Caiet de Sarcini P6

SC EM PRIME CONSTRUCT SRL
SOCIETATE DE CONSTRUCTII DE DRUMURI, PODURI SI EDILITARE

Nr. inregistrare la R.C. : J40/10567/2006 ; Cod fiscal : RO18490045
Cont RO97 RNCB 0075 0387 3563 0001 BCR Sector 4
Cont RO41 TREZ 7005 069X XX01 0485 Trezoreria Bucuresti
E-mail: office@emprimeconstruct.ro, emprimeconstruct@yahoo.com
Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Jilava, Ilfov, Tel/Fax: 021/457.01.45
1. STRAT DE BALAST
Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile te execuia i
recepia straturilor de fundaie din balast sau din sistemele
rutiere ale drumurilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite
de materiale de constructie folosite, prevazute in SR EN 13242 si stratul de fundatie realizat
conform STAS 6400.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Executantul va asigura intocmirea documentatiei tehnico-economice pentru obtinerea
autorizatiei de constructie, documentatie ce va fi avizata de catre comisia tehnica de avizare.
Documentatia tehnico economica va respecta cerintele impuse de Legea 50/1991
modificata si actualizata. Va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si
determinarile pentru materialele sau semifabricatele puse in opera sau le va efectua la
laboratoare autorizate. Constructorul nu va ncepe aternerea unui strat rutier pn cnd stratul
inferior nu a fost finisat i recepionat.
Constructorul va efectua pe cheltuial proprie lucrrile de ntreinere ale straturilor
recepionate pn cnd acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de
grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm.
Materiale agregate naturale

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast, cu granula maxima de 63
mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbine, lemn, resturi vegetale)
sau elemete alterate.
Balastul, pentru a fi folosit in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
AMESTEC FUNDATII COMPLETAREA METODE DE
CARACTERISTICI OPTIM RUTIERE SISTEMULUI VERIFICARE
RUTIER LA INGHET CONFORM
DEZGHET
STRAT DE FORMA
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni STAS 4606
%
Sub 0.02mm Max 3 Max 3 Max 3
Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-33

0-1mm 12-22 4-38 4-53

0-4mm 26-38 16-57 16-72
0-8mm 35-50 25-70 25-80 STAS 4606
0-16mm 48-65 37-82
37-86
0-25mm 60-75 50-90 50-90
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm 100 100 100

Granulozitate Conform figurii
Coeficient de - 15 15
neuniformitate (Un)
minim
Echivalent de nisip 30 30 30 C
(EN) minim
Uzura cu masina tip 30 50 50 SR EN 1097-2
Los Angeles (LA) %
max.
Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se

asigura omogenitatea i constant calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper
se va face numai dup efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac
agregatele din depozite ndeplinesc cerinele prezentului caiet de sarcini i dup aprobarea
Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va ine evidena calitii balastului astfel:
- ntr -un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor
efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de
cantitatea necesar i de ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
n cazul n care la verificarea calitii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora
nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceast se corecteaz cu sorturile granulometrice
deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative.
Apa

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule de
suspensie.
EXECUTIA LUCRARILOR
Punerea in opera a balastului masuri preliminare
La execuia stratului de fundaie din balast se va trece numai dup recepionarea

lucrrilor de terasamente, sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentru realizarea acestor lucrri.
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare
punerii n oper a balastului.
nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din
fundaii: drenuri transversale de acostament , drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole i racordurile stratului de fundaie la acestea, precum i alte lucrri prevzute n acest
scop n proiect.
n cazul straturilor de fundaie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este
cazul la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzuta a se face printr-un
strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n orice punct al
traseului,la cel puin 15 cm deasupra anului sau n cazul rambleelor deasupra terenului.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua msuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n funcie de sursa folosit,
acestea fiind consemnate n registrul de antier.
Punerea in opera a balastului
Pe terasamentul recepionat se aterne i se niveleaz balastul ntr-unul sau mai multe

straturi, n funcie de grosimea prevzut n proiect i de grosimea optim de compactare
stabilit pe tronsonul experimental.
Aternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute
n proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se
stabilete de laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin
stropire.
Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundaie din balast se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului,viteza utilajelor de
compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de compactare.

La stratul de fundatie din balast trebuie sa se realizeze un grad de compactare de

minim 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13 in toate punctele de masurare.
Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe
ntreaga lime a platformei, acostamentele se completeaz
i se compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca acesta s
fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat i
msurile de evacuare a apelor.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundaie, sau care
rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport i se recompacteaz. Suprafeele
cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz i apoi se compacteaz din nou.
Este interzis folosirea balastului ngheat.
Este interzis aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu
pojghi de ghea.
Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea
compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 2.
Tabel 2
NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL FRECVENTE MINIME LA METODE DE
CRT. DE VERIFICARE SAU LOCUL DE PUNERE IN VERIFICARE
CARACTERISTICA, CARE SE OPERA CONFORM
VERIFICA
1 Incercare Proctor modificata - STAS 1913/13
2 Determinarea umiditatii de Zilnic, dar cel putin un test la
compactare si corelatia umiditatii fiecare 250m de banda de STAS 4606
circulatie
3 Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafata -
compact de 2000mp
4 Verificarea intensitatii de Zilnic -
compactare Q/S
Determinarea gradului de Zilnic in minim 3 puncte
5 compactare prin determinarea pentru suprafete <2000mp si STAS 1913/15
greutatii volumice in stare uscata minim 5 puncte pentru STAS 12.288
suprafete 2000mp pe strat
Determinarea capacitatii portante la In cate doua puncta situate in
6 nivelul superior al stratului de profiluri transversale la Normativ CD
fundatie distante de 10m unul de altul 31
pentru fiecare banda cu
latimea de 7.5m

n ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie, conform Normativu lui pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometri e a capacittii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va ine urmtoarele
evidene privind calitatea stratului executat:
- compoziia granulometric a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optim, densitate maxim uscat)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate,capacitate portant).
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia, executantul si cu dirigintele de santier

nominalizat de beneficiar conform Normativului pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente C 56-85.
Se vor respecta:
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu
Ordinul nr. 1112/411 al MI- MT / octombrie 2000.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in
vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului
ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista
pe toata durata executarii lucrarilor.
Balastul folosit va respecta standardele in vigoare.
Receptia lucrarilor
Recepria se efectueaza pe faze astfel :

