Testul de Evaluare

Initiala
Continut
I. Notiuni introductive
II. Elaborarea testului
Stabilirea structurii testului, n
concordan cu coninuturile nvrii i cu
nivelul de studiu;
Proiectarea matricei de specificaii;
Stabilirea cunotinelor, capacitilor,
deprinderilor, atitudinilor i competenelor de
evaluat;
Construirea itemilor;
Elaborarea baremului de evaluare i de
notare.
Completarea matricei de specificatii;III.
Analiza rezultatelor
Analiza punctajului total
Analiza punctajului pe competente;
IV. Concluzii si actiuni la nivelul catedrei
 2

I. Notiuni introductive

EVALUAREA
proces de colectare, prelucrare i interpretare a datelor obinute prin intermediul instrumentelor de evaluare, n scopul
emiterii unei judeci de valoare asupra rezultatelor sau n scopul adoptrii unor decizii.

nseamn

msurare interpretare i apreciere a adoptarea deciziei

rezultatelor
instrumente de msurare judecat expert
criterii

FUNCIILE EVALURII

Funcii generale Funcia diagnostic

Funcia de prognoz
Funcia de selecie
Funcia de certificare
Funcii specifice la nivelul cursantului
la nivelul formatorului
 3

TIPURI DE EVALUARE
Evaluarea initiala la
disciplina Fizica are ca scop:

identificarea nivelul achiziiilor

Criterii Evaluare iniial Evaluare continu Evaluare sumativ iniiale ale elevilor n termeni de
competene, n vederea
asigurrii demersului educativ
pentru etapa imediat urmtoare;
Cnd se realizeaz? n faza iniial pe tot parcursul desfurrii la finalul unei
programului de formare; sesiuni/modul; crearea unei puni de legtur
n ce scop? cunoaterea nivelului ameliorare /mbuntire a acreditare/ decizie;
ntre o stare precedent i una
de la care se pornete activitii i a rezultatelor ; ameliorare a
optimizarea pe parcurs a activitii viitoare viitoare n vederea raportrii
programului de formare performanelor elevilor n
Cine o realizeaz? evaluator intern evaluator intern (formatorul) evaluator intern sau termen de progres;
(aceeai persoan care extern
a realizat procesul - crearea premiselor pentru
formatorul)
la nceput (rar) frecvent la intervale mari de elaborarea planurilor
Frecvena colectrii
datelor timp individuale de nvare n
Ce rezultate vizeaz? rezultate rezultate finale vederea aplicrii acestora
pariale(anticip/ofer garanii pentru susinerea nvrii
pentru rezultatele finale)
viitoare.
 4

II. Elaborarea testului

stabilirea structurii testului, n concordan cu coninuturile nvrii i cu nivelul de studiu;

Structura testului
Pentru anul colar ........................, testul iniial/predictiv propus ca model este structurat n dou
secvene.
Secvena I poate cuprinde itemi de tip obiectiv i/sau semiobiectivi.

Secvena II poate cuprinde itemi de tip semiobiectiv i/sau itemi de tip subiectiv.
 5
Categorii de itemi Avantaje
Intr-un timp scurt se msoar
un volum relativ semnificativ
Cu alegere duala de rezultate ale nvrii.
Itemi Se caracterizeaz printr-o
mare fidelitate.
obiectivi
Se cuantific cu uurin.
Intr-un timp scurt se msoar
Cu alegere un volum relativ semnificativ
multipla de concepte, noiuni termeni,
principii.
Au o form compact care
face posibil msurarea unui
volum mare de rezultate ale
nvrii ntr-un timp relativ material omogen semnificativ
Tip pereche
scurt cu folosirea judicioas a
foii de test
Categorii de itemi Avantaje Limite
Limite Domeniu de utilizare
Cunoaterea de ctre elev
a unor informaii
Testeaz cu precdere punctuale, termeni,
competene plasate la niveluri definiii;
cognitive inferioare .
Capacitatea elevului de a
Sansa elevului de a selecta identifica relaii de tip
rspunsul corect este de 50%. cauz-efect, succesiunea
logic a unor evenimente.
Necesit un timp ndelungat de Competene diferite,
elaborare . Utilizarea diferite tipuri ale produse
abuziv a acestui tip item ale nvrii, de la simple
conduce la familiarizarea noiuni, (concepte,
elevilor cu aceast form de termeni, etc) pn la
evaluare. contientizarea propriilor
strategiile individuale de
Nu stimuleaz exprimarea nvare.
personal i creativitatea n
abordarea sarcinii de lucru
Antreneaz capaciti de tip
reproductiv.
Exist dificultatea de a gsi Capacitatea elevului de a
identifica relaia existent
ntre dou elemente date.
pentru proiectarea itemilor .
Domeniu de utilizare Categorii de itemi
 6

