-- .

:: ~
QU

t
U9LZ
-p
==

~ :'

.fi
. Serghei Nikolaevici Lazarev

Desenerea CIP a Bibliotecii Natonale a Romniei

i
i:
';1
LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC
Diagnosticarea karmei: Rispunsuri la ntrebAri / Serghei
~.
DIAGNOSTICAREA KARMEI
:~',
Nikolaevici Lazarev; trad.: Ina Arpad, Alexandru Sokolov, Gavrila 1
Renter. - Bucure~ti: Dharana, 2001
428 p.; 20 cm. ~ (Diagnosticarea karmei; 5)
ISBN 973-85007-6-1
1. Arpad, Ina (trad.)
Il. Sokolov, Alexandra (trad.)
Ill. Henter, Gavril (trad.)
RASPUNSURI
159.961

JlA3APEBC.H.
LA
,Ql'larHOCHlKa KapMbl. KHl'lra muaR
OrBeTbl Ha BonpOCbI NTREBARI r
CaHKT-llerep6ypr, 2000

Copyright renewed <!:>1998 by S.N. Lazarev

Copyright <!:>2000 ROVlMED TRADING S.R.L. Traducere din limba rusa
Toate drepturile rezetVate pentruRomnia ~i Republica Moldova. INA ARPAD
oMu1tiplicarea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente AL~XANDRU SOKOLOV
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzis BrA ~i
acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.I.. GAVRIL HE~TER
Editura DHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021 6446377
e-mail: busuioc@pcnet.ro
~
"GH. ~SACHI"
'.~
\-
-
Coperta coJectiei: Mihai Marinescu
Coperta: fragment icoana sec. XV - Andrei Rubliov
Culegere ~i tehnoredactare: Marian Irimia; Editura Kannat Press
Editura \~
DHARANA
Unie distribuitor: Societatea de Distributie a Cirtii Pro-No;
~ ~~
(!:
Bueure~ti, str. Ing. Pandele Tru~anu, nT. 13
TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38
-,
e-mail: procomenzi@yahoo.com
Imprimat la Tipografia Central. Comanda nT. 1369 Bucure~ti

/.k,~ --
f..n "
J,Z!J
 .-
QU
~
- -+:::::
~~~& ~
~ ~
-
Qt-<!-.E u

,......------ -~-
U91.Z

l .1
.~ -
/ "0 '~
.,..- J~ ~.
,

~
, ,
! G'J .'fO~ <Jref 2::::
.-~ ~!...
\i
;

'"V
\/i0 ~
t~l-
INTRODUCERE
,f

nainte de scrierea fiecarei carli ma mbolnavesc. Pnza

sublire a destinului meu se rupe ~i se destrama. Viala devine
cu totul imprevizibila. ncep sa ma enervez ~i sa ma supr.
Apoi brusc se instaleaza lini~tea. ~i nici un fel de pierderi,
nereu~ite ~i evenimente nea~teptate nu ma mai ating. Este r
momentul n care nleleg c ceea ce fac este inevitabil. Cu ct
densitatea informaliei incluse n carte este mai mare, cu att
acliunea ei asupra cititorului este mai puternica iar responsa-
bilitatea mea cre~te daca aceastil' influenlil se dovede~te a (i
nefastil. Calitatea informaliei este data de apropierea mea fala
. de iubire ~i Dumnezeu ~i de neata~area mea de valori le umane,
~i n .special de cele spirituale. Nu doar dragostea pentru bani
trebuie oprita ci ~i ata~amentul falil de idealuri. Cu ct sunt
mai puternice suferinlele omului n timpul nenorocirilor, bo-
Iilor ~i cu ct ncearca mai pulin sa depinda de ele ndreptn-
du-se ciltre Dumnezeu pastrnd ~i intensificnd iubirea falil de
El, cu att sufletul omului devine mai curaI. Fiecare dintre noi,
ntr-o masura sau alta parcurge acest drum. lar puritatea sutle-
tului n cazul acesta nu este ntr-att determinata de cantitatea
~i profunzimea suferinlei ct de concentrarea asupra iubirii
divine ~i de dorinta apropieri i de ea.

'.
 .-
~u eu
Pe masura ce merg mai departe, volumul informatiei cre~te,
iar ln spatele frazelor asemanatoare se ascunde un sens tot mai
adnc. Acest fapt permite omului care a citit cartea sa se
schimbe ~i mai mult. Sunt adesea ntrebat: ct dureaza trans-
I!I
farmarile pozitive dupa ntlnirea cu mine sau dupa citirea
Il car(ilor? "Oaca se schimba caracterul dumneavoastra, va para-
se~te ~i boala - raspund eu. Pe ct de profunde vor fi modi-
ficarile caracterului dumneavoastra, pe att yeti fi de sanatos.
Cartea se intituleaza "Raspunsuri la ntrebari" ~i se prea
poate ca multi sa nu primeasca raspunsuri la ceea ce i fra-
mnt. Bine ar fi daca oamenii ar ntelege ca cel mai de seama
, sanatatea, lini~tea ~i fericirea.
lucru nu este ntrebarea sau raspunsul concret. Orumul nsana-
to~irii este drumul catre Oumnezeu. ~i aici sentimente le sunt
mai importante dect gndurile. Cnd omul se concentreazii nu
Il asupra perceperii drumului adevarat, ci asupra satisfacerii pro-
priei con~tiinte, efectul poate fi contrar.
n carte sunt ntrebari care se repeta. Am raspuns la
ntrebarile venite din publicul allat n sal, ~i n mod concret
persoanei care a scris biletul. Oaca zece oameni trint aceea~i
ntrebare, voi raspunde n zece feluri diferite, ntruct ma ori-
entez n primul rnd asupra celui care ntreaba, nu asupra
continutului ntrebarii. Cred ca acest lucru va u~ura ntelegerea
sensului celor expuse de mine.
8 9
~ -+'"
~-t
a:lf-f-..E
8-
"'=
f-
~
U
-=--=c
uga
h
"
,;.
Nefericirea, ghinionul ~i bolile ne urmaresc ntregul
ueam. n multe familii uu este dragoste ~i ntelegere. Orice
lucru a~ ncepe, sau se alege praful de el, sau nu-I pot duce
pana la capat. Am ncercat sa mai c~tig ceva bani (ma
sufoca saracia), peste tot numai n~elatorii. La serviciu se
fac reduceri de personal, "atrn de un fir". Nu de mult,
marna a gasit n perna pe care dormea 0 "fiiciitura". Am
aruncat-o dupa un ritual magic. I iert pe omul care a pus-o
la cale ~i-mi cer iertare fata de Dumnezeu ~i fata de oameni
pentru raul pe care I-am facut vreodata.
Ajutati-ma ca toti cei apropiati sa-~i redobandeasca
Odinioara, privind structurile de biocmp ale autorului r
mesajului a~ fi spus ca asupra neamului sta un blestem. Dar
voi povesti cum vad lucrurile acum. Structurile femeii, legate
de copii, nepoti ~i stranepoti sunt deformate. Cauza vine de la
strabunica, bunica ~i marna ~i din cele trei vieti anterioare. fn
afara de clarviziune eu iau n considerare ~i parametrii canti-
. tativi, pe care i voi enunta, pentru a evalua mai bine situatia.
Ata~amentul fata de aptitudini este de trei ori mai mare
dect nivelul critic. Oependenta de principii, idealuri - de doua
ori. n limbajul meu aceste lucruri suna cam a~a: aptitudinile se
nchid cu 300 de unitti, viitorul este nchis cu 200 de unitti.
n msura n cafe un am se ata~eaz de vreo valoare uman,
posibilitatea de a 0 pastra se nchide. La nivelul critic, el
trebuie sa piarda periodic aceasta valoare, iar daca depa~e~te
nivelul critic pastrarea acestei valori va fi nsotita de
nefericire, boli sau moarte.
4
 .-
QU
cu
""-
0 dependen( crescuta fa\a de aptitudini, intelect, soartii
norocoasa, se nume~te "trufie". 0 dependen( crescuta vine, n
primul rOOd,din incapacitatea de a accepta pierderea a ceea ce
posezi. La nivel superficial trufia este datii de orientarea ~i
dependen(a crescuta fa( de primul nivel al valorilor spirituale,
adica aptitudini, intelect, bunastare.
Fondul profund, amplu este constituit din dependen(a fa(
de principii ~i idealuri, proiecte ~i speran\e. Cu ct dimensi-
unea ~i importan\a valorilor umane de care m-am ata~at este
mai mare cu att delictul pe care l pot comite mpotriva iubirii
este mai gray.
Ce se poate spune n cuvinte simple despre aceasta situa\ie?
Karma persona la coincide de obicei cu cea a parin\ilor.
Daca n vie\ile anterioare a fost ucisa iubirea, atunci ~i ntre
strmo;;icineva a comis crime similare.
Il n func\ie de tipul agresiunii savr~ite mpotriva iubirii, se
Il masoara durata timpului ct omul 0 va purta n sine; pe ct de
mare este crima pe att de tare va murdari sufletele urma~ilor
1
~i omul va trebui sa raspunda n vie\ile urmatoare pentru
delictele lor; purificarea prin boli ~i nenorociri I 'la viza, n
primul rnd, pe el ~i nu pe copii ~i nepo\i.
Strabunica acestei femei, lund n considerare informa\iile,
a comis un delict mpotriva iubirii. Motivul a fost trufia, adica
ea ~i-a salvat nu dragostea din suflet, ci principiile, demnitatea,
idealurile. Sensul blestemului ce apasa asupra neamului consta
n agresivitatea crescuta, incon~tientii, mpotriva oamenilor
deoarece agresiunea mpotriva iubirii se transforma ntotdea-
una n agresiune mpotriva lumii ~i a oamenilor. Pe ct sunt de
agresiv fa( de lume nauntrul meu, pe att este de agresiva
JO
6-+~
ca:: i B-
I:CE-E-.c
;:;
c::
0 -
==-=
i .Hi.lZ
,
fumea fa( de mine. Oamenii cu un orgoliu interior crescut ':t
atrag boala ~i nenorocirea. ~i orict ar fi de ciudat numeroasele .f
.ghinioane, boli, necazuri sau blesteme i ajuta pe cei din .
aceastii categorie sa supravie(uiasca. Prin toate acestea se
realizeaza diminuarea importan\ei ~i a ata~amentului fa\a de
valorile umane. Atunci, impulsut apropierii de iubire ~i de
Dumnezeu cre~te. Un astfel de neam poate supravie\ui.
Cum se poate ndrepta situa\ia? Primul lucru care trebuie
lacut este sa cultiva\i n dumneavoastra impulsul ce va orien-
teaza catre iubire ~i Dumnezeu ~i sa-I intensifica\i cu fiecare
zi. Ve\i ie~i acum din sala ~i-n fiecare om ce va iese n ntm-
pinare yeti vedea Dumnezeirea. n fiece situa\ie care se consti-
tuie n jurul dumneavoastra vede\i afirmarea Divinului. Cu ct
yeti sim\i mai mult logica divina, chiar ~i de nen\eles pentru
dumneavoastra acum, cu att yeti depinde mai pu\in de logica
omeneasca. Cu ct sunte\i mai deschisa pentru iubire, cu att
mai pu\in yeti depinde de con~tiin\a deoarece Dumnezeu este
iubire iar omul - con~tiin\a.
Aminti\i-va de to\i oamenii care v-au suparatin via( ~i
ierta\i-i. Sa n\elege\i ~i sa sim\i\i ca voin(a lor nu are nici 0
relevan\a. Prin njosirea omenescului, n sufletul dumnea-
voastra se salva Divinu!. Aminti\i-va de toate momentele n
care a\i strivit iubirea din sufletele celorlal\i oameni: judecn-
du-i dispre\uindu-i, desconsiderndu-i, ~i retrai\i aeea situa\ie
pastrndu-va iubirea, anulndu-va preten\iile. Relua\i de zeci
~i sute de ori pna nu yeti sim\i ca daca situa\ia s-ar repeta a\i
trece prin ea ca fiind cu totul ait omo Ruga\i-va pentru copiii,
nepo\ii ~i stranepo\ii dumneavoastra pentru ca ei sa-~i pastreze
II
.. 1t
 .!:: ~
~u
_n_-61R
~~~.E
;:
6 -
==-

H911
~ .~.
~)..J;'--'.
'.'
~
"

,
dragostea fata de Dumnezeu ~i sa nu caute vinovati, orict de
iK
vitorului ~i de orice inacceptare a prezentului, ca ~i relaxarea
dureroasa ar fi despartirea de valorile umane.
totala a mu~chilor, sunt foarte sanatoase.
ntelegeti un lucru: daca nu va veti schimba nauntrul
Alimentatia variata consuma mult din forte le organismului,
dumneavoastra, nici 0 rugaciune nu va va fi de folos. Trebuie
la fel ca ~i diversitatea de situatii din jurul dumneavoastra. De
sa va schimbati pna ~i reflexele. Este greu numai la nceput,
llCeea, cu ct modul de viata ~i dieta sunt mai simple, cu att
dar daca v-ati hotart sa va transformati rara sa va ntoarceti
yeti avea mai multe forte pentru a lucra cu sine.
din drum, ntotdeauna va fi 0 reu~ita. Pe multi pacienti n-am
~i nca un lucru foarte important. Multi sunt gata sa-i ierte
prea reu~it sa-i ajut pentru ca erau gata sa lucreze asupra lor
pe 99 dintre oamenii care i-au suparat, dar nu-I iarta pe al 0
doar cta vreme erau bolnavi sau n nenorocire, adica se rugau
sutalea ~i munca asupra sinelui este practic inutila. Daca iertati
~i ncercau sa se schimbe numai pentru a se nsanato~i sau a
trebuie sa-i iertati pe toti. Daca ati hotart sa va schimbati,
alunga necazurile. Noi ne schimbam pentru a ne apropia de
aceasta decizie trebuie sa fie rara ntoarcere. ~i daca ati luat
Dumnezeu ~i nu pentru a capata ~i mai multe valori umane.
acest drum, nu va a~teptati sa fiti fericit de a doua zi. Poate fi
Ele vor veni dupa aceea singure. Cu ct sunt mai putin
invers. Tot ce a fost ntunecat n suflet va ncepe sa iasa, pot
dependent de fericirea omeneasca, cu att mai multa pot sa am
aparea adevarate convulsii, att n plan fizic ct ~i n plan
din ea.
moral. ~i vi se va parea ca ultimele resturi de fericire pe care
n ce prive~te trupul, ntruct trufie nseamna ~i 0 impor-
le-ati avut va parasesc.
tanta crescuta acordata corpului ~icon~tiintei dependente de el,
Trebuie sa ntelegeti un lucru: de ndata ce ati decis sa traiti
0 limitare periodica n alimenta(ie, respiratie, comunicare este
pentru a cre~te Divinul din sufletul dumneavoastra deja sunteti
benefica. Frnarea con~tiintei are loc cnd omul renunta la a
!I fericit. ~i aceasta fericire nu va va putea fi luata de nimeni,
evalua ~i critica ceea ce se petrece. Muzica ritmica ~i dansul
niciodata. Adevarata fericire nu va fi niciodata exterioara, caci
ritmic frneaza de asemenea con~tiinta. Plutirea pe apa ne a-
tot ce avem n afara vom pierde. Sentimente le de bucurie ~i
minte~te de perioada intrauterina ~i de faza n care tot regnul
iubire pe care le purtam n sufletul nostru ne aduc adevarata
viu se afla n ocean, de aceea simturile noastre sunt mai active
fericire ~i emana din dragostea fatil de Dumnezeu. Cu ct omul
iar con~tiinta diminuata. Mersul ritmic, lini~tit, daca dureaza
pastreazil n sufletul sau senti mente le de bucurie ~i iubire, cu
mai mult deo jumatate de ora, ncepe sa frneze con~tiinta.
att i va fi mai u~or sa vada n toate principiul primordial. ~i
Nu degeaba pelerinii ~i parcurgeau drumul pe jos. Orice
n masura n care I simtim pe Dumnezeu n toate, suntem
gnd ~i stres nerezolvat ne tin mu~chii ncordati. De aceea
antrenarea autosugestiei n timpul careia omul se elibereaza de - fericiti.
nainte, oamenii se mprteau,n spet, n dou categorii:
orice regret n privinta trecutului, de orice teama n fata
cei care vedeau doar lumea nconjuratoare ~i erau nemultumiti