La terminarea executiei unui strat strat component si inainte de executarea unui alt strat
component superior
Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi,
grosimi, pante transversal si suprafatare, calitatea materialelor folosit, calitatea executiei
lucrarilor si capacitatea portanta la nivelul stratului executat.
Se incheie proces verbal de receptie conform cu reglementarile legale in vigoare,
specificandu-se eventualele remedieri necesare.
Nu se va trece la executarea stratului urmator inainte de executia modificarilor consemnate in
procesul verbal de receptie.

2. STRAT DE NISIP
Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din nisip
din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul
de fundatie realizat.
Prevederi generale
Executantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Executantul va asigura
intocmirea documentatiei tehnico-economice pentru obtinerea autorizatiei de constructie,
documentatie ce va fi avizata de catre comisia tehnica de avizare. Documentatia tehnico
economica va respecta cerintele impuse de Legea 50/1991 modificata si actualizata. Va
asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarile pentru materialele
sau semifabricatele puse in opera sau le va efectua la laboratoare autorizate pentru materialele
ce concura la fabricarea mixturilor folosite.
NISIP - Condiii de admisibilitate
Tabel 1
CARACTERISTICI Condiii de admisibilitate
strat izolant strat de protecie
Sort 3-7 3-7
Granulozitate:
- coninut de fraciuni sub 0,09mm -% max. 12 -
- coninut de fraciuni sub 002mm - % max. - 5
- condiii de filtru invers d15 < 5 d85 -
Coeficient de permeabilitate 6 x 10-5
Nisipul folosit va respecta standardele in vigoare.

Executia lucrarilor:

Stratul de fundatie din nisip se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400.
Se va realiza un strat de nisip de 2 cm acesta avand rol de egalizare.
Controlul lucrarilor pe parcursul executiei

Inainte de executarea nivelarilor se verifica starea
suprafetelor stratului suport.
La executarea nivelarilor se verifica: materialele (nisipul), planeitatea drumului,
compactarea.
Verificarea lucrarilor
Se face de catre responsabilul tehnic cu executia a executantului si cu dirigintele de
santier nominalizat de beneficiar.
Se vor respecta:
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu
Ordinul nr. 1112/411 al MI - MT / octombrie 2000.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in
vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului
ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista
pe toata durata executarii lucrarilor.

3. STRAT DE BETON DE CIMENT SI BETON RUTIER
Prevederi generale :
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia
structurilor din beton simplu pentru drumuri.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in capitolele anterioare.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in "Codul de practica
pentru producerea betonului - CP 012/1-2007" si prevederile din STAS 1799/2002 si SR EN
1992-2:2006/NA:2009.
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care
este rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 150/ H=300 mm sau pe
cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel
mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform SR EN 12390/6-2002.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conform SR EN 1992-
2:2006/NA:2009, se prezinta in continuare un tabel de echivalenta:
Clasa
Clasa betonului betonului conf SR EN 1992-
2:2006/NA:2009
0 1
C 20/25 Bc 25
Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in care

lucrarea este expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta Codul de Practica
pentru producerea betonului CP 012 2007 si Normativul Indicativ NE 012/1-2007 pentru
producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa
betonului va fi stabilita in acord cu urmatorii parametri:
- gradul de impermeabilitate;

- tipul de ciment;
- continutul minim de ciment;
- raportul apa/ciment maxim.
Executia lucrarilor :
Trasport
Transportul betonului trebuie efectuat lund masurile
necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene si pompe.
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel inct sa se evite
modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si
conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de
transport si sfrsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in
tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 dect daca se utilizeaza aditivi
intrzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
Lucrari pregatitoare
Inainte de a incepe executarea stratului de fundatie din beton de ciment se va verifica si

receptiona fundatia din balast sau nisip, prin inlaturarea obiectelor straine, taierea armaturii
existente, suflarea sau curatarea rosturilor, verificarea elementelor geometrice, abaterilor
limita, denivelarilor admisibile precum si a capacitatii portante a complexului fundatie-pat.
Fundatia trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si declivitati
in profil longitudinal ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla.
Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie din beton de ciment in sens
longitudinal, sub lata de 3,00 m vor fi de maximum 2 cm.
Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de mortar
M 100 cu latimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160kg ciment la mc. Se va da
o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul
nivelei corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil conform proiectului.
Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului pe cel putin o lungime
de turnare programata zilnic.
In cazul fundatiilor din balast, intre longrinele montate pe fundatie, in prealabil
umezite, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare.
Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)

de beton (C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5

10 < t 30 50 35
t < 10 70 50
In general, se recomanda ca temperatura betonului

proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30)C.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri

suplimentare precum:
- stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii
adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor
aditivi intrzietori eficienti, etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de
limitele din tabel.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a
mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si se
vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
Punerea in opera a betonului
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa

intre 5C si 30C. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie, astfel inct
betonul recent decofrat sa se mentina la temperatura de +10C+15C, timp de 3 zile de la
turnare. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea
acesteia de catre investitor;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in
stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu
prevederile procedurii de executie;
sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa
caz);
suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de
impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau
segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi
intre cele doua betoane;

sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in

opera a betonului;
sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce
vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in
cazul intervenirii unor situatii accidentale
(statie de betoane si mijloace de transport de
rezerva, sursa suplimentara de energie
electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost
de lucru, etc.);
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna, etc.);
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel inct acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a
se betona;
sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in
opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la
descarcarea din mijlocul de transport;
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate;
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari,
in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data
aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si
neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportul local si compactarea betonului.
Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului

de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a
prevederilor prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de
turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei
betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene si pompe sau direct
in lucrare.
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in

lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui

superplastifiant.
- betonul trebuie sa fie raspndit uniform in lungul fundatiei.
- circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in
timpul betonarii, se va face pe podine; este interzisa
circulatia directa pe zonele cu beton proaspat.
- betonarea se va face continuu, pna la rosturile de
lucru prevazute in proiect sau procedura de executie.
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2
ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore
in cazul cimenturilor fara adaos.
Masuri in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile
Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc

urmatoarele conditii meteorologice:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5C
-ploaie intensa care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.
Cand temperatura exterioara este mai mare de +30C concomitent cu o umiditate
relativa a aerului mai mica de 40%, pentru a nu se opri lucrarile se vor lua masuri speciale de
racire a apei, combinata cu o protectie a betonului, din doua straturi succesive de emulsii
bituminoase si acoperite cu copertine.
In perioada de timp friguros, se poate prevedea utilizarea de acceleratori de priza si/sau
de intarire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub control
complet din partea santierului.
Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5C continuarea sau oprirea betonarii se
va face pe baza prognozarii meteorologice pe urmatoarele 24 ore.
In cazul cand temperatura coboara sub +5C si exista pericol de inghet in urmatoarele
24 ore lucrarile vor fi oprite.
Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0C, in primele 24 ore
de intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia prin
pastrarea unei temperaturi a betonului de cel putin 5C.
La betonare pe timp calduros se vor lua masuri deosebite pentru aplicarea produsului de
protectie in vederea evitarii deshidratarii rapide.
Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momentul optim pentru
taierea rosturilor, astfel incat sa existe un timp suficient pentu taierea tuturor rosturilor.
Temperatura betonului proaspat inainte de punerea in opera trebuie sa fie mai mica de
+30C. Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20C si umiditatea relativa este
mai mica de 50% se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului slab, iar
produsul de protectie se va aplica in doua straturi succesive pentru realizarea unei bune
impermeabilizari a betonului.
Strierea imbracamintii

Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu

ajutorul unui dispozitiv de striat.
Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele intre strieri vor
fi aleatorii. Pentru strazi repartitia este urmatoarea : 27 118 23
32 36 27 32 23 27 23 32 - 27 18 32 23 36
23 32 - 23.
Protejarea suprafetei imbracamintii

Imediat dupa terminarea stierii suprafetei, betonul se va proteja impotriva actiunii
soarelui, vantului si ploilor cu acoperisuri de protectie mobile ce se deplaseaza pe masura
finisarii suprafetei betonului proaspat. Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui
cu o pelicula de protectie aplicata prin stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu
fluid de protectie. Protejarea stratului de fundatie din beton impotriva evaporarii apei se va
face imediat dupa terminarea betonarii, finisarii si strierii, la mai putin de jumatate de ora din
momentul inceperii punerii in opera a betonului, asigurandu-se astfel mentinerea acestei
protectii pe timp calduros. Protejarea pe un termen de minim 7 zile se va face prin reducerea
temperaturilor materialelor din amestec, stropirea agregatilor cu apa, optional se poate folosi
aditivi plastifianti,pentru intarzierea prizei, pentru favorizarea lucrabilitatii betonului dupa
care se va verifica betonul,fiind efectuate incercari ale betonului dupa 7 zile la compresiune.
Pelicula creata trebuie sa fie impecabila, sa aiba o grosime uniforma si sa fie continua.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment. Odata cu caderea precipitatiilor abundente, turnarea betonului se stopeaza.
Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va reproteja.
Verificarea fluidului de protectie se va face la fiecare lot aprovizionat prin examinarea
datelor inscrise in certificatul de calitate.
Protejarea imbracamintii de circulatie

Este interzisa circulatia pietonilor direct pe betonul proaspat in primele 24 de ore de la
terminarea finisarii suprafetei.
Pe perioada de intarire a betonului, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe
suprafata acesteia.
Executia rosturilor de dilatatie
Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintii

la distanta de cca. 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, in linie
continua pe toata latimea stratului de fundatie din beton de ciment.
Rosturile de dilatatie se vor realiza prin asternerea pe fundatie a unei scanduri
impregnate din lemn de esenta moale de 16-18 mm grosime si 22,5 cm inaltime ascutita in
partea superioara (adica cu 0,5 cm mai jos decat suprafata betonului), care ramane in lucrare si
taierea betonului ramas deasupra scandurii la latimea de 20 mm.
Pozitia scandurii trebuie pastrata verticala in timpul prelucrarii betonului si asezata
astfel incat sa nu permita patrunderea mortalului pe sub scanduri sau pe le capetele ei intre
dalele de executie.