Sunt utili n evaluarea

cunotinelor factuale, dar
msoar mai mult dect Sunt dificil de utilizat pentru Rezultate ale nvrii care
simpla recunoatere i msurarea nivelurilor cognitive vizeaz niveluri inferioare
memorare. superioare din domeniul cognitiv

Solicit un anumit grad de Rspunsul foarte scurt cerut

Cu raspuns scurt coeren n realizarea poate inhiba dezvoltarea
Itemi in completare creativitii
rspunsului.
semiobiectivi
Sarcina structurat i
rspunsul scurt cerut permite
focalizarea elevului asupra
cunotinelor i deprinderilor
vizate.

Evaluarea unei mari varieti
de produse ale nvrii dificil de identificat, selectat,
Valorific o diversitate de
surse din realitate (caracter
Cu intrebari autentic)
structurate
Permite evaluarea
sistematic i focalizat a
competenelor.
Materialele stimul sunt relativ Rezultate ale nvrii care
vizeaz att nivelurile
proiectat; cognitive inferioare, ct i
pe cele superioare
Independen redus n
soluionarea sarcinilor de lucru
deoarece uneori rspunsul la
acestea poate depinde de
rspunsul la cele precedente

Categorii de itemi Avantaje Limite Domeniu de utilizare Categorii de itemi

 7

Evalueaz i poate crea Necesit un timp lung de Procesele cognitive

situaii de nvare ce elaborare evaluate sunt foarte
dezvolt creativitatea, diverse i complexe.
gndirea divergent, Exist pericolul apariiei de
Itemi Rezolvare de abloane att n formulare ct i Acestea pot fi:
probleme imaginaia, capacitatea de
subiectivi transfer, de generalizare n abordarea sarcinilor de lucru Explorare i nelegere
sau/i de concretizare a Reprezentare i formulare
Este posibil o anumit Planificare i execuie
informaiilor i procedeelor. subiectivitate n evaluare Evaluare i argumentare

proiectarea matricei de specificaii;

 8

stabilirea cunotinelor, capacitilor, deprinderilor, atitudinilor si competenelor de evaluat;

1. Stabilim capitolele ce urmeaza a fi predate, conform programei pe parcursul anului scolar:

Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
2. In aceste capitole cutam
Teoria relativitatii
teme, coninuturi, concepte-
restranse
cheie, uniti tematice ce au Optica geometrica Termodinamica Oscilatii si unde
mecanice Fizica cuantica
fost studiate de elevi in anii Mecanica Curentul electric
Oscilatii si unde
anteriori, iar aceste vor electromagnetice
Fizica atomica

constitui rndurile matricei. Teoria haosului Semiconductori

Competentele Fizica nucleara

corespunzatoare nivelurilor
taxonomice vor reprezenta coloanele matricei (aceleai pentru toate clasele).
3. In interiorul matricei, se aleg pentru fiecare rnd (se pun x-uri) , competenele ce pot fi testate,
astfel inct , pe total, fiecare competen s fie atins (s nu existe coloan fr x)
4. Se distribuie cele 90 de puncte att pe competene, ct i pe coninuturi, alegnd ponderi ceva
mai mari pentru elementele de baz.
Clasa a IX-a
 9

Descrierea
Competene
Compararea i Analizarea Evaluarea/
corespunztoare Identificarea unor fenomene fizice
Clasificarea Aprecierea/
nivelurilor din domeniile studiate, a relaiilor cauzale
caracteristicilor Interpretarea
taxonomice unor fenomene i unor procedee de prezente n
definitorii ale
unor caracteristici producere sau de desfurarea de fenomene, Punctaj
Teme/ unor sisteme
fizice ale evideniere a unor fenomenelor fizice fapte, procese
Coninuturi/ ntlnite n
fenomenelor din fenomene, precum si a din cadrul n contexte
Concepte-cheie/ natur
domeniile studiate cauzelor producerii domeniilor studiate variate
Uniti tematice
acestora

