V.

MECANICA CUANTICA

1.Ecua\ia sta\ionar[ a lui Schrodinger

Vom expune cel mai simplu mod de a ob\ine ecua\ia lui Schrodinger. Nu este
vorba de o deducere, deoarece o teorie nou[ NU poate fi construit[ baz`ndu-se numai
pe rezultatele vechii teorii. Ecua\ia Schrodinger poate fi de exemplu postulat[, iar
verificarea valabilit[\ii ei se face prin compararea datelor experimentale care se deduc
cu ajutorul acestei ecua\ii.
Ra\ionamentul lui Schrodinger:
Conform cu De Broglie, oric[rei particule @i ata][m o und[. Dar atunci
@nseamn[ c[ ea verific[ ecua\ia undelor. Dar solu\ia ecua\iei undelor fusese
dezvoltat[ @n cazul general cu un an @nainte de c[tre un matematician.
Deci, ecua\ia undelor:

1 2 f (r , t )
2 f (r , t ) 2 0
u t 2
Deci teoria undelor se poate generaliza la cazul undelor De Broglie. Dac[ se
consider[ o und[ monocromatic[ (o singur[ frecven\[) atunci solu\ia ecua\iei ei este de
forma:

f (r , t ) e it (r )

unde (r ) reprezint[ partea spa\ial[ a func\iei de und[ ]i satisface ecua\ia:
1
e it 2 f (r ) 2 (it ) 2 e it f (r ) 0
u
dar
2
2 f (r ) 2 f (r ) 0 (1)
u
sau, deoarece

u 2u
uT
v
 4 2
2 (r ) 2 ( r ) 0 (2)

Pentru ca aceast[ ecua\ie s[ descrie de exemplu mi]carea unui electron se
@nlocuie cu expresia lungimii de und[ De Broglie corespunz[toare:
h 2h
h 2 / h (3)
m0 v p

Obs. #n continuare va apare numai h chiar dac[ se omite caracterul " ".
Dac[ \inem cont ]i de legea conserv[rii energiei:

mv 0 2 p2
u( r ) u ( r ) w constant (4)
2 2m 0

p 2 [ W u ]2m 0

4 2 p2 2m 0
2
2
[ W u ( r )] (5)
h h2
Rezult[ din ecua\ia (2):
2m
2 ( r ) [ W u ( v)] 20 ( r ) 0 (6)
h

Deci ecua\ia (6) ne va permite s[ ob\inem partea spa\ial[ a lungimii de und[ ( r ) ]

i apoi pe baza rela\iei f ( r , t ) e it ( r ) s[ ob\inem func\ia de und[ complet[ ( r , t ) ce
depinde at`t de coordonatele spa\iale c`t ]i de timp.
#nlocuim cu W / h pentru c[, conform cu De Broglie h W solu\ia devine:
W
i t

( r , t ) e h (
r) , (7)

unde pentru particula liber[

i
pr
(r ) e h

iar pentru ecua\ia complex conjugat[ solu\ia este;

W
i t

* ( r , t) e h * (
r) (8)

Pentru particula liber[ forma de und[ spa\ial[ este:

i
( pr ) i ( Wt p r )
(r) e h ( v, t ) e h

Condi\ii care se impun func\iei de und[; Valori proprii ]i

 func\ii proprii.
#n fizica cuantic[ s-a impus interpretarea statistic[ a func\iei de und[, adic[ p[tratul
modulului acestei func\ii | |2 * determin[ probabilitatea ca particula pe care o
descrie s[ se g[seasc[ la momentul t @n pozi\ia determinat[ prin valorile coordonatelor
cuprinse @ntre x ]i x + dx ]i y ]i y + dy, z ]i z + dz. Aceast[ probabilitate este
propor\ional[ cu elementul de volum dxdydz = dV.
Ea va fi o m[rime infinitezimal[ deoarece ]i dV este infinitezimal. Not`nd
aceast[ probabilitate cu dP se poate scrie:

dP ( r , t ) | ( r , t ) |2 dV (9)
Probabilitatea raportat[ la unitatea de volum se nume]te "densitate de
probabilitate" ]i joac[ rolul func\iei de distribu\ie.
dP / dV | |2 (10)
Probabilitatea P(v,t) de a g[si particula la un moment t @n volumul finit V se ob\ine
prin integrare:

P( v, t ) v dP v | |2 dV (11)