Executia rosturilor de contractie
Rosturile de contractie se executa prin taierea in betonul

intarit pe o adancime de 6 cm astfel:
- prima taiere pe o adancime de 6 cm si o latime de 3-5
mm
- a doua taiere in scopul largirii taierii la 8mm pe o adancime de 3 cm.
Taierea rosturilor de contractie va incepe numai dupa ce betonul, in curs de intarire, a
atins o rezistenta suficienta pentru ca prin taierea sa nu se produca degradari (smulgeri) ale
marginilor. In acelasi timp taierea trebuie incheiata suficient de repede pentru a evita riscul
aparitiei oricarei fisuri. Din aceasta cauza taierea rosturilor va fi incredintata unui tehnician cu
experienta.
Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure in
maximum 8 ore taierea tuturor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.
Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare in scopul inlocuirii
rapide a celor eventula defecte.
In cazul unor conditii meteorologice defavorabile (timp uscat, vant, temperaturi
ridicate) se vor taia intr-o prima etapa fiecare al treilea rost, urmand ca imediat dupa ce
aceasta operatie s-a terminat pe toata banda de beton turnata sa se treaca la taierea si a
celorlalte rosturi.
Rosturi de contractie transversale
Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toata latimea stratului de fundatie

din nisip, inclinate la 1/6 fata de axul caii de circulatie, la distante de 4...6 m, modulate dupa
secventa: 4-5-6; 6-5-4.
Rosturile de contractie longitudinale
Rosturile longitudinale se vor executa in axul benzii de beton turnate ca rosturi de

contractie. Aceste rosturi se vor taia dupa terminarea taierii rosturilor de contractie
transversale.
Pentru strazile de categoria tehnica IV se pot adopta si alte solutii de realizare a
rosturilor de contractie insa aplicarea lor se va putea face numai cu aprobarea Dirigintelui de
santier.
Executia rosturilor de contact
Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular pe axa caii de circulatie

verticale, pe toata latimea si grosimea dalei, cand se intrerupe turnarea betonului, fie la
sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa,
defectarea utilajelor de punere in opera, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc).
Rostul se executa prin cofrare si finisarea manuala (pervibrare si suprafatare).

Ulterior, partea superioara a rostului se va taia pe o adancime de aproximativ 3 cm si pe

o latime de 8 mm.
Colmatarea rosturilor
Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple,

pana la suprafata imbracamintii, fie cu mastic bituminos, fie
cu Asrobit sau orice alt material de colmatare de calitate corespunzatoare.
Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmatoarele prevederi:
- identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;
- curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamant, pietricele, etc.) cu ajutorul
scoabelor si a periilor de sarma;
- suflarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj
pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de
amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald;
- inlaturarea materialului in exces;
- darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa racirea produselor turnate la cald
si daca betonul are rezistenta la compresiune de minimum 70 % din valoarea rezistentei la 28
zile.
Controlul betonului pus in opera si interpretarea rezultatelor
Controlul calitatii betonului pus in opera se face in conformitate cu prevederile

tabelului 1.
In ceea ce priveste controlul privind lucrabilitatea si temperatura betonului, atunci cand
temperatura aerului este mai mica de +5, se vor efectua pentru acelasi transport de beton trei
determinari.
Daca valoarea medie a celor trei determinari se inscrie in limitele admise se va accepta
punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa transportul respectiv se refuza.
Caracteristicile betonului intarit si anume:
- rezistenta la comresiune la 7 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi;
- rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi;
In cazul in care rezultatul este mai mic decat clasa betonului, laboratorul va comunica,
in termen de 48 ore, rezultatul i cauza conducerii unitatii de care deptinde statia,
conducatorului de statie si Dirigintelui de santier.
Urmare comunicarii primite la statia de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei
impreuna cu dirigintele de santier si antreprenorul, vor identifica sectorul executat (dalele
turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, pe care se vor efectua verificarile
suplimentare prin incercari nedistructive sau exagerate de carote.
Daca din verificarile suplimentare, rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile
prevazute, Dirigintele de santier va analiza si decide masurile corespunzatoare.

Nr. Actiunea, procedeul de Frecventa minima

verificaresau caracteristici ce se
verifica
La statia La locul de punere
de betoane in opera
1 2 3 4
I. Betonul proaspat - La fiecare transport
1
2 Lucrabilitatea Doua determinari pe schimb 3 determinari pe
pentru fiecare centrala de beton schimb si ori de cate
ori se apreciaza ca
necesar
3 Continutul de aer oclus 1 determinare pe schimb pentru -
fiecare centrala de beton
4 Temperatura(la temperaturi ale La fiecare 2 ore pentru fiecare La fiecare 2 ore
aerului sub sau egale cu 5C si centrala de beton
peste 25C)
5 Densitatea aparenta 1 determinare pe schimb dar -
minimum o determinare la 300
mc pentru fiecare centrala de
beton
6 Granulozitatea agregatelor din Facultativ -
beton
7 Confectionarea de epruvete 3 epruvete cubice pe schimb sau -
pentru determinarea rezistentei la la maxim 300 mc pentru fiecare
compresiune centrala de beton;
-la 7 zile 3 epruvete cubice pe schimb sau
-la 28 zile la maxim 300 mc pentru fiecare
centrala de beton
II. Betonul intarit Minim o proba pe zi
1 Rezistenta la compresiune pe schimb, tip de beton
epruvete cubice, la 7 si 28 zile
2 Grag de gelivitate La elaborarea compozitiei -
betonului
3 Rezistenta la compresiune pe - 2 carote pe km de
epruvete cilindrice (carote) banda de
Extrase din imbracaminte imbracaminte din
beton sau min.3
carote din fiecare
zona de imbracaminte
asupra careia exista
dubii de calitate
4 Grosimea imbracamintii - Pe carotele prelevate

Conditii tehnice. Reguli si metode de verificare.