12
13

<'!
 T_+:::::; ..:;
t-
~uco
.-
~~~-
QE-<E-<.E
e:
-<
l.J
-==

r---~-- - ,,~-r ~
H9a
~,.,y
'1
1 -"..

de ea, ncercau s-o schimbe ~i se umpleau mai mult de ura ~i

~ yom avea mai mult din lume. Corpul nostru este 0
agresivitate, fiindca luptndu-se cu ait om ei se luptau cu lu-
!JII'IIctura
informationala stabila. Exist doua tipuri de
mea pe care n parte el 0 reprezenta, cu Universul a carui parte
informatie:
era lumea ~i, n final, cu Dumnezeu. A doua categorie este
1... Divina. Ea depa~e~te limitele spatiului, timpului ~i mate-
considerabil mai mica: cei care i vedeau n toate pe
rieL 0 percepem prin sentimentul de iubire.
Dumnezeu ~i nu vroiau din aceast cauza sa se lupte nici cu
2. Umana. Ca ~i cea universala este n totalitate structurata,

lumea, nici cu Universul, nici cu oamenii.

~ica n mod determinat este orientata n spatiu ~i timp. ln for-
Conceptia despre lume creata de ei, cei slabi ~i lipsiti de
matia este 0 notiune vectoriala. Cu ct este mai mare den-
aparare, salva vietile ce loi tari ~i puternici daca ace~tia erau
sitatea informatiei noi, cu att mai mare este gradul de
capabili sa accepte macar 0 parte dintr-o astfel de filozofie.
destabilizare al gruparii informationale. n cuvinte simple:
Fiecare om din Univers poarta n sine principiul primordial ~i
pI;Intruun om nepregatit informatia noua poate fi periculoasa.
este legat de el. Fiecare om i are n sufletul sau pe Dumnezeu
I)e aceea purtatorii de informatie noua au avut, de obicei, 0
~i este 0 parte a Lui. n planul subtil, care ntrece limitele
soarta tragica.

materiei, spatiului ~i timpului, fiecare om este Dumnezeu.

Dar noua informatie nu vine doar prin intermediul altui om. ,.
De aceea cta vreme avem un nveli~ fizic ~i 0 con~tiinta
Orice destabilizare a trupului ~i sufletului este 0 interactiune
legata de el, mereu yom trai dupa doua logici: logica divina,
cu noua informatie. Cei care au fost multa vreme bolnavi, au
depa~ind marginile corpului ~i ale con~tiintei ~i logica umana
trecut prin multe nenorociri n viata, au fost Iii hot~rul dintre
redllsa la ele. Aceste doua logici ntotdec.una se mpletesc ntr-
via(ii ~i moarte, au ndurat suferinte fizice ~i suflete~ti, au fost
0 oarecare masura. La exterior ele par mereu opuse, ca de pil-
mai ntelepti decat cei carora nu Ii se ntmplasera astfel de
da ~tiinta ~i religia, idealismul ~i materialismul.
I..ucruri.
n masura n care ele pot exista simultan n con~tiinta
0 stabilitate crescuta a valorilor umane contribuie la
umana, nivelul de dezvoltare al societatii este mai ridicat.
amplificarea orgoliului. Un asemenea om prime~te noua infor-
Acum omenirea se apropie de 0 etapa cu totul noua, de 0 noua
matie cu multa dificultate.
gndjre ~i conceptie despre lume. n aceast gndire trebuie sa
~i iata ca acum, n fata mea, sta 0 pacienta ~i se uit n
coexiste doua logici tara a se exclude, ci completndu-se.
~i ochii mei.
atunci, se va putea lupta cu ait om, cu 0 situatie, tara a resimti
- Ati citittoate cele patru car(i? - ntreb eu.
ura fa(ii de el, ci pastrnd
~i intensificnd iubirea, vaznd tot
- Da. Pe toate - raspunde ea.
mai mulla Dumnezeire n orice situatie. Umanitatea ncepe cu
- - Nu falsurile, pe cele autentice.
Divinitatea. ~i cu ct yom aspira mai mult spre Dumnezeu cu
- Da, ~tiu deja sa deosebesc falsurile.

14
15
 .S ;
QU
-1
,
....-
- Atunci va voi povesti ceea ce vad ~i credo Ma yeti
n!elege u~or. Strabunica dumneavoastra a avut un avort n a
cincia sau a ~asea luna de sarcina.
Tema - trufia. Pentru ca 0 femeie sa nasca un copil sanatos,
ea trebuie sa-i dea un impuls de orientare catre Dumnezeu. E
foarte simplu. Trebuie men!inuta iubirea cand este njosit
omenescul n totalitatea lui. Fiecare femeie, n toata perioada
Il sarcinii, pana la concep!ie, trebuie sa treaca prin proba pastr-
rii iubirii n condi!iile atenuarii valorilor umane. ndepartarea,
i miqorarea a tot ce este omenesc, adica purificarea sufletului
! i se produce prin acuze nedrepte sau tradari din partea barba-
tului, prin prabu~irea idealurilor ~i speran!elor, prin boli ~i
necazuri. ~i cu cat femeia nu cauta vinova!i, accepta lumea ~i
oamenii a~a cum sunt, cu cat vede mai mult voin(a lui
Dumnezeu n toate, cu cat aspira sa pastreze iubirea divina
care nu depinde de nimic, cu atat mai sanatos va fi urma~ul pe
care I va na~te. Dar daca ~i apara demnitatea, principiile ~i
idealurile ~i prin aceasta ~i calca n picioare iubirea, atunci da
un puternic impuls orientarii catre omenesc ~i renegarii lui
Dumnezeu. Este linia degenerarii neamului.
Clarvaztorii vorbesc n acest caz despre un blestem care
apasa asupra neamului. Urma~ii unei astfel de femei nu se vor
putea lauda nici cu sanatatea, nici cu 0 soarta fericita. Viala le
va fi 0 nereu~ita, condi!ia supravie!uirii va fi 0 pierdere
temporara ~i repetat a valorilor umane pe care, incon~tient, ei
le instituie n !elul ~i sensul vie!ii. Se va suferi ~i de pierderea
valorilor spirituale, lucru ce se poate ntampla prin pierderea
. aptitudinilor, prin boli psihice, narcomanie, alcoolism, delic-
venta sau ticalo~ie.
16
o~+::::::
~~s.
Q:)t-E-~
f-
~
Li
-
~-
.H9l.Z
~.
"..
)
,
- Dumneavoastra - ma adresez eu pacientei, ave!i
aCeea~i tendin( de a depinde prea mult de aptitudini ~i
. intelect, principii ~i idealuri, de omul iubi!. Strabunica dum-
neavoastra, prin urmare ~i dumneavoastra, n vie!ile anterioare
v-a!i idolatrizat omul iubit, a!i ndragit n el mai mult
omenescul decat Divinul. ~i cand a venit momentul purificarii,
nici dumneavoastra, nici stramo~ii dumneavoastra nu I-a!i
primi!. lar dependen!a dumneavoastra interioara fa( de
aptitudini ~i principii este mare, de cateva ori mai mare decat
nivelul periculos ceea ce duce automat la cre~terea preten!iilor
fa( de apropia!i, inacceptarea situa!iilor traumatizante,
permanenta cautare a vinova!ilor, fie n al!ii, fie n sine. Toate
acestea se reflecta n mod negativ asupra copilului dumnea-
voastra pentru care a!i venit astazi, aici. r
- Spune!i-mi, va rog, ce nseamna iubirea divina? ma
ntreaba deodata femeia.
- Este acea iubire care nu depinde de nimic. Cand omul
de~tept sau prost, nobil sau ticalos a mbatranit, s-a ura!it, a
devenit invalid, v-a tradat, v-a lasat ~i a plecat, iar dum-
neavoastra iubindu-I odata, continua!i sa-I iubit: n pofida a
orice, aceasta este iubire divina.
Dragostea divina vede n omul iubit ~i n lume ocazii
pentru a-~i manifesta iubirea fa( de ele. Continuu sa vorbesc
dar vad ca pe femeie 0 deranjeaza ceva.
- Pentru a va fi mai u~or sa va schimba!i, n primul rand,
trebuie sa va anula!i agresivitatea fa!a de barba!i. Supararea
dumneavoastra din trecut, pe un brbat, ma ataca pe mine
- acum ~i va mpiedica sa n!elege!i ~i sa primi!i ceea ce va spun.
- ~i atuncice sa fac?- se nelini~te~te femeia.
~
ft;tv% \.'~H. ASACH'"
S 1
 .-
QU
!.'I:S
QT"" +0::::;
E..:..: i:i.
~~~.E
.0:;
~
j -
===-==

-
- -.'" .i .H9/./
".
Il Oftez ~i ma uit la ea. A citit patru carli iar percepliile ei
!!ii-mi citeasca lucrarile ~i de aceasta data a reu~it Tara
i! sunt 0 pagina alba. nleleg ca pricina nu este n ea ci n
dificultali. A Tacut primul pas, dar pe al doilea nu a mai reu~it
tendinta pe care 0 poarta n sine. Dar deodata rasare ntrebarea:
sa-I faca.
de ce dupa citirea a patru carti omul nu nlelege lucruri ele-
"Bine, a spus ea, cartile le-am citit, cu cte ceva su nt de
mentare?
acord. Dar de ce trebuie sa iert un ticalos ~i un nemernic care
~i iar ajung la 0 concluzie simpla: daca senti mente le nu
m-ajignit?"
su nt pregatite sa primeasca informalia nu vor lasa con~tiinta
~i acum ncerc sa-i explic femeii din fata mea ce trebuie sa
s-o asimileze.
faca pentru a-~i ajuta copilul.
Mi-am amintit de 0 consultalie la care a venit 0 femeie cu
- Retraili-va toata viata ~i schimbali-va atitudinea fala de
un copil gray bolnav din na~tere. Ea citise, se pare, trei cr]i,
cele ntmplate. Treceli corect prin orice situalie, acceptali
dupa care au nceput ni~te dureri cumplite n tot corpul.
umilirea tuturor valorilor umane ca pe 0 salvare a divinului din
"Durerea era att de mare nct trebuia sa urlu - povestea
sufletul dumneavoastra.
pacienta - ~i era mai intensa n regiunea ombilicala - spunea
Ea se concentreaza asupra gndului apoi spune rare
ea punndu-~i mna pe locul respectiv - durerea era mult mai
- nca nainte de citirea cartilor dumneavoastra am n-
,
putemica dect la na~tere. M-a linut doua luni. mi lua minlile
cercat sa ma schimb cumva. Sunt cu totul ait om dect acum
~i nu ~tiam ce sa fac. Apoi am nceput sa strig: Doamne,
20-25 de ani. De ce nsa lucrurile stau a~a prost? ...
iart-ma pentru uciderea iubirii n vielile anterioare, iarta-mi .
Comportamentul corect de astzl va fi luat n considerare
toate pacatele din vielile anterioare! ~i durerea rn-a lasat
dupa 10-15 ani - i spun eu - iar ceea ce ali Tacut n
imediat, disparnd apoi treptat". "Cu ct n subcon~tient este
adolescen] se realizeaza n dumneavoastra ~i n copi lui
mai pUlina dragoste fa] de Dumnezeu, cu att .,ste mai slab
dumneavoastra, acum.
punctul de sprij in n schimbarile interioare radicale ~i cu att
mai greu ~i chinuitor se petrec ele "- am gndit eu.
Am avut 0 pacient cu care rn-am ntlnit de doua ori, apoi
Mi s-a povestit despre 0 femeie care a ncercat sa-mi
ea a venit la cinci zile de seminar. A~ fi putut face 0 procedura
citeasca volumele dar nu a putut. "Parca mi s-ar fi tumat nisip
obi~nuita dar am hotart sa lin nainte cinci zile de prelegeri
n ochi - se mira ea - nu puteam sa citesc ~i gata". Avea titiuri
pentru a-i nvala pe oameni sa lucreze independent. Tineam
~tiinlifice dar ~i pretenlii crescute fa] de oameni ~i lumea din
cursurile ~i n paralel diagnosticam participanlii la seminar
jur. Atitudinea ei fa] de toate cte se ntmplau era una
pentru a vedea cum se petrec schimbarile. 25-30% veneau la
singura, rigida. Dupa un timp oarecare, medicii i-au pus diag-
consultalie deja vindecali. Aceast femeie, dupa seminar, a
nosticul, practic nu avea ~anse de supravietuire. A nceput iar ", mai primit ~i videocasete cu inregistrari. Apoi analizndu-i

18
19
 .-
QU
~ 61~
f&~~~
~ =
{5 -
H9Ll

Ir'
r

dupa ceva timp biocmpul, i-am spus ca lucrurile merg foarte
prost - ea a fost ~ocata.
- Dar m-am schimbat n ntregime, sunt cu totul aIt om,
spunea ea.
- V-ati revizuit trecutul? Ati trecut din nou, a zecea oara
prin adolescenta dumneavoastra?
A ridicat cu uimire din umeri.
- Nu, nu am crezut ca este att de necesar.
Prin urmare va repet - zic eu - cu ct partea divina este mai
mare n sufletul dumneavoastra, cu et dragostea dumnea-
1
voastra depinde mai pu!in de tot ce este omenesc, cu att va va
111
ma a~ez pur ~i simplu ~i transmit de la distan( energie,
;8J1leliorareava fi temporara. n cazul dumneavoastra nu ajut.
- Bine, dar la nivel exterior pot recurge la masuri radicale
i't:ntru salvarea copilului meu?
- Puteti ~i trebuie. Dar n!elegeti un lueru: este un ajutor
foarte slab, dineolo de eficien!a lui exterioara. Va pute!i ajuta
cu mult mai mult copilul daca yeti reu~i sa va schimbati in-
terior. n masura n care schimbarea va fi ireversibila ~iva yeti
ruga pentru neamul dumneavoastra, pentru dumneavoastra ~i
urma~ii dumneavoastra, ac!iunile dumneavoastra vor avea un
efect durabil.

,
Iii 1

fi mai u~or sa ntelege!i ca trecutul, prezentul ~i viitorul sunt - mi vor ajunge puterile? ntreaba ea trista ~i speriata.
l' '
una ~i ca trecutul nu a disparut, el este aici, acum, ~i va tine Ridi<\din umeri ~i ma uit n ochii ei.
1
foarte strns. ~i pentru a modifica prezentul ~i viitorul trebuie - Dumnezeu nu ne da ncercari peste puterile noastre.
sa va modifica!i atitudinea .fata de trecut. Atunei yeti avea ~i - Spuneti-mi, cum sa ma rog? Cum sa-mi cer iertare de la
rezultate.
Durnnezeu?
'I
. Ma uit la pacient ~i ncerc sa evaluez rezultatele explica- - lata, nchipuiti-va: un om oarecare a vrut sa va ajute.
Pentru salvarea dumneavoastra a trebuit sa fad gesturi dure
tiilor mele. Deoeamdat su nt lamentabile. Femeia mi pune 0
1
noua intrebare.
iar dumneavoastra nu ati inteles ~i nu ati acceptat. Apoi, dupa
ce ati con~tientizat cum stau luerurile, va aprcpiati de omul
- Spune!i-mi, puteti sa-mi ajuta!i copi lui (:e la distan(,
energetic?
acesta ~i cu vorbele dumneavoastra i cereti iertare. Adresa!i-va
Ma relaxez ~i privesc tmp spre podea. Aceasta este deja 0
la fel lui Dumnezeu ~i cere!i-l iertare. Fiira partea divina din
ncercare pentru mine. Se pare ca nu am fost auzit. Poate ca nu
suflet, moare ~i cea umana. Prin njosire are loc indepartarea
de omenesc, Dumnezeu v-a salvat sufletul iar dumneavoastra
a citit cartile? A mintit ca sa ajunga la mine, la 0 consultatie,
spernd ca voi luera eu ~i voi face totul n locul ei. Ciudat. Fac nu a!i n!eles ~i nu ati primit. Pentru asta ~i cereti-I iertare.
nca 0 ncercare. - ~i cum sa-mi revizuiesc viata?
- Actiunea de la distanta asupra copilului dumneavoastra - La nceput pur ~i simplu retraiti-o ~i repetati:
are loc cnd vorbesc cu dumneavoastra ~i este cu att mai in- "Doamne, n toate vd voia Ta". Purificareancepe vznd
tensa cu ct mai intens va schimbati n timpul acesta. Dar daca n tot ceea c se ntmpla, voia Domnului. Atunci ntelege!i ca

