O istorie adevrat: Nstase Scatiu

Din literatura romn clasic, liceenii nvat despre Duiliu Zamfirescu si ciclul su de romane:
VIATA LA TAR, TNASE SCATIU, N RZBOI, ANA. n TNASE SCATIU, este
prezentat ciocoiul tipic, setos de avere cu orice pret si prin orice mijloace, viclean, ru,
semianalfabet (nu cunostea nici o limb strin, ci doar romna vulgar). Deoarece nvtase pe
apucate, el avea fat de boierii adevrati, intelectuali de ras, un complex de inferioritate, bine
mascat, dublat de o dorint ptimas de a deveni si el boier. Tnase Scatiu, prototipul
ciocoiului vechi, era o copie de revolutionar tip 1848, mai precis, un revoltat care si dorea
parvenire. Tnase Scatiu, ns, nu avea convingeri ferme, ci numai interese. El nu-si pretuia
prietenii. Din nefericire pentru Poporul Romn si pentru Romnia, aceast categorie ciocoiasc
a existat dintotdeauna, si mai cu seam azi, cnd a aprut un alt tip: CIOCOIUL NOU-NOUT.
EI nu mai are complexul inferiorittii. Trecut prin multe universitti si tot felul de alte studii
superioare, detintor de doctorate, el si nchipuie c ntruchipeaz nu numai intelectualul
sadea, ci, mult mai mult, oxigenul unei natii. Ciocoiul nou nu recunoaste c ar fi un profitor al
momentului, este fudul si convins c acolo, unde se afl el, este datorit calittilor si meritelor
sale exceptionale, nicidecum datorit altor factori. El vorbeste limbi strine, ascunde, siret,
panglicriile demagogice si nvrtelile obscure, se crede superior si invincibil.
Fcnd o comparatie cu vechea noastr ciocoime, putem observa ns si unele asemnri: de
pild, Tnase Scatiu adora s fie primit cu lutari, pine si sare, dorea mortis s fie nsotit
pretutindeni de un alai care, ludndu-l continuu, i mentinea buna dispozitie si ncrederea n
sine. La fel si ciocoiul nou! Att Tnase Scatiu, ct si urmasii lui nu cunosc sentimentul milei
crestine, nici compasiunea pentru cei aflati n srcie si suferint Din contr, sadici, prin
ngmfare, ei cred n providentialitatea lor. Ciocoiul nou cunoaste stri de comportament
diferite, pare pasnic, jovial, dar numai ce-i sare tfna, folosind un vocabular suburban, vulgar,
tignesc uneori, afisnd arogant si mndrie nelimitat, un parvenit orgolios, un veleitar.
Ciocoiul vechi se visa, din arendas, proprietarul mosiei. Ciocoiul nou, n general, se lanseaz n
politic, este oportunist, fr convingeri ferme, trece din partid n partid, la fiece schimbare de
putere, credincios numai partidului acaparatorilor. Prezentm acum ciocoiul nou numrul 1 al
Romniei, NSTASE SCATIU, care, comparat cu ciocoiul de tip vechi, Tnase Scatiu, pare
un Goliat pe lng un pitic ciocoiesc.

Capitolul I
Trtsesti, nceputul Secolului XX
La o distant egal, ntre Bucuresti si Trgoviste, exist un sat din negura vremurilor, numit
Trtsesti. A fost si este o asezare de tip Brgan, cu toate aspectele pozitive si negative ale
satului romnesc de cmpie. La marginea lui tria o tiganc, mai focoas dect alte tignci din
sat.Tot n acele vremuri, n acelasi Trtsesti, tria si un tran necjit, avnd doar cteva
pogoane de pmnt, pe numele de familie Dumitru. Acest tran a prins drag de tiganc si (prin
legtura lor nelegitim) oachesa, pe numele ei de familie Nstase, a nscut un biat, cruia i-a
pus numele Marin. Cum n vremurile acelea la declararea nasterii unui copil trebuia prezentat
actul de cstorie, n lipsa acestuia, ofiterul Strii Civile a trecut n certificatul de nastere copil
din flori, n locul numelui tatlui. Deci Marin Nstase era copil din flori, crescut de o mam
srac, probabil ajutat cumva si de tatl biologic. Tiganca Nstase nu avea pmnt, se
ntretinea muncind cu ziua pe la altii, mai nstriti.
Si tot n acele vremuri exista un obicei, care a continuat pn la instaurarea comunistilor la
putere: acela al copiilor de trup. Pentru a ajuta familiile srace cu multi copii, orfanii,
vduvele cu copii sau copiii din flori, unittile militare primeau, fiecare, ctiva asemenea copii.
Din hainele militare reformate li se confectionau si lor mici uniforme, iar la cazan se gsea
mereu o lingur n plus si pentru ei. Erau un fel de soldati n miniatur, care respectau
regulamentele militare, disciplina, regimul cazon. Dac mergeau la scoal, tot regimentul le
asigura cele necesare (crti, caiete, rechizite). Unii erau trimisi la scoli de muzic si rmneau
n Armat, la fanfara regimentelor; altii, la vrsta de 21 de ani, se angajau si deveneau, cu
timpul, subofiteri, iar cei mai dotati erau trimisi la liceu si, mai departe, la studii militare
superioare. Asa s-a ntmplat si cu puradelul Marin Nstase, care, fiind copil din flori si fr
tat legal, a fost acceptat copil de trup la un regiment. Deoarece puradelul s-a dovedit foarte
bun la nvltur, destept, inteligent si disciplinat, comandantul a hotrt s-l trimit la Liceul
Militar Mnstirea Dealu, pe cheltuiala regimentului.