Evident c[ probabilitatea de a g[si particula considerat[ undeva @n @ntreg spa\iul

finit este certitudine (deci egal[ cu 1).
2
| | dV * dV 1 (12)

#n mecanica cuantic[, condi\ia (12) poart[ numele de condi\ia de normare a

func\iei de und[.
Pentru ca rezultatele ob\inute pe baza solu\iilor ecua\iilor lui Schrodinger s[ fie @n
concordan\[ cu datele experimentale, asupra acestor solu\ii se impun urm[toarele
condi\ii:
1) trebuie s[ fie continu[ ]i s[ aib[ derivata continu[.
2) trebuie s[ fie finit[ @n tot spa\iul, deoarece @n caz contrar, interpretarea de
probabilitate a lui | |2 ]i-ar pierde sensul.
3) trebuie s[ fie de p[trat integrabil[.
4) trebuie s[ fie univoc[, adic[ s[ aib[ o singur[ valoare @n fiecare punct.
Dac[ ar exista mai multe valori @n acela]i punct, atunci NU s-ar ]ti care este
valoarea corect[ pentru a fi folosit[ ca probabilitate de a g[si particula.
 Solu\ii ale ecua\ie Schrodinger care satisfac acele condi\ii exist[ numai
dac[ energia W (ce joac[ rol de parametrii @n ecua\ie) ia anumite valori:
W1, W2, W3 .... numite valori proprii.
@n care caz inseri solu\iile corespunz[toare:
1, 2, 3 ..... Se numesc func\ii proprii.
Valorile probabile W1, W2, W3 .... ale energiei formeaz[ a]a numitul spectru
energetic. Se va vedea c[ o particul[ a c[rei mi]care este limitat[ @n spa\iu are spectrul
energetic discret iar dac[ mi]carea particulei NU este limitat[ (particul[ liber[) spectrul
energetic este continuu.
Pe baza ecua\iei Schrodinger se mai poate ar[ta c[ func\iile proprii n satisfac
condi\ia de ortonormare.

1 pentru n n'
*n' ndV nn' 0 pentru n n' (15)

2.Ecua\ia lui Schrodinger dependent[ de timp.
Operatori @n mecanica cuantic[.

Pentru a ob\ine ecua\ia Schrodinger dependent[ de timp este necesar ca @n

ecua\ia sta\ionar[ s[ se elimine energia W care joac[ rolul unui parametru constant.
#n acest scop se scrie ecua\ia sta\ionar[ a lui Schrodinger:
2m
2 ( r ) 20 [ W u ( r )] ( r ) 0 (16)
h
2m
W ( r ) [ 20 2 u ( r )] ( r ) 0
h

Elimin`nd parametrul W din rela\ia (7), prin derivare:

W
i t
| ( r , t ) e h ( r )
t
W
( r , t ) iW i h t iW
e ( r ) ( r , t )
t h h
 W
h i t
W ( r ) ( r , t )e h
it
W
h i t h2
( r , t )e h [ 2 u ( r )] ( r ) 0
it 2m 0

W
h h2 i t
( r , t ) [ 2 u ( r )] ( r )e h 0
it 2m 0

h h2
( r , t ) [ 2 u ( r )] ( r , t ) 0
it 2m 0

sau
h h2
[ 2 u ( r )] ( r , t ) 0 (18)
it 2m 0

Aceast[ ecua\ie are un caracter mai general ]i este util[ @n particular pentru
descrierea proceselor @n care energia poten\ial[ U este o func\ie, nu numai de
coordonate, dar ]i de timp.
Compar`nd cu ecua\ia (16)
h2
W ( r ) [ 2 u ( r )] ( r ) 0
2m 0

Se observ[ c[ trecerea de la ecua\ia sta\ionar[ (16) la cea nesta\ionar[ (18) este

echivalent[ cu @nlocuirea simpl[ a energiei W prin m[rimea ih
t
numit @n mecanica

cuantic[ "operatorul energiei" ]i este notat cu W , ]i @n acela]i timp trecerea de la ( r )

la ( r , t ) .

W ih (19)
t

Ac\iunea acestui operator asupra unei func\ii oarecare se reduce la descrierea

obi]nuit[ a acestei func\ii @n raport cu timpul. Pentru o und[ monocromatic[:
i
Wn t

( r , t ) ( t ) e h n (20)

se poate scrie:

W ( t ) Wn ( t )

adic[ energia Wn reprezint[ valoarea proprie a operatorului energiei.