21
20
 .-
QU
~ - -
+-:;:::
J.;ja-
~.....
-
1:Cf-r-.E ~ ~
;5 ~

H9a:
...~~'-'---
)
"
,,-
nu exista voin( omeneasca n cel care v-a j ignit, tradat, njosit.
mpiedicndu-i sa se vindece sau sa supravie\Uiasc. Voi
Este Dumnezeu care salveazii ~i lecuie~te adevaratul ~i eternul
1
:1 expune cteva exemple.
dumneavoastra "eu", cnd acesta ncepe sa adere la valorile
Am la consulta!ie 0 femeie. Lucreaza asupra ei de cteva
umane ~i sa depinda de ele. Cnd yeti n!elege ca nu exista
1
l' vinova!i, n dumneavoastra nu se va mai declan~a agresivitatea
ore. i privesc biocmpul. Rezultatul este nul.
- Cum v-a!i rugat? - ntreb eu.
l' iar daca nu este agresivitate nu este nici boa la.
~i desface minile a nedumerire.
Femeia pleaca iar eu stau ~i ma gndesc de ce unii prind
- M-am adresat lui Dumnezeu ~i I-am rugat sa ia de la
informa!ia din zbor citind doar 0 carte sau vaznd 0
mine ~i urma~ii mei pacatele.
videocaseta, vindecndu-se din att. De ce mul!i, citind toate
car(ile, venind la consultatie nu n!eleg adesea esen!a a ceea ce
- Trebuie sa n!elege!i - i spun eu - ca nu a!i venit la 0
cura!atorie chimica, unde n schimbul unei sume vi se nlatura
le spun? Poate i mpiedica propriul caracter, incapacitatea de
"pete le murdare". V-a!i comportat incorect in timpul vie!ii ~i
a ierta pe cineva? Poate e de vina orientarea prea rigida, inco-
a!i avut 0 atitudine gre~ita fa( de ea. Ati manifestat
recta, cultivata n sine ani n ~ir? n timpul rela!ionarii, rn-am
agresivitate fa( de Dumnezeu, fa!a de dragostea de oameni.
convins, asimilarea noului se face mai bine cnd omul pu ne r
Va adresa!i lui Dumnezeu ~i-i cere!i iertare pentru aceasta.
ntrebari. Iar gndul ca este necesar, totu~i, sa scriu 0 carte cu
Trebuie sa sim!i!i ca atitudinea din trecut fa( de'lume nu mai
raspunsuri la ntrebari a devenit tot mai plin de semnifica!ie.
este posibila. Rugaciunea este un mijloc pentru a va trans-
Am promis cititorilor sa tennin aceasta carte spre toamna
(orma. Ne dezicem de tot ce este omenesc, tindem catre
an'uIui 1997. Dar lunile treceau, s-a dus 0 jumatate de an ~i eu nu
Dumnezeu, care nu este doar acolo, undeva, n afar, ci ~i
ma sim!eam pregatit pentru a ncepe sa scriu. ~i iata ca a !recut un
nauntrul nostru ~i cu ct nazuin(a este mai puternica cu att
an ntreg. Numai acum am n!eles c sunt gata. S;rierea car(ii se
purtam n sufletul nostru mai multa Dumnez~ire. Cre~terea
real izeazii acum foarte repede. Daca a doua carte am scris-o n
Divinului din suflet este cea mai mare fericire ce poate fi atin-
riistimpul a trei ani, a patra mi-a luat doar trei luni. n!eleg: dac
sa vreodata. ~i lucrul cel mai greu n via( este pastrarea iubirii
nu s-a concentrat textul ntr-un tot unitar, ca un organism, daca nu
pentru Dumnezeu cnd se prabu~esc toate cele de care sufletul
a cpatat un soi de autonomie interioarii, independent de mine, va
nostru este legat.
fi nu urmatoarea carte ci un surogat al precedentelor. Materialul
Fiecare om are n!elesul sau pentru fericire. Dar ceva
era gata cu un an n urma dar nu se aduna, nu se lega. n ultima
trebuie sa-i uneasca pe to!i oamenii. ~i este foarte simplu.
vreme am n!eles ct de necesarii este a cincia carte.
Omul traie~te starea de fericire cnd n suflet cre~te iubirea.
Ceea ce pentru mine erau marun!i~uri de mult trecute ~i
Unul din lucn/i'ile pe care nu le poate explica psihologia
neesen!iale s-a dovedit pentru mul!i 0 bariera de netrecut,
este urmatorul: omul capata 0 avansare semnificativa la slujba,

1:1
22
23 r

Il
1
 .- ~
~U
- ~~e.
-+~
CQ~f-<.E
~
5:
iJ
-
="-"
==-=

L,9Ll
_.~ .-.<
l --
".
i
prime~te mai multi bani, iar el, brusc, se sinucide. Conform ncepeti prin a va anula pretentiile fata de omul apropiat.
1.
a~teptarilor, emotiile pozitive ar trebui sa consolideze siina- :Apoi adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti-i iertare pentru ca ati
tatea ~i viala omului. Faptele dovedesc adesea contrariul. ,iubit un om mai mult dect pe Creator.
Fericirea poate ucide cu mult mai repede dect necazurile. Femeia s-a dus n altii camera, s-a rugat doua sau trei ore. j
Fenomenul are 0 explicatie simpla. Sumele mari de bani, Cnd a revenit la mine rn-am uitat la planul ei subtil ~i am fost
bunurile materiale nsemnate, pot cre~te brusc ata~amentul ocat. Situatia era cu mult mai rea dect n primul moment al
~
omului fata de ele. Se declan~eaza agresivitatea subcon~tienta, vizitei. /
iar iubirea din suflet se miqoreazii considerabil. Pe fondul - Cum v-ati rugat? Ea se mira:
bunastarii cople~itoare, omul se simte profund nefericit. Aici
.I sinuciderea este 0 ncercare subcon~tienta de a opri procesul
- A~a cum mi-ati spus. I-am cerut lui Dumnezeu iertare
1
pentru ca I-am iubit pe sotul meu.
i"

de dezintegrare a iubirii din suflet.

l

III
- A~a v-am spus eu?
1 mi amintesc de 0 alta femeie careia i-am spus ca la baza - Desigur.
i '1
1
1
problemelor ei sta dorinta de a-~i idolatriza sotu!. - Chiar a~a?
- Ce adoratie? a dat ea din mini. Nu pot sa-I surar. Ma' - Da, chiar a~a. 1
irita n permanenlii. Da, ceea ce spuneti dumneavoastra a fost lnspir prelung ~i expir prelung. i
1
nainte, dar acum nu mai este - mi explica ea. - ntelegeti - i spun - noi traim din iubire. ~i orice am
il
- Judecati dupa stratul superficial al emotiilor dumnea- iubi, iubim ntotdeauna cu 0 dragoste Divina ~i omeneasca n 1
1 voastra. Inertia lor este minimala. n sufletul dumneavoastra acela~i timp. Daca dragostea Divina este mai mare dect dra-
III

nsa exista emoti i care nglobeaza viata ntreaga. Purta!i n gostea omeneasca atunci este fericire. ~i atunci, iubindu-i pe
l,

dumneavoastra sentimente care dureaza de zeci .~isute de vie!i.

I

i'i' l ~ ceilalti oameni ~i lumea nconjuratoare nu yom depinde de ei.

'l'
1 ~i daca dumneavoastra le-ati "prelucrat" gre~it, crede!i-ma: JO
1
sau 20 de ani adesea reprezinta un termen modic. Cu ct aveti
1 mai multe pretentii, iritari ~i nemul\Umiri falii de omul apro-
l'
piat, cu att mai mult cre~te dependenta falii de el, adica, n
sufletul dumneavoastra, continua!i sa-I venerati pe omul iubit
rara macar sa banuiti. ~i cu ct I adorati mai mult nainte, cu
att este mai mare dependenta de el creata n dumneavoastra ~i
yeti avea ~i mai multe enervari, nemultumiri ~i suparari atunci,
falii de el.
Dar daca dragostea omeneasca este mai mare dect cea Divina
~i disproportia se mare~te, dependenta falii de ceea ce iubim se
intensifica brusc. Apare ~i cre~te agresivitatea, dupa care ncep
bolile. Iar cnd va cereti iertare pentru faptul ca ati iubit
comiteti 0 crima mpotriva iubirii ~i a lui Dumnezeu.
Ulterior rn-am gndit mult la aceastii gre~eala ~i am nteles
ca aici se afla nca 0 acuza - formularea dezlnata, imprecisa III
pc care am oferit-o pacientului. Nu am gasit de cuviinlii sa-I
opun pe Dumnezeu omului.
t

