de reforme care au fost iniiate de
prim ministrul Turgut Ozal i proiectate s schimbe economia din statistici, dintr-un
sistem izolat la un sector privat; model bazat pe pia. Reformele impulsioneaz
creterea rapid, dar aceast cretere a fost punctat de recesiunile mari i crizele
financiare din 1994, 1999 (urmnd cutremurul din acel an) i 2001, rezultnd o
medie de 4% GDP cretere/an ntre 1981 i 2003. Lipsa reformelor fiscale
suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare i n cretere s-au
combina cu o corupie pe scar larg, rezultat din inflaia mare, un sector bancar
slab i volatilitate macroeconomic crescut.

Dupa criza economic din 2001, unele reforme au fost iniiate de ministrul de
finane, Kemal Dervi, ducand la scaderea inflaiei la un numr cu o singur cifr,
cresterea ncrederii investitorului i aport de investiie strin; i omajul a sczut.
Previziunile FMI sunt de 6 % rata de inflaie pentru Turcia n 2008. Turcia i-a deschis
treptat pieele prin reformele economice, reducnd controalele guvernului in
comerul strin i investiie, in privatizarea public in industrie, liberalizarea multor
sectoare private i participarea investitiei strine.

Rata GDP a crescut intre 2002 2007 n medie

cu 7,4%, care a fcut din Turcia o tara cu cele mai rapide creteri economice din
lume n timpul acelei perioade. Totui, creterea GDP a sczut la 4,5% n 2008 i la
nceputul anului 2009 economia turc a fost afectat de criza financiar global, cu
FMI prognoznd o recesiune global de 5,1% pentru anul 2009, comparat cu
estimarea guvernului turc de 3,6%. Economia turc devine dependent de industrie
n majoritatea oraelor, mai ales concentrate n provincia vestic a rii i mai puin
pe agricultur, totui, agricultura tradiional rmne un stlp pentru economia
turc. n 2007, sectorul agricol reprezint 8,9 % din GDP, n timp ce sectorul
industrial reprezint 30,8% i sectorul servicii reprezint 59,3%. Totui, agricultura
reprezint 27,3% din fora de munc. Potrivit datei Eurostat, PPS, GDP turcesc a fost
45% din media UE n 2008. Sectorul turismului a experimentat rapid creterea n
ultimii 20 ani i constituie o parte important a economiei. n 2008, au fost
30.927.192 vizitatori n ar, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile
Turciei.
Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancar, construcie, tehnic casnic,
electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier i oel,
industrias de maini i auto. Turcia are o industrie auto mare i n cretere, care a
produs 1.147.110 vehicule n 2008, fiind pe locul 6 ca productor n Europa(dup
Marea Britanie i naintea Italiei) i al 15 lea n lume. Turcia este de asemenea una
din naiunile care este lider in construciile navale; n 2007 ara s-a situat pe locul 4
n lume(dup China, Coreea de Sud i Japonia) n ceea ce privete numarul navelor

comandate i pe locul 4 n lume(dup Italia, SUA i Canada) n ceea ce privete

numarul mega-iahturilor comandate.
Inflaia mare la inceputul anilor 2000 a fost controlat i aceasta a condus la
lansarea unei valute noi, lira nou turc, care de la 1 ianuarie 2005 a ntrit achiziia
reformelor economice. La 1 ianuarie 2009, lira nou turceasc a fost redenumit
nc o dat ca Lir Turceasc, cu introducerea unor noi bacnote i monezi. Ca
rezultat al continurii reformelor economice, inflaia a sczut la 8,2% n 2005 i rata
omajului la 10,3%. n 2004 s-a estimat c 46,2% din totalul de venituri disponibile
a fost de 20% pentru veniturile salariale de top, mai puin de 20% au primit 6%.
Turcia a profitat de o uniune vamal cu UE, semnat n 1995 pentru a-i crete
producia industrial destinat exportului, n acelai timp beneficiind de investiiile
strine de la UE n ar. n 2007, exporturile au atins 115,3 miliarde dolari. Totui,
importurile mari care s-au ridicat la 162,1 miliarde dolari n 2007 au ameninat
balana de schimb. Exporturile Turciei s-au ridicat la 141,8 miliarde dolari n 2008, n
timp ce importurile s-au ridicat la 204,8 miliarde dolari.
Dup ani de nivele sczute ale FDI (investitii externe directe foreign direct
investment), Turcia a avut succes, atrgnd 21,9 miliarde dolari n FDI n 2007 i s-a
ateptat s atrag cifre crescute n anii urmtori. O serie de privatizri mari ,
stabilitatea promovat de negocierile aderrii la UE a Turciei, cretere puternic i
stabil, schimbri n sectorul bancar i n telecomunicaii, toate au contribuit la
cresterea investiiilor strine.