Elemente geometrice
Grosimea straturilor de fundatie/baza din beton de

ciment va fi cea prevazuta in planse si nu va fi de mai putin de
180 mm. Toleranta admisibila in grosime va fi intre 10 si +15
mm.
Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de 15 mm.
Panta transversala a fundatiilor din beton de ciment va fi conform planselor, si anume,
2% pentru drumuri fara nici o suprainaltare. Toleranta admisa in panta transversala este de
0,4%.
Declivitatile longitudinale vor fi conform proiectului, cu o valoare maxima de 7%.
Variatiile admisibile ale nivelelor structurii de-a lungul axului benzilor, in comparatie
cu cotele din proiect vor fi pana la 20 mm pentru strazi de clasa IV.
Neuniformitatea acceptabila la rosturile transversale este:
2 mm la rosturile de executie.
Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii(latimi de peste 3 mm).
Caracteristicile suprafetei stratului

La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor efectua urmatoarele
verificari:
evaluarea vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii oricaror neuniformitati
ce pot afecta betonul (goluri ale suprafetei sau goluri laterale ale structurii, segregari,
exfolieri, fisuri, etc.). Se recomanda ca verificarea sa se efectueze in prima jumatate a zilei,
preferabil pe vreme rece.
verificarea conformitatii stratului de fundatie din beton cu prevederile geometrice
ale acestui document si cu principalele normative si reglementari.
grosimea stratului de fundatie din beton va fi verificata prin masuratori directe
facute la marginea fiecarei benzi de beton, la fiecare 200 m si de pe carote extrase din stratul
de fundatie.
latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta , efectuata intre benzile de
beton, la fiecare 200m.
denivelarile suprafetei fundatiei din beton, longitudinal vor fi verificate folosind un
dreptar de 3 m lungime si o pana gradata de 200 mm lungime si nu mai mult de 3 mm latime,
cu un taluz de 1:10 gradat de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1 mm inaltime.
denivelarile suprafetei fundatiei din beton in profil transversal vor fi verificate
folosind un dreptar cu o lungime egala cu latimea benzii, si o pana gradata conform
paragrafului anterior. Verificarea se va efectua la fiecare profil transversal prevazut in proiect.
panta transversala a fundatiei din beton va fi verificata cu ajutorul dreptarului folosit
in masurarea denivelarilor transversale, un boloboc si o pana gradata cu lungimile celor doua
laturi de 15 si respectiv 90 mm, cu gradatii pe partea inclinata corespunzand inaltimii de 1
mm. Acest test va fi efectuat si in dreptul profilelor transversale din proiect.

Controlul calitatii lucrarilor

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei
structurilor din beton si beton armat conform NE 012 1 : 2007 si Normativul C 56-85.
Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale, ca si verificarile
ce trebuie
facute in conformitate cu reglementaile tehnice
specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor
specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
-control interior (executat de catre producator si /sau executant);
- control exterior (executat de catre un organism independent);
- control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru
efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosite)
Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si
executiei. Aceasta include:
- controlul prepararii betonului;
- controlul punerii in opera a betonului;
- verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat si pe betonul intarit.
4. ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE
Executia lucrarilor:
Prepararea i transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se prepar n instalaii prevzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a
bitumului i filerului, precum i dispozitiv de malaxare forat a agregatelor cu liantul
bituminos. Verificarea funcionrii instalaiilor de producere a mixturii asfaltice se face n mod
periodic de ctre personal de specialitate conform unui program de ntreinere specificat de
productorul echipamentelor i programului de verificare metrologic al dispozitivelor de
msura i control.
Certificarea capabilitii instalaiei privind calitatea fabricaiei i condiiile de securitate
prevzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor i
reglementrilor naionale i europene impuse. Se recomand efectuarea inspeciei tehnice a
instalaiei de producere a mixturii asfaltice la cald de ctre un organism de inspecie de ter
parte, organism acreditat conform normelor n vigoare.
Controlul produciei n fabric se face conform SR 13108-21.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului i ale mixturilor asfaltice la ieirea din
malaxor se stabilesc n funcie de tipul liantului, conform tabelului(sau confom specificaiilor
productorului), cu observaia c temperaturile din partea superioar a intervalului se
utilizeaz la execuia mbrcminilor rutiere bituminoase n zone climatice reci.
Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltic


la ieirea din
malaxor
Temperatura, 0C
bitum rutier 170...180 160... 175
160...170
Temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor trebuie reglat astfel nct n
condiiile concrete de transport (distan i mijloace de transport ) i condiiile climatice s fie
asigurate temperaturile de aternere i compactare.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale i a bitumului peste valorile limita, n scopul

evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic.
Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiai cantiti de
bitum de mai multe ori. Dac totui din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat
renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetraiei acestuia. Dac penetraia
bitumului nu este corespunztoare se renun la utilizarea lui.
Durata de amestecare, n funcie de tipul instalaiei, trebuie s fie suficient pentru
realizarea unei anrobri complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul
bituminos.
Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, acoperite
cu prelate speciale, imediat dup ncrcare urmrindu-se ca pierderile de temperatur pe tot
timpul transportului, s fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate i uscate.
Mixtura asfaltic preparat cu bitum modificat cu polimeri se transport obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizolant i acoperit cu prelat.
Lucrri pregtitoare
nainte de aternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curat, iar dac este cazul se
remediaz i se reprofileaz. Materialele neaderente, praful i orice poate afecta legtura ntre
stratul suport i stratul nou executat trebuie ndeprtat.
n cazul stratului suport din macadam, acesta se cur i se mtur.
Cnd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeei acestuia cu impuriti datorate traficului. n cazul n care acest strat nu se protejeaz
sau nu se acoper imediat cu stratul urmtor se impune curarea prin periere mecanic i
splare.
Dup curare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie s fie conform
proiectului de execuie.
n cazul n care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de execuie se realizeaz, dup
caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform
prevederilor din proiectul de execuie.
Stratul de egalizare va fi realizat din acelai tip de mixtur ca i stratul superior.
Grosimea acestora va fi determinat funcie de preluarea denivelrilor existente.