 Un alt operator important @n mecanica cuantic[ este operatorul impulsului:
h h
p (21)
i i r
care poart[ aceast[ denumire datorit[ faptului c[ valoarea sa proprie pentru particula @n

mi]care liber[ coincide cu impulsul clasic. #ntr-adev[r, ac\ion`nd cu operatorul p asupra
func\iei de und[ a particulei libere:
i
( Wt p r )
( t ) Ae h (22)

se ob\ine:
i
h ( Wt p r )
p ( t ) (Ae h ) p ( t )
i
Folosind ace]ti operatori se poate vedea leg[tura dintre legile mecanicii cuantice ]i
cele ale mecanii clasice. astfel ecua\ia (18) se mai poate scrie:
h h2
( 2 u ) ( t ) 0
it 2m 0

p2
(W u ) ( t ) 0
2m 0

Prin urmare trecerea de la mecanica clasic[ la mecanica cuantic[ se face @n sens

invers:
1) #n expresia clasic[ a legii conserv[rii energiei
p2
(W u) 0
2m 0

facem @nlocuirile

W W ih
t

h
pp
i r

(W - H) = 0 care trece @n ecua\ia operatorilor ( W H ) 0 sau H W

Valorile medii ale m[rimilor fizice observabile

#n paragraful precedent s-au definit ni]te operatori care de fapt @n mecanica
cuantic[ reprezint[ un mod matematic de a trata diverse probleme. Pe fizician @l
intereseaz[ @ns[ ceea ce poate el m[sura , ceea ce poate determina experimental.
Pornind de la caracterul probabilistic al func\iei de und[ ]i de la unele analogii cu fizica
statistic[ se poate ar[ta c[ mecanica cuantic[ permite numai determinarea valorilor medii
ale m[rimilor fizice (observabile) prin valorile medii ale operatorilor corespunz[tori.
Calculul valorii medii a unui operator se face dup[ o formul[ analoag[ celei din fizica
statistic[, adic[:

L medie L * LdV (29)

unde L este un operator oarecare. Valorile proprii ale operatorilor care corespund unor
m[rimi observabile (ce pot fi m[surabile experimental) trebuie s[ fie reale.

L * L (30)

C`nd aceast[ condi\ie este satisf[cut[ operatorii se numesc autoadjunc\i sau

hermitici. Cu alte cuvinte, dac[ operatorul L corespunde unei m[rimi observabile atunci
valoarea medie a acestei m[rimi observabile este egal[ cu valoarea medie a
operatorului.
Acest postulat permite s[ se treac[ de la formalismul matematic al mecanicii
cuantice la ecua\iile de mi]care pentru m[rimi care prezint[ interes @n leg[tur[ cu
aparatele sau experimente concrete.
Dac[ se consider[ de exemplu mi]carea unidimensional[ a unei particule descrise
de func\ia de und[ ( x , t ) , m[rimea | ( x , t ) |2 reprezint[ densitatea de probabilitate, iar
valoarea medie a coordonatei x la un moment dat este:

x * xdx (31)

Coordonata x poate fi considerat[ ca un operator, ac\iunea ei asupra func\iei de

und[ reduc`ndu-se la simpla @nmul\ire cu func\ia respectiv[. Pentru a stabili formula
(31) se consider[ mai @nt`i un sistem de particule identice, unde N 1 particule se afl[ @n
punctul x1, N2 @n punctul x2, etc. Valoarea medie a pozi\iei particulelor corespunde
pozi\iei centrului de mas[:
N1x1 N 2 x 2 ...... N i x i
x (32)
N1 N 2 ...... Ni
Dac[ @ns[ sistemul este format dintr-o singur[ particul[, numerele N i de particule
din punctele xi trebuie @nlocuite cu probabilit[\ile dPi de a observa particula @n
intervalele dxi din jurul punctelor xi.
#n conformitate cu rela\ia (9) aceste probabilit[\i sunt:
 dPi i ( x i , t ) i * ( x i , t )dx i (33)
Efectu`nd @n (32) @nlocuirile indicate ]i trec`nd de la sum[ la integral[ se ob\ine:

* xdx

x (34)
* dx

av`nd @n vedere condi\ia de normare

* dx 1 (35)

din (34) (31).