Marin Nstase nu i-a dezamgit pe cei care au investit n el, terminnd n fiecare an de studiu
primul si, ca sef de promotie, ciclul. Comandantul regimentului a hotrt s-l mai trimit si la
Scoala de Ofiteri de Artilerie, pe care Marin Nstase a absolvit-o, tot ca sef de promotie, dup
ce an de an a fost primul, dovedind a fi foarte inteligent, cu memorie bun si extrem de
disciplinat. Este promotia anului 1943 si, ca proaspt sublocotenent, a fost invitat, mpreun cu
toti ceilalti sefi de promotie ai celorlalte arme din promotia 1943, la un dejun oferit de Regele
Mihai, care a druit fiecruia, cu aceast ocazie, cte o sabie si tresele cuvenite.
Dup regulamentele atunci n vigoare, primii 3 (seful de promotie si urmtorii doi) de la fiecare
scoal militar aveau dreptul s-si aleag garnizoana. Sublocotenentul Marin Nstase a dat
prima mare lovitur a vietii sale: n loc s mearg pe front, ca ofiter de artilerie, el a ales
artileria antiaerian si garnizoana Brasov, unde domneau pacea, linistea si nici un pericol. La
Brasov, sublocotenentul Marin Nstase a devenit afacerist, avnd mult timp liber. Aceast nou
preocupare a fost cea de-a doua mare lovitur a vietii sale: a romnizat 2 magazine evreiesti.
Aici sntem obligati s dm explicatii: n regimul Maresalului lon Antonescu, una din legile cu
caracter antisemit a fost interzicerea evreilor de a avea magazine. Cum romnii, ca si evreii, au
simtul dezvoltat al smecheriei s-a gsit si solutia: UN ROMN (de ncredere) devenea legal
proprietarul magazinului, cu numele su trecut pe firm, ca proprietar de drept, dar, n fapt,
magazinul apartinea tot vechiului proprietar. Nimic nu se schimba, noul proprietar-paravan nu
se amesteca n comert, dar primea lunar o cot de 25-40% din veniturile realizate. De la cele 2
magazine de ncltminte, Marin Nstase ncasa astfel (ca proprietar-fantom) sume frumoase,
lunar, afacerea fiind nfloritoare. Ca urmare, cu ncetul, a devenit foarte bogat. Trebuie spus c,
ntre timp, tranul Dumitru din Trtsesti s-a cstorit oficial cu tiganca Nstase - mama
sublocotenentului Marin Nstase. Din cstoria celor doi au mai rezultat 2 copii: un biat,
Constantin (Costel), si o fat, ambii cu numele de familie al tatlui, Dumitru. Sublocotenentul
Marin Nstase a cumprat cteva zeci de hectare de pmnt agricol n Trtsesti, zeci de stupi
de albine si oi, 2 autoturisme, toate asigurndu-i o viat trit din plin, ceea ce un ofiter tnr
nu-si prea putea permite doar din sold. Ulterior, el a dovedit un apetit de mbogtire greu de
egalat.

Capitolul II
Nstase (Scatiu) are o cdere
A venit 23 August 1944, cu toate nenorocirile aduse de Armata Rosie. Slt. Marin Nstase, zis
si Titi, ntr-o zi, n Bucuresti, si-a parcat masina pe o strad oarecare. Cnd s-a ntors, masina
ia-o de unde nu-i! Dup cteva zile, a vzut-o cu un sovietic la volan. A tipat, a strigat hotu, a
fugit dup masin si chiar s-a aruncat pe botul ei. A fost arestat de politistii romni si anchetat,
sub stare de arest, n subsolul blocului Dragomir Niculescu (Romarta) de pe Calea Victoriei,
bloc devenit al MAI. Nu a fost retinut mai mult dect durata anchetei, l-au eliberat, dar masina
sa a trecut pentru totdeauna la sovietici. A doua masin si-a ascuns-o, de fric, n ograda
printeasc, sub o sir de coceni de porumb. n urma unui denunt, i-a fost si ea confiscat.
Pmntul l-a mprtit, formal, ntre membrii familiei, ca si stupii, oile sau animalele de povar,
asa, ca s nu mai poat fi acuzat c e mosier sau chiabur. Si, cum o nenorocire nu vine
niciodat singur, n 1946 a fost epurat din rndurile Armatei (nc regale), devenind somer,
prin vointa generalului Walter Neulander, zis mai apoi Roman.
Conform legilor de atunci, ofiterii deblocati se mai bucurau de unele avantaje. Li se echivalau
(n majoritate) examenele din scolile militare, urmnd a sustine un numr mic de examene de
diferent, plus ntelegerea profesorilor universitari fat de acesti studenti tomnatici. Astfel,
fostii ofiteri de infanterie, jandarmi s.a.m.d. deveneau licentiati n drept, iar fostii ofiteri de
artilerie, geniu, aviatie sau marin se transformau n ingineri. Asa a ajuns, n 1947-48, si fostul
slt. Marin Nstase (Titi) inginer.