Forele armate turceti sunt a doua mare

armat existent n NATO, dup Forele armate ale SUA, cu o putere de 1.043.550
militari. Nu toi cetenii turci barbati se potrivesc serviciului militar, astfel nu sunt
obligati s fac armata pe o perioad variat de timp de la 3 sptamani la 15 luni,
depinznd de educaie i locaia slujbei. Turcia nu ofer o alternativ civil la
serviciile militare. Turcia este una din cele 5 state membre NATO care este parte a
politicii nucleare de partajare a alianei, mpreun cu Belgia, Germania, Italia i
Olanda. Un total de 90 de arme nucleare B61 sunt gzduite la Baza Aerian Incirlik,

dintre care 20 sunt alocate folosirii de ctre Forele Aeriene Turce. n 1998, Turcia a
anunat un program de modernizare, n valoare de 160 miliarde dolari americani, pe
o perioad de 20 ani, n variate proiecte care includ tancuri, avioane de lupt,
elicoptere si vase de rzboi. Turcia i menine forele n misiuni internaionale sub
comanda Naiunilor Unite i NATO nc din 1950, incluznd misiuni de meninere a
pcii n Somalia i fosta Iugoslavie i sprijin pentru forele coaliiei n Primul Rzboi
din Golf. Turcia menine 36000 de trupe n Republica Turc a Ciprului i a avut trupe
desfurate n Afganistan ca parte a forelor de stabilitate U.S.A. i autorizate U.N,
sub comanda NATO-ISAF nc din 2001. Din 2006, parlamentul turc i desfoar
forele de meninere a pcii cu ajutorul vaselor de patrul ale marinei i detine n jur
de 700 de trupe terestre, ca parte a extinderii Forelor internaionale ale U.N n
Liban n urma conflictului dintre Israel-Liban.
Zonele de interese UE versus Turcia Zonele in care interesele UE si ale Turciei
se intalnesc intr-o situatie de divergenta sau convergenta se refera numai la
cazurile in care am considera ca NATO nu mai reprezinta si interese americane
pure, spre exemplu situatia din Orientul Mijlociu si sustinerea totala a Statelor Unite
fata de Israel, in conflictele cu statele Islamice din regiune.

In tabela (T1) am reprezentat cele trei zone de interese care UE si Turcia se

intersecteaza Balcanii de Vest, Europa de Est care nu este membra UE/NATO si
Asia Centrala. Am ajuns la concluzia ca exista o convergenta de interese in doua
cazuri si exista interese divergente in alte doua cazuri. Bineinteles ca acomodarea
cu aceste divergente este una de ordin politic.
Pentru a intelege felul in care este vazuta Turcia de populatia Uniunii Europene,
aduc cifrele unui sondaj care face parte dint-o lucrare elaborata de think-tankul
ECFR (The European Council on Foreign Relations) . Tabela T2 arata ca majoritatea
popoarelor Europene nu vad Turcia in Uniunea Europeana in viitori 10 ani 78%.
11% din europeni nu o doresc de loc alte 11% cred ca se va alatura inainte de viitori
10 ani.