24 25

t <1:
 .- =
QU
- nveli~ul nostru exterior este omenesc - le spuneam eu
pacientilor, iar interiorul Divin. Daca dintru nceput I iubiti pe
Dumnezeu n omul drag ~i apoi nveli~ul uman cu trupul ~i
con~tiinta lui, orict I-ati iubi, omenescul va fi pe planul al
doilea ~i dumneavoastra nu yeti depinde de el. Cu ct n toate
~i-n cele ce se petrec n jur, l zariti ~i-L simtiti pe Dumnezeu,
cu att yeti percepe Divinitatea ~in omul ndragit.
Un fapt cu totul paradoxal s-a petrecut nu demult. l
consultam pe un om ~i nu pentru prima oara. La nceput
lucrurile au mers bine. Dupa aceea nsa totul a nceput ncet ~i
sigur sa "alunece n jos". Mai mult de att, cnd ncepea sa se
roage ~i sa lucreze cu sine situatia se nrautatea ~i mai tare. lar
faptele se petreceau att de lin nct nu puteam sa detectez
cauza sigura. Pacientului i se nchidea n mod constant viito-
rul. Orict i-a~ fi explicat ce nseamna ata~amentul fatii de ide-
aluri, principii, sperante, vise, el ncepea sa lucreze: aparea 0
mbunatatire, apoi totul 0 lua din nou "la vale". Pacientului i-a
aparut senzatia ca n sistemul meu ceva nu este n regula.
- Se pare ca este mai bine pentru dumneavoastra sa nu
Ii
lucrati cu eu-I propriu dupa recomandarile melt - i-am spus.
n fapt, purtam ultimul dialog. n cele din urma el a clari-
ficat ni~te detalii ~i mi-a pus 0 ntrebare nea~teptatii:
- Spuneti-mi, din copiliirie am visat sa obtin mai mult
dect altii, sa am bani mai multi ~i sa fiu mai bun dect ei. Am
savr~it un pacat mare?
Nu era nici un pacat, totul era perfect normal. Pacientul era
siderat.
- Cum adica, eram convins ca este un pacat ~i un an ntreg
rn-am rugat pentru el.
26
0-'+0:::::
~ ~-t
Qf-f-.E
<
~
2i:
0
--
~
1
\ .H91l
L
II'"
- Nu-i rau pentru nceput - i-am spus - sa te preocupi un
an ntreg cu "sinuciderea". latii ata!;area de ideal care aparea
rot timpul. lubirea genereaza ~i spiritualul ~i materialul.
lubirea este dreapta ~i stnga. Prin iubire se poate unifica tot
ce vrei ~i se pot mpaca cele mai flagrante contradictii. Daca
omul este orientat, nu spre iubire, ci spre spiritualitate, se
considera pacat tot ce i se opune adica aspiratia spre
materialitate. Atunci, detinerea banilor devine un pacat, porni.
rile sexuale, la fel, dorinta de a realiza mult ~i a detine mult
este condamnata. Vi s-a cultivat din copilarie traditia spirituala
~i, simultan, vi s-a inoculat otrava suprematiei sale asupra
iubirii. lar utilizarea incorectii a sistemului meu poate fi foarte
periculoasa. Mi se pare ca ntr-un asemenea caz este de pre-
ferat sa nu apelati la el.
- Bine, acum am nteles ca dorinta de a avea 0 fericire
omeneasca nu este un pacat. Dar ce nseamna atunci ata~area
,de vise, sperante ~i idealuri?
1,
i explic:
- Daca dumneavoastra, pur ~i simplu, doriti sa obtineti
,- mai mult dect altii, este normal. Dar daca' dumneavoastra
realizati ceva pentru a umili pe cineva, pentru a va razbuna pe
\:. cineva, pentru a dobndi 0 superioritate asupra cuiva, adica n
dorinta dumneavoastra, de la nceput, se na~te agresivitatea n
relatie cu iubirea ~i oamenii, atunci ea este ata~area denazu-
inte, de proiecte, de viitor. n acest caz viitorul se nchide ~i nu
vi se va permite sa obtineti <;eeace vreti sau, n cazul atingerii
telului, puteti sa va pierdeti sanatatea ~iviala. ,
0 adolescenta mi-a povestit despre 0 situatie foarte inte-
resanta n care s-a aflat.
27
l
 Su Qe1;~
~~~~
~
c::
j
~-
-
=-=-=

U9LZ
r--
.-' ~- --
".
1

- Am nceput sa ma rog - spunea ea - ~i am sim\it apoi ca

pur ~i simplu zbor. A trecut un timp ~i cu ct ma rugam mai
3. Sa nu cau\i vinovati.
mult, ncepeam, nu se ~tie de ce, sa ma gndesc tot mai mult la
4. Sa accepti lumea ~i oamenii a~a cum sunt. Lumea se
~
na~te din iubire, se umple de iubire se stinge n iubire ~i devine
bani. ~i asta pna la frenezie, tara a ma putea desprinde. lar
iubire.
daca ncercam sa distrug aceste gnduri, Sa le alung, era ~i mai
rau. Ceva diabolic, de-a dreptul. Apoi disparea orice dorin( de . Unii, din pacate,analizeazadetaliile n caI1ilepe care le-am
scris, uitnd principalul. ~i dimpotriva, altii, citind 0 carte, pot
a ma ruga. ncetam sa ma rog ~i-mi era mai bine.
avea perceptia esentialului ~i, n principiu, pot renun\a la,
- Dumneavoastra nu va ruga\i lui Dumnezeu ~i iubirii ci
celelalte caI1i.
! 1
spiritualita\ii - i explicam eu - adica la nceput, va ruga\i lui
1 Doua exemple pe care mi le-au povestit pacientele mele.
Dumnezeu ~i de aceea zbura\i de parca a\i fi prins aripi, treptat
Prima mi-a redat istoria surorii ei:
nsa se implica, n dumneavoastra, con~tiin\a, iar spiritualitatea
:1 excludea iubirea ~i dumneavoastra nu sim\ea\i acest lucru. - Sora mea avea cancer n stadiul al patrulea. ncepuse 0
l,II activa dezintegrare a tesuturilor ~i avea dureri cumplite. n
Pentru ca saltul spre dreapta sa nu va destabilizeze, va arunca\i
iunie a trecut pe morfina. 1 s-a administrat trei luni. Starea se
intuitiv spre stnga, spre materialitate.
agrava tot mai mult. n septembrie i-am dat sa citeasca prime le ,.
- ~i ce era sa fac ? Cum sa ma rog?- rn-a ntrebat ea plina
doua volume ale dumneavoastra. Le-a citit, a nteles multe ~i
de uimire.
1 si-a revizuit multe din viata ei. I-a fost mai bine dar continua
- Pur ~i simplu trebuie sa n\elege\i ca iubirea poate fi ~i
sa ia morfina. n decembrie sora mea a renuntat la narcotic.
i"

1
. imorala ~i lipsita de bani, ~i ca prin aceasta
nu va suferi nici 0
- S-a adresat medicilor pentru un nOi! consult. Doctorii au fost
dauna. Dar banii ~i moralitatea tara dragoste se duc pe apa
~ocati - nici tumori, nici metastaze nu mai erau. Dupa nca 0
smbetei.
luna a sunat la biroul dumneavoastra ~i i s-a vorbit destul de
0 doamna dupa ce a citit toate caI1ile mele ~i a vzut'"
brutal. Mi-a spus ca nu mai crede n caI1ile lui Lazarev, nu mai
videocasetele cu prelegerile mele mi-a marturisi!:
crede n Biblie. Dupa doua luni sora mea a murit de cancer.
- Totul este incredibil de complicat, ~idificil de n\eles.
- Totul este incredibil de simplu, - i-am raspuns eu - tot - Sora dumneavoastra a citit doar doua caI1i- i explic eu
- din cartea a patra se n\elege ca nu este admisibil sa venerezi
ce am scris poate fi rezumat n cteva fraze: 1

idealurile, spiritualitatea, nobletea. De~i cancerul i disparuse,

1. ntotdeauna ~i oriunde sa pastrezi iubirea pentru
cauza mbolnavirii ramasese. lubirea ~i spiritualitatea erau
Dumnezeu ~i s-o cre~ti. 1

pentru ea acela~i lucru. 1 s-a dat 0 proba prin umilirea spiri-

2. n toate sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu, sa sim\i r,
tualitatii ca sa-~i pastreze iubirea. Nu a trecut-o. ~i pentru a-~i
voin\ Lui Suprema. ~ .
salva sufletul, a murit. Trebuie n\eles ca sperantele ca ~i ~-'

28
29

t
 .-
~u t'II ~
~

"t
~r-r-.E
+'-~
B-
~
i:C
;:5
-
.--
==---==

,.

T-
U911

-",
deziluziile sunt notiuni perfect omene~ti. Sperantele ~i deza- '~"
.Astiizi s-au modificat gnd1frile dumneavoastra ~i nu exista
magirile sunt functii ale con~tiintei. De aceea nu se poate sa
j:antia ca mine nu vor reveni cum au fost. Daca aceste
speri ~i sa te deziluzionezi cu privire la Dumnezeu. Dumnezeu
poate fi numai iubit.
~uri :. apartin personal, sentiltlentele dum~eavoastra sunt
~la~1 tlmp ~I sentlmentele copulor ~Inepotllor, ale apropi-
0 alta pacienta mi-a povestit despre prietena ei. Aceea avea
~,dumneavoastr. Sentimente le agresive Ii distrug pe cei
probleme cu sistemul uro-genital ~i ele se complicau. S-a
,piati, ln timp ce sentimente le bune Ii salveaza.
adresat medicilor ~i i s-au Tacut analize. Diagnosticul era Tara
! Cnd am fost ln Israel mi s-a povestit urmatorul caz.' Un
speranla. Cancer, metastaza avansata, operatie inutila. Femeia
~I avea cancer ~i se stingea Incet. Medicii s-au aratat
a venit la prietena ei ~i i-a comunicat ca este condamnata ~i ca
.tincio~i. Copilui avea un fotbalist preferat ~i a rugat-o pe
trebuie sa se pregateasca de moarte. "Daca tot trebuie sa mori,
- i-a spus prietena - cite~te aceste carti", li vor u~ura
pa lui s-I ajute s-~i vada idolul. Fotbalistul a venit ~i a stat
"

'

r sufletul". n trei zile bolnava a citit toate cartile mele. Dupa

,.vorba cu baietelul. Apoi ~i-a adus toata echipa. Ei au Inceput
,:,

.Jaca vizite. Starea copilului s-a Imbuntiltit. Ulterior fotba-

Il1 nca patru zile a venit la consult. Dupa repetarea analizelor nu
.J-auentele
luat pe copil la meciurile lor. ~i copilul s-a Insnato~it.
' ' "

Il' mai avea nici tumori, nici metastaze. Medicii au dat din mini ''
1:, de bueurie, de dragoste au Tacutceea ce nu a putot r
'

I'1 , ~i au presupus ca au Incurcat radiografiile. ,

.,
,

l
' , Il
, ,
'
" 'un specialist.
De ce un om se poate schimba iar altuia i este mai u~or sa
, ,

1',1 'J ' ' ' tmi amintesc

#lml de 0 scrisoare extraordinara citita de mine
se mbolnaveasca ~i sa moara, nu pot Intelege nici pna astazi. C
,
'1 ,,
,~:' ~a , ,
din reviste.
. Ceea ce am Inteles am expus aiei. Dar simt ca ln spatele
I
,

III, Wi,
l
'~~n tnar, avnd sotie ~i copi!, a suferit 0 fractura de
acestor lucruri se ascunde ceva mai important. Cteodata se
.~a ~i a ramas tintuit la pat. Medicii au spus ca nu va mai
configureaza opinia ca omului i se Inchide capacitatea de a
1.'" PJiJea sa mearga ~i asta pentru totdeauna. Du~' un timp el a n-
dori sa se schimbe. Se pare ca suferintele, bolile ~i mortile ;'
' '' t sa se sinucida. ~i atunci sOlia i-a spus ca nu-I va parasi
'.
'

purifica sufletul mai bine dect metoda mea. ~i daca omul nu al

~
'"
;c.: ,,
,odat; daca va muri ~i ea va muri 0 data cu el. ~i n aceea~i
'

trecut probele feluritelor Incercari nu i se permite sa Inteleaga

,

l,1
,
.:'
".,
,"" ', , n salon, nelund n seama prezenta martorilor, au avut
"

~Isa pnmeasca ceea ce i spun. "

c, f,contact sexual reu~it. Dupa cteva luni s-a ridicat din pat ~i
Apropo, multi nu pot sa se vindece deoarece a~teapta
'iI,' '~put sa mearga.
rezultate prea rapide. Dupa cum mi-a spus un pacient:
';~:.Trebuie nteles 0 data pentru totdeauna un lucru simplu: nu
Il, - Lucrez de trei zile cu eu-I propriu dar Tararezultat. " ~sta boli incurabile.
- Dumneavoastra, ln ultimele trei vieti, v-ati comportat "~.n masura n care putem sa pastram n suflet starea de
incorect - i raspund eu - ~i vreti ca ln trei zile sa schimbali i ~urie ~i iubire yom putea sa nvingem treptat orice boal.
1
30
31 l
1
i.
 .-
~u
~
-+~
CI E..:..; i:i
a:::~I1):::
CC~f-..<::
~
1i:
..:
u
--
~....
=-=

.,-,. H9J.l
--
""
.r l
Apropo, cnd sunt ntrebat cum se constata daca un Om
nainteaza corect sau nu, raspund: u de mult rn-am intlnit cu 0 femeie.
"Intensificarea contactului cu Dumnezeu se percepe ca 0 Am fost la consulta(ie la dumneavoastra de cteva ori -
stare de bueurie ~i iubire ce nu depinde de nimic, indiferent de . spus ea.
ce s-ar ntmpla. Sa ~ungi la starea aceasta este uneori foarte . J
cerc sa-mi amintesc, dar nu ~tiu de ce nu reu~esc. ClUdat,
greu. ~i daca unul din cei apropia(i te ~uta pe acest drum, el se
0- 'bicei re(in un pacient chiar daca a fost a singura data la 1
scurteaza considerabi 1". of '., ~i a revenit dupa c(iva ani.
n principiu, i ~ut pe pacien(i n acest sens. Utilizez '. . To~
jj~ Am avut lupus eritematos -mi amint~~te ~emeIa. '
cuno~tin(ele ~i experien(a
acumulata, , .ul se recompune. Cum sa nu-t' amll1te~tl. Ea II1cepusesa
corecta fa(a de lume. Ea S-a format n transmi(nd
mine trecnd0prin
atitudine
sufe- IUl:rezecu propria persoana cu mare greutate. ~I dozele man
rin(e ~incercari hormoni care i se injectau 0 ncurcau teribi!. Acum ~capase
asemanatoare.
Sunt ntrebat cteodata de ce nu exista ameliorari n ciuda *
de 30-40 kg ~i arata mai tnara, de aceea n-am recunoscut-o.
unor stradanii concentrate, Cauza fusese elementara: a nemasurata trutie interioara, un
ndelungate. Raspund:
adresat lui Dumnezeu ~i iubirii, ~i nu cauta(i "Daca ave(i
vinova(i v-a(i 1
;.r:f" uria~ de preten(ii fa(a de.barb~(i ~i fa(.a de s~ne..Toate
deja rezu/tate, ameliorarea a nceput. Este 0 chestiune de timp r 1
a~stea s-au transmis copiilor. Fllca e, putea sa moara ~Ipentru 1
ca lucrul sa devina evident. Una din problemele principale ce salvarea ei marna trebuia sa se mbolnaveasca. De aceea nici
mpiedica transformarile rapide se dovede~te a ti impuritatea \PI tratament n.ar ti putut s-o ajute pe marna. La ncepu_t,
sufletelor urma~ilor". , '~meii i-a fost extrem de greu sa lucreze cu eu-I propnu. Apa.
"Pe copii, nepo(i ~i stranepo(i este greu
sa-i "murdare~ti" - le spun eu pacien(ilor
- sufletele lor sunt ~u perioade de agravare, foarte' puternice, dar ea nu a dis-
destul de bine protejate. Pentru ca "murdi:ria" sa treaca n ~rat. ~i treptat totul a nceput sa se schlmbe.
,.
sufletu/ lor trebuie sa purta(i multa vreme supararea sau - De un an nu mai iau nici un medic"ment dar le spun
~j,
dorin(a de razbunare, sa titi nemul(umit de lumea ncon~ .
-
~torilor ca iau, pentru a nu-, supara. Sp~~e(l-m''. - ma- .
'~t~ea-
juratoare ~i de oameni. Dar daca i-a(i bf, ea - care este acum starea ~ea, 0 vede(I.1I1~Ianul subt,l .
"murdarit" va ti greu sa-i
cura(a(i. Chiar daca v-a(i schimbat radical, puriticarea sufle- - Sa va spun ca este buna, nu pot - Il raspund. La dum- \
telor copiilor, nepo(ilor neavoastra totul este normal, la fel ~i la tiica dumneavoastra
~i stranepo(ilor nu se va petrece ime-
diat. Trebuie sa treaca un timp care sa garanteze stabilitatea dar viitorii dumneavoastra nepo(i au 0 mul(ime de probleme.
schimbarilor dumneavoastra A.~ nct va trebui sa mai lucra(i asupra dumneavoastra.
interioare. Iara~i, pe ct de
ireversibil a(i hotart sa merge(i nainte, pe att de repede se mi amintesc cum s-a desIa~urat evolu(ia omenirii.
Vor puritica urma~ii. nainte se considera ca este 0 fericire sa te odihne~ti ~i sa
nu faci nimic. Iar munca era 0 ocupatie chinuitoare, ex-
32

33

1 " t'
 .-~u e:s
,*,-"",-..
l,
,1
1
tenuanta. Acum aceste opinii au nceput sa se reorientezespre
sensul opus. Dar ~i-n ziua de astazi lucrul cu propria persoana,
t volumul de cuno~tinte receptate era mai mare. ~i cu ct do-
l'
il'
schimbarile profunde, individuale, pentru multi se dovedesc a
1: fi 0 munca incredibil de dificila, de chinuitoare. Iar adevarata
'II
fericire este considerata simpla fructificare a celor date de la
Il natura. Treptat vom ajunge la concluzia ca fericirea reala este
nu fructificarea mecanica a ceea ce ai, ci transformarea pro-
IIIII!
prie, de fiecare secunda, ce ajuta la intensificarea aspiratiei
ciitre iubire ~i Dumnezeu.
!IIII
Il
'>e ~ ~
il
1 n luna noiembrie a anului 1997 ati tinut un seminar n
Ii
1 Sankt-Peterburg. Care a fost sensul acestui seminar?
ScopuI meu este urmatorul. Omul cite~te cartile mele, se
Il
uita la videocasetele cu prelegerile mele ~i rezultatuI ar trebui
sa fie identic cu cel de dupa 0 consultatie la mine. Atunci, voi
Il: putea sa ajut un numar nelimitat de oameni. Eu i consult pe
cei care au Tacut toate acestea dar nu au ru~it sa-~i ndrepte
i situatia. Analizez de ce persoana nu a reu~it sa se corecte
l, singura. Ulterior, informatia respectiva intra n cartea urma-
toare. Cnd am nceput sa lucrez ca bioenergetician am vazut
ca fiecare dintre colegii mei are experienta lui, cuno~tintele lui,
secretele lui. Exista 0 concurenta ~i nimeni nu-~i dezvaluie
secretele. M-am decis sa procedez invers. Sa mparta~esc tot
ce ~tiu. De ce am Tacut-o ? Raspunsul este foarte simplu.
Aceasta ma mpingea nainte, spre noi cercetiiri. ~i am consta-
tat un fapt curios: cu ct ofeream mai mulla informatie cu att
34
-.Jo:::::
~ -t.9-
CQE-<E-<.E
~
c
0;:
- =--
~
H91Z"
-".
ream mai intens sa transm it ceea ce aflam, cu att informatia
primita se condensa ~i calitatea ei era mai nalta.
Oamenii care au venit la seminar intentionau sa ajunga la 0
consultatie ~i n loc de a~a ceva, s-au tinut prelegeri timp de
cinci zile, nainte de a-i primi. Am vrut ca la consultatie omul
sa vina deja sanatos. A fost 0 ncercare de a-i nvata pe paci-
enti sa lucreze cu propria persoana n mod autonom. Semi-
narul s-a deosebit de prezentarile mele anterioare prin faptul ca
t,
oamenii au venit mult mai pregatiti. Astfel se pot accelera pro-
cesele karmice ~i obtine schimbari ~i grade de purificare mult
mai profunde. Dar nauntrul sau, persoana trebuie sa fie bine
pregatita pentru un asemenea seminar.
Fara sa vreau mi-am amintit de un dialog pe care I-am avut
nu de mult.
Femeia care statea n fata mea m-a ntrebat solemn:
"Va voi povesti acum tot ce s-a petrecut cu mine dupa
seminar. n toate cele cinci zile I1care ati tinut prelegeri, am
lucrat din rasputeri cu mine. Starea mea s-a mbunatatit ~i la
sfr~it mi-ati spus ca la mine totul s-a ameliorat. Numai ca
urma~ii nu-s n regula ~i trebuie sa continuu lucrul. M-ati
prevenit ca revenirea "murdariei" unna~ilor la mine poate
provoca probleme destul de serioase. M-am pregatit dar nu am
prevazut ca vor fi de asemenea natura. Sotul meu, un om
inteligent ~i cultivat, a venit acasa beat, cnd eu dormeam deja,
m-a luat de par ~i m-a scuturat ca pe un pom cu fructe. ~i a
nceput sa-mi faca morala ~i sa ma educe. Dimineata I-am luat
la ntrebari, nu-~i amintea de nimic. A~a a trecut 0 saptamna,
doua, trei. Eu rabdam, nu ma tradam prin nimic. ntelegeam ca
35
~
 ...............
.-
QU = os':R ~ ~
-
~~~~ ~

,1
~-
H9a
i, ...~ >-i---
1
~.",
i i

vine "murdaria" de la urma~i ~i trebuie curaat. Dar parca

n copii ~i nepoi. Am eliminat nemulumirea faa de lumea
prea se lungea purificarea mea. Simeam ca nu mai suport.
M-am dus la paracliserul Blajinei Xenia, am pus 0 lumnare
. nconjuratoare ~i faa de dumneavoastra de asemeni ~i totul a
,j'l" revenit la normal. Singurul lucru care a ramas a fost 0 dunga 1
,1 pentru sanatatea souluimeu, m-am rugat. Dupa 0 saptamna
vnata pe deget. "Va ine soarta nepoilor - i-am spus eu -
l'
l,I',
I

sotu) a venit cu un buchet de flori ~ia inceput 0 viaa normala.

daca ncepei din nou sa va obraznicii pot sa apara iar pro-
"II/ Dupa un timp iar ai avut 0 prelegere, m-am hotart sa va bIeme", Da, simt asta", a reCUnOScl.It ea.
. l,
scriu un bilet. Prezentarea mi-a placut. Dar n fata dumnea- "
Mi-am amintit un episod interesant legat de prelegere. 0
'
1
.
voastra se afla 0 gramada de bileele ~i pe al meu n~ I-ai citit.
'1 data am cunoscut un tnar ~i i-am spus ca nivelul orgoliului la
1
Dupa acest episod am plecat u~or suparata. ntrebarea era pen-
'l' el este foarte nalt. ,,~tii ce,.mi s-a ntmplat la conferina ? -
tru mine foarte importanta iar dumneavoastra nu ati citit-o
Il i mi-a povestit el - cnd a nceput prezentarea, 0 fora parca ma
.,1
Il'' Deodata au nceput sa-mi amoreasca minile ~i pi'cioarele: mpingea afara din sala. Nu puteam sa stau ~i gata. Am strns
Il
Debutul starii era a~a: iau un obiect ~i nu pot sa-I in, toate mi din dini, m-am agaat de braele fotoliului ~i am gandit: nu
i"I'
cad din mini. Picioarele mi amoreau mai jos de glezna, pur plec, ramn. Apoi parca m-a lasat dar la sfiir~itul conferinei
III
I,I( ~i simplu nu puteam sa merg. Toate articulaiile picioarelor au cnd ai propus sa ne adresam n gnd lui Dumnezeu ~i sa ne ri
Il nceput sa scrie de parca s-ar fi tumat nisip n ele. Genun- rugam, parca mi-ar fi tumat cineva nisip n creier. N-am putut
1, chii ~i articulaiile coxale au nceput sa ma doara rau, mai ales
1 nici macar mental sa alcatuiesc un cuvant".
,1
noaptea. Mi-am amintit: ai spus la curs ca se produce 0
Am reflectat ca muli ~i-L nchipuie pe Dumnezeu ca pe un
III
accelerare a proceselor ~i ca se J~tensificanu doar binele ci ~i
bunic blajin, daca ai venit la el imediat iva da 0 bomboana.
ranI. De aceea la 0 conferina nu trebuie sa vina sau sa stea n
Niciodata, nici un fel de reprezentari ale lui Dumnezeu nu vor
sala cei care nu sunt pregatii. Un timp dupa prelegere starea
fi exacte pentru ca ele decurg din con~tiinla iar ea este secun-
se menine ~i un comportament incorect poate da probleme
dara. Numai sentimentul iubirii poate da aceast reprezentare.
mari. Am intrat n panica mai ales cnd au nceput sa mi se
umlle minile iar un deget s-a nvineit. Medicii au nceput sa-
mi Sugereze 0 amputare. Erai atunci n America ~i am suna\ la
'Ito ~ ~
biroul dumneavoastra ~i am rugat tare mult sa mi se dea
numarul de telefon din America. lar cnd v-am sunat mi-ati Stimate S.N. ajutai-ma va rog, dai-mi uu sfat. Mama
Il mea ~i-a pierdut memoria ~i de peste 0 jumatate de au uu
spus ca minile sunt n relaie cu aptitudinile, picioarele c~
1,1 soarta ~i ca trebuie anulate toate preteniile faa de oameni ~i ne recuuoa~te, pe miue (fiica) ~i pe fiul ei. Couform caryii
faa de sine inclusiv. Mi-ai spus ca orgoliul este nca prezent dumueavoastra se poate spuue ca au tradat-o maudria ~i
1
supararea. Am insistat de muIte ori sa-~i ierte soul pentru '1
,1
11
36
37