Capitolul III
Inginer Nstase (Scatiu), necazuri, bucurii, succese
Inginer ca inginer, dar srac, Marin Nstase primise o grea lovitur din partea regimului
comunist, chiar n trstura lui esential: aviditatea de bani. A nceput o viat precar, cu un
salariu modest (n urma averii pierdute). Cstorit si repede divortat, avea de ce s se considere
un visceral anticomunist si antisovietic. Cnd discuta cu cei mai apropiati, sub impresia
pierderilor suferite, devenea nervos, vnt la fat de ur si profera cele mai grave acuzatii
mpotriva comunistilor locali si sovietici.
n 1949 a cunoscut-o, ntmpltor, pe aceea care i va fi sotie pn la moarte, domnisoara Elena
Dragomirescu, fat de Bucuresti, fiica lui Gheorghe Dragomirescu (salariat la Grivita Rosie)
si a Amaliei, nscut Gush, de origine german, din Bucovina. Elena Dragomirescu era foarte
frumoas. S-au ntlnit-vzut-plcut-iubit, cstorindu-se n acelasi an. Elena Nstase, fin,
delicat, orseanc, nu cunoscuse muncile agricole. Ea a fost repede transformat n mn de
lucru, sclava lui Titi-tiranul, care, nc de la nceputul cstoriei, s-a purtat abuziv; vara o
ducea la Trtsesti, la muncile casnice si ale cmpului, ca s fac mmlig, ntr-un ceaun
urias, pentru muncitorii zilieri ai pmnturilor mprtite formal ntre rude. Asta sub
supravegherea atent a soacrei tuciurii, din cale-afar de rea. n 1950, la un an de la cstorie,
s-a nscut primul copil, Adrian, alintat Ady de ctre printi. Apoi, n 1952, s-a nscut sora lui,
Dana.
Desigur c se stie ct de greu se tria n acei ani. O mam cu doi copii mici nu putea obtine un
serviciu, iar sotul, desi inginer, primea un salariu care nu i asigura o viat prosper. Noroc cu
ceva zarzavaturi sau alte alimente venite de la Trtsesti. Initial, au locuit pe Colentina, n casa
cumprat de Nstase cnd activa ca ofiter la Brasov, pe numele surorii sale, dup legalizarea
relatiei tatlui su cu tiganca Nstase, dar sora lui Marin a decedat, tnr si nemritat, dup
care proprietarul real a intrat n posesia imobilului. Comportarea lui ca sot a fost mizerabil.
Dimineata lsa o infim sum de bani pentru hrana din acea zi, nct copiii au crescut cu cartofi
prjiti si ciorb de fasole. Frumoasa lui consoart a purtat o hain de iarn timp de 20 de ani,
mbrcmintea ei fiind de-a dreptul srccioas. Niciodat nu au intrat mpreun la vreun
restaurant sau spectacol. Chiar mai trziu, cnd a devenit cadru universitar la nou nfiintatul
Institut de Petrol si Gaze Bucuresti, financiar sau material, nu s-a schimbat nimic n viata de
familie. Dect c Marin Nstase, care era fumtor, a trecut de la tigara Carpati la Kent si a
continuat s ia prnzul la cantina Institutului, la COS sau la vreun alt restaurant. Aproape a
uitat c are si o sotie, pe care o neglija total. Dac aceasta ncerca s-l mngie, sau mcar s-l
ating, el o lovea. Foarte violent aceast corcitur tigneasc, mereu irascibil fat de sotie. A
lovit-o si a btut-o de zeci de ori, din motive cunoscute numai de firea lui agresiv. Cnd se
enerva (mai din nimic), se nglbenea si tremura de furie. Rar, la cte 6 luni, ba chiar un an, si
mai aducea aminte c trebuie s fie si brbatul sotiei sale. Att! Ciudat! Niciodat Elena
Nstase nu si-a explicat de ce Titi al ei este asa de rece cu ea si de ce timpul liber si-l petrece
cu prietenul su bun, prezentat familiei ca un fost ofiter, camarad si amic de-al su.
ntmpltor, odat, un cumnat, cutndu-l la prieten acas, l-a surprins pe Titi n pat cu amicul
su bun, ns nimeni nu-si putea nchipui - n naivitatea si n necunoasterea de atunci sau n
lipsa de educatie sexual cras - c ar putea exista relatii amoroase ntre brbati. Deci, Marin
Nstase-Titi, zis Tapu printre cunoscuti - era... BISEXUAL!
Si-a mai fcut un pas: a vndut casa din Colentina, s-a mutat cu chirie ntr-o locuint de pe Str.
7 Scaune si si-a cumprat o masin. Apoi nc un pas: dup putini ani, s-a mutat ntr-un
apartament confortabil, dintr-un bloc cu 4 etaje care, nationalizat acum, apartinuse Fundatiei
Elias, bloc situat pe o strad perpendicular cu Calea Mosilor, foarte aproape de aceasta si de
Piata Mosilor.
Fiul lui Titi, Adrian, a urmat cursurile Liceului Sfntul Sava (devenit Nr.1) din Bucuresti si a
fost un elev mediocru n primele clase. Vacantele de var si le petrecea la Trtsesti, unde
Marin Nstase si ducea ntreaga familie, an de an. Acolo l chema casa printeasc (renovat
si mrit), acolo i erau printii, unchii, mtusile, verisorii. Doamna Elena Nstase muncea din
greu, iar Ady zburda, mpreun cu alti copii din sat, adic prietenii copilriei sale: Toma
Zaharia (devenit general n Regimul Iliescu-Nstase); Gregorian Bivolaru (actualul mare guru
al yoghinilor sectei MISA); Gabriel Bivolaru (gangsterul deputat PDSR, care, mpreun cu
escroaca Mona de Freitas, originar din Bacu si devenit cettean englez, au furat statului
2300 miliarde lei); Marin Bucur (noul proprietar, de form, al faimosului restaurant CAPSA,
fost nationalizat). Ady se juca voios cu prietenii lui, var de var, fcnd tot felul de nebunii
copilresti: psteau vitele mpreun, sau furau fructe din livezile oamenilor. Cnd a ajuns mare
om politic, Ady nu si-a uitat prietenii: pe Toma Zaharia (politaiul corupt care si-a construit o
vil de miliarde la Trtsesti) l-a fcut general si mai marele politistilor pe Capital; pe Marin
Bucur, rud cu familiile Nstase si Zaharia, l-a folosit ca paravan la cumprarea restaurantului
CAPSA. Aceast metod de camuflare a proprietarului adevrat o folosise si Marin Nstase,
uznd de numele rudelor, atunci cnd a divizat suprafata de teren agricol, stupii de albine si oile
cumprate din biata lui sold de sublocotenent, ca s nu fie trecut la chiaburi.
