NUMIREA RAPORTORULUI SI AL AVOCATULUI GENERAL

Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, presedintele CJUE numeste

pentru fiecare cauza un judecator raportor, ce va fi responsabil pentru
elaborarea:
Raportului prealabil pentru sedinta administrativa
Raportul de sedinta
Raportul judecatorului raportor
Notele introductive pentru deliberare
Proiectul de hotarare
Un judecator poate fi raportor doar in cadrul completului care solutioneaza o
anume cauza.
- Aceasta regula nu este aplicabila atunci cand litigiul este adus spre
solutionare in fata Marii Camere sau de Plen.
Dupa incheierea procedurii scriptice:
Judecatorul raportor intcmeste un raport prealabil pentru informarea
celorllati judecatori cu privire la starea de fapt care reiese din
documentele depuse de parti.
Raportul prealabil va fi prezentat in sedinta generala, in fata tuturor
judecatorilor si avocatilor generali, acestia vor decide incadrarea unei
cauze intr-un anumit tip de actiuni sau cauze si vor efectua repartizarea
cauzei.
Ulterior se desemneaza completul de judecata, iar judecatorul
raportor va intocmi un nou raport- raportul de sedinta, daca va loc
procedura sau raportul judecatorului raportor- daca nu se organizeaza
procedura orala.
Aceste raporturi sunt practic identice, aducandu-se la cunostinta partilor
cu 3 sapt inainte de desfasurarea sedintei. Raportul va cuprinde:
starea de drept, starea de fapt, argumentele.

Judecatorul raportor nu trebuie confundat cu raportorul adjunct pe care

CJUE il poate numi atunci cand se apreciaza ca este necesar pentru studiul si
instructia cauzelor cu care a fost sesizata.
- Raportorii adjuncti sunt alesi dintre persoane care ofera toate garantiile
de independenta si care poseda titlurile juridice necesare. Acestia sunt
subordonati presedintelui CJUE, unui complet de judecata sau unui
judecator raportor.
Fiecare judecator poate fi desemnat raportor in orice cauza, singura
exceptie fiind cea a presedintelui CJUE.
In cauze in care un stat are pronuntate interese, nu se numeste judecatorul
raportor judecatorul acelui stat.
Judecatorul raportor va insoti cauza data pe tot parcursul solutionarii acesteia, in
cazul in care este repartizat la un alt complet, urmand sa ia cu el si cauza
respectiva.

Odata cu numirea judecatorului raportor, se desemneaza de catre prim-

avocatul general si avocatul general pentru acea cauza.
 Se respecta si in acest principiul nerepartizarii avocatului general in cauze
unde statul de unde provine are interese majore.
Avocatii generali isi pot prezenta concluziile in limba materna, nu participa la
deliberari, precum nici la pronuntarea hotararii.

LIMBA PROCESUALA
Limbile procesuale sunt: daneza, germana, engleza, franceza, greaca,
irlandeza, italiana, olandeza, portugheza, spaniola, finlandeza, suedeza, maghiara,
letona, estona, lituaniana, ceha, slovena, slovaca, poloneaza, malteza, romana,
bulgara si croata.
Limba procesuala se gaseste in toate fazele procesului unional, partile
intocmind inscrisurile lor in limba procesuala, iar completul de judecata foloseste
aceeasilimba in toate activitatile sale.
Partile si intervenientii, care de obicei, au limbi materne sau oficiale diferite, vor
trebui sa cada de acord asupra folosirii unei limbi procedurale.
Persoanelor fizice si juridice si statele membre isi pot folosi propria
limba.

La actiunile directe, limba procesuala este limba in care a fost redactata cererea
de chemare in judecata, in cazul in care reclamantul este parte privilegiata sau
cand niciuna dintre partinu e parte privilegiata.
In cazul actiunilor indreptate impotriva unei persoane fizice sau juridice,
cetatean sau national al unui stat membru, se va folosi limba oficiala a
acestui stat.
In cazul actiunilor in constatarea incalcarii tratatelor, se va folosi limba
statului membru chemat in judecata.
In cazul actiunilor preliminare, va fi utilizata limba instantei nationale care a
formulat intrebarea.
In cazul exercitarii cailor de atac, limba procesuala va fi cea folosita de
Tribunal in prima instanta.
In cazul actiunii prin care se cere ajutor la suportarea cheltuielilor
juridice, va fi cea a actiunii principale ce a cauzat cheltuielile.
In exercitarea cailor de atac, va fi cea in care a fost redactata decizia.

Exceptii:
Intervenientii pot folosi o alta limba decat cea procesuala
La cererea uneia dintre parti, cu ascultarea celeilalte sau la cererea
comuna a partilor, poate fi permisa folosirea altei limbi decat cea
procesuala.
Martorii si expertii pot fi ascultati si in limbile materne, daca nu se
exprima bine in limba procesuala.
Chiar presedintele Curtii, presedintii camerelor sau judecatorii raportori
pot folosi o alta limba procesuala.
Documentele depuse in alta limba decat cea procesuala, trebuie insotite de
traduceri oficiale.
 Limba de lucru a Curtii si a Tribunalului nu se confunda cu limba
procesuala, limba de lucru fiind limba franceza.
- Concluziile avocatilor generali sunt singurele ce se redacteaza in limbile
materne ale acestora.
In ziua pronuntarii, hotararile judecatoresti sunt accesibile in toate limbile oficiale
Celelalte documente relevante pentru proces pot fi gasite numai in limba franceza
sau in limba procesuala aleasa.