;'JJ
 .-
~u = ~t&
aH
::::::

f-:E
;5
~
u
-
-=

.. _~""""'d
J.. - .H91?:
-'"
ca s-au despartit (acum 26 de ani) dar ea tot nu I-a iertat.
~
.~\
\,
fi lipsi(i de toate valorile umane. Atunci n sutletul nostru va
Aj utati-ma cu un sfat.
cre~te cantitatea de iubire fa( de Dumnezeu $i 0 parte _dinea
. va fi cedata pentru salvarea copiilor $i nepotilor no~tri. ln ma-
Il Viitorii copii ai fiicei care mi-a scris biletul sunt lipsiti de
" ! ' sura n care copiii ~i pot revizui atitudinea fata de lume, $i pot
vitalitate. Cauza - trufia, cramponarea de aptitudini, idealuri.
umple sutletul de iubire ~i 0 pot oferi viitorilor copii, ei vor
de omul ndragit. Pentru a na$te copii sanato$i trebuie sa treaca
l"II putea sa-~i ajute ~i parintii.
proba ne$ansei, njosirii, a necazurilor sortii. La nivel con$ti-
'1
,
1 ent, fiica va suporta ncercarea 80%, iar subcon$tient 20%.
1
'' ' l'l'
1
Pentru a se na$te un copil sanatos trebuie 50%. Adica fiica
'!)8 ~ ~
1
poate nici sa nu simta ca nu a trecut proba iar copiii vor fi
1

'1

!'
"
Il "

bolnavi. Copiii preiau karma parintilor $i depind de ea. n ntrebarea 0 pune un tnar de douazeci ~i cinci de ani.
1
.1

cazul n care copilul este bun nauntrul sau $i plin de iubire, Marna mea are pietre coraliforme la rinichi. Su nt foarte
'1

, '1 negativul venit de la parinti nu patrunde adanc n biocampul periculoase, de aceea nu pot fi eliminate. Eu sunt primul
"I copil al ei, al doilea s-a nascut tara degete la mini. De ce
'
I:'
Il sau. lar n perioadele critice pentru sanatate, raul este respins.
I
l,
Acela$i lucru se petrece daca orientarea copilului este corecta, poate fi legata aceasta? "
i',l'
$i mbunatate$te caracterul $i conceptia despre lume. ntr-un
'1 limbaj simplu cu cat a fost mai pacatos n viata anterioara $i n Problemele la rinichi nseamna trufie. Cu cM pretentiile fata
'I,; cea prezenta, cu atM pacatele parintilor patrund n sutletul lui . de lumea nconjuratoare ~i oameni sunt mai mari, cu atat
l'' $i provoaca boli $i nefericire. Daca $i copilul $i parintii ghemul agresiv din subcon~tient'cre~te mai mare. Cand aceasta
'1" ncearca sa se schimbe, "murdaria" karmic1 se destram ca un agresivitate patrunde n profunzimea sutletulUl atunci nu se
1
fum Tara sa faca rau cuiva. n cazul de fa( mama fetei nu a mai adreseaza oamenilor$i lumii, ci lui Dumnezeu. Are loc
vrut $i nu a putut sa se schimbe, sa-$i ierte sotul prin care i s-a atunci 0 ntoarcere ~i se declan$eaza progrJmul autodistrugerii.
Ii'
, !
i dat proba purificarii. Cauza a fost 0 prea mare dependenta de Pentru ca acest program sa nu distruga urma~ii $i sa afecteze
l' aptitudini, idealuri, adica de con~tiinta. Aceasta depen~enta s-a vietile viitoare, el se converte~te n boli ale trupului, n princi-
,,1

transmis fiicei ~i nepotilor. Pentru a salva nepotii trebuie sa se
1
1
1
ia lucrul de care se aga( sutletul. Trebuie franata con~tiinta.
Slabirea memoriei blocheaza aptitudinile, intelectul, idealurile
~i spiritualitatea. n primul rand, se salveaz urma~ii. Pe cat
i-am lipsit pe urma~ii no~tri de dragoste, pe atat de drastic Yom
1
pal atacuri asupra capu lui ~i sistemului urc.-genital. 0 varianta
de crutare a blocajului se manifesta pe nveli$urile tegumen-
tare ~i in disfunc(iile intestinului. Se intiimpla mai des la copii.
La omul cu 0 interioritate aspra, nver~unata, sufera n special
rinichii. Daca nivelul orgoliului nu este mare, n rinichi se
formeaza nisip, pentru nivel mare se formeaza pietre care pot

l' 38
39 1
ill
Illi' 1 I!.
 .-
~u
~ Q -+::::::
E..:..;
g;j~~.E
i:i.
:
~
CS
-
=

'1 I-~
'\4:-"""
.
.H9ll
'i

l r
l' I!II fi eliminate. Daca nsa nivelul trufiei este periculos pentru
!
supiirarile pe care le prime~te aceasta femeie, cu att are mai
Il
l' urma~i ncepe formarea de pietre ce nu trebuiesc ndepartate -
I multe ~anse sa se purifice ea ~i sutletul copilului sau.
pietrele de fonna coralica.
illlli!11 n patru vie!i anterioare femeia ~i-a idolatrizat so!ul ~i
. l n planul subtil al mamei, se vede 0 cantitate imensa de
! I' preten!ii fa!a de sot. La exterior, ele pot fi logic, fondate. Dar
sentimentul era de asemenea proportii ncat nu a putut sa
1:111
Il ndure umilirea so!ului. ntrucat a venerat valorile omene~ti,
perturbarea logicii umane nseamna implicarea celei Divine. \ .
" l'!!' Mama dumneavoastra nu a n!eles ~i nu a acceptat acest lucru.
tot ce a adorat i-a fost luat SO!UIUl.Daca a venerat mora 1Itatea
lui, el s-a comportat josnic, daca intelectul, atunci fie ca el a
l, n fiecare clipa ea ~iproteja nu iubirea, ci aptitudinile proprii,
n~elat-ofie ca I-aun~elatal!ii pe el, daca aptitudinile- atunci
principiile, intelectul, demnitatea sa. Pentru ca al doilea copil
;, Il
a fost un urmarit de ne~ansa sau i-a otravit viala ~i a umilit-o
sa supravie!uiasca a trebuit drastic miqorata dependen!a de
1 mereu. Nu a n!eles ca este pentru purificarea ei, pentru elibe-
aptitudini ~i intelect. Aptitudinile sunt n rela!ie cu mainile. n-
Il rarea iubirii de contopirea cu valorile umane, s-a suparat tot
[l,' trucat n cazul de fa!a dependen!a a depa~it nivelul letal ~i a
timpul ~i ~i-a dispre!uit so!ul. Copiii care nu au sus!inut tendin-
l' patruns adanc n subcon~tient, blocajul a fost mai dur - absen-
!a de a-I judeca pe tatal lor, n viala ulterioara s-au nascut
1'\'
1 1
!a degetelor de la maini. Dar cauza principala rezida n cele
trei vie!i anterioare. ~i karma este mai degraba a copilului
siinato~i, iar cei care ~i-au urmat marna au fost condamna!i la .-
il boala.
',1
decat a mamei. Daca n vie!ile anterioare el a manifestat 0
! nseamna ca totul ncepe de acolo de unde iubirea ome-
agresivitate prea puternica fa!ii de iubire ~i 0 sus!inere rigida a
neasca ne orbqte ~i ne mpiedica sa-I vedem pe Dumnezeu n
!II!!
,1
valorilor omene~ti, mamei s-ar putea sa nu i se permita sa . tot ceea ce iubim. Cu cat barb&tul iubit de 0 femeie este mai
treaca proba. A~a se ntampia ntr-o situa!ie obi~nuita. Dar
1 tolerant, mai spiritualizat, mai complex, cu atat situa!ia este
l'II adresandu-te lui Dumnezeu se poate schil1ba ~i vindeca totul.
mai periculoasa pentru ea ~i urma~ii sai.
Informa!ia este pentru viitoarele mame. Daca n vie!ile trecute
,,1 Cu cat barbatul vede n toate Divinitatea, cu cat I simte
copilul s-a nascut gray bolnav, atunci ~i n viala prezenta are
mai mult pe Dumnezeu n sine ~i eu-l lui nu depinde de
aceea~i tendin!a. Daca mama nu este pregatitii sa lucreze
nveli~ul omenesc cu toate valorile lui, cu atat reprezinta 0 mai
asupra sa, se prea poate sa nu i se dea 0 ncercare ~i 'ipilul se
mica primejdie pentru femeia care I iube~te. De aceea ~ansele
va na~te bolnav. Dar daca ea .este gata sa-~i pastreze iubirea,
unui om de~tept, talentat dar brutal de a avea urma~i sanato~i
diminuand dependell(a fa!a de tot ce este omenesc, sa vada n
sunt mai pu!ine. Acest lucru i vizeaza atat pe barba!i cat ~i pe
toate voin!a divina ~i sa nu caute vinova!i, atunci i se va da 0
femei. Dar dragostea nu alege. Daca femeia s-a ndragostit de
proba pe care depa~ind-o se va schimba pe sine ~i propriul
copil. ~i cu cat este mai pu!ina logica n neplacerile, jignirile ~i un om de~tept ~i brutal, pe de 0 parte il transforma prin iubire,
pe de alta I vindeca umilindu-I, jignindu-I. Cu cat se va purta

40
41 1
1

.-
i:>U
mai omenos cu el cu att mai rau va fi pentru amndoi. De
aceea dragostea nu trebuie sa depinda de cumsecadenie ~i
)
1 rinichiul ~i i s-au facut cteva opera(ii a revenit la nivelul
idealuri. Dar iubirea trebuie ntotdeauna sa fie mai multa. Cu
ct oamenii ndragosti(i sunt mai predispu~i sa se ierte reci-
proc, sa simta ca tot ce este omenesc este secundar, cu att se
ajuta ~i se salveaza unul pe altul ~i pe urma~ii lor.
')u ~ ~
Surorii rnele Lio.ba i-au scos un riuichi ~i are pietre la
vezica biliarii. Curn s-o aj nt?
Exista cteva niveluri ale valorilor umane. Primul este
nivelul material. Dependen(a de el genereaza oameni lipsi(i de
principii, josnici, zgrci(i, cu caracter carpanos. Primul nivel
spiritual I constituie rela(iile, aptitudinile, intelectul. Depen-
. den(a de rela(ii na~te gelozia, suspiciunea, irascibilitatea. De-
penden(a de aptitudini ~i intelect duce la 0 autopre(uire prea
mare, la dorin(a de a-i oprima pe ceilal(i, de a-i (ine cu 0 mna
~fi~ .
AI doilea nivel spiritual, mai nalt, este dat de noble(e,
principii, idealuri, vise, (eluri, speran(e. Dependen(a de ele isca
un conflict permanent, nemul(umirea fa(a de lumea nconju-
ratoare ~i oameni. lar agresivitatea se poate dezvolta foarte
ncet dar ~i la scara mare.
AI treilea nivel spiritual ~i mai important este morala
sim(ul estetic, adica spiritualitatea trecnd deja n dragoste~
fa(a de oameni. Sora dumneavoastra are fa( de rela(ii 0 depen-
den(a minima. Dependen(a fa( de aptitudini a fost de ~ase ori
42
~ ~-
~
0 -+::::::
E~ i:i. ~
-
~r=~. G
U9LZ
--,
r
mai mare dect cea mortala. Dar dupa ce i s-a ndepartat
normal. Daca eu nu pot sa primesc izbavirea ~i purificarea prin
jigniri ~i suparari din pat;tea altui om se poate sa nu mi se dea
1
a~a ceva, ci direct boala.
n acest caz, a~a s-au petrecut lucrurile. Dar daca orgoliul a
intrat n normal, ceea ce sta la baza lui - ata~area de idealuri,
cramponarea de viitor au ramas la acela~i nivel. ~i chiar ~i 1
acum depa~esc de ~apte ori nivelul letal. n cuvinte simple,
aCUlTI,sora dumneavoastr poate
primi. nereu~itele ~i necazurile sOr(ii ca ~i supararile ~i
umilin(ele. Dar nu va putea accepta tradarea, nedreptatea,
falimentul proiectelor ~i al speran(elor. lubirea ei nu va rezista.
,.
Vitalitatea viitorilor ei copii este de 7-10%, adica, practic, nu
au ~anse sa vina pe lume. Prin suferin(ele fizice se diminueaza
dependen(a fa( de toate valorile umane, ~i materiale, ~i
spirituale. Primul lucru pe care trebuie sa-I faca sora dumnea-
voastra este sa n(eleaga ~i sa accepte suferin(a ca pe 0 puri-
ficare. Orict ar fi de straniu, daca omul (ipa, ura~te, este gata
sa-i bata pe cei care I-au suparat, lu.;rul nu este att de
periculos pe ct de periculos este sa nu te exteriorizezi dar
nauntrul tau sa te dezici de dragostea pentru oamenii care te-
au suparat. Sora dumneavoastra are tendin(a cea mai pericu-
loasa - sa respinga iubirea.
Noi cunoa~tem iubirea lui Dumnezeu prin dragostea de
oameni. Cu ct n sentimentele noastre este mai multa iubire
divina cu att avem mai pu(ine preten(ii fa( de oameni ~i 0
dorin(a mai mica de a ca Ica n picioare aceasta iubire, de a 0
renega. Pentru eliberarea de agresivitatea interioara sunt utile
43
t .111
;88 .b
QU
a +::::::p
~ -ij 8- ~
~ --
-
-=
~E-<r-J:: u

U91l

~.... ~-
J
- -
-' ---
".

nu numai cainta ~i rugaciunea dar ~i sinceritatea. Omul sincer trait din iubire dar pe urma ati nceput sa traiti din idealuri,
este mereu atras de acumularea iubirii. Un lucru important pe spiritualitate. Starea interioara a femeii se transmite sotului. 1
care trebuie sa-I faca sora dumneavoastra este sa simta ca eu-I s-a intensificat dependenta de idealuri, spiritualitate, au nce-
ei superior este etern, fiind Dumnezeu ~i iubirea, iar eu-I ei put sa se acumuleze mai repede supararile ~i aceasta I-a dus
secundar, legat de trup ~i con~tiin( se dezintegreaza periodic. treptat catre infarct. Cand s-a nascut nepoata ati mutat centrul
Cu cat ~i pastreaza iubirea fata de Dumnezeu, trecand peste atentiei asupra ei. A fost 0 proba pentru sotul dumneavoastra,
,1
neplacerile omene~ti ~i nchipuindu-~i toate njosirile posibile
1
pentru purificarea lui. Imaginea obi~nuita a lumii ~i logica de
legate de notiunile ei de etica, principiile ~i idealurile ei fiecare zi s-au destramat. Sotul nu a reu~it sa primeasca
1 ~.a.m.d. , cu atM va depinde mai putin de toate valorile umane, purificarea, n-a acceptat situatia ce-I mpingea spre iubire ~i
1
de eu-I ei omenesc. Mai putina dependenta - mai putina dumneavoastra nu aveti nici un amestec. Cand omul spune:
agresivitate. Se va elibera de agresivitate, va scapa de boli ~i
1
;i!
"Nu pot sa-mi iert" - nseamn c se cramponeaz de idealuri
necazun. ~i cu aceasta ~i dauneaza nu numai sie~i ci ~i celorlalti. Daca
Il
dupa moartea sotului toata veneratia dumneavoastra omeneas-
l,

