Aztecii Civilizatie precolumbiana din aria mexicana -pana spre sf paleoliticului mediu, America era un continent nepopulat -in

urama cu 20.000 de ani-gr mici de vanator i, de nomazi din continentul asiatic au inceput sa migreze, o parte raspamdinduse pe teritorii ale Americii de N, o parte coborand spre Sud -la inceputl erei n oastre nu mai existau in America urme de nomadism, incep sa se configureze civil izatii create de pop sedentare- trei au atins nivelul de civ istorica: aztecii, mayasii si incasii. America de N-aztecii, America Centrala-mayasii, America de S -incasii Civilizatia azteca-ocupa aprox teritoriul Mexicului de azi, depasind gr anitele in S -prima civ centralizata si unitara d p ter Mexicului a fost cea a o lmecilor -contributia lor pp fiind crearea centrului ceremonial printer care sin complexul de edificii religioase si tipica piramida mexica-Piramida din La Vent a -a doua cult xicalanca(numele nu e sigur)-constructorii orasului Teotihuacan civilizatia zapotecilor- pana in sec XVI-lea( dupa ce rezistasera toltecilor, te otihuacanilor) au fost invinsi de azteci -toate aceste civ din spatiul mexicansu nt adesea cuprinse in denumirea de civ azteca, ceea ce este gresit-aztecii find ultimi veniti -fiind beneficiarii vastei si indelungatei experiente cult a prede cesorilor sai -aztecii- nume derivat din Aztatlan sau Aztlan, legendarul loc de origine -se numeau ei insisi mexica(dupa numele stravechiului lor zeu Mexi( nume le mexica a fost schimbat in azteci mai tarziu de catre cronicarii spanioli in s ec al XVIII-lea) -pornind dintr-o reg din N-V, aztecii au continuat sa migreze s pre S, in jurul, anului 1100e.n condusi de zeul lor protector Huitzilopochtli( se pres pune ca H fuses-se o capetenie tribala-care desig nu purta acest nume) spre un p amant al fagadunitei. --in acesta faza de org tribala aztecii erau condusi de pr eoti, jertfeau copii zeului ploii si credeau in venirea unui Quetzalcoatl- un fe l de Mesia salvator -la inceput erau seminomazi, impartiti in 7 clanuri condusi de 4 capeteniisacerdot -vorbeau limba nahuatl Economia si societatea -imp Aztec stapanea peste 38 de state, obiligate sa le plateasca tribute -aveau o hegemonia incostentabila(fauritorul acestei hegemonii a fost Montezuma) Montezuma II- ult imul imparat aztec a fost sugrumat de conchistadorii spanioli condusi de Herman Cortes (care au distrus

Teotihuacanul, au aruncat in aer Marea Piramida, au topit sute de ob pretioase, trimirandu-le in Spania ca lingouri) -pamantul apartinea com agrare -seful clanu lui asistat de Sfatul Batranilor distribuia in mod echitabil fiecarei fam o buca ta de pamant - o mare parte din pamant era a monarhului, care distrubuia parcele pe viata celor mai viteji razboinici -erau obligatorii si prestatiile in scopul edificiilor publice -tributul consta in primul rand in alimente, dar includea s i un nr de fete de sreviciu pt palatal regal si in special barbate destinati sac rificiilor rituale -un nou monarh putea fi ales doar daca luase parte la razboai e, dovedise curaj, facuse personal multi prizonieri, incoronarea se facea numai dupa intoarcerea sa victorioasa dintr-o campanie razboinica, la ceremonia incoro narii erau sacrificati un nr mare de prizonieri , in frunte cu cei capturati de noul monarh Sacrificiile umane -cronicarii spanioli dau ca medie cifra de 20.000 de pers sacrificate in medie annual, ex- ptr a invoca ajutorul zeilor contra co nchistadorilor lui Cortes au fost sacrificati 15.000 de oameni-fara sa se gandea sca ce forta de lupta ar fi repr impotriva celor 600 de spanioli. o victorie milita ra, sarbatoare, incoronare, inmormantare, ospat-tot era un bun pretext ptr a add uce sacrificii umane. -aztecii nu faceau aceste orori pur si simplu, ci din conv ingerea unei necesitati supreme, absolute, dintr-o profunda credinta religioasa. De ex credeau ca zeul ploii ii va extermina prin sceceta daca nu ii vor fi jert fiti un anumit nr de copii, al caror planset ii va stimula puterile. Ei erau con vinsi ca raspunsul , csaparea de orice prob o reprezenta sacriciul uman. -forta magica a sangelui era socotita atotputernica -victima considera ca prin acest fa pt urma sa devina o parte din divinitatea careia era jertfita( ei se consid spec iali, chiar se ofereau fiind tratati deosebit) -forma actului depindea de zeu sa u de eveniment -forma cea mai cunoscuta de sacrificiu preluata de la tolteci era scoaterea inimii cu un cutit de silex,apoi ii era taiat jos capul, era rostogol it pe scarile Marii Piramide si capul ii era infipt intr-un par. Aztecii si-au e xtins imperiul nu numai din mot ec sau politice, ci din nevoia de prizoniei ptr sacrificiile umane. -ptr razboinicul aztec capturarea de prizonieri devenise sco pul principal, astfel beneficiind de onoruri si un prestigiu social si militar doar dupa capturarea a 4 prizonieri primea titlul, de razbonic desavarsit, si do ar at facea parte din casta militarilor -razboiul era consid o actiune sacrasi p rincipul de baza al politicii