PROCEDURA ORALA
Discutiile contradictorii ale partilor si administrarea probelor

Judecatorul raportor intocmeste un raport de sedinta in care se regasesc:

- Starea de fapt si cererile
- Pretentiile partilor ce s-au conturat in cadrul procedurii scriptice
Raportul este semnat de judecatorul raportor si va putea fi folosit de parti in cursul
procedurii orale.
Dupa prezentarea memoriilor, intampinarilor, in baza raportului judecatorului
raportor, dupa ascultarea avocatului general daca niciuna dintre parti nu cere sa
fie audiata, completul poate decide renuntarea la procedura orala.
Procedura orala este publica, existand si posibilitatea ca instanta, din motive
importante, la cererea partilor sau din oficiu, sa declare o sedinta secreta.
Procedura orala are 2 parti:
1. Confruntarea propriu-zisa dintre parti
2. Prezentarea concluziilor finale de catre avocatul general competent

Institutia pauzelor procesuale prevede faptul ca la cererea partilor, atunci cand

demonstreaza ca exista sperante pentru rezolvarea conflictelor, fara implicarea
Curtii, poate fi dispusa de catre presedintele completului, printr-o incheiere
motivata, suspendarea, pentru o anumita perioada de timp, a procedurii orale,
fiind stabilit un termen de reluare.
Se poate ajunge in procedura orala atunci cand cererea nu solutionata in plen,
chiar si in cazul ordonantelor presedintiale.
Procedura orala incepe cu citirea raportului de sedinta sau cu renuntarea din
partea partilor la citirea acestuia.
In cadrul actiunilor directe, partile si reprezentantii sau avocatii lor se confrunta
intr-o procedura contradictori, prezenta partilor fiind obligatorie doar daca Curtea
solicita acest fapt.
Anterior procedurii orale, Curtea pune la dispozitia reprezentantilor partilor o foaie
de notificare sau indicatii pentru reprezentantii procesuali, prin care acestia sunt
rugati sa pledeze scurt, concret, pertinent, sa ia in considerare ca totul se traduce
in mod simultan si sa limteze pledoariile la maxim 15-30 min.
 Renuntarea la pledoarie nu va insemna pentru Curte in niciun caz
acceptarea tacita a celor spuse de partea adversa.
Daca dificultatea cauzei si modul de derulare a dezbaterilor permit acest lucru,
avocatul general face, in final, cunoscut termenul pentru prezentarea concluziilor
finale.
Grefierul-sef sau un reprezentant al acestuia consemneaza totul intr-un proces
verbal, iar intregala procedura orala se inregistreaza.

Pentru garantarea aflarii adevarului si in procesul unional este necesara

administrarea unor probe de catre instantele unionale.
Incheierea prin care se stabileste identificarea mijloacelor de proba si a
imprejurarilor, faptelor ce urmeaza a fi dovedite la Curte se adopta dupa ce a fost
ascultata in acest sens si parerea avocatului general. Uneori pot fi ascultate si
partile.
Curtea admite urmatoarele mijloace de proba:
Audierea partilor
Depunerea de inscrisuri
Audierea martorilor
Apelarea la serviciile unor experti
Cercetarea la fata locului

Martorii sau expertii pot fi invitati din oficiu sau la cererea motivata a
partilor.
La audierea martorilor sau expertilor pot renunta chiar partile sau chiar martorul
sau expertul pot refuza depunerea unei marturii sau formularea unei pareri de
specialitate.
Admiterea martorilor poate fi conditionata de depunerea unei cautiuni prin care
se vor putea acoperi cheltuielile ocazionate cu martorul respectiv.
La audierea martorilor vor fi invitate sa participe si partile.
Intrebari suplimentare pot fi adresate de catre presedinte, judecatori, avocatul
general sau partile in cauza, cu aprobarea si prin intermediul presedintelui.
Martorii si expertii depun juramantul in fata CJUE sau a Tribunalului ori in
fata instantelor nationale unde vor fi audiati in cadrul unei comisii
rogatorii.
Marturia este consemnata de grefierul de sedinta intr-un proces verbal care este
semnat de marto si de presedintele completului.
Martorul legal citat care nu se prezinta la audiere sau refuza sa depuna juramantul,
cu exceptia cazurilor de impedicare obiectiva, poate fi sanctionat cu amenda de
5ooo de euro si este citat sa se prezinte din nou pe propria cheltuiala.
Curtea si Tribunalul pot solicita si efectuarea unor rapoarte stiintifice, expertize, de
catre persoane de specialitate.

Desfasurarea sedintei de judecata urmeaza urmatoarelor repere

principale:
a. Deschiderea sedintei de catre presedinte
b. Daca este cazul, pronuntarea unor hotarari in alte cauze
c. Apelul cauzei de catre grefier
d. Pledoaria introductiva a reprezentantului reclamantului
 e. Daca este cazul, pledoaria introductiva a reprezentantului intervenientului in
sustinerea reclamantului
f. Pledoaria introductiva a reprezentantului paratului
g. Daca este cazul, pledoaria introductiva a reprezentantului intervenientului in
sustinerea paratului
h. Raspunsuri la intrebarile judecatorilor
i. Replica finala a reprezentantului reclamantului
j. Replica finala a reprezentanului intervenientului in sustinerea reclamantului
k. Replica finala a reprezentantului paratului
l. Inchiderea sedintei de catre presedinte

Pentru inchiderea procedurii orale este suficienta o simpla declaratie

orala a presedintelui completului.