Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Desertul Sahara - Referat - Clopotel
Desertul Sahara - Referat - Clopotel
Universitate : Valahia
Facultate : Facultatea de Stiinte Umaniste
Specializare : Geografie
Anul : 1
Sahara este desertul cel mai mare de pe Pamant avand 9.000.000 km2 . Desertul
cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii sau
de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Desertul se ntinde de la Oceanul
Atlantic n Vest, pn la Marea Roie n Est; n Nord este limitat de Munii Atlas i
Marea Mediteran, iar n Sud se extinde pn n regiunea Sudan. Unii specialiti
consider c se ntinde n Est doar pn la Valea Nilului, regiunea deertic dintre
Nil i Marea Roie, fiind considerat Deertul Arabiei. Cea mai mare parte a
pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupand
o suprafata mai redusa.
Etimologie
Istoric
In perioada neolitica o parte a desertului era mai umeda decat azi, ceea ce a
determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. In
secolul al VI-lea i.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura si abia in
secolul al II-lea i.Hr. cu cresterea cailor (conform picturilor din pesteriile din Egipt
Anatolia, bazinul marii Egee). In Epoca Bronzului in secolul al XVI-lea i.Hr. s-au
perfectionat armele de lupta, introducandu-se carele de lupta (razboi). In timpul
faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de razboi, 184 de cai, luate ca
prada de razboi in campania militara din Libia. In secolul I i.Hr. incepe perioada
uscata a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptata a agriculturii si cresterii
animalelor. Prin cucerirea Egiptului de catre asirieni in secolul al VII-lea i.Hr.
ajunge camila in Africa, inlocuind treptat calul; in timpul lui Ptolomeu este deja
dezvoltata cresterea camilelor. In Sahara centrala din secolul al V-lea i.Hr. infloreste
imperiul Garamantului, un oras de oaza care face un comert intensiv cu bazinul
marii mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai tarziu cucerit de arabi.
Asezare
Clima
Geografie
Desertul ne preinta doua forme de relief . Muntii din Sahara sunt: Hoggar, Tassili
n'Ajjer si Tibesti cu varful Emi Koussi (3415 m), si sunt de asemenea gropi (cratere)
facute de meteoriti, cea mai mare atingand diametrul de 31 km.
Formarea Saharei
Sahara este un deert subtropical, caracterizat prin temperaturi ridicate tot
timpul anului, de aceea este considerat i un deert fierbinte.
cei mai importani factori care contribuie la formarea deertului sunt de
natur climatic.
Sahara s-a format datorit proceselor geomorfologice de eroziune eolian i
dezagregare sub influena temperaturilor ridicate, procese care s-au desfurat pe
perioade ndelungate. Rocile se crap datorit tensiunilor i stresului generat de
variaiile mari de temperatur, de expansiunea i de contracia termic.
Furtunile cu caracter subit joac i ele un rol important att n contextul
eroziunii, ct i n cel de extindere a deerturilor;
Lipsa vegetaiei face ca suprafaa rocilor s intre n contact direct cu agenii externi
care acioneaz asupra lor n mod violent.
Geologie
Zacaminte
Morfologia Saharei
OCCIDENTAL
Hidrografia
Este xerofil i e reprezentat prin aproximativ 1000 de specii de plante, cele mai
numeroase se ntlnesc n oaze.In cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali,
legume, cereale, etc.
Populatie
Sahara este foarte puin populat.Vastul sau teritoriu cuprinde cca. 1.5 milioane de
locuitori . Prezena omului e semnalat n Sahara nc din neolitic, mai ales n
zonele verzi ale deertului;Nu se accept ideea conform creia locuitorii actuali ar fi
o populaie relict din neoliticul pluvial ci mai degrab se consider c populaia
actual are proveniena n bazinul Mediteranei i n Asia de SV, acetia aducnd cu
ei n deert (sub aspect cultural) grul, orezul, curmalul, cmila i islamul.
Populatia rara a Saharei consta in special din arabi, berberi, mauri; pe langa acestia
sunt neamurile tubu si tuaregilor (60%). Populaia este stabilit cu precdere n
oaze sau este nomad neavnd un loc stabil;Pe langa cresterea animalelor care era
pana in secolul al XIX-lea comertul cu caravanele prin desert, o importanta ramura
economica a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceasta regiune incearca
sa determine populatia nomada de a se stabili in localitati, ceea ce a dus la o serie de
conflicte. Structura populatiei este influentata si de descoperirea zacamintelor de
titei si gaz natural, aparand in partea nordica a desertului o serie de asezari noi. In
vestul desertului Libiei sunt regiuni mari din desert fara populatie.
Tuaregii
Populaie berber, care insumeaza 2.5 milioane locuitori cu origine din Maroc si
Libia . Sunt nomazi , traiesc in triburi in nordul Saharei .
Maurii
Sunt in numar de aproximativ 3 milioane , organizati in triburi familiale . Acestia
sunt nomazi si se intalnesc din Mali pana in Sahara Occidentala .
Beduinii
Sunt ntr-un numr care poate fi cu greu estimat, vin din regiunea Arabiei. Sunt
pastori nomazi si se organizeaza in triburi .
Economia Saharei
Se remarc
remarc dou tipuri de economie: una sedentar a oazelor i una de tip
nomad. Cele dou tipuri se intercondiioneaz reciproc pentru c sedentarii
depind de schimbul de mrfuri i de legturile cu alte inuturi, facilitate de
nomazi. Acetia din urm au nevoie de produsele oferite de oaze.
n deert se cresc: oi, capre, cai, cmile i mgari.
Elementele culturii i civilizaiei moderne sunt introduse n deert prin
intermediul camioanelor i jeepurilor care au luat locul caravanierilor
numrul lor fiind din ce n ce mai mic.
Agricultura nu este posibil dect prin irigare datorit procesului de
evaporaie foarte intens. Oazele se alimenteaz din ueduri i din apele
subterane exploatarea lor fcndu-se prin puuri. Oaze reprezentative sunt:
Mzab, Fezan i El Ued n cea din urm s-au creat mici depresiuni antropice
pentru a se ajunge mai uor la pnza freatic.
Schimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Valea Nigerului i poalele
masivului Adrar D Iforhas care atrage nomazii mauri.
Viaa n oaze e dur, locuitorii luptndu-se zilnic cu extinderea dunelor.
SAHARA VIITOARE OAZ VERDE?
Experii susin c cel mai ntins deert din lume ar putea redeveni un rai verde
datorit creterii cantitii de precipitaii . Descoperirile tiinifice i cercetrile au
demonstrat c deertul Sahara nu a fost dintotdeauna o ntindere infinit de nisip, ci
un inut nfloritor, cu vegetaie abundent. n ciuda previziunilor sumbre referitoare
la extinderea lui, ca urmare a fenomenului de nclzire a planetei, exist savani care
susin c acest ocean de nisip se va transforma ntr-un Eden.
1. ro.wikipedia.org/wiki/Sahara
2. referat.clopotel.ro
3. www.profudegeogra.eu
4. en.wikipedia.org/wiki/Sahara
5. www.e-referate.ro
6. asociatiaoxigen.ro
7. Revista Terra , nr 1 ( 101 ) , ianuarie 2006 , paginile 26 27 .