Mrimi fizice X X 30p

Micarea
X X 15p
corpurilor

Interaciunea X X 20p

Reflexia i
X X X X 20p
refracia luminii

Lentile X 5p

Punctaj 25p 15p 20p 15p 15p

Clasa a X-a
 10

Competene Descrierea
corespunztoare Compararea i Analizarea Evaluarea/
nivelurilor Clasificarea unor fenomene fizice
Identificarea relaiilor cauzale
taxonomice din domeniile studiate, a Aprecierea/
unor fenomene i prezente n
caracteristicilor unor procedee de
unor caracteristici desfurarea Interpretarea
definitorii ale producere sau de Punctaj
fizice ale fenomenelor fizice
Teme/ unor sisteme evideniere a unor de fenomene,
fenomenelor din din cadrul
Coninuturi/ ntlnite n natur fenomene, precum si a fapte, procese n
domeniile domeniilor
Concepte-cheie/ cauzelor producerii contexte variate
studiate studiate
Uniti tematice acestora

Mrimi fizice X X 30p

Fenomene termice X X X X 20p

Circuite electrice X 15p

Energia si puterea
X X 15p
electrica

Efecte ale
X X X 10p
curentului electric

Punctaj 25p 15p 20p 15p 15p

Clasa a XI-a
 11

Competene Descrierea
corespunztoare Evaluarea/
Compararea i unor fenomene fizice Analizarea
nivelurilor Identificarea Clasificarea Aprecierea/
din domeniile
taxonomice relaiilor cauzale
studiate, a unor
caracteristicilor unor fenomene i prezente n Interpretarea
procedee de Punctaj
definitorii ale unor unor caracteristici desfurarea
producere sau de de fenomene,
Teme/ sisteme ntlnite n fizice ale fenomenelor fizice
evideniere a unor fapte, procese
Coninuturi/ natur fenomenelor din din cadrul
fenomene, precum si n contexte
Concepte-cheie/ domeniile studiate domeniilor studiate
a cauzelor producerii variate
Uniti tematice acestora

Mrimi fizice X X 30p

Micarea circulara
X X x 20p
uniforma

Curentul electric X 20p

Efectul
X X X 20p
electromagnetic

Punctaj 25p 15p 20p 15p 15p

Clasa a XII-a
 12

Descrierea
Competene Evaluarea/
Compararea i Clasificarea Analizarea
corespunztoare nivelurilor Identificarea Aprecierea/
unor fenomene fizice din
taxonomice Interpretarea
unor fenomene i unor domeniile studiate, a unor relaiilor cauzale prezente n
caracteristicilor definitorii ale
caracteristici fizice ale procedee de producere sau de desfurarea fenomenelor Punctaj
Teme/ Coninuturi/ unor sisteme ntlnite n de fenomene, fapte,
fenomenelor din domeniile evideniere a unor fenomene, fizice din cadrul domeniilor
Concepte-cheie/ natur procese n contexte
studiate precum si a cauzelor producerii studiate
Uniti tematice variate
acestora

Mrimi fizice X X 30p

Notiuni de cinematica
X X X X 20p
Micarea circulara
uniforma

Electronul

Miscarea in camp
electric X X X 20p

Miscarea in camp
magnetic

Legea conservarii
energiei
X X 20p
Teorema de variatie a
energiei cinetice

Punctaj 25p 15p 20p 15p 15p

construirea itemilor;
 13

elaborarea baremului de evaluare i de notare.

- Se construiete testul utiliznd itemii adecvai (se poate utiliza platforma INSAM)
- Se elaboreaz baremul pe baza punctajului prevzut in matricea de specificaii.
14
15
16
 17

completarea matricei de specificatii;

Pornind de la testul iniial i baremul aferent, se completeaz matricea cu itemii i punctajul

corespunztor, ajustnd i punctajul total acolo unde este cazul.

Descrierea
Competene
Compararea i Analizarea Evaluarea/
corespunztoare Identificarea unor fenomene fizice
Clasificarea Aprecierea/
nivelurilor din domeniile studiate, a relaiilor cauzale
caracteristicilor Interpretarea
taxonomice unor fenomene i unor procedee de prezente n
definitorii ale
unor caracteristici producere sau de desfurarea de fenomene, Punctaj
Teme/ unor sisteme
fizice ale evideniere a unor fenomenelor fizice fapte, procese
Coninuturi/ ntlnite n
fenomenelor din fenomene, precum si a din cadrul n contexte
Concepte-cheie/ natur
domeniile studiate cauzelor producerii domeniilor studiate variate
Uniti tematice
acestora