Metoda aceasta de camuflare a adevratului proprietar va fi perfectionat de Ady n cariera sa
financiar si politic. n cazul lui Gabriel Bivolaru (cnd acesta a fost descoperit ca inginer
financiar, pgubind statul cu 2300 miliarde lei si a fost invitat la Procuratur, desi era deputat
PDSR n opozitie), Ady, prietenul din copilrie, ajuns presedinte de partid si deputat, a
organizat, la repezeal, un mars la Procuratur, cu circa 40 de deputati si senatori PDSR, unde
au protestat, considernd actul ca o persecutie politic! Dup ani de tergiversri si disparitii de
probe din dosare, n domnia bunului plac a lui Ady, Gabriel Bivolaru s-a ales cu o condamnare
de 5 ani nchisoare, n vreme ce un hot de gini primeste 2 ani.
Organizatia MISA, extrem de periculoas, a lui Gregorian Bivolaru se bucura de toleranta
autorittilor, cu sprijin tacit guvernamental, n ciuda reactiei presei din tar, care a dezvluit
multe din activittile yoghinilor si ale lui Bivolaru. Deodat ns, ca la un semnal, dup multi
ani de armonie si pace, autorittile s-au pornit mpotriva toleratilor, s le urmreasc atent
activitatea, s-l ancheteze si s-l aresteze pe Guru-Gregorian. Prerea general este c aceast
sect, incredibil de profitabil, cu un important venit financiar, si-a cam uitat protectorii.
Gregorian Bivolaru a neglijat s mai dea darul prietenului trtsestean, uitnd lamentabil
zicala mafiot-dmbovitean: prieten, prieten, dar brnza-i pe bani! Si de aici i se trage tot
necazul...

Capitolul IV
Ce naste din pisic, soareci mnnc sau aschia nu sare departe de trunchi...
Anii au trecut n goana lor nebun, Ady a crescut si a ajuns elev n cursul superior al aceluiasi
liceu, Nr.1, fost Colegiul National Sfntul Sava. Viata familiei Nstase a mers n acelasi fel,
pn prin 1963-64, cnd Marin Nstase, anticomunistul convins si antisovieticul si mai convins,
a hotrt s se nscrie n rndurile PCR, spunnd celor apropiaji chiar asa: mi dau seama c
viitorul este al comunismului, m nscriu n PCR si la fel mi voi nscrie si copiii n partid.
Marin Nstase s-a tinut de cuvnt, s-a nscris si a devenit membru PCR. Din acel moment, viata
lui si a copiilor si a luat o nou directie, aceea a imposturii, deoarece el nu a urmrit dect
avantajele materiale imediate, nici vorb de vreo motivare ideologic!
 Alesul Romnilor pentru Presedintie
Pe msur ce crestea, Adrian (Ady) afisa evident caracteristicile rasei bunicii lui de la
Trtsesti: viclean si hot ; n schimb, sora lui, Dana, semna cu mama ei: blnd, naiv, chiar
prostut. La 12 ani, Ady si-a descoperit, subit, bucuria de a se juca la vrul su mai mic cu 6
ani, si de aceea l vizita aproape zilnic, dup scoal. Dar nu ca s se distreze altfel dect cu
timbrele postale din cele 3 clasoare ale unchiului su. Si astfel, zi de zi, cum aprea, dup ce
mtusa sa l trata cu sandvisuri, el cerea clasoarele cu timbre, ca s se joace. Dup cteva
sptmni, mtusa a observat c nu mai exista nici un timbru n cele 3 clasoare. Asa a nceput,
cu furtisagul, s colectioneze mrci postale. Si, de atunci, i s-a dezvoltat dorinta de a colecta,
mai ales prin acaparare si furt. Odat cu noua pozitie privilegiat a lui Marin Nstase (Titi), nu
numai de membru de partid, ct si de colaborator al Securittii, snt indicii c si Ady a fost, nc
de pe atunci, din ultimele clase de liceu, adoptat de Securitate. Deodat a devenit elev fruntas,
iar atunci cnd la liceu venea vreo delegatie de strini din trile capitaliste, ntotdeauna,
cuvntul de bun-venit, n limba englez sau francez, era rostit de elevul Nstase M. Adrian.
Cnd era n ultima clas de liceu, n revista Magazin istoric, au aprut, sub semntura lui,
unele comunicri sau precizri privind evenimente ori conductori din istoria medieval a
Romniei, n special din zonele Banatului si Transilvaniei. Unele comunicri erau inedite,
rodul cercetrilor elevului Nstase M. Adrian, uneori precise puneri la punct. Probabil c
atunci multi s-au mirat sau l-au ludat pe autorul unor asemenea studii serioase, cu toat vrsta
sa adolescentin. Nimeni ns nu a stiut c, de fapt, contributia lui Adrian - elevul minune - nu
era dect semntura, cci autorul adevrat era iubitul lui, fostul profesor de istorie lon D.
Suciu, de la Universitatea din Bucuresti, epurat din cadrele universitare n 1946, condamnat
politic de 3 ori si binecunoscut ca homosexual, dar si ca un specialist n istoria medieval a
Banatului si Transilvaniei.