3.Reguli generale de stabilire a ecua\iei lui Schrodinger

Nu are sens s[ @ncerc[m o deducere pentru c[ ceva mai general (Ecua\ia
Schrodinger) nu se poate deduce din ceva mai particular. Ecua\ia lui Schrodingerse
postuleaz[ ]i se verific[ prin rezultate.
Fiec[rei particule asoci`ndu-i o und[, atunci func\ia de und[ trebuie
s[ satisfac[ ecua\ia undelor - cu viteza de faz[ a undei De Broglie asociat[.
Concluzie: ecua\ia Schrodinger pentru un sistem fizic (cu corespondent clasic) se
poate stabili printr-un algoritm, o re\et[, asociind variabilelor dinamice prezente @n
expresia clasic[ a energiei sistemului anumi\i operatori diferen\iali ]i ac\ion`nd cu ambii
membrii ai acestei egalit[\i operatoriale asupra unei func\ii , a c[rei dependen\[ de
coordonatele particulelor ]i de timp nu este specificat[ ]i care prin ipotez[ este f.d.u.a.
sistemului.
Fie un sistem clasic av`nd hamiltonianul:
H = H(q1, q2,....qs, p1, p2, ..... ps, t)
Acestui sistem clasic @i asociez un sistem cuantic ale c[rui st[ri sunt descrise de
(q1, q2,....qs,t) f.d.u. @n spa\iul configura\iilor.
Reguli de cuantificare @n reprezentarea de coordonate:
h
E ih pj j = 1, ......., s
t i q j

ih (q1 ,..., q s , t )
t
 h h
H (q1 ,..., q s , ,..., , t ) (q1 ,..., q s , t )
i q1 i q s
h
Obs. 1. Regula pj
i q j este valabil[ numai pentru coordonate ]i impulsuri

carteziene.
2. #nlocuind m[rimi algebrice obi]nuite care comut[ cu operatorii, care @n general
nu comut[, trebuie mai @nt`i simetrizat[ expresia @nainte de cuantificare.
1) Ecua\ia Schrodinger pentru particula liber[.

Impulsului p p x i p y j p z k @i corespunde operatorul

h h
p (i j k
i x y z i

h2
ih ( r , t ) ( r , t ) nu are energie poten\ial[
t 2m
]i are solu\ia
i
( Wt p r )
( t ) Ae h

unde
2 2 2
2 2
2
k 2
x y z

2) Particula @ntr-un c`mp scalar conservativ:

p2
E 2m u( r )
h2
ih ( r , t ) [ u ( r )] ( r , t )
t 2m
3) Particul[ @nc[rcat[ @n C.E.M. exterior
1
E [ p eA (r , t )]2 e( r , t )
2m

p2 epA e 2 2
A e( r , t )
2m m 2m
pentru a elimina aceast[ ambiguitate se face obligatoriu opera\ia de simetrizare. #n felul
acesta se asigur[ hermiticitatea operatorului hamiltonian.
p2 e e2 2
E (pA Ap) A e( r , t )
2m 2m 2m
@n aceasta, ecua\ia Schrodinger cap[t[ forma:
h2 e2 2
ih ( r , t ) [ A e( r , t )] ( r , t )
t 2m 2m
eh
[( A ( r , t )) A( ( r , t ))]
2mi
4) Ecua\ia Schrodinger pentru atom
Fie un atom cu z electroni cu mas[ m, sarcin[ e ]i mas[ molecular[ M ]i sarcina ez.
P2 z p z e 02 z r02
E i

2M i 1 2m i 1 | R ri | i j | ri rj |

Ecua\ia Schrodinger devine:

z
ih ( R , r1..., rz , t ) [ h 2 ( R i )
t 2M i 1 2M
z e2z e2
0 0 ] ( R , r1 ,..., rz , t )
i 1 | R ri | i j | ri rj |

unde:
R - este laplasianul @n raport cu coordonatele nucleului
i - este laplasianul @n raport cu coordonatele electronilor.
A]a se scrie ecua\ia Schrodinger pentru sisteme cu corespondent clasic.
Dac[ are ]i grade de libertate intrinseci, adic[ @n afara celor clasice, regulile
trebuiesc completate prin introducerea unor operatori ata]a\i acestor grade.
Ex. Ecua\ia Schrodinger independent[ de timp.
Dac[ hamiltonianul H al unui sistem clasic nu depinde explicit de timp, atunci
energia lui total[ se conserv[.

Ecua\ia ih H va reprezenta o stare de energie bine determinat[ a
t
sistemului.

4.Groapa de poten\ial cu pere\ii infini\i.