-inainte de declararea ostilitatilor aztecii trm solii la triburile pe care voia u sa la supuna, solii prop tribului sa intre in imp aztec, asa accepte al de div initatile tribului sip e zeul supreme Huitzilopotchli, sa platesca annual in 2 r ate un trbut-daca tribul accepta puteau sa isi cont viata cu cond resp -daca in termen de 20 de zile rsp era negative se incepeau ac militare -aztecii incercau sa isi inspaimante adversarii, ei nu uramarea distrugerea oraselor sau masacrare a populatiei si nic nu foloseau sageti otravite. -asasinatul era pedepsit cu moa rtea chiar daca cel ucis era un sclav -existau cat privilegiate, cele ale fam no bile, care erau insa putine la nr, elita intelectuala o const cea a preotilor( s e ocupau de educatia fiilor de nobili si de razbonici -negustorii erau privilegi ati -pop de rand, oameni liberi care aveau insa interdictii absurde( nu puteau p urta vesminte de bumbac, sau bea cacao) - urmau serbii, si apoi sclavii- puteau deveni sclavi cei care savarseau an delicate , care din cauza saraciei se oferea sau copii care erau vanduti ca sclavi in vremuri grele. Negustorii erau casta c ea mai privilegiata. Nu se p[uteau casatorii decat intre ei, aveau pripriile tem ple, locuiau intr-un cartier rezervat lor, erau jedecati de un tribunal al lor aveau delegatia de a incheia tratate comerciale si transmiteau mesaje din partea monarhului -uciderea unui negustor era un bun motiv ptr a declara razboi deoare ce calatoreau sub egida statului. Baza economiei o const agricultura-era practic ata cu mijl cele mai rudimentare-nu cunosteau plugul( nu domescticisera nici un animal de tractiune si nu cunosteau nici roata. Mestesugurile se transmiteau din tata in fiu si erau respectate -chiar si nobilii isi sfatuiau copii sa invete u n mestesug caci numai originea nobila nu le asigura stima in societate. -mestesu garii erau grupati in corporatie, fiecare corporatie sub protectia unui zeu. -ce ramistii azteci au creeat obiecte de uz comun sau religios cu uz religios, ornam entate cu forme geometrice de obicei variate ca forma, toate acestea fara sa fi cunoscut roata olarului. Momentele mai importante din viata aztecilor erau insot ite de ritualuri si obiceiuri ciudate. Ceremoniile botezului constau in rugaciun i, invocatii, consultarea horoscopului, afundarea copilului intr-u vas cu apa du pa care I se dadea un nume si apoi trei copii mai mari alergau pe strazile orasu lui strigand numele noului nascut. -Fii nobililor si a razboinicilor de seama er au dat fie la un colegiu sacerdotal sie unul militar.