Aschia nu sare departe de trunchi

Legtura lor a fost de lung durat, ba chiar au purtat si verighete. Desi Ionic Suciu era mult
mai n vrst, legtura a fost pasional, si astfel a aprut si aceast mostenire de la tatl su -
bisexualitatea. ntr-o sear, Adrian a plecat, beat de amor si de alcool, de la Suciu. Aproape de
cas a czut pe trotuar; pozitie n care l-a gsit taic-su. Acesta, n 1oc s reclame cazul la
Militie sau s-l confrunte pe Suciu, i-a dat doar un telefon.
Adrian a intrat apoi la Facultatea de Drept si, ca student, si-a continuat viata sexual dubl.
Deseori, invita la el acas studenti negri, cu care se nchidea n camer, spunndu-i mamei sale
s nu-i deranjeze, c studiaz. Si biata mam, n naivitatea femeilor generatiilor trecute, nu
avea dect cuvinte de laud pentru fiul ei asa de studios. nc de pe la 14-15 ani, Marin-tatl l-a
format pe Adrian, prin splarea creierului, n mod constructiv, spunndu-i de o mie de ori c
este superinteligent si c va ajunge mare, dar c trebuie s se cstoreasc cu o fat din nalta
nomenclatur comunist. Probabil c asa sunau indicatiile de sus. La rndul su, Marin a mai
dat o lovitur important a vietii sale - a ncercat, mai nti la Timisoara, s-si ia un doctorat,
dar nu a reusit. Atunci a pus n miscare toat mierea stupilor din Trtsesti, pe care a vndut-o,
alturi de alte produse agricole, si - cu banii adunati, plus o vorb bun de la Secu si-a luat
titlul de doctor n izotopi radioactivi, la Bucuresti. Asa c a devenit Doctor Inginer Marin
Nstase, fr s stie ceva despre izotopii radioactivi. Nu c i-ar fi fost foarte necesar acest titlu
n cariera sa de cercettor stiintific sau n cariera universitar - el habar n-avea de fizic
atomic. A procurat doar o carte din strintate, pe care a tradus-o. Titlul i-a trebuit s justifice
c nu-i un oarecare ingineras, ci un om de stiint, adic un doctor-inginer sadea. Si, n aceast
calitate, a fcut, ulterior, parte din mai multe delegatii de oameni de stiint romni, care au
mers n strintate, ca invitati la diferite ocazii. Iar Marin Titi Nstase participa ca ochiul si
urechea vigilentei Securitti, fr teama ca un ditamai doctor-inginer s fie bnuit de turntor.
A fost n delegatii n Cehoslovacia, China, Franta, Suedia (6 luni) si alte tri; ca rezultat al
acestor plecri, situatia familiei nu s-a schimbat cu nimic; banii primiti pentru deplasri n
strintate, n valut, i-a cheltuit pentru sufletul su, pentru tabieturile sale: masina, tigrile
Kent, mesele la restaurant. Sotia, biata lui consoart, a purtat acelasi palton (fcut dintr-o
manta militreasc, transformat si vopsit) peste 20 de ani. Si tot cartofii si fasolea au fost
hrana ei si a copiilor. n toti acesti ani, de urcus vertiginos al semi-tiganului Marin Nstase, el
si-a mai pregtit o lovitur de imagine, care i-a adus bani, glorie, grade militare succesive de
rezervist (pn la cel de general) si a fost nmormntat, cu onoruri militare, la Cimitirul
Ghencea-militar. Cum comunistii au cutat cu insistent s-si aib eroii lor antifascisti, Marin
Nstase si-a ticluit o poveste mincinoas, pe care nimeni n-a verificat-o; dealtfel, era si greu de
verificat, dup aproape 40 de ani de la sfrsitul rzboiului. Basmul bulibasei suna cam asa: a
fost odat, ca niciodat, n Brasov, si se fcea c un tnr ofiter de antiaerian, care soma, din
lips de activitate militar, rtcea de unul singur, a doua zi imediat dup 23 August 1944, pe
una din strzile orasului; deodat, a aprut o coloan german de camioane cu soldati si
armament, care se retrgea de undeva, n confuzie si mare grbire. Comandantul coloanei, un
ofiter superior, vznd un chipes ofiter romn, fost camarad de lupt (teoretic), a oprit coloana
si, politicos, l-a ntrebat pe ofiterul romn, care s-a ntmplat s fie chiar Marin Nstase, care e
directia spre Vest, spre Cluj. Proast inspiratie a ofiterului german, care, n loc s aleag un
locuitor al Brasovului, oras care avea pe atunci o bun populatie sseasc, l-a preferat pe
ofiiterul romn ce nutrea, n ascuns, sentimente de ur fat de fascisti si de mare admiratie fat
de armata si poporul rus, libertate ne-a adus. Ca urmare, ofiterul romn i-a indicat o directie
contrarie, care mergea spre Moldova, si care ducea, de altfel, spre o fundtur, drum bine stiut
de bulibasa artilerist. Deci coloana german a plecat n directia indicat de ofiterul Nstase si
s-a nfundat undeva, unde a fost pe de-a-ntregul capturat de Armata Rosie, biruitoare.
Prin anii 80, dup aceast poveste, s-a turnat un film inspirat din lupta contra fascismului.
Nstase a fost consilierul regizorului si a ncasat nu numai onorariul pentru munca sa, dar si o
prim suplimentar si decoratii. Nimeni nu s-a ntrebat, n anii turnrii acestui film fantezist,
dac sublocotenentul Nstase chiar a svrsit asemenea fapt si, dac a fcut-o, atunci de ce n
anul 1946 totusi a fost epurat din armat - fiind n asemenea grad devotat de timpuriu
partidului si comunismului - sau, dac a fptuit acest lucru, de ce l-a tinut secret circa 40 de
ani? Sfnta impostur! n acei ani s-a considerat el oare curat ca lacrima fat de partid si
devotat institutiei cu care colabora? ntr-adevr, a avut grij ca, dup izgonirea Regelui, n
1947, s arunce n Dmbovita sabia pe care a primit-o n 1942 din mna Regelui, si cu asta a
considerat c nu a mai ascuns nimic tovarsilor, nici mcar averea de la Trtsesti.