Vom determina func\iile proprii ]i spectrul energetic al unei particule @n groapa de

poten\ial cu pere\i infini\i V(x) = 0 dac[ x a ]i V( x ) dac[ x a.

 V(x)

-a a

Ecua\ia Schrodinger de timp pentru ca H independent de timp este:

2m
" ( E V ) ( x ) 0
h2

#n domeniul | x | a V ]i singura solu\ie acceptabil[ este 0

}i logic, aceast[ solu\ie este de presupus, pentru c[ bariera fiind infinit[ este
probabilitatea nul[ ca particula s[ fie @n afara ei.

Pentru x a ecua\ia devine:

2m
" ( E V ) ( x ) 0, V 0
h2

#n interiorul gropii E > 0

2m
2
E k2 0
h
]i ecua\ia devine:

" k 2 ( x ) 0
acid[ de forma:
A cos kx B sin kx

Din condi\ia c[ pe pere\ii gropii func\ia s[ fie continu[ rezult[:

(a ) 0

( a ) 0
A cos ka B sin ka 0
A cos ka B sin ka 0
Adun`nd sau sc[z`nd rela\iile, solu\ia A = B = 0 neacceptabil[:
 2A cos ka 0 cos ka 0

2Bsin ka 0 sin ka 0

ka (2n 1)
2

ka 2n
2
n = num[r cuantic principal cuantific[ energia. n = 0 se exclude pentru c[ conduce
f.d.u. cuantic nul[, adic[ particula nu exist[ de loc - imposibil.
n'
#mpreun[ ka n' = par sau impar.
2
2mE n
De aici 2
a
h 2

2mE 2 n 2 2 n 2 2h 2
a E n
h2 4 8ma 2
Atunci expresia lui devine:
n' n'
A cos x B sin x
2a 2a
Pun`nd pentru aceast[ expresie condi\iile:
(a ) 0 ( a ) 0

ob\inem
n' n'
(a ) A cos a B sin a 0
2a 2a
n' n'
(a ) A cos B sin 0
2 2
Pentru n par = 2m
2m 2m
(a ) A cos B sin 0
2 2
0 0

De aceea alegem A = 0 pentru n' par, deci:

n'
B sin x0 pentru n' = par.
2a
iar pentru n = impar = 2m + 1

2( m 1) 2( m 1)
(a ) A cos a B sin a0
2a 2a
0 0

]i alegem pentru n' = 2m + 1, B = 0.

n'
A cos x0 pentru n' = impar.
2a
Deci @n concluzie ob\inem:
n'
B sin x0 pentru n' = par
2a
n'
A cos x0 pentru n' = impar
2a
Componentele A ]i B se determin[ din condi\iile de normare impuse func\iilor.
a
*m ( x ) n ( x )dx mn , ar trebui integrat @ntre ]i , dat dincolo
a

de a ]i -a f.d.n. sunt nule.

F[c`nd m = n ]i obs. c[ real[
a a
2n
n ( x )dx 1
2 2
A cos 2 xdx 1
a a 2a
a
n
A2 cos
2
xdx 1
a a

n
a1 cos 2 x
2
A ( a )dx 1
a 2

n
sin 2 x
x a | a ) 1
A 2 ( |aa |
2 2n a
2
a
A 2 .a 1 A 1 / a

Proced`nd exact la fel B 1 / a

Cu acestea avem:
 1 n
a cos 2a x pentru n impar
n (x) n0
1 n
sin x pentru n par
a 2a
Exemple:
1 2h 2
n 1 1 ( x ) cos x E1
a 2a 8ma 2
1 2 4 2 h 2
n2 2 (x) cos x E2
a 2a 8ma 2
1 3 9 2 h 2
n 3 3 (x) cos x E3
a 2a 8ma 2
Se pot verifica aici direct c`teva obseva\ii care sunt valabile totdeauna.

1) func\iile proprii corespunz[toare nivelelor E 1 E 2 ... E n sunt alternativ pare

]i impare, iar func\ia proprie corespunz[toare, energia E n are n-1 noduri @n intervalul (-
a, a).

n=3

n=2

n=1

-a a x
Remarc[m deosebirea fa\[ de particula clasic[. particula clasic[ @ntre doi pere\i
absolut rigizi poate executa o mi]care oscilatorie cu orice energie sau se poate afla @n
repaus E = 0. #n mecanica cuantic[ mi]carea va avea loc numai cu anumite valori ale
energiei, num[rul c[rora este nelimitat. Este semnificativ faptul c[ energia st[rii
fundamentale este diferit[ de zero, adic[ @n interiorul gropii particula cuantic[ NU se
poate afla @n repaus.