'f>e ~ ~ ca, cu 0 forta dubla ati fi transferat-o asupra nepoatei, ea s-ar fi

r

I
,'l'
,
'I,
Il
deschis fa( de dumneavoastra, ar fi preluat toata "murdaria"
Moartea iubitului meu sot este legata de na~terea ne- karmica ~i pentm ea lucrurile s-ar fi terminat tragic. Dar a~a
1'1"
. poatei (a avut un infarct iar eu nu i-am acordat destnla
'l' - v-ati ntors de la ea nauntrul dumneavoastra ~i nu-i puteti
1
atentie, toata 0 canalizam spre nepoata). Acum am pierdut cauza vreun rau nsemnat.
III sensul vie!ii ~i nu pot s-o suar pe nepoata mea (3 ani ~i ntre oamenii care se iubesc ntotdeauna trebuie sa fie 1

1i, jumtate). Cum sa ma lupt cu mine?
l'
!Ii' Cu dumneavoastra nu trebuie sa va luptati. n vietile
anterioare ati iubit spiritualitatea ~i nobletea sotului mai mult
decat pe Dumnezeu din el. Dragostea dumneavoa\tra' s-a trans-
format ntr-una interesata. 0 femeie ~i iube~te barbatul pentru
1.
l, ca este bogat, alta pentru ca este capabil, alta pentru ca este
coreet.
~i cu ct dependenta este mai mare, cu atat mai repede vor
trebui sa piarda sotii lor valorile sau sanatatea. La nceput ati
~ Dumnezeu, ei trebuie sa se iubeasca pr:n Dumnezeu. Atunci,
~:
'';;
cu ct se vor iubi mai mult, cu atat aspiratia ctre Dumnezeu
\
va fi mai puternica. n cuvinte simple: n dragostea omeneasca
trebuie ntotdeauna sa existe 0 distanta, 0 deta~are fata de omul \
ubit. Dupa cum a spus un filozof: "Sa iube~ti nu nseamna sa
prive~ti unul catre celalalt ci sa privqti n aceea~i directie". Cu
cat depindeti mai mult de idealuri cu atat yeti venera pe unii ~i
nu-i yeti suferi pe altii. Anulati pretentiile anterioare fata de
oameni ~i fata de dumneavoastra n planul idealurilor ~i al
spiritualitatii. ndepartati-va de tot ce este omenesc n dum-

44 45

r
 '.~
QU =
~~r::::.E <0:;
u !!!!!!!!I!!!
~

.H9ll

~-- -4 -' --
'"
;1

neavoastra. Arunca(i-va principiile, idealurile, logica ~i con~ti-
inta. $i daca yeti reu~i sa va schimba(i yeti nutri senti mente
fire~ti ~i fa(ii de nepoata dumneavoastra tara sa-i dauna(i.
'J'o ~ ~
Stimate S.N. am urmatoarea ntrebare: feti(a mea are
zece ani, acum este bolnava de gripa (Iocalizata la stomac)
cu temperatura mare. Aseara mi-a spus un lucru ciudat:
"Nu ma simt pe mine. Parca m-a~ vedea dintr-o parte, ca
la televizor". Mi-ati putea cumva explica aceasta?
1
pentru salvarea copilului. Trebuie destabilizate structurile
spirituale din planul subti!' Aceasta nseamna bol;' ~i tempera-
il
turi ridicate ~i scoaterea con~tiin(ei n afara limitelor corpului!
Percep(ia informa(iei propriului corp scade drastic, imaginea
obi~nuita a lumii se naruie ~i aceasta i permite sa treaca prin
toate ncercarile din viitor. Dar aceasta activitate a nceput nu
numai asupra viitoarei marne ci ~i asupra viitoarei bunici.
nainte de concep(ie ~i n timpul sarcinii fiicei dumneavoastra
pute(i avea probleme mari pe partea ginecologica pna la
oncologie. n masura n care va yeti anula toate preten(iile
anterioare fa(ii de barba(i ~iorice umilire a propriei importante,
mai ales din perioada concep(iei ~i a sarcinii, fiica dum-

Temperatura nalta la copii, de regula, se explica prin neavoastra va putea suporta toate bolile ~i conflictele de viala. r
l' nereu~ite ale viitorilor copii. Temperatura se poate ridica tara Daca 0 yeti ajuta ~i cu 0 educa(ie corecta, sanatatea dumnea-
voastra va fi ~i ea buna.
Il':, cauze vizibile ~i men(ine un timp destul de ndelungat sau
Ii poate nso(i 0 anume afec(iune. Din moment ce viroza este
Il
.gastrica nseamna ca imuntatea din zona stomacului este 'J'o ~ ~
Il'\
1,1
slabita. Prin urmare tendin(a de a-I supara pe celalalt prin
Il gnduri, cuvinte sau de a se supara ea nsa~i este mare. Are Su nt rava~ita de 0 relatie dubla, sot - amant. Ba mi se
1
zece ani, ncepe maturizarea sexuala. [Jaca au debutat bolile , pare ca sunt gata sa-mi pariisesc sotul pentru celalalt, ba
'i .
se poate trage concluzia ca nu este totul n regula cu urma~ii invers. Totul se complica prin faptul ca ~i amantul are
ei. Cramponarea de idealuri a feti(e este de doua ori ma mare familie. Ca urmare nici pana astazi nu ~tiu la cine tin mai
dect nivelul critic. A mamei de doua ori ~i jumatate. Cores- mult. mi este' greu sa redau n acest bile tel toata febra r;.
punzator, agresivitatea subcon~tienta este mike n raport cu emotiilor dar, credeti-ma, traiesc ca \1 somn ncercand sa- .-..
barba(ii. lar copi]ul care trebuie sa i se nascii feti(ei este total mi sugrum toate sentimentele.
armonios. n planul subtil, fetita este mbra(i~ata de soarta
Probabil c a(i citit cartile mele fiindcii n prezent sunte(i
t
l", viitorului copi!. El poate avea ulterior probleme cu plamnii, ~"
inima sau stomacul. Cauza, 0 ata~are crescuta de idealuri ~i, echilibrata. Agresivitatea subcon~tienta, dependen(a de rela(ii, 't
Il'
corespunzator, 0 susceptibilitate marita, ncepe 0 activitate aptitudini, idealuri este minima. Parca totul ar trebui sa fie
Il
,1