Dup terminarea Faculttii de Drept si obtinerea licentei, Adrian Nstase (Ady) a lucrat
undeva, la Presedintia Consiliului de Ministri, repartizat... stiti de cine. Dar a mai detinut o
functie: a fost cooptat ca membru al Asociatiei de Strngere a Relatiilor cu Strintatea,
respectiv al Asociatiei de Prietenie Romno-American, Romno-Englez, Romno-Francez
etc. etc. Astfel, el avea avantajul privilegiat al ptrunderii fr fric (n misiune) n ambasadele
acelor tri, cu ocazia srbtorilor lor nationale sau la alte manifestri social-culturale. Acolo se
bucura de dublu avantaj, datorit ptrunderii si cunostintelor sale n limbile englez si francez,
nvtate cu meditatori, avea posibilitatea s vneze victime, att pentru Securitate, ct si pentru
el. Atunci el a lucrat pentru DIE, serviciul strinilor n trecere pe teritoriul romn, adic pe un
american, de exemplu, l cunostea la Ambasada SUA, unde Ady era invitat cu ocazia
srbtoririi Independentei SUA, 4 lulie Adrian, amabil si serviabil, americanul, fericit c a
ntlnit un localnic cu care se putea ntelege. Adrian l invita la Oper, la Athne Palace si n
alte locuri frumoase, pentru ca, n acest fel, sub masca amicitiei, s afle scopul precis al vizitei
americanului la Bucuresti; putea constata orice din ntrebrile puse, ce-l interesa. Afla dac
intentiona s ntlneasc o anumit persoan, cettean romn, si, n acelasi timp, gsea si
partenere ori parteneri pentru relatiile sale bisexuale. La un moment dat, s-a pricopsit cu o
suedez, pe care chiar a gzduit-o acas, n familie; cum putea oare mama lui, n aceast
situatie, s-l bnuiasc pe Adisor al ei c fcea ceva mpotriva firii, mai ales c ea nu sttea
dect acas si cunostea doar drumul spre piat?! Nu avea prietene, nimeni nu o vizita. Relatiile
cu familia ei erau rupte, la cererea sotului, ca fiind neconforme cu noua lui linie de impostor-
colaborationist.
Tot pe la ambasade, la cea a Frantei de data aceasta, a cunoscut un francez distins, partener
homosexual, care l-a invitat la Paris (individul fiind o personalitate), asa c Adisor, pe post de
fetit, a primit imediat pasaportul si a plecat pe malurile Senei, unde a avut o lun de miere de
toat frumusetea; frantuzul amorezat l-a plimbat prin toat Franta si l-a fcut pe deplin fericit.
ntors n tar, el a intrat ntr-o alt aventur, de data asta ca biat. La Ambasada SUA, a ntlnit
o tnr naiv, americanc, ai crei printi, evrei, prsiser Romnia n 1951, stabilindu-se la
New York, unde tatl profesa medicina. Tnra, student, pregtea o lucrare despre Romnia,
iar Ady s-a oferit imediat s o ajute, fapt pentru care a gzduit-o mai multe luni si cu care a
ntretinut nu numai relatii sexuale normale, dar a si ntocmit planuri serioase de cstorie. Pe
vremea aceea, Adrian Nstase nu nutrea nc dorinta de a fi conductor al Romniei, i-ar fi
plcut s triasc n America, sub capitalisti. Tnra new-yorkez era att de prostut nct a
citit notele informative despre ea, fcute de iubitul ei, care, din neglijent, le-a uitat n camer.
Cnd l-a ntrebat despre ele, el a linistit-o c asa trebuie procedat, prin lege, cnd gzduiesti
cetteni strini si a convins-o s nu se alarmeze. ntre timp, fata s-a ndrgostit cu adevrat de
el, dar tatl ei a aflat motivul prelungitei sale sederi n tar si cine este cel care voia s-i fie
ginere, si si-a chemat fata urgent la New York, i-a spus totul si a trimis-o n Franta, la studii,
asa c testura lui Ady s-a destrmat. Ea a apucat s-i comunice ceea ce stia tatl ei. Reactia
imediat a lui Adrian fat de un prieten a fost: De unde stie el? A fost la c... meu?.
Probabil c au mai aprut si alte asemenea iubiri. Iar despre cei descusuti informativ se va afla
doar dac, vreodat, vor fi date publicittii dosarele si dac vor mai exista aceste dosare ale lui
Nstase (de activitate asidu n cadrul DIE si ale procesului Suciu).
Cnd, cu ctiva ani n urm, a izbucnit scandalul Priboi, presa ntreag a nregistrat actiunile
furioase de aprare a lui Priboi de ctre primul-ministru al Romniei, Adrian Nstase. Ce
legtur poate fi (c de rudenie nu este) ntre un pretins intelectual de ras, doctor n Drept,
profesor universitar, si un ofiter tortionar, dovedit semidoct si semianalfabet original, recrutat
din drojdia societtii si instruit n scolile politiei politice, unde a nvtat ura de clas, ura de
oameni, deci o brut? Priboi i-a botezat lui Nstase primul copil. Priboi a fost ridicat de
Nstase n ritmul urcusului su politic: purttor de cuvnt, deputat PDSR, consilier personal. Si
nimeni nu s-a ntrebat de ce Nstase urste ideea deconspirrii Securittii si s-a opus cu
vehement ca dosarul lui Priboi s fie fcut public. Explicatia este simpl: Priboi a fost legtura
lui Nstase cu Securitatea, a fost ndrumtorul lui. Dac Priboi este descoperit si, eventual,
adus n fata justitiei, atunci el va vorbi si de Adrian Nstase, si de colaborarea lor. Or, n acest
caz, urmeaz prbusirea de pe naltul soclu pe care si 1-a construit.