n=3
Densitatea de probabilitate

n=2

n=1

-a a x
Dac[ groapa ar fi de fapt un tub cilindric infinit, am vedea orbitali ca ni]te cilindri
coaxiali ?
De ce nu se observ[ cuantificarea energiei @n practica obi]nuit[ ?
Un calcul foarte frumos si instructiv se gaseste in excelenta carte: E. Luca,
C.Ciubotariu, Gh.Zet, A.Vasiliu - Fizica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,
lucrarea care este luata ca model si referinta in toata aceasta carte.
h 2 2 n 2
Din rela\ia E n rezult[ c[ o particul[ @ntr-o groap[ de poten\ial nu poate avea
8m 0 a 2

dec`t anumite valori pentru energie. #n particular cea mai joas[ valoare a energiei este
diferit[ de zero. (particula NU poate sta @n repaus). Atomii de uraniu filma\i prin anii
"70" de cercet[torii japonezi ar[tau exact ca ni]te mingi de tenis aflate @ntr-o
continu[ vibra\ie. #ns[ @n practic[ se ]tie c[ o minge care se mi]c[ @n interiorul cutiei,
reflect`ndu-se de pere\i, poate avea orice vitez[ din orice energie, inclusiv energia zero.
Pentru a ar[ta c[ rela\ia lui En dedus[ pentru microparticule, nu contrazice observa\iile
practice directe, se calculeaz[ nivelele energetice admise pentru un electron situat
o o
@ntr-o cutie cu l[rgimea de 1A 2a 1A ]i petnru o sfer[ de mas[ m=10g situat[ @ntr-

o cutie cu l[rgimea l = 10 cm.

 #n cazul electronului m 0 9,1 10 31 kg ]i deci:

(1,055 10 34 ) 2 n 2
E electron
n 6 10 31 n 2 J 38n 2 (eV)
31 1 10 2
8 9,1 10 kg ( 10 )
2
Energia minim[ pe care o poate avea electronul este de 38 eV ]i corespunde lui n
= 1. Urm[toarea valoare este W2 = 152 eV, apoi W3 = 342 eV, W4 = 608 eV, etc.
Aceste nivele se dispun suficient de departe unele de altele, a]a @nc`t
cuantificarea energiei electronului @ntr-o astfel de cutie ar fi observabil[.
h
h 6,63 10 34 Js , h 1,055 10 34 Js
2
#n cazul sferei avem:
(1,055 10 34 ) 2 n 2
E sfera
n 5,5 10 64 n 2 J
1
8 10 2 kg ( 10 1 m)
2
Deci energia minim[ pe care o poate avea sfera este 5,5 10 64 J ]i corespunde lui

31 m
n = 1. Viteza sferei cu o astfel de energie cuantic[ ar fi: 3,3 10 ]i deci nu s-ar
s
deosebi de viteza zero. O vitez[ acceptabil[ (observabil[) pe care ar putea-o avea sfera
1 m
este de ex. 3 s , ar corespunde la un nivel energetic cu num[rul cuantic n = 10 30.
La astfel de numere cuantice nivelele energetice descrise sunt dispuse at`t de
apropiat unele de altele @nc`t nu se vor mai putea distinge dac[ sfera are unul din
nivelele energetice cuantificate sau are o valoare oarecare a energiei.
#n concluzie, @n practica obi]nuit[ , efectele cuantice nu sunt observabile, ]i din
acest motiv mecanica clasic[ (newtonian[) se aplic[ cu rezultate bune @n aceste cazuri.

5.EFECTUL TUNEL
Fie o particul[ care se mi]c[ de la st`nga la dreapta ]i cade pe o
 u(x)

incident[ (A 1 ) (A 2 )
transmis[ (A3 )
u0

(B 2 )
reflectat[ (B 1 )
l x
barier[ de poten\ial de @n[l\ime u0 ]i de l[rgime l.
Din punct de vedere clasic particula are urm[toarea comportare: dac[ energia
particulei este mai mare dec`t @n[l\imea barierei w > u o particula trece peste barier[.
Dac[ w < uo, pearticula este reflectat[ de barier[ schimb`ndu-]i sensul de mi]care. Prin
barier[ particula nu poate trece.
Din punct de vedere al mecanicii cuantice particula se comport[ astfel: chiar ]i
pentru w > uo exist[ o probabilitate diferit[ de zero ca particula s[ fie reflectat[.
#n al doilea r`nd pentru w < uo existp o probabilitate diferit[ de zero ca particula
s[ treac[ prin barier[ ]i s[ ajung[ @n domeniul x > l. O astfel de comportare a
microparticulelor imposibil de explicat d.p.d.v. clasic rezult[ direct din ecua\ia lui
Schrodinger.
Fie situa\ia w < u0
Ecua\ia Schrodinger are forma:
domeniul I ]i III
d 2 2m 0
2
W 0
dx h2
am ob\inut-o din:
H W
 p2
W
2m 0