Suprafaa stratului suport trebuie s fie uscat.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se
amorseaz stratul suport i rosturile de lucru cu o emulsie
bituminoas cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului
suport se realizeaz uniform cu un dispozitiv special, care poate
regla cantitatea de liant pe metru ptrat n funcie de natura stratului suport.
Legatura dintre stratul nou turant si cel vechi se face prin intermediul amorsei. In cazul
reparatiilor locale stratul vechi trebuie sa fie frezat sau taiat,astfel incat sa prezinte muchii vii,
pentru a se asigura o mai buna conlucrare.
Amorsarea se face pe o suprafata curatata si uscata cu 10 minute inainte de asternerea
mixturii, astfel incat asternerea mixturii sa faca dupa ruperea emulsiei bituminoase.
In funcie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea
amorsajului, trebuie s fie de (0,3...0,5) kg/m2.
La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment
sau macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai
mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o lime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte
materiale agrementate tehnic.
In cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi pronunate
se recomand acoperirea total a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisur) n grosime
minim de 2 cm, acoperite cu materiale geosintetice dintr-o structura pe baza de fibra de sticla
sau polimeri cu rol antifisura (geogrila), sau alt soluie propus de proiectant n urma unei
analize tehnico - economice.
Aternerea mixturii asfaltice
Aternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 oC,
pe o suprafa uscat.
Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie i se reiau numai dup uscarea stratului
suport.
Aternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare -
finisoare prevzute cu sistem nclzit de nivelare automat care asigur o precompactare.
Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu, n grosime constant, pe fiecare strat i pe toat
lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.
In cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii
rmas necompactat aceasta va fi ndeprtat. Aceast operaie se face n afara zonelor pe
care exist, sau urmeaz a se aterne, mixtur asfaltic.
Mixturile asfaltice trebuie s aib la aternere i compactare, n funcie de tipul liantului,
temperaturile prevzute n tabel. Msurarea temperaturii va fi efectuat n masa mixturii, n
buncrul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate n SR EN 12697-13.
Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la

Tipul liantului asfaltice la aternere compactare oC, min.
o
C, min. nceput sfrit

bitum rutier, tip:

50/70 145 140 110
Contilutul de liant trebui sa fie de : - min. 5.6% pentru BA 16

rul 50/70 cf SR EN 13108-1
- min. 4.4% pentru BA 20
leg 50/70 cf SR EN 13108-1
- min. 4.2% pentru BA 31.5 baza 50/70 cf SR EN 13108-1
Aternerea se va face pe ntreaga lime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este
posibil, se stabilete prin proiect i se supune aprobrii beneficiarului limea benzilor de
aternere i poziia rosturilor longitudinale ce urmeaz a fi executate.
Grosimea maxim a mixturii aternute printr-o singur trecere este cea fixat de
proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.
Viteza optim de aternere se va corela cu distana de transport i capacitatea de
fabricaie a staiei, pentru a se evita total ntreruperile n timpul execuiei stratului i apariiei
crpturilor / fisurilor la suprafaa stratului proaspt aternut. Funcie de performanele
finisorului, viteza la aternere poate fi de 2,5...4 m/min.
In buncrul utilajului de aternere, trebuie s existe n permanen suficient mixtur,
necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenie deosebit se va acorda
realizrii rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i
etane.
La reluarea lucrului pe aceeai band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului
de lucru, longitudinal i/sau transversal inclusiv zona benzii de incadrare (acostament), se taie
la toate straturile asfaltice, de baza, de legatura sau de uzura pe toata grosimea stratului, astfel
incat sa rezulte o muchie vie verticala.
n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeai zi, tierea nu
mai este necesar.
Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur se vor decala cu
minimum 10 cm fa de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor.
Atunci cnd exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntreesut.
Racordarea la lucrarea existent se face pe o lungime L care depinde de grosimea
stratului de anrobat nou prin realizarea unei acoperiri pe 3-4 cm adncime cu panta de (1% -
1,5%) tratat cu emulsie de bitum sau cu bitum n vederea asigurrii unei aderene perfecte.

L = lungime de racordare
1. strat asfaltic nou
2. strat asfaltic existent
3. panta de 1 1,5% pe lungimea de racordare
Rostul transversal de antier (de oprire) se amenajeaz conform desenului de mai jos.
Acest tip de rost se realizeaz ori de cte ori este necesar s se restabileasc traficul, i anume,
se realizeaz o zon ngust de racordare din anrobat cu panta de 0,5% sau 1% dup ce s-a
tiat marginea benzii puse n oper.
- panta p:
Rost transversal - p = 1% pt. h < 5 cm
- p = 0,5% pt. h > 5 cm
Stratul de baz va fi acoperit imediat cu straturile mbrcminii bituminoase, nefiind

lsat neprotejat sub trafic.
Avnd n vedere porozitatea mare a stratului de legtur (binder), realizat din beton
asfaltic deschis, acesta nu se va lsa neacoperit n anotimpul rece pentru evitarea apariiei
degradrilor.
Compactarea mixturii asfaltice
La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplic tehnologii

corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice i gradul de compactare prevzute
pentru fiecare tip de mixtur asfaltic i fiecare strat n parte.
Operaia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaz cu
compactoare cu rulouri netede i/sau compactoare cu pneuri, prevzute cu dispozitive de
vibrare adecvate, astfel nct s se obin gradul de compactare conform tabel.
Pentru obinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector
experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n funcie de
performanele acestora, de tipul i grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.
Aceast experimentare se face nainte de nceperea aternerii stratului n lucrarea
respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n condiii similare cu cele stabilite pentru
producia curent.
ncercrile de etalonare a atelierului de compactare i de lucru al acestuia, vor fi
efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat -SPECIALIZAT-, care s efectueze n
acest scop, toate ncercrile pe care le va considera necesare.
Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obine pe
sectorul experimental gradul de compactare minim menionat la tabelul de mai jos.

Pentru obinerea gradului de compactare prevzut, numrul minim de treceri

recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menionat n tabelul de mai jos.
Compactarea se execut pe fiecare strat n parte.

Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu oruri de protecie .
Compactarea mixturilor asfaltice. numr minim de treceri
Tipul stratului Ateliere de compactare

A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri de 160 kN rulouri netede rulouri netede de
de 120 kN 120 kN
Numr de treceri minime
Strat de uzur BA16 rul 50/70 10 4 12
Strat de legtur BA20 leg 12 4 14
50/70
Strat de baz BA31.5 baza 12 4 14
50/70
Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului

dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima
trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr
ocuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea stratului executat din mixtur
asfaltic i nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile
inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale
cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic.
Suprafaa stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe
suprafaa stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate dup prima trecere a
rulourilor compactoare pe toat limea benzii.
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Controlul calitii lucrrilor de execuie a straturilor de uzur, de legtur i de baz din

mixturi asfaltice se efectueaz pe faze.
Controlul calitii materialelor se face conform prevederilor Standardelor n vigoare.

Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operaii:
Controlul reglajului instalaiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric; la nceputul
fiecrei zile de lucru;
- funcionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate i nclzite la
ieirea din usctor: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor:
permanent.
Controlul procesului tehnologic de execuie a stratului bituminos:

- pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aternere si compactare: cel puin de dou ori pe zi la
compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13;
- modul de execuie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic
Utilajele prescrise in tehnologia de executie trebuie sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulate.
In cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrarii va putea opri lucrarile pe
santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesarea remedierii.
Verificarea respectrii compoziiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de

laborator efectuate de laboratorul de antier:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ieirea din malaxor, nainte de
adugarea liantului - aceasta trebuie s se ncadreze n limitele de toleran admise, fa de
compoziia prestabilit (reet): zilnic (la transpunerea retetei pe statie) sau ori de cte ori
se observ o abatere necorespunztoare la dozajele prescrise in reteta mixturilor asfaltice;
- coninutul minim obligatoriu de materiale concasate: la nceputul fiecrei zile de lucru;
- compoziia mixturii asfaltice (compoziia granulometric i coninutul de bitum) prin
extracii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor i aternere: zilnic.
Verificarea calitii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un

laborator autorizat pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob / 400 tone mixtur fabricat, sau cel
puin una pe zi in cazul in care se fabrica sub 400 to sau in cazul statiilor de productivitate
mare, care va determina:
- compoziia mixturii asfaltice, care trebuie s corespund compoziiei optime stabilite prin
studiul preliminar de laborator, abaterile admise fa de reeta aprobat fiind cele indicate n
tabel;
- caracteristici fizico-mecanice trebuie s se ncadreze n limitele din prezentul Caiet de
sarcini.
Abateri fa de compoziie
Abateri admise fa de reet, %
25...31,5 5
16...25 5

Agregate
8...16 5
4...8 5
1...4 4
0,20...0,63
Fraciunea, mm
3
0,1...0,2 2
0,063...0,1 1,5
0...0,063 1,0
Bitum 0,2
Tipurile de ncercri i frecvena acestora, funcie de tipul de mixtur i clasa tehnic a

drumului sunt prezentate n tabel, n corelare cu SR EN 13108-20.
Tipul i frecvena ncercrilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. Natura Caracteristici Tipul mixturii
crt. controlului/ncercrii i verificate asfaltice
frecvena ncercrii
Verificarea calitii stratului
Toate tipurile de mixtur
executat:
asfaltic pentru stratul de
1. - o verificare pentru - gradul de compactare.
uzur, de legtur i de baz
fiecare 20 000 m2
executai
Verificarea stratului la
Toate tipurile de mixtur
deformaii permanente:
Rata de ornieraj i/sau asfaltic destinate stratului
2. - frecvena: 1 set carote
adncime fga de uzur, pentru strazile de
pentru fiecare 20000 m2
categoria IV
executai
Nu se admit abateri n
Verificarea elementelor
minus fa de grosimea
3. geometrice ale stratului Toate straturile executate
prevzut n proiect
executat
pentru fiecare strat.
Reglementri tehnice n
vigoare privind
msurarea indicelui de
planeitate.
Stratul de uzur
Verificarea suprafeei Msurtorile se vor
4. Stratul de legtur i baz,
stratului executat efectua din 10 n 10 m,
prin sondaj.
iar n cazul sectoarelor cu
denivelri mari se vor
determina punctele de
maxim.

Controlul calitii straturilor executate din mixturi asfaltice
Verificarea calitii stratului se efectueaz prin prelevarea de

epruvete, astfel:
- carote 200 mm pentru determinarea rezistenei la ornieraj
- carote 100 mm sau plci de min.( 400 x 400) mm sau
carote de 200 mm (n suprafa echivalent cu a plcii menionate anterior) pentru
determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbiei, precum i a
compoziiei - la cererea beneficiarului.-
Epruvetele se preleveaz n prezena delegatului antreprenorului, al beneficiarului i al
consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea prii carosabile, sau acolo
unde sunt solicitate de acestia, ncheindu-se un proces verbal, n care se va nota grosimea
straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai
defavorabile.
Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de
compactare in situ, prin ncercri nedistructive sau prin ncercri de laborator pe carote.
ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n
determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap, pe plcue (100x100) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Pentru determinarea rezistentei la
deformatii permanente carotele care urmeaza sa fie prelevate din imbracamintea gata
executata se vor preleva la cel putin 7 zile dupa asternere.
Rezultatele obinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din
tabelul 21.
Celelalte ncercri constau n msurarea grosimii stratului, a absorbiei de ap i a
compoziiei (granulometrie i coninut de bitum).
Caracteristicile betoanelor asfaltice puse in opera trebuie sa fie urmatoarele
NR Caracteristica Beton asfaltic de Beton asfaltic de Beton asflatic de