Presa din tar a anuntat c la examenul de bacalaureat printii au fost de acord s se fac
publice rezultatele obtinute de elevi, cu o singur exceptie: printii elevului Andrei A. Nstase
(Adrian si Dana) de la Liceul Jean Monet. Initial s-ar putea aprecia modestia si dorinta de a
pstra un secret familial. Dar n-a fost s fie asa! La finalul examenului de bacalaureat s-a
anuntat, de data asta, c odrasla premierului a obtinut cea mai mare not, si pe liceu, si pe
Bucuresti. Si atunci unde ar fi modestia? Faptul a reamintit, celor ce cunosc amnuntele, o alt
asemenea situatie, petrecut cu cteva decade nainte, dar cu alti actori pe scen. Dana, sora lui
Adrian, a dat examen de admitere la Facultatea de Filologie (sectia englez) si a czut la
examen, fapt pentru care plngea acas n hohote, cu toate consolrile mamei sale. Tatl, Marin
Nstase, nu era acas. Cnd a venit, el si-a gsit fiica n lacrimi. A aflat cauza, si-a mbrcat
pardesiul imediat si a iesit n rcoarea serii de toamn. Dup o or s-a ntors si, vesel, i-a spus
fetei: ai reusit! A doua zi, pe listele celor reusiti la admiterea la limba englez a aprut si
numele Nstase M. Dana. Este de bnuit c tticul a fcut un trg acolo unde s-a dus, fiindc la
absolvirea faculttii Dana nu a fost angajat ca profesoar, ci ca salariat a unei firme de
comert exterior. Or, se stie de cine apartineau Comertul Exterior, Externele, Turismul s.a. Dana
a fost trimis imediat n Siria, apoi n Norvegia si Olanda (n coasta NATO). Dup 1989, a avut
servicii numai n contact cu strinii, la Sofitel, Srs si la multi altii, la fel de importanti. Asa
c istoria s-a repetat, ntre dou examene: tatl a avut timpul s aranjeze ca fiul su s cunoasc
subiectele (sau alt metod) pentru evitarea oricrei surprize.

Alte cteva esecuri

Au urmat o serie de evenimente care, analizate acum, dup scurgerea timpului, apar nu tocmai
plcute familiei Nstase Scatiu. Cu tot doctoratul n izotopi radioactivi, cu toat practica de
asistent la Institutul de Petrol si Gaze, pentru a fi pstrat n Bucuresti (la mutarea din Capital a
acestui institut) sau din alte ratiuni, dr. ing. Nstase a fost trimis pe postul de director al
nvtmntului Profesional din Ministerul nvtmntului, un post de birocrat, care ar fi putut fi
obtinut de oricare alt inginer, nu de un doctor inginer specialist n izotopi radioactivi, deci nu
un post de mare prestigiu, ca profesor universitar.
Prin 1973-1974, prof. dr. ing. a avut din nou o problem cu fiul su, care si-a continuat vechea
relatie cu I. D. Suciu. De data asta, acest viciat mergea cu Adisor la portile fabricilor si, cu
tehnica specific tuturor coruptorilor, ademenea tineri muncitori, atrasi si de titlul su de fost
profesor. La aceste racolri a participat si acela care, peste ani, avea s pretind s conduc
Romnia si pe care, din lasitate, chiar si fostul Rege l-a declarat cea mai important persoan a
anului 2003. Tinerii racolati, adusi n casa lui Suciu, se ntreceau n betii si orgii, printre partide
de sex si perversiuni sexuale. Cum a aflat Militia, rmne (nc) o mare enigm. S-o fi ludat
vreunul dintre tinerei? Vecinii au raportat activitti suspecte sectoristului? Sau Suciu era deja
cunoscut Sectiei de Moravuri? Cert este c militienii au a czut n mijlocul unui asemenea
dezmt, dup ce nainte, de pe o scar a unei masini de pompieri, se fotografiase pe fereastr
totul. A urmat ancheta, n care vinovatii principali erau I. D. Suciu si Adrian Nstase, ca
racolatori si coruptori. Pn n seara procesului, asa s-a stiut, dar a doua zi a urmat bomba:
acuzat - lon D. Suciu, martor al acuzrii - Adrian Nstase!
I.D. Suciu, pentru inversiuni sexuale si corupere a unor bravi fii ai clasei muncitoare, a fost
condamnat la 8 ani. Dup executarea pedepsei, au urmat alti 6 ani deportare n Brgan, Suciu
fiind considerat un pericol social. ngerul pzitor, fie el Priboi sau altul, l-a fcut pe Adrian
Nstase curat ca lacrima, ntr-un proces cu usile nchise, deci fr public, cu numai ceva
lucrtori de Militie si Securitate, proces tinut prin 1973. Dar si favoritul zeilor, Nstase, a
avut cumva de suferit. n mod discret, el a fost scos de la Presedintia Consiliului de Ministri si
expediat, ca cercettor, la Institutul de Drept Penal. Toat aceast ntmplare a constituit un
semnal de alarm pentru Marin Nstase, tatl. Si, n linistea noptii, a plnuit s-1 cstoreasc
pe Adrian, s-i dea o identitate social nou, nimeni nemaiputndu-l acuza de invers, spernd,
n acelasi timp, s-i gseasc o viitoare sotie tot asa de naiv si necunosctoare cum si alesese
el. Problema era ns mai complicat, deoarece, conform dorintei tat-fiu, viitoarea doamn
Adrian Nstase mai trebuia s fie si fiic de nomenclaturist, care s pun umrul si la prestigiul
familiei, si la ridicarea politic a progeniturii tignesti, Adrian Nstase.