1 h 2
( ) W
2m 0 i

2 Wm 0
2
h2
2Wm 0
2 0
h2
2m 0 W
not[m k2 h2

In domeniul II ecua\ia este:

H W

p2
( u 0 ) W
2m 0

p2
( u 0 W ) 0
2m 0

1 h 2
( ) ( u 0 W ) 0
2m 0 i

h2 2m
() 2 (u 0 W ) 0 |
2m 0 h2

2m 0
2 ( W u 0 ) 0
h2

2m 0
not[m 2 (W u 0 )
h2
Solu\iile generale ale acestor ecua\ii sunt:
1 A1e ikx B1e ikx pentru domeniul I
x x
2 A 2e B2e pentru domeniul II
3 A 3 e ikx B3e ikx pentru domeniul III

ikx
Solu\ia e corespunde undei care se propag[ @n sensul pozitiv al axei x iar
solu\ia e - ikx unei unde care se propag[ @n sensul negativ al axei.
 #n domeniul III exist[ numai unda care a trecut prin barier[ ]i care deci se
propag[ spre dreapta. Deci B3 = 0.
Pentru a determina ]i ceilal\i coeficien\i se folosesc condi\iile pe care trebuie s[ le
@ndeplineasc[ func\ia de unda. Din condi\ia de continuitate a functiei de unda ]i a
derivatei rezult[:
1 (0) 2 (0) '1 (0) '2 (0)
2 ( I) 3 ( I) ' 2 ( I ) '3 ( I )

adic[:

A1 B1 A 2 B 2
l l ikl
A 2 e B 2 e A 3e

ikA1 ikB1 A 2 B2
A e B e l A (ik )eikl
2 2 3

'1 A1 (ik )eikx B1 (ik )e ikx

x x
' 2 A 2 e B 2 ( )e
ikx
'3 A 3 (ik )e

Imp[r\im toate ecua\iile prin A1.

B1 A 2 B2
1
A1 A1 A1

A 2 l B2 l A 3 ikl
A e A e A e
1 1 1

ik ik B1 A 2 B2
A1 A1 A1

A 2 e l B2 e l A 3 (ik )e ikl
A1 A1 A1
 Diviz`nd toate ecua\iile cu A1 ]i introduc`nd nota\iile:
B1 A B A
b1 ,a 2 2 , b2 l 2 , a3 3 , n
A1 A1 A1 A1 k
vom ob\ine:

1 b1 a 2 b 2
l l ikl
a 2 e b 2 e a 3e

i ib1 na 2 nb 2
a ne l b ne l ia eikl
2 2 3
Raportul p[tratelor modulelor amplitudinilor undelor reflectat[ ]i incident[
2
B1
R A1 2 b 21
determin[ probabilitatea de reflexie a particulei de bariera de poten\ial ]i se nume]te
coeficientul de reflexie.
Raportul p[tratelor modulelor amplitudinilor undelor care au trecut prin barier[ ]i
unda incident[
A 23
D A 21
a 23
determin[ probabilitatea de trecere a particulei prin barier[ ]i se nume]te coeficientul de
trecere sau de transparen\[.

1 1 b1 a2 b2
i
3 i ib 1 a 2 nb 2

2i a 2 n i b 2 n i (*)
#nmul\ind pe a 2-a cu i ]i sc[z`nd din a 4-a.
i | a 2 e l b 2 e l | a 3e ikl
na 2 e l nb 2 e l ia 3e ikl
_____________________
( n i )a 2 e l ( n i ) b 2 e l b 2 0 (*)

Rezolv`nd sistemul format din cele dou[ ecua\ii ob\inem:

2i a 2 (n i )
b2 in
 2i a 2 (n i)
( n i )a 2 e l ( n i )e l 0
n i
( n i ) 2 e l 2i
a 2 (( n i)e l ) ( n i )e l
in in
2i(n i)e l
a2
(i n ) 2 e l (n i) 2 e l