-aztecii fiind cei dintai care au creat doua intitutii specializate in pregatire a tinerilor. -dupa ce ieseau tinerii puteau sa-si aleaga in mod liber orice alta ocupatie -varsta casatoriei era stabilita la 16 ani pentru fete si 20 pentru ba ieti -casatoria era permisa numai cu un membru al ai altui clan( clanul fiind o comu nitate bazata pe legaturi de sange, o casatorie in intriorul clanului ar fi inse mnat un incest) -dupa petirea fetei de o batrana a clanului si dupa acordul ambe lor familii mireasa era dusa in carca de petitoare la casa mirelui. -poligamia e ra admisa, dar numai cei bogati si-o puteau permite, concubinele nu aveau acelea si drepturi ca sotia, adulterul era admis numai barbatilor, femeia adulterina pu tea fi repudiate de sot. In cazul in care femeia era sterile, ea putea fi repudi ate de sot. -femeia azteca nu era total lipsita de drepturi, putea sa se adresez e consiliului de judecata iar daca era maltratata putea cere divort (la azteci d ivorturile erau destul de frecvente. -funeraliile unui om de ran erau simple, ca davrul era ars pe rug impreuna cu anumite obiecte, urna cu cenusa era pastrata i n casa fam, care ii celebra memoria aducandu-I ofrande timp de m m ani -funerali i unei capetenii imp erau in acelasi timp grandioase si barbare, erau invitate c apetenii straine care aduceau dece datului mantii somptuoase, manunchiuri de pen e pretioase si sclavi ptr sacrificiu. Corpul ii era acoperit cu 20 de mantii de aur, I se taia o suvita de par pe care fam o pastra ca amintire si apoi I se sac rifice un sclav care sa-I slujeasca pe lumea cealalta. Era dus la templu unde er a incinerat si mai erau sacrificati inca un nr de sclavi 100-200 dupa imp, iar d upa un interval de zile alte sacrificii si alte sacrificii. -lumea de dincolo er a in imaginatia lor impartita in 3 salasuri diferiteprima pt cei cazuti pe campu l de lupta, apoi celor care fusesera sacrificati si apoi mamelor decedate in tim pul nasterii(acestia fiind singuri care erau inmormantati, restul fiind incinera ti), acestia insoteau soarele in drumul sau zilnic timp de 4 ani dupa care se pr eschimbau in pasari colibri. -in cel de-al doilea salas situate pe pamant dar pl in de toate fericirile posibile intrau cei innecati cei fulgerati sau cei morti de boli grele. -in al treilea salas intrau toti cei morti de moarte naturala car e ajungeau intr-un taram dinsprea miazanoapte dar numai dupa ce timp de 4 ani in fruntau o serie de primejdii, ultima incercare era trecerea unui lac cu ajutorul cainelui care fusese sacrificat si incinerat sau inmormantat odata cu stapanul sau Locuintele marii majoritati a aztecilor era foart rudimentara. O coliba acop erita cu stuf fara ferstre cu o perdea tinand loc de usa. Vatra pentru gatit era afara impreuna cu cosarul pentru porumb si baia de aburi. Baia zilnica avea un triplu rol: igienic therapeutic si religios, de purificare

rituala inaintea unor ceremonii. Aztecii din orice clasa sociala se sculau din z ori inainte de rasaritul soarelui, cand in Marele Templu incepea sa bata toba ma re de lemn. Baia de aburi era primul lucru, apoi spalarea cu radacini de sapunar ita drept sapun, asta intr-o vreme cand europenii nu faceau baie nici macar odat a pe luna. Casele celor mai instariti, razboinicilor de vaza, negustorilor, mest esugarilor bogati, nobililor, principalilor sacerdoti erau din piatra bruta, per etii fiind tencuiti si chiar zugraviti. Casele aveau mai multe camere(incaperi) curte interioara etc. . Palatul regal era de proportii vaste si de un lux uluito r. Chiar Cortes a afirmat ca in spania nu exista nimic asemanator. La rege I se pregatea p[este 30 de feluri la fiecare masa. Peste 3000 de portii pentru garda palatului. -in panteonul unei civilaztii a carei economie era bazata pe agricult ura, fireste ca cele mai numeroase erau divinitatile agrare. Cel mai popular era Tlaloc stapanul tunetului fulgerului zapezii si grindinei. -divinitatea suprema insa, zeul official considerat patronul poporului ales aztec era Huitziilopocht li, osarele care in fiecare zi lupta contra noptii, raul razboiului. Urmau apoi in ordinea importantei srtabilite official de sacerdot zeul secetei si al abunde ntei Tezcatzlipoca(oglinda fumurie) apoi sarpele cu pene de quetzal Quetzeltcoatl. -z ul creator Tonacatecutli dupa ce a creat 600 de zei a hotarat impreuna cu ei sa il ceerze pe om, l-a creat din pamant stropit cu sangele daruit de ceilalti zei. casta sacerdotala, atotputernica era nu numai foarte influenta si favorizata ci si foarte numeroasa, fiecare zeu avand templul sau si sacerdotii sai. Preotii er au oregatiti in cadrul unei discipline extreme de riguroase, impinsa pana la cru zime ( au fost unele cazuri cand tinerii au fost pentru motive de indisciplina c hiar spanzurati, strapunsi cu sageti sau chiar arsi de vii -ideea religioasa a d ominat in mare masura si arta, un element original fecvent si characteristic fii nd piramida. Este o gramada de pietris si bolovani acoperita cu un rand de blocu ri neregulate sau regulate prinse cu mortar si reprezinta baza unui sanctuar sit uate pe platforma din varful edificiului.