Norocul i-a zmbit din nou lui Marin Nstase. La Directia nvtmntului Profesional, pe care o
conducea, se afla, ca sef de cadre, sotia fostului ministru de Externe, comunistul ilegalist,
Grigore Preoteasa, mort n accidentul de avion din 1957, de la Moscova. Tovarsa Preoteasa
avea o fiic student la filologie, n anul III sau IV, la Universitatea Bucuresti. Marin Nstase,
directorul, a fcut pe petitoarea, a convins-o pe tovarsa s-si mrite fata, el fiind motorul care
a reusit s-si nsoare/mrite biatul, desigur, pstrnd secretul despre fiul su, pstrndu-l pn
la moarte si fat de sotia sa, care, dac l-ar fi cunoscut, si-ar fi explicat mai bine propria ei viat
conjugal.
Sforile au fost trase, tinerii se zice c s-au plcut, se zice c s-au si iubit chiar, oricum,
cstoria lui Adrian cu domnisoara/tovarsa Preoteasa-fiic s-a aranjat. De toate sforriile
tatlui su, Adrian s-a tinut departe, dar s-a conformat, ca fiu asculttor. Si, cum ambele familii
erau comuniste, s-a aranjat numai cstoria civil, nu si cea religioas. Pe vremea aceea,
Adrian nu stia s-si fac nici semnul Crucii, nu frecventa bisericile la slujbele religioase, asa
cum o va face peste 30 de ani.
Cstoria civil a avut loc la Primria din Piata Amzei, n prezenta unei echipe de trani secui
(tov. Preoteasa-mama era unguroaic, din secuime), mbrcati n hainele lor de la tar
traditionale, si a altor ctorva persoane, selectionate cu grij de Marin (Titi) Nstase, din partea
familiei lui: doar fratele su cu sotia, iar din partea Elenei Dragomirescu-Nstase (mama
ginerelui) doar o sor cu sotul. Dup ncheierea ceremoniei si oferirea unei cupe de sampanie
cu biscuiti, a urmat un prnz, la CoS, dar socrul, Marin, s-a ngrijit s elimine dintre invitatii
prezenti la Starea Civil pe fratele su cu sotia (fost comerciant, nationalizat n anul 1948) si pe
sora bun a mamei-soacre a lui Adrian, cu sotul, fost detinut politic, desi ar mai fi avut 3 frati si
printii n Bucuresti, nechemati, pentru a nu da explicatii tov. Preoteasa despre acesti dusmani
de clas pe care i invitase (doar ca decor) la ceremonia cstoriei, unde nu atrseser atentia
nimnui.
A doua zi dup cstoria civil, Adrian Nstase s-a mutat s locuiasc n casa tov. Preoteasa,
din Parcul Primverii, ndeplinindu-se dorinta combinat (a tatlui su si a lui) de a deveni sot
de fiic de nomenclaturist. Totul dovedea c planurile lui Marin s-au realizat si c mergeau pe
drumul dorit de el. Dar n-a fost s fie asa! Dup cteva zile de om cstorit cu o tnr
frumoas, atractiv si foarte simpatic, ntr-o sear, pe la orele 11, cineva a sunat la usa
familiei Nstase. La ntrebarea doamnei Nstase cine este?, a rspuns fiul Ady. A urmat un
dialog scurt:
Ce s-a ntmplat, Adisor, mam?
Rspunsul: Mam, dac nu m primesti n cas, las-m s dorm n hol, nu vreau s m mai
ntorc la ea.
Si mama a mai ntrebat apoi: De ce, mam, este o fat bun, frumoas?! Rspunsul a fost: Eu
vreau s studiez, s citesc, si ea m solicit prea mult!
A doua zi, doamna Preoteasa a vizitat, cu mare scandal, familia Nstase, spunndu-le, fr alte
explicatii inutile, c, n noaptea anterioar, Adrian si-a prsit tnra sotie, srind pe fereastr,
binenteles fr stirea cuiva din cas.
Au continuat discutiile ntre patru ochi, ntre Marin (Titi) tatl si tov. Preoteasa - mama tinerei
doamne Nstase. Nu vom sti niciodat dac tticul lui Adisor i-a dezvluit mamei victimei
devierea sexual a fiului. Nu s-a putut gndi c Adisor al ei si va schimba gusturile amoroase
att de repede. A urmat apoi divortul. Ceva mai trziu, fiica tov. Preoteasa s-a recstorit.
Adrian si-a continuat viata lui de burlac, cu aventurile, bucuriile, necazurile si, mai ales, cu
mari succese profesionale, fiind sprijinit, desigur, de ngerul cu epoleti, pzitorul grijuliu, si
ajutat, binenteles, pentru randamentul lui.

* * *
NOT. mi asum toat responsabilitatea pentru afirmatiile fcute n acest articol si i
multumesc, pe aceast cale, domnului Grigore L. CULIAN, editorul ziarului New York
Magazin, pentru curajul, demnitatea si hotrrea cu care a luat decizia publicrii unui material
care aduce la cunostinta opiniei publice fapte adevrate, legate de ascensiunea politic
fulminant a unui alt fost nomenclaturist comunist care, iat, doreste s devin presedintele
Romniei.
Aurel Sergiu MARINESCU,
Scriitor, fost detinut politic
(Text reprodus din ziarul New York Magazin,
numerele din 8 si 15 septembrie 2004)