CRT esentiala rulare legatura baza
1 BA 16 rul 50/70 BA 20 leg 50/70 BA 31.5 baza 50/70
2 Continutul de Min 5.6% Min. 4.4% Min. 4.3%
liant TL min
3 Temperatura 175o -145o 175o -145o 175o -145o
betonului
asfaltic din
fabrica pana la
punerea in
opera
4 Granulozitate 16mm/90-100% 20mm/90-100% 31.5mm/90-100%
2mm/10-50% 2mm/10-50% 2mm/10-50%
0.063mm/0-12% 0.063mm/0-12% 0.063mm/0-12%
5 Stafilitate Smin 7.5 Smin 7.5 Smin 7.5

Marshal
6 Procentul de Vmin0.5% Vmin0.5% Vmin0.5%
goluri Vmax 9% Vmax 9% Vmax 9%
7 Procentul de V10minNR V10minNR
goluri la 10
giratii
V10minNR
8 Gradul de 97% 97% 97%
compactare
Verificarea elementelor geometrice
Verificarea elementelor geometrice ale stratului i a uniformitii suprafeei, const n:

- verificarea ndeplinirii condiiilor de calitate pentru stratul suport i fundaie,
conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, n funcie de datele nscrise n rapoartele de ncercare

ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de
recepie, prin maximum dou sondaje pe kilometru, prelevate din ax si la 1 m de marginea
benzii de circulatie, de obicei la cererea beneficiarului respectiv consultantului; verificarea se
va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitii mbrcminii.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face n ax, cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri n minus fa de grosimea prevzut n proiect, respectiv n profilul
transversal tip.
Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii, cu condiia
respectrii uniformitatii suprafeei si gradul de compactare.
Abaterile limit locale admise la limea stratului fa de cea prevzut n proiect pot fi
cuprinse n intervalul 50 mm pentru limea cii de rulare si de 25 mm pentru limea
benzii de urgen la autostrzi.
Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m .
Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 10 mm cu
condiia respectrii pasului de proiectare adoptat.
Tolerana pentru ecarturile constatate, n raport cu cotele prescrise, este de 2,5%.
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate reglarea este
considerate convenabila.

Receptia lucrarilor
Recepia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de uzur, de

legtura i de baz se vor efectua conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitii n construcii
aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind controlul
statului n fazele de execuie determinante, elaborat de MLPAT si
publicat n Buletinul Construciilor volumul 4 din 1996.
Recepia la terminarea lucrrilor
Recepia la terminarea lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform

Regulamentului de recepie a lucrrilor n construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu
HG 273/94 si modificat si completat cu HG 940/2006 si HG 1303/2007. Comisia de recepie
examineaz lucrrile executate fa de documentaia tehnic aprobat i de documentaia de
control ntocmit n timpul execuiei.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului i uniformitii suprafeei de rulare se
face conform art.19.1. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe
minim 10 % din lungimea traseului.
n vederea efecturii recepiei la terminarea lucrrilor, pentru lucrrile de ranforsare,
reabilitare, precum i construcii noi de drumuri i autostrzi, n plus fa de prevederile art.
21.2 se vor prezenta i msurtori de capacitate portant.
n perioada de garanie, urmare a verificrii comportrii n exploatare a lucrrilor, toate
eventualele defeciuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor.
Recepia final
Pentru lucrrile de ranforsare, reabilitare, precum i construcii noi de drumuri i

autostrzi, n vederea Recepiei Finale se vor prezenta msurtorile de planeitate, rugozitate si
capacitate portant, care se vor compara cu msurtorile prezentate la Recepia la Terminarea
Lucrrilor.
Recepia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 si modificat

si completat cu HG 940/2006 si HG 1303/2007 dup expirarea perioadei de garanie.

Caiet de Sarcini P6

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini P6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC EM PRIME CONSTRUCT SRL

SOCIETATE DE CONSTRUCTII DE DRUMURI, PODURI SI EDILITARE

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Obiect si domeniu de aplicare

Materiale agregate naturale

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

0-1mm 12-22 4-38 4-53

0-50mm 85-92 80-98 80-98

0-63mm 100 100 100

Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Punerea in opera a balastului masuri preliminare

La execuia stratului de fundaie din balast se va trece numai dup recepionarea

Punerea in opera a balastului

Pe terasamentul recepionat se aterne i se niveleaz balastul ntr-unul sau mai multe

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

La stratul de fundatie din balast trebuie sa se realizeze un grad de compactare de

Controlul lucrarilor pe parcursul executiei

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

n ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

Se face de catre responsabilul tehnic cu executia, executantul si cu dirigintele de santier

Balastul folosit va respecta standardele in vigoare.

Recepria se efectueaza pe faze astfel :

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Obiect si domeniu de aplicare

NISIP - Condiii de admisibilitate

Nisipul folosit va respecta standardele in vigoare.

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Controlul lucrarilor pe parcursul executiei

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

3. STRAT DE BETON DE CIMENT SI BETON RUTIER

Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in care

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Inainte de a incepe executarea stratului de fundatie din beton de ciment se va verifica si

Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

In general, se recomanda ca temperatura betonului

In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri

Punerea in opera a betonului

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in

Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui

Masuri in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile

Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu

Protejarea suprafetei imbracamintii

Protejarea imbracamintii de circulatie

Executia rosturilor de dilatatie

Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintii

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,

Executia rosturilor de contractie

Rosturile de contractie se executa prin taierea in betonul

Rosturi de contractie transversale

Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toata latimea stratului de fundatie

Rosturile de contractie longitudinale

Rosturile longitudinale se vor executa in axul benzii de beton turnate ca rosturi de

Executia rosturilor de contact

Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular pe axa caii de circulatie

Soseaua Giurgiului, Nr.35A,