46 47
'
'1 [1
..
l'
l ri
"i, .
-- .:
QU
a - o:f:'R
~~~~
;:;
~
-
~

=
l - ,J U9ll

l, "
L

normal ~i tara suferinle. Ma uit n planul dumneavoastra subtil. de incidenla. Cimitirul prin el nsu~i lini~te~te. S-a observat ca
$i vad imediat un mare necaz, boala sau moartea copilului oamenii ale caror case se afla n preajma cimitirului traiesc
,ri'
dumneavoastra. Personal v-ali pus n ordine dar pe copil n-ali mai mult. De parca omului i s-ar aminti n permanen! ca via-
reu~it. Dependenla lui de relalii este de ~ase ori mai mare dect la lui se va sfr~i, trecnd destul de repede. Dependenla de
cea letala, la fel e ~i dependenta de idealuri. nseamna ca fie va viala, cu toate valorile ei, se diminueaz n interior. Orice stres
schimbali n continuare ~i prin aceasta i schimbali pe copil ~i este suportat de om mult mai u~or. De aceea ~i starea de spirit
viitorii nepoli, fie trebuie sa traili ntr-o permanenta njosire a este mai buna ~i sanatatea mai robusta.
relaliilor ~i idealurilor. Cu ct va veli opune n interior acestei
situalii, va veli reline senti mente le, cu att lupta poate duce la ~ ~ ~
mbolnavirea sau moartea copilului dumneavoastra pentru care
va trebui sa platili pe urma. Situalia poate fi schimbata radical Stimate S.N., n anul 1944, la 20 martie s-a mpu~cat
nu prin actiuni exterioare ci prin transformri interioare. marna mea. Dupa ~aisprezece ani, la 19 martie s-a nascut
fiica mea. Nu are copii. Nu reu~e~te sa duca sarcina pana la
~ ~ ~ capat. Sfiituiti-ne, ce sa facem?

Stimate S.N., cnd ma at1n la dmitir nnde sunt Dependenla mamei dumneavoastra de relalii era de patru
nmormntati bunica ~i bunicul meu simt 0 at1uenta de ori mai mare dect cea mortala, de ~apte ori. Cnd
de idealuri
energie ~i ntotdeauna mi cre~te moralul pana ~i-n starile s-a naruit legtura ei cu lumea, relalia cu ceilalli oameni, ea nu
de indispozitie. De ce efectul este att de benelc asupra a putut sa accepte ~i sa supravieluiasca acestui fapt. Na~terea
mea? fiicei dumneavoastr, a oricrui copil, n general, este 0 m-
plinire a proiectelor, speranlelor, viselor. Daca na~terea s-a
Sufletele bunicii ~i bunicului se gasesc n alte lumi. La produs n apropierea datei tragice, este 0 semnalare a unei
dumneavoastra se produce un contact subcon~tient cu alta dependenle, la copi 1, similare cu a bunicii, pe de-o parte,iar pe
lume ~i dependenta fala de lumea noastra scadelDrusc, ca ~i de alta, moartea reprezinta 0 destrmare a relaliilor ~i idealu-
dependenla de problemele ei. Proasta dispozilie vine dintr-o rilor. Coexistenta acestor doua date a diminuat ntr-o masura
problema nerezolvata, din incapacitatea de a depa~i stresul. $i oarecare ata~amentul fiicei dumneavoastra la relalii ~i idealuri.
dupa cum, n parte, traili emoliile rudelor care privesc proble- Tendinla crescnda, la dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra,
mele dumneavoastra din cu totul ait unghi de vedere, ele va de a depinde de valorile omene~ti nu este nlaturata. Depen-
ajuta sa revizuili n subcon~tient faptele ~i sa ie~ili din zona lor denla fiicei dumneavoastra de relalii depa~e~te de doua ori, iar

48 49

.~
-- .=
QU
1:':1

-.......
-_r.J
--p
H9ll

1" >.J..-'

de idealuri de patru ori nivelul mortal. Cu cat dependenta este Cursul firesc al evenirnentelor a fost perturbaI. Acest fapt
mai mare cu atat posibilitatea de a detine vreo valoare se njose~te idealurile mamei ~i prin ea armonizeaza copilul.
l, nchide. Cand viitorul este nchis 100% , adica dependen(a de Trebuiau sa vina pe lume doi copii dar mersul evenimentelor 1
1
l' idealuri este la nivelul mortal, copilul nca se mai poate na~te, s-a schimbat, imaginea lumii pentru copil s-a naruit ~i
:!
dar daca nchiderea merge spre 200-300 de unitati ~i mai mult, reconstruit. Astfel i s-a blocat ata~amentul fala de idealuri.
apare fie sterilitatea, fie sarcina nu se tine, fie copilul se na~te Asemenea lucruri de obicei se petrec cand pe lume trebuie sa
bolnav. Trebuie sa va rugati pentru tot neamul ca sa vina urma~i armonio~i iar purificarea uzuala prin boli, trauma-
ndepartati, ca pe un blestem, dorinta de a venera relatiile, tisme, nenorociri nu este ndeajuns de eficienta ~i intra n
idealurile, omul iubit. Santelegeti un lucru simplu: dorinla de functiune metode mai subtile ~i neobi~nuite, pentru aducerea
a preamari orice valoare umana este dorin(a de a face din ele sutletului n armonie.
punctul de sprijin central al sutletului, adic de a le proclama
eterne ~i imuabi le. Ceva poate fi etern numai atunci cand nu se 'Je i.) ~
supune timpului iar pentru aceasta trebuie sa fie in afara ,.
limitelor temporale. Orice valoare umana insa este constituita Stimate S.N. vOidadesea, ara sa vreau, imagini cu morti
din temporalitate, spalialitate ~i materialitate ~i de aceea nu
sau nenorociri ale oamenilor apropiati. Din ce cauza? Eu
poate fi eterna ~i imuabila. De indata ce vreo fericire ome-
nsami mi simt dureros partea stnga a corpnlui.
neasca exprimat prin posesiunea unei valori anume devine Explicati-mi, va rog, ce se ntmpla?
1'1 llbsoluta, apare imediat dor:n(a de a 0 salva ~i proteja. De
1
1

dragul salvarii formei ncepe lupta cu conlinutul. Cu cat omul Aveli un contact puternic cu structurile ordinii superioare.
pierde mai repede obiectul veneraliei, cu atat sutletul lui se i
1
Rezerva interioara de spiritualitate depa~e~te nive lui mediu. ..-.
ncarca mai pUlin de agresivitate. ., . .
De aceea, daca veli ncepe sa va ata~ali de cineva, sa-l adorali, _..
. ... ,
,1

1
Ji.
..:.
,-&.,
1 acest om poate sa moara. Mecanismul este simplu. Daca iu- \ j~('t,.
~ ,
bim, adoram ~i ne ata~am de un om la nivelul superficial al i' .~
'Je i.) ~ con~tiintei, nu reprezint pentru el nici un pericol. Daca
adoratia patrunde la nivelul profund, poare aduce necazuri
Serghei Nicolaevici, nainte de na~terea fiului meu celuilalt omo El poate resimti acest lucru ~i se apara desta-
l, (11.04.90) am avut placenta dubla dar copilul a fost unul biliznd stratul prin care trece adoralia. Adesea actorii celebrii, -c.
1
1 singur. Are acest lucru vreo influenta asupra vietii ~i n ce cantretii se comporta vulgar, imoral. Oricat ar fi de ciudat
mod? este 0 ncercare de a se apara. Daca nu vor face a~a,
j
51 r
50 '~
1 >;..
 .-
~u cu
0 --J."-
E..:..; ci.
IX'::I
a:H-"r-..<::
:::
~
!;:
-<0::
u
--
...............-
-==-=

-~~--'. -'
.' ~~
J
-
H91.Z
,.
dependen(a valorilor spirituale ce Ii se atribuie va ncepe sa
subcon~tient un numar covr~itor de oameni, care nici macar
creasca brusc ~i respectivul om se poate mbolnavi sau muri.
nu ~tiau de existen(a ]or. Mul!i oameni, incredibil de talenta!i,
Protec!ia data de la natura este cantitatea de iubire fa!a de
venind n aceastii lume au putut supravie!ui nascndu-se inva-
Dumnezeu din sufletul omului celebru, acumulata n vie!ile
lizi sau gray bo]navi. Invaliditatea, aici, nu era 0 platii pentru
il anterioare ~i ntr-o oarecare masura n cea prezenta.
,1 ni~te pacate, dupa cum indic,a tradi!ia clasica indiana, ci 0
Daca este ndeajuns de multa, nici 0 adora!ie nu-i va face
protec!ie mpotriva mortii, n cazul n care omul ar atinge
rau. Cu ct iubirea din structurile profunde este mai puternica,
, valori la scara prea mare. Cu ct nivelul spiritual interior este
cu att mai cinic, meschin va trebui sa fie comportamentul
mai subtil ~i de mai mari dimensiuni, cu att posibilitatile
1

omului talentat, caci sa fii talentat ~i sa nu crezi n Dumnezeu

1

noastre de a-I percepe ~i controla sunt mai putine. Adoratia la

este foarte periculos. Am n vedere nu regulile stereotipe ale
acest nivel I leaga pe 0111de planul subtil att de puternic,
,
i credin!ei n Dumnezeu ce sunt mai degraba formale dect con-
!' nct se stinge repede.
sistente, ci credin!a traita, adica neobi~nuita bunatate,
Cnd la autorul biletului se declan~eaza idolatrizarea
III renun!are la critica, capacitatea de a ierta, de a pune iubirea
rudelor apropiate, simultan se declan~eaza ~i sistemul de pre-
mai presus de morala, sim!ul etic, principii, aptitudini ~i bani.
venire, adica i se arata la ce se poate ajunge. Acest procedeu A'
'i"! De ce este periculos sa fii talentat ? Fiindca la exterior omul
blocheaza adoratia n crqtere, pune 0 distan!a ~i le permite
nu este nc recunoscut, sau pomenit ~i Il-are bani, n-are
celor de care se ata~eaza autorul biletului sa supravie!uiasca,
celebritate, dar nauntrul tuturor cre~te valul de adora!ie ~i
l" b]ocajele acestea nefiind patologice, ci sa]vatoare. ntruct
,l ~, venera!ie, independent de voin(a oamenilor. De aceea, n mod
1
i, ,l autorul bile!elului nu n!elege acest lucru, el nu accepta
1 obi~nuit, omului talentat, pna la nceputul sau n primele
atentionarile n rnd cu alte dovezi de preventie ~i ncepe sa se
momente ale crea!iei, soarta i este potrivnica, poate fi multa
supere pe lumea nconjuratoare, pe for!ele superioare care il
vreme bolnav ~.a.m.d. De parca ar trebui sa sufere, sa nu mai
protejeaza. Supararile se blocheaza prin durerea din partea
depinda de acea aten!ie interioara care se ndreapta catre el,
stnga a corpu]ui. Daca n-ar fi a~a nemultumirea ar putea sa se
!intuindu-I de va]orile umane. De aceea mul!i oameni talenta!i
transforme ntr-o boa la grava sau protec!ia ar fi anulata,
au fost firavi, lipsi!i de sanatate nca din copilarie. Era njosit
durerile ar dispare dar n urma lor ar ncepe sa-i moara rudele
trupul ~i, corespunzator, spiritual ~i sufletul. Acest lucru mic- 1
~ora dependen!a de valorile omene~ti ~i facilita supravie!uirea
~i n final ar ramne singur. Va previn nca 0 data: nu va
luptati cu dumneavoastra n~iva, nu ncercati sa va modificati
ulterioara.
n consecin(a unei logici omene~ti. Schimbarea se poate realiza
Multe genii cu sufletul excep!ional de curat au murit n
doar prin logica divina, modificndu-va atitudinea fa!ii de
copilarie, ori s-au pierdut, nesuportnd adula!ia ce le-o arta n
lumea nconjuratoare ~i fata de sine.
l,
52
53

[ { ,..,
----- QU

\
H9a

r-I
1

-if>, -4 1

iubire, logica omeneasca ~i con~tiinta se refac. Daca nsa se

')8 ~ ~
ncapatneazii n sus!inerea principiilor ~i idealurilor proprii
atunci ncepe sa se dezintegreze ~i din interior. ~i, de obicei,
Pe fiul nostru I-a mu~cat a doua oara un dUne. Prima
lovitura este aplicata copiilor, nepo!ilor, ~i celor nenascu!i n
data cand era nca mic (I-a apucat de obraz) ~i a doua oara
aceea~i masura, mutilndu-Ie caracterul ~i concep!ia despre
de curand, I-a prins de picior. Spuneti-mi, va rog, care este
lume, ~i n cele din urma este aplicata ~i persoanei n cauza.
cauza. ~i va rog sa-mi mai spuneti de ce are momente de
Sa ne ntoarcem la autorul biletului. Cnd a\i fost tratata
furie intensa, la doar noua ani. Poate ca sunt eu de vina cu r
prin njosirea idealurilor ~i a con~tiin\ei nu a\i n\eles ~i nu a\i
ceva?
acceptat. Mai ales n perioada sarcinii. ~i \a fiul dumnea-
voastra tendin\a respectiva nu s-a miqorat, ci a crescut.
Fiul dumneavoastra are 0 agresivitate subcon~tienta de 300
ntruct aderen\a la idealuri il poate costa scump ~i pe el ~i pe
~e unita!i. 200 reprezinta media letala pentru un omo 0 parte ceilal\i oameni, mecanismele de salvare ale copilului au intrat
II1semnata 0 constituie atitudinea dumneavoastra gre~ita fa!a r
n func\iune nca din copilarie. Fa\a, ochii, din\ii, tenul sunt
de lume. A!i trait pentru spiritualitate, nu pentru iubire. Iubirea
legate de idea\. ~i daca n copiliirie are loc un traumatism al
ofera 0 imagine completa a lumii ~i daca de la nceput iubim
fe\ei sau al denti\iei, sau apar probleme legate de vedere,
lumea ~i apoi ncercam sa 0 n!elegem nu vom fi niciodata n
1

1 nseamna ca dependen\a de idealuri este mare. Daca nu este

conflict cu ea. Con~tiinta este ntotdeauna limitata ~i nu va da
traumatism, ci atacul unui animal, nseamna ca agresivitatea
yreodata 0 imagine exacta a lumii, pna nu va deveni iubire.
nu mai este prezenta doar la nivelul profund ci a trecut deja la
Din primele secunde n care idealurile devin mai importante \
1
nvel exterioL
l, dect iubirea, omul ncearca sa transforme ntregul mediu
III Daca un astfel de copil va fi aprobat n toate, i se poate
1
nconjurator conform idealului sau limitat. lar daca lumea nu
schilodi sufletu\. Daca adresarea va fi brutala il poate nver-
poate sa corespunda con~ti in!ei noastre, instantaneu se declan-
~una ~i, la 0 profunda purificare, straturile superioare ale ca-
1 ~eaz~ conflictul, apar preten!iile ~i nemul!umire fat de absolut racterului se vor deforma ca ~i sanatatea ~i destinu\. De aceea, 1
tot. [ncep tratarea ~i salvarea lui prin distrugerea acelei imagini
cel mai bine face\i-i 0 demonstra\ie de iubire, explica\i-i ca
a .Iumn pe care 0 considera de nezdruncinat. La nceput se pedepsele dure sunt necesare spre binele lui. Apoi pedepsi\i-\.
narule Ideal uri le la exterior: moartea unui om a pro p iat' de
. Dar important este, desigur, nu actul exterior, chiar ~i cel mai
pl'w a. Sau 0 jignire nefireasca, nendrepta!ita din partea omul w
. decis, ci lucrul parin\ilor cu eu-I propriu, propria modificare a
lUb it. Sau 0 reac!ie nedreapta din partea societil!ii. Lumea raportului cu lumea ~i cu ei n~i~i. n acest caz transformarea
devine ilogicil, du~manoasa. Totul n jur ncepe sa cada. Daca
copiilor poate avea loc foarte repede.
omul renun!a la importanta con~tiin!ei ~i se ndreapta spre
55
54 c.
 ~--
.-QU cC CI -+~
E..:.:; i:i.
cG;:jV:::
~r-r-.J:;
;5
c::
:
l.J
-
==-==

H9Ll
r r--~:).J.~'
1
1
-.,...
Il

~
Voi povesti 0 situa(ie bizara ce mi s-a ntmplat nu demult.
permite mereu sa-~i impuna voin(a n fata tuturor, poate sa
La consulta(ie a venit 0 femeie cu un copil. Baie(elul avea
moara. Deja are n cmp 0 posibila moarte. De aceea nu va
aproape cinci ani. Dupa cteva minute deja ii teroriza pe to(i
enervati ~i nu va nfuriati niciodata pe el. Cnd parintele se
cei veni(i la consulta(ie. Facea numai ce dorea ~i era foarte
nfurie pe copil, nseamna ca pu~tiul a reu~it sa-I dezechili-
hotart. Dupa 20 de minute, a pretins ca asistentul sa-I duca n
Il'1 breze ~i sa-I puna n dependenta fata de sine. Aratati-i iubirea
spate prin tot apartamentul. Apoi s-a plictisit ~i a nceput sa se
dumneavoastra pentru el, spuneti-i mai des ca I iubi(i. Daca
1 1 lege de to(i pacien(ii. Dupa 0 vreme, a deschis u~a de la "

ncepe sa-~i iasa din fire spuneti nca 0 data ca il iubiti apoi
Ir'ri camera n care ma aflam ~i cu 0 mina ~ireatil, lucind din
luati 0 curea ~i atinge(i-I Taramila".
ri', sticlele ochelarilor a rostit: "Lazarev, ce faci tu aici?" Am
n(eles ca situa(ia trebuie modificata. I-am luat pe mama ~i "Dar oare se poate ariita iubirea la suprafata?" "Se poate ~i
,1',1 trebuie. Daca omul are 0 suparare ~i el ~i-o exteriorizeaza, ea
copil n camera. Copilul, ca ~i mai-nainte, se (inea de nazbtii,
J, nu se duce n profullzimi ~i nu-I ataca dinaulltru. Cnd omul ~i
1 sarea prin camera, n cele din urma mama, cu dificultate I-a
ascunde supararea sau ura ~i face rau sie~i ~i urma~ilor.
a~ezat ln,gaea. Am nceput rar, dialogul cu femeia.
1"1
"Cu 0 ora Acela~i lucru se ntmpla ~i cu ata~amentul fata de aIt om.
inainte v-am spus ca ave(i 0 puternica dependen(ii fa(ii de .'
, Daca nu te manifestezi la suprafata ~i-!i mpingi selltimentele
1
aptitudini, idealuri, adica 0 mare trufie". Ea genereaza preten(ii
1 n tine, te var "rupe" ~i mai repede. Adesea, literatura te nvata
\, crescute fa(a de oameni, dorin(a de a-i manipula pe to(i ~i de a-i
'1 sa-ti ascunzi sentimentele. Este pedagogia cea mai rea. Senti-
1:' supune, incapacitatea de a primi 0 umilire, de a ceda. n ora
i'
1','" cafe a trecut a(i lucrat asupra dumneavoastra. Dar tot efortul
mentele omene~ti trebuie sa se exteriorizeze, nauntru trebuie
sa fie cansacrate lui DUm!leZeu". Ma uit la femeie: "Va spun
l,Iii' dumneavoastra este Tara rezultat
- ntind un deget ~i-I indic pe nca 0 data: Va yeti schimba dumneavoastra, se va schimba ~i
1
1;'
copil- baie(elul nu se schimba. Vede(i cum se comporta?
- 0 el". n acel moment mut ni~te hrtii pe birou. Una din ele cade
ntreb eu. A~a cum se comporta el, a~a sunte(i dumneavoastra
,II:
lin pe podea. Femeia sta imobila privind la mine. Copilul de
n interior. Pe dinafara pare(i 0 blnda oi(a. Nu trebuie sa-i
1 asemeni. Deodata copilul se ridica, se apropie de hrtia cazuta,
1 induce(i n eroare pe ceilal(i ~i pe dumneavoastra. Trebuie sa
0 ridica ~i mi-o pune pe masa. "Serghei Nikolaevici v-a cazut
1
va transforma(i, nu n afara, ci nauntru. Daca nu va schimbati,
0 foaie" spune el timid. Mama se uita uluita la noi amndoi.
1
nimic nu-I va ajuta pe copil". Se instaleaza 0 pauza lunga. 1
Femeia oarecum ncurcata se uita la mine. Apoi ma ntreaba:
"Probabil ca ati nceput sa va transformati" i spun eu. Mi-am
amintit nca un fapt. Cnd copilul se agata de asistent, acela
"Spune(i-mi ce atitudine sa am fa(a de el la exterior?" "Privi(i:
ncercnd sa-I calmeze i-a zis: "Poti sa te potole~ti? Tu ruse~te
copilul ~i-a Tacut pe aiei de cap mai mult de 0 ora ~i dumnea-
ntelegi sau nu ?" "Eu nteleg dar tu nu ntelegi". "Macar de
voastra nici macar 0 data nu I-a(i admonestat. Daca i yeti
(i-ar parea rau de oameni ncerca asistentul sa-I aduca la

56
57
\ 1\ ...
 .-~U CIS
~
- +-~
7j s. -<
!i:
'-="-"
-
:-==e
~f-E-.E 0

-.--
H9LZ
..~..-'---.
-p

inten(ii mai bune. "Dar de ce trebuie sa-mi fie mila de ei ?" a j