2i 2i(n i)e l
b2 (n i)
in (n i) 2 e l (i n ) 2 e l

2i(n i) 2 e l 2i(i n ) 2 e l 2i(n i) 2 e l

(i n )[(n i) 2 e l (i n ) 2 e l ]

2i(n i)e l

( n i ) 2 e l ( n i ) 2 e l

2i(n i)e l
Deci b2
( n i ) 2 e l ( n i ) 2 e l

#nlocuid acele valori ale lui a2 ]i b2, 2n rela\ia a 2-a, ob\inem pe a3.
a 2 e l b 2 e l a 3e ikl

2i(n i)e l 2i(n i)e l

2 l 2 l
e l 2 l 2 l
e l a 3e ikl
( n i) e (n i) e ( n i) e ( n i) e
4ni
a3 2 l 2 l
e ikl
(n i) e (n i) e

l
M[rimea l 2m 0 (u 0 W ) este mult mai mare dec`t unitatea.
h
h 6,625 10 34 Js

m 0 9 10 31 kg

Din acest motiv, la num[r[torul expresiei lui a 3 se poate neglija termenul care
con\ine e l @n compara\ie cu termenul care con\ine e l (numerele n + i, ]i n - i au
acela]i modul).
 4ni
Deci a3 ~ e ikl
( n i ) 2 e l

P[tratul modulului acestei m[rimi d[ posibilitatea de trecere a particulei prin bariera

de poten\ial.
16n 2 (i 2 )
D | a 3 |2 ~ 2 2 l
e 2ikl
|n i| e

16n 2
a 32 ~ 2 2
e 2 l
( n i)

e 2ikl - num[r complex care are modulul 1.

unde
2 u0 W u0
n2 2
1
k W W
16n 2
Cantitatea (n 2 1 ) 2 este de ordinul de m[rime al unit[\ii.

Deci putem considera

2
2m 0 ( u 0 W )
2 l
De e h

#n cazul unei bariere de poten\ial de form[ arbitrar[, de exemplu de forma unui

deal.

u(x)

a b x
Aceasta se
poate descompune @ntr-un ]ir de dreptunghiuri, iar coeficientul de transparen\[ se
calculeaz[ cu o rela\ie care generalizeaz[ formula lui D.
 2
2m 0 b
De h
(u W dx
a

Rela\iile lui D arat[ c[ exist[ o probabilitate anumit[ ca dintr-un num[r de particule ce

@nt`lnesc o barier[ de poten\ial, o parte s[ treac[ prin barier[ ca printr-un tunel, de unde ]
i denumirea de "efect tunel" dat[ acestui fenomen.
Efectul tunel a fost descoperit de Gamov Condon, Gurmey @n 1928 ]i pe baza lui
se poate explica emisia la rece a electronilor din metale, dezintegrarea ]i alte
fenomene.

6.Dioda tunel (scurt prezentare calitativ)

n 1958 japonezul Esaki a studiat jonciunile pn formate din semiconductori cu

concentraii foarte mari ale impuritilor i a constatat o poriune anormal (cu pant negativ) a
caracteristicii curent tensiune.

Dioda Standard
 Diagrama curent tensiune pentru dioda tunel

Poriunea diagramei cuprins ntre B i C este echivalent cu o rezisten negativ

(curentul scade dei tensiunea crete).

Explicaia acestei anomalii este cuantic. Foarte simplist putem face urmtoarea
analogie.

Pentru o structur de potenial de forma simetric urmtoare

Efectul tunel direct i cel invers au loc cu aceeai probabilitate.

Pentru o structur de potenial asimetric de forma

 apare un curent tunel net ctre zona cu potenial mai mic, pentru c[ @n
aceast[ zon[ sistemul fizic se afl[ @ntr-un echilibru mai stabil.

Din punct de vedere cuantic zona BC a caracteristicii curent tensiune a diodei tunel se
comport ca o structur de potenial de forma

astfel c apare un curent tunel puternic invers curentului direct prin jonciune care face
s scad curentul prin jonciune dei tensiunea crete. Astfel c n zona BC, curentul prin
jonciune scade cu creterea tensiunii de polarizare. Crescnd n continuare tensiunea la
bornele diodei, curentul direct crete foarte mult i efectul curentului tunel nu se mai observ, iar
dioda tunel se comport ca o diod obinuit.