Mrimi fizice I.2.(12p) 29p

I.1.(12p)
II.2.a.(5p)
Micarea I.3.(7p) 13p
corpurilor II.2.d.(3p)
II.2.f.(3p)

Interaciunea II.1.a.(10p) 22p

II.1.b.(10p)
II.2.e.(2p)
Reflexia i
21p
refracia luminii I.4.a.(10p) II.2.b.(5p) I.4.b.(4p) II.2.g.(2p)

Lentile II.2.c.(5p) 5p
 18

Punctaj 27p 17p 20p 14p 12p

5. Analiza rezultatelor

Analiza punctajului total

Analiza punctajului pe competente;

In urma corectrii lucrrilor, se alctuiete un tabel in care , pentru fiecare elev se descarca
punctajul pe fiecare subiect, de forma:
Nr.c Numele Ofic Tot
rt elevului 1 2 3 4a 4b 1a 1b 2a 2b 2c 2d 2e 2f 2g iu al
12 12 7 10 4 10 10 5 5 5 3 2 3 2 10 100
1 12 11 7 10 4 10 0 5 5 5 3 2 3 2 10 89
2 12 12 7 10 4 9 0 5 5 5 3 2 3 2 10 89
3 12 12 7 10 4 10 0 5 5 5 3 1 3 1 10 88
4 12 11 7 10 4 8 0 5 5 5 3 2 3 2 10 87
5 12 12 7 10 0 10 0 5 5 5 3 2 3 2 10 86
6 12 12 7 9 0 10 0 5 5 5 3 2 3 2 10 85
7 12 11 7 10 4 10 0 5 5 5 3 2 0 0 10 84
8 12 10 7 10 4 10 0 5 5 2 3 2 0 2 10 82
9 11 11 7 10 4 8 0 5 5 3 3 2 3 0 10 82
10 11 11 7 10 4 8 0 5 3 3 3 2 3 2 10 82
11 12 12 0 10 4 10 0 5 5 5 3 2 3 0 10 81
12 12 12 7 10 0 8 0 5 5 3 3 2 3 0 10 80
13 8 11 0 10 4 10 0 5 5 5 3 2 2 2 10 77
14 12 10 7 10 4 6 0 5 5 2 3 1 0 0 10 75
 19

15 12 11 7 10 0 8 0 5 5 0 3 1 3 0 10 75
16 12 10 7 7 4 8 0 5 5 2 3 2 0 0 10 75
17 12 12 7 10 4 2 0 5 5 2 2 2 0 0 10 73
18 9 11 5 10 0 8 0 5 5 2 3 2 2 0 10 72
19 12 11 7 10 0 8 0 5 5 0 3 1 0 0 10 72
20 12 12 7 0 0 10 0 5 5 5 3 2 0 0 10 71
21 6 12 6 10 4 4 0 5 5 0 3 0 0 1 10 66
22 9 12 7 10 2 2 0 3 5 0 3 0 0 0 10 63
23 9 8 0 10 4 8 0 5 5 0 2 2 0 0 10 63
24 9 9 0 10 4 4 0 5 5 2 3 2 0 0 10 63
25 12 8 0 10 2 4 0 5 5 2 2 2 0 0 10 62
26 12 12 0 10 0 2 0 5 2 4 3 2 0 0 10 62
27 9 9 0 10 4 3 0 5 5 2 3 2 0 0 10 62
28 12 11 0 10 4 0 0 5 5 0 0 2 0 0 10 59
29 6 10 0 10 0 8 0 5 5 0 3 2 0 0 10 59
30 9 9 0 10 0 9 0 5 2 0 3 2 0 0 10 59
10,8 10,8 4,5 9,5 2,5 7,1 0,0 4,9 4,7 2,6 2,8 1,7 1,2 0,6 10,0 74,1
0 3 7 3 3 7 0 3 3 3 0 3 3 0 0 0

Pornind de la acest tabel, se pot analiza att nivelul clasei, ct si gradul de atingere al
diferitelor competente:
 20

6. Concluzii si actiuni la nivelul catedrei

In urma centralizarii rezultatelor, la nivelul catedrei se pot compara rezultatele elevilor de la clase
paralele i, in funcie de profil, s se alctuiasc un plan de msuri pentru anul in curs.
De exemplu, la nivelul clasei a IX-a , rezultatele au fost urmatoarele:
 21

IX-A prima clasa de real

IX-C a treia clasa de real
IX-F prima clasa de uman
IX-H a treia clasa de uman
 22

Concluzii:

- Cu clasele a IX-a A si a IX-a F se poate face performan, punndu-se accent pe analizarea si

interpretarea fenomenelor.
- Cu clasa a IX-a C se poate lucra la un nivel mediu, insistndu-se pe competentele de baz i
ulterior s se dezvolte competenele superioare.
- Clasa a IX-a H are nevoie de ore speciale de recuperare, pentru a se obine insuirea
competenelor de baz la nivelul minim acceptat.