Din punctul meu de vedere Turcia se afla intr-o noua

perioada de ascendena economica si militara cu o reasezare politica si sociala
complet diferita, as numi aceasta perioada ca post-kemalista (de la Mustafa Kemal
Ataturk Paa intemetorul turciei moderne). Influenta armatei care a fost destinata
de Kemal Ataturk ca garant al laicitati republicii a fost diminuata. Constitutia din
1961 care era doar o adaptare a constitutiei originale ale lui Ataturk, a fost
schimbata in 1982 si in sfarsit amendata anul acesta (13 septembrie 2010). Un
lucru este absolut clar, Republica Turca construita de Ataturk nu mai exista. Astazi
Turcia este un stat Islamic cu o orientare bivalenta spre occident economic si
militar si spre Orientul mijlociu social, cultural si religios. Trebuie de mentionat ca
aceasta tranzitie a fost facuta democratic si este fara indoiala vointa poporului turc.
In afara celor mentionate mai sus vreau sa fiu clar in predictia mea in care consider
ca Turcia prin politica sa militanta impusa de tandemul Presedinte, Abdullah Gl si
Premier, Tayyip Erdoan ambi membri ai partidului Justitie si Dezvoltare (AKP) va
crea divergente clare cu unele interese Europene inclusiv interese economice,
militare si sociale.
Apartenenta NATO a Turciei va deveni in perioada urmatoare mult mai accentuata in
cazul diminuari participarii Americane in acest pact sau minimalizata in cazul in care
Statele Unite vor ramane dominant in aceasta alianta militara. Trebuie de amintit ca
Turcia nu a permis Americanilor sa atace Irakul din bazele lor aflate in Turcia si nu a
permis navelor americane sa intre in Marea Neagra prin Bosfor pe timpul crizei
Georgiene. Ambele au pus multe probleme tactice si intrebari strategice forurilor
militare americane.
In concluzie pot mentiona cateva puncte care pot elucida strategiile turce in
viitoarea decada:

Turcia este interesata in a deveni centru de transfer energetic (hub) spre

Europa din Caucaz si din Orientul Mijlociu;

Turcia este interesata sa devina interfata principala intre Europa si Orientul

Mijlociu economic, militar si social;

Turcia este interesat sa fie membra a Uniunii Europene la nivel de influenta

identic Germaniei, Frantei si Britaniei;

Turcia are nevoie de Europa si NATO pentru a contracara influenta Rusiei in

interesele ei vitale;

Turcia doreste o Europa fara influenta Americana si un NATO in care

americanii vor asigura numai securitatea nucleara;

Europenii vor trebui sa gandeasca ce fel de Europa isi doresc cu Turcia vor fi multe
probleme, fara Turcia ar putea sa fie si mai multe probleme. Ramanerea Turciei in
Orientul Mijlociu ar putea rezolva unele probleme temporare dar la nivel mediu si
lung ar putea creea altele mai mari.
Politica Romaniei fata de Turcia este una mult mai reusita decat cea a multor state
ale Uniunii. Romania isi vede interesele la nivel de Marea Neagra si vede in Turcia
un partener valoros cu care poate coopera, totusi la un adica, Romania va trebui sa
se alinieze majoritatii tarilor Uniunii Europene.
In acest articol ca si in articolele precedente m-am abtinut de a aduce in discutie
opiniile mele personale pentru a analiza cat mai corect optiunile existente pe care
cititorul ar trebui sa le gandeasca conform datelor prezentate. Un articol de
concluzii generale in acest serial al Europei multipolare urmeaza in curand.
Bibliografie
CIA Yearbook 2009;
Business Week
ECFR The European Council on Foreign Relations The Spectre of a Multipolar
Europe;
PGA Politeia Geopolitical Analyses New Geopoltical Trends;
Ron Asmus, Is enlargement dead? German Marshall Fund;
The Economist;
The Wall Street Journal
Wiki under GNU.