Concluzia concluziilor:
 23

Rezultatele testelor iniiale sunt folositoare celor iubitori de statistici.

Concluziile desprinse in urma analizarii testelor se puteau intui inainte ca testele sa fie date:

- la clasele a IX-a pe baza mediilor de admitere (in fond , pentru admitere au fost testate tot niste
competente, chiar daca la obiecte de studiu diferite, iar competentele pe discipline sunt
interdependente , nu poi separa aptitudinile unui elev pe obiecte de studiu, el nu are un anumit
mod de gandire la o disciplina si alt mod la alta disciplina).
- la clasele a X-a, a XI-a si a XII-a, elevii erau cunoscuti de profesori, aceeasi profesori le testaser
competentele prin teste sumative , la sfrsitul fiecrui semestru din anii anteriori.
- La nivelul clasei a XII-a, cel putin pentru disciplina Fizica, nu au nicio relevan, intruct vizeaz
capitole diferite dect cele din programa de bacalaureat orict ne-am face c e vorba de
competente , nu de coninutul in sine.

Aplicarea testelor initiale a reprezentat un stres in plus att pentru elevi , ct si pentru
profesori:
 24

- Perioada de acomodare a elevilor de la inceputul semestrului a insemnat o recapitulare in tromb

la toate materiile, din toate capitolele care aveau legtura cu materia ce urma sa fie parcurs pe
intregul an scolar, nu doar cu primul capitol ce urma sa fie studiat, asa cum era firesc.
- Dup aceste doua saptamani de acomodare a urmat o avalansa de teste initiale, ajungndu-se
la 3-4 teste pe zi .
- Dar comarul elevilor si al profesorilor nu se termin aici: urmeaz o predare intensiv si
galopant a primului capitol. De ce atta grab ? Pi notele din testele initiale nu se trec in
catalog, si atunci pe ce sa pui notele ritmice ? pe o unitate de continut predat la foc automat.
- Nici nu se aduc bine rezultatele testelor initiale, c urmeaz o alt rafal de lucrari, de data
aceasta pentru not.
Oare se vor obtine rezultate mai bune la bacalaureat dac anul colar s-a scurtat cu cteva
saptamni din cauza acestor teste, iar materia este studiat de nite elevi care sunt mai obosii la
inceputul anului dect erau in anul precedent la sfrsitul lui ? Si nu exagerez, intruct tezele de
sfrsit de semestru sunt dispuse cel mult doua pe sptamana, in vreme ce testele initiale s-au
sustinut si 3-4 pe zi. Nu-i nimic, probabil c au timp s se relaxeze in cele o or pe sptamna
de educatie fizic.

Invitatie la discutii:
 25

Cand dau un test, si majoritatea elevilor obtin rezultate mediocre, m gandesc unde am gresit
in modul de predare, sau in alcatuirea testului in niciun caz nu dau vina pe elevi.
In cazul examenului de bacalaureat, cred ca greim in ambele situatii.
Eu, in calitate de printe, m-am ghidat intotdeauna dup principiul conform cruia
rolul printelui este s ajute copilul s fac ce dorete, ce crede c este mai bine pentru el ,
nu ce crede printele c este mai bine pentru copil .
Ca profesor, nu pot folosi aceeai idee clauzitoare deoarece sunt ingrdit de modul in care este
gndit examenul de bacalaureat. Motivatia impusa elevului este: invat asta pentru c ii trebuie la
examen. Nicio legtur cu ceea ce simte elevul s invee, legat de nevoile lui actuale.
Legat de aceast problem, consider c trebuie s punem accent pe educaia nonformal, cea in
care elevul este mai aproape de dorintele sale. Noi avem la dispozitie o incint fost cantin - care
cred c ar putea fi amenajat ca scoal dup scoal.
Aveti idee cum se pot obtine fonduri pentru acest proiect ?