este la scara mare, atacul nu mai are loc la suprafa( ci chiar n
ridicat din umeri copilu!.
miez: se produce 0 deformare a campurilor n jurul primei
Dupa 0 jumatate de an marna a venit cu el nca 0 data. Nu 1- 1
chakre, cea mai informativa ~i energo-absorbanta. La nceput
am recunoscut ~i mi-am amintit de el numai dupa ochelari. Era
apar perturbari func(ionale ale sistemului uro-genital, procese
cu totul ait copi!. ,,~ti(i, - mi povestea marna lui - educatorii
inflamatorii sau enurezis adicii incontinenta urinarii. Cu cat
de la gradini(a nu nteleg nimic. Daca ne-ati fi spus ca
este mai amplii agresivitatea interioara, cu atat aceasta afec-
transformarea copilului poate fi att de radicala nu v-am fi
crezut n nici un caz au zis ei",
(iune trece mai greu. Daca se ncearcii 0 tratare a enurezisului 1
rara a modifica ~i caracterul copilului, efectul poate fi negativ
asupra urma~ilor sau pur ~i simplu nu mai vin pe lume, pentru
~ ~ ~ ca ata~area sufletelor va fi mai mare decat cea critica. Enure-
zisul se trateaza, n primul rand, prin schimbarile interioare ale
Din ce cauza au copii enurezis? sufletului ~i caracterului mamei. Prin revizuirea tuturor situa-
(iilor de via(ii, mai ales a celor din timpul sarcinii. Voi descrie
Orice mbolnavire, fie 0 perturbare la nivel organic sau un caz cu totul ilustrativ. l'
func(ional, franeaza dezvoltarea agresivitatii din suflet. Daca Aveam la consulta(ie 0 femeie cu fiica ei de noua ani. "E
dependen(a copilului de valorile umane ~i agresivitatea vin din nenorocire - povestea marna - face pipi pe ea nu numai
viata anterioara, perturbarile su nt adesea grave, organice, la noaptea ci ~i ziua, este de-ajuns sa nchida ochii. Am fost la
na~tere sau n frageda copilarie. Daca sufletul lui vine n consulta(ii la toate somita(ile medicini:, nimeni nu ne-a putut
aceasta lume mai mult sau mai putin curat ~i agresivitatea se ajuta. Au lucrat cu ea cei mai buni hipnotizatori, psihiatri,
transmite de la parinti, apar mai des perturbari Junc(ionale. n bioenergeticieni. Au ncercat s-o trateze prin acupunctura,
masura n care agresivitatea este mare n relatia reciproca metode homeopatice. Rezultat nu!. Nimic, niei cea mai mica
~i n
cea cu lumea din jur, se declan~eaza la copi] programul ameliorare. Sunt pur ~i simplu disperat".
autodistrugerii. Problemele legate de nveli~ul dermic, infla- "Slava Domului ca n-au fost modificari - zic eu - i-ati fi
matiile .rinofari~giene, dureri!e de cap, traumatismele capului vindecat enurezisul ~i ar fi ramas copilui rara urma~i". Ochii r'
sunt pnmele mveluri ale frangerii agresivit(ii. Dupa aceea mamei s-au umplut de lacrimi: ,,~i atunci ce sa fac acum, sa n- 1
ncep disfunc(iile intestinale ~i ale sistemului uro-genital; dure- o mai tratez ?" "Trebuie 5-0 trata(i, dar corec!. Intai trebuie sa
rile intestinale, constipatiile, diareea sunt marturia unui puter- vindeca(i sufletul". ln ochii femeii apare un licr de speran(a.
nic program de autodistrugere la copi!, ~i a unor pretentii
"Ce trebuie sii fac? "' Am dat din umeri: Sii nu leneviti". -;t,
crescute fatii de lume ~i oameni la parinti. Daca agresivitatea "
Femeia nu n(elege: "Cum adica?" "Foarte simplu ~ i raspund

58
59

l f l ;i
.....- .=
QU
~

H911

!' --""

~
pretentiile fata de Dumnezeu, schimbarile vor fi de suprafata
- cte din cartile mele ati citit?" "Pe toate" mi-a raspuns
1
iar rugaciunea dumneavoastra ineficienta".
femeia rnra ezitare. "Toate?" "Da, toate" ,,~i le-ati citit cu
Daca omul este gata, i exptic esenta problemelor ~i apoi 2 -
atentie?" "Da, rn-am strduit" "Ei, atunci, - spun eu - vreau sa
3 ore lucreaza asupra sa, adica este ca ~i cum la 0 vizita a~ face
va ntreb: v-ati enervat ~i ati fost nemultumita de sotul
~
doua ~edinte. Ac!iunea ~i schimbarile sunt uneori att de puter- 1
dumneavoastra n timpul sarcinii?" Ea ~ovai: "Ei, da, a fost ~i ,"><-

nice nct este necesar un control ulterior. Aceasta femeie nu

a~a ceva ~i nca foarte rau". ,,~i atunci de ce nu le-ati anulat
rn-a nteles, s-a sculat ~i a plecat imediat. ~edinta a durat
pna acum?" ~ovai din nou: "Dar acum ma port frumos cu el".
cteva minute. Am gasit telefonul ei ~i am sunat-o seara. "Va
"Ce cauta aici acest acum? Trebuie sa revizuiti. acea situatie . ,
rog sa veniti mine. ~edinta nu s-a terminat". Femeia a venit n
s-o retraiti". Ea face un gest vag cu mna "A~a, in general
f. ziua urmatoare: M-am uitat la cmpul fiicei ~i am fost placut
mi-am revizuit perioada sarcillii". "Dar nu a~a, ~i nu Il gene-
raI. Trebuie sa nivela!i toate situa!iile de zeci de ori pentru a va ~z impresionat. Disparusera deforma!iile puternice ale cmpului
ei ~i ale cmpurilor viitorilor copii. "Apropo, care a fost starea
schimba launtric. Astfel nct daca vi se va da din nou 0 situa-
fiicei dumneavoastra n noaptea trecuta 1" am ntrebat eu. r '
lie similara s-o parcurgeti !ara ezitare pentru ca sentimentul
"Ma tem sa cred - a raspuns mama - dar totul a fost n regula
,
1 iubirii din suflet sa ramna neatins, pentru a nu emite pretentii
Il n noapte a trecuta". ~edin\a a durat cteva minute, dar femeia
fa(ii de nimeni ~i pentru a vedea n toate, vointa Divina". Am
1
a nteles ~i a vazut directia n care trebuie sa mearga ~i n
Il fluturat din mna: "Duceti-va ~i lucra!i asupra dumnea-
'J continuare a nceput sa lucreze singura. n principiu, Ilu-i mai
l Il
. voastra". Femeia s-a ridicat ~i a plecat. eram necesar, lucru de care rn-am convins n ziua urmtoare.
1,'1' De obicei, consult n felul urmator: daca vad ca omul nu
Enurezisul copilului este influentat ~i de starea tatalui de~i n
'l",
i este pregatit, nu-I primesc. Se vede imediat. Daca este mai
mai mica masura. n special, cnd tatal are
(; nemultumire
mult sau mai purin pregatit dar pretentiile fata de Dumnezeu
crescuta fata de sine ~i situatie. A~a nct lucrul tatalui cu sine
sunt mari ii explic. "Pentru a va schimba trebuie sa va adresati
nsu~i se face spre binele sanatatii ~isortii copilului.
lui Dumnezeu ~i acest lucru se face prin rugaciune. Dar cum
va pute!i adresa lui Dumnezeu daca sufletul dumneavoastra
este saturat de pretentii fata de El? Acest lucru s-a ntmplat n
urma nemultumirii profunde fa!a de oamenii apropia!i,
'{JG ~ ~
..,
societate, stat, lumea nconjuratoare. n urma nemul!umirii fa(ii
de situatie, soarta dumneavoastra, fortele supreme, mersul Fetita nu-~i ntelege deocamdata problemele ~i n-a~ vrea
~,
eveni-mentelor din jurul dumneavoastra. Pna nu yeti trece sa se complexeze nca de pe acum. Are tot spatele acoperit 1'.
prin toate situatiile din nou ~i prin cain(ii nu yeti renunta la de par. Ce sa fac?
~.
61 1;,
60
,
f
 .-
QU =
d
Fetitei, din trei vieti anterioare i vine 0 puternica dorinta de
!
a-i subordona pe toti ~i toate. Dependenta ei de idealuri,
:,
l,
morala ~i simtul etic ct ~i de nivelurile spiritualittii atlate
mult deasupra lor este foarte puternica.
Cum apare un atare fenomen? Sa presupunem ca un om are
neplaceri, boli ~i necazuri. La nceput se plnge, i nvinova-
te~te pe altii iar apoi ncepe sa simta ~i sa nteleaga ca nu
i'
exista vinovati, ca este dat de sus ~ trebuie sa fie primi!. Dar
neplacerile ~i nefericirile continua. $i toate imaginile despre
lume se naruie. $i despre oameni, ~i despre tot ce-i era omului
i
familiar. Treptat, n suflet apare 0 senzatie stabila ca impor-
tanta acestei lumi ~i lumea nsa~i, ca ~i toate reprezentarile
despre fericire, sunt att de iluzorii, nct nu pat fi luate n
1
serias. $i ca trebuie cautat un punct de sprijin mai de nadejde.
:1
i
'1
Dar pentru ca tatul se naruie, amui ajunge treptat la reflectiile
despre Dumnezeu. ncepe sa simta ~i sa nteleaga ca singura
1
. canstanta n Univers este aspiratia catre Dumnezeu ~i iubirea
1
fa( de Dumnezeu. Ca acest sentiment iese din limitele a tat ce
1 se nume~te "am" & "Univers" ~i nu poate fi domina!. lar
neplacerile, bolle ~i nefericirile continua. $i cu ct dureazii
1
1,1 mai mult, cu att omul nazuie~te mai tare spre Dumnezeu ~i
sentimentul iubirii din sufletul lui este mai semnificativ. Cu
ct este mai multa iubire n suflet ,cu att mai cuprinziitaare
este spiritualitatea pe care 0 genereazii un asemenea suflet.
Patentialul spiritual al unui astfel de om devine foarte mare.
Daca merge mai departe pe drumul acumularii iubirii de
Dumnezeu el devine sIan!. $i mai departe, proroc ~i.Mesia.
l' Dar daca neplacerile ~i nefericirile se opresc din prima etapa
62
O;!~..:..: B-
C:H."'~.E
-
~ ~
.a9iZ
-4.-
--~ ,..
iar puternicul potential spiritual permite a realizare lejera a
;;,:. tuturor dorintelor, atunci omul paate uita ca n toate bucuriile
~i fericirile omene~ti principal a menire a amului este aspiratia
~t
~,
'C,
catre Dumnezeu, acumularea iubiro n suflet, cre~terea gradu-
~'
lui de Dumnezeire din sufletul sau. Cu cat omul se arunca mai
tare nspre valorile spirituale superiaare ~i nveli~urile lar
exteriaare cum ar fi manipularea lumii nconjurataare, inte-
lectul, aptitudinile etc., cu att n suflet ncepe sa creasca
agresivitatea nlocuind iubirea.
Un asemenea am poate fi criminal, ticalos, paate distruge
oameni, paate fi vrajitar ~i practicant al magiei negre. $i totu~i
i reu~e~te ~i-i merge de minune; de~i forma este atravita, con-
tinutul este nca plin de iubire.
Cu ct am mai mult iubire n adncul sufletului, cu att nu
vai ucide iubirea altui am ~i agresivitatea mea fa( de el va fi
superficiala. ntruct lagica ameneasc;;, narmele ~i legile
amene~ti apar(in formei, ncalcarea lor poart mai mult a
respansabilitate umana dect Divina. Pc de alt parte, orict s-ar
diferentia nveli~ul omenesc ~i con~tiinta de eu-I superiar, etem,
totu~i ele se reunesc ntr-un singur am. La fel, ncalcarea grava a
tuturor legilar amene~ti, daca ea nu este dictat de iubire,
reprezint ~i 0 ncalcare a legilor divine. $i cu ct i reu~e~temai .
bine acest lucru, cu att mai putina iubire i ramne n adncul "
sufletului, cu att protectia este mai slaba ~i cu att mai repede ~i
inexorabil vine ceea ce numim "pedeapsa lui Dumnezeu". Unul
dintre aceste semne este zana paroasa de pe pielea nau-nascutilor.
De ce un nveli~ paros? Omul a avut n timpurile preistarice
un tegument compact paros. Atunci con~tiinta lui ~i nivelurile
superiaare ale spiritualittii nu erau dezvaltate.
63
t
 .~.., - CI -.+"-
~- cou E.:..: ci.
O:::::Iv:::
a:n."'f-..<: u
-<
t.0:: --
==-=

H9a'
,," '-''-
T~ --"..
/,'1i '1
,
0 pilozitate putemica este ca 0 ntoarcere a omului spre
.' restransa, un bioenergetician ne-a spus: "Cateodata se nasc
.1
1
' acele vremuri. Structurile spirituale superioare sunt franate,
mici scorpii, adica par a fi menite din na~tere sa aduca nenoro-
1,,1 "I dependenta de ele se mic~oreaz ~i acest lucru, ntr-o oarecare
"1
ciri ~i sa distruga oameni. Un semn al aparitiei pe lume a unor
i 1.,1"11
masura, retine agresivitatea interioara.
astfel de scorpiute este fractura claviculei din na~tere". "Ce are
I!
mi amintesc de vremea n care, fiind un bioenergetician
a face aici scorpiuta? - ma gandeam eu. Ce legatura are cu
ncepator, ncercam sa vindec prin pase ale mainilor, degajand
situatia prezenta? Deocamdata nu se mbina. Sa lasam pentru
din ele energie. Atunci s-a petrecut 0 istorie pe care multa vre-
:11
,l', un timp aceasta informatie deoparte". Stau de vorba cu marna
me n-am s-o nleleg.
1',1
copilului. "Spuneti-mi, ati avut n viat situatii neobi~nuite?"
0 fetit avea din na~tere 0 clavicula fracturata. Am fost
"Daca problema nu este tipica nseamna ca nici contextul nu
invitati cativa bioenergeticieni s-o vindecam. n plus fetita avea
este tipic", gandeam eu. Marna ~i aminte~te: "n viata mea am
,', un stafilococ foarte putemic care rezista la orice antibiotic. Am
l l' simtit ntotdeauna ca am puteri mari. Daca ma supara cineva,
l'
1., venit n apartamentul parintilor fetitei, am acut pase, am eliberat
urma neaparat 0 pedeapsa. De regula, cu sar~it letal. Aha, m-
il l' energie, am nivelat biocampul ~.a.m.d. Efectul a fost nul.
il am gandit eu, oare chiar Dumnezeu 0 protejeaza cu atata
l';,l " Stafilococul nu ceda. Am venit a doua oara ~i acela~i lucru. Sunt
Il' r
cruzime pe aceasta doamna de suparari? Sau a~a se apara
1,1 un om ncapa(nat ~i daca nu-mi reu~e~te ceva, sunt gata sa repet
Il i, subcon~tient ea nsa~i?"
la nesar~it dar nu n mod prostesc ~i unilateral, ci cautnd noi cai
1,'1 1, , "Cu fetita au fost dupa na~tere ~i alte probleme?"
",1 1 pentru rezolvarea problemei. De pe atunci ncercam sa altur
. Da, fetita, s-a nascut cu foarte mult par pe spate. I-am uns
efectul ~i cauza, sa leg boala de vreun eveniment din viat. "
' spatele cu laptele meu ~i pilozitatea a disparut".
1;1"1 Consideram pe atunci ca boala nu este determinata de caracter ~i
ntr-un anume fel pilozitatea era legata de stafilococ.
conceptia despre lume ci de un fapt petrecut n timpul vietii sau
'1 Simleam asta, dar nu puteam sa pun lucrurile ;ap la cap. Din
l',' de un gest imoral savr~it de omo Cu atat mai mult cu cat, n
grupa de bioenergeticieni care a venit sa vada acest caz dificil
l' ntelesul clasic al karmei, a~a se prezinm lucrurile. Am stat de
au ramas doi oameni. Eu ~i 0 doamna pe care a inspirat-o
vorba ndelung cu printii fetei. Actualizam orice informatie ar fi
ncapa(narea mea ~i a ncercat sa ma ajute n descalcirea
putut avea legatura cu tema. Pentru a gasi ni~te legaturi, a face
acestui ghem complicat. Tot ce poate magia ~i bioenergetica
ni~te paralele ~i a primi descifrarea. Am ncercat sa ndrept
am ncercat ~i ras-ncercat. Stafilococul nu disparea. Neferici-
conversatia n orice directie, cautnd nveryunat fraze, relamri ale
tul copil se chinuia dar nu puteam sa-I ajutam. Ma gandeam
unor situatii care ar fi putut lumina enigma respectiva.
Clavicula. Clavicula fracturata din na~tere. Auzisem unde-
mereu ce s-ar mai putea face n acest caz. ~i am hotarat sa
ncerc ultima varianta. n vremea aceea tratam la consultatii
te;>
va aceste cuvinte. Mi-am amintit apoi unde. La 0 lectie
prin energie ~i presopunctura ~i efectul era adesea stralucit.

64
65
~ .!::: ea
QU
-

&.-
---i-:::::
CI E...:..; p.
~;;It):::
QOr-r-,..!:;
;::
p:
.,.
0
-
-
="""-
===

H91.Z

-""
Dar nu ma multumea, cautam perseverent noi forme de
Nu i-am mai sunat pe parintii fetitei. Problema s-a dovedit
actiune.
a fi irezolvabila. Dar am continuat s-o port n mine. Atunci
0 data am decis sa fac un experiment. Am luat ni~te
consideram ca i-am Tacut rau unui sugar.' De~i un gnd de bun
reproduceri bune de icoane vechi, le-am agatat pe perete iar
simt mi spunea ca multora Ii se pun lumnari pentru sanatate
sub ele am pus un scaun. Pe scaun i a~ezam pe pacienti iar
apoi ma rugam ~i-mi nchipuiam ca din icoane iese ~i coboara ~i le face numai bine. Apoi ma intorceam periodic la aceasta
tema, ncercnd s-o nteleg. Cnd am actionat cu minile,
Il 0 lumina asupra omului. Parca nu Tacusem cine ~tie ce dar
dndu-i copilului energie, ii ajutam trupul. ~i cnd i-am pus
1 efectul era adesea mai bun dect n orice pasa bioenergetica. n
,
lumnarea pentru sanatate am vrut sa-i ajutam de asemeni
, 1 esenta, daca n acest caz exista 0 influenta ea se Tacea de la
Ilil,i trupul. De ce efectele au fost att de diferite? ncet ~i chinuitor
distanta, adica nu mai actionam deloc cu minile. De fiecare
i' a venit intelegerea.
'111' data ma convingeam ca aqiunea cu ct este mai subtila ~i
III Cnd am pus la biserica lumnarea ne-am gndit la trup ~i
, inobservabila cu att este mai eficienta.
l' la problemele lui. n cre~tinism nsa omul este inti de toate
'1"1 Mi-am amintit apoi de un caz ce a parut a fi 0 minune. Unei
"'1 suflet ~i apoi trup. Energetica bisericii lucreaza la nceput
'1,1 femei i s-a pus diagnosticul - cancer la sn. Trebuia sa treaca
pentru sanatatea ~i salvarea sufletului, nu a trupului. Are loc 0
printr-o operatie. Doi calugari au inceput de atunci sa se roage
purificare a sufletului. nseamna ca fetitei i se purifica sufletul.
Il' pentru ea. ~i cnd naintea operatiei i s-au Tacut analize a reie~it
Dar se pare ca sufletul era intr-o stare nu tocmai buna din
ca femeia era complet snatoasa. Simteam pna ~ifizic ca istoria
1,' moment ce purificarea se Taceaatt de chinuitor.
nu era 0 scomeala. Ne-am decis sa 0 ajutm pe fetilii de la
Suferea trupul, se purifica sufletul. Sufletul fetitei, ata~at de
I,: distanlii.Ne-am dus la biserica, ne-am rugat ~iam pus 0 lumnare
valorile spirituale superioare se obi~nuise sa oprime iubirea, sa
pentru sanatatea ei. Din tot ceea ce am Tacut, i-am spus eu
Il'' manifeste agresivitate fa( de iubire. lar cnd prin biserica ~i
ajutoarei mele, cred: aceast actiune va fi mai eficient. Am
rugaciune iubirea a nceput sa revina, agresivitatea fata de
senzatia ca ceva s-a miqorat ~i starea copilului trebuie sa se
iubire s-a pornit impotriva aceleia care 0 purta ~i a nceput
schimbe considerabil". S-a schimbat. La ora cinci dupa-masa am
purificarea. Am simtit ca, daca parintii s-ar fi dus ei inti la
pus lumnarea ~ii-am sunat pe parinti pentru a afla in ce stadiu se
biserica ~i ar fi nceput sa se roage, purificarea fetitei n-ar fi
afla fetita?" "Acum este la reanimare, la spital", a ul111atras-
fost atat de chinutoare.
punsul. "Dar ce s-a intmplat?" "La ora cinci dupa-amiazii a
Mai tarziu, cnd am mai intlnit pilozitate excesiva sau
inceput sa vomite Tarapauzii. Situatia s-a inrauttit n asemenea
stafilococ la copii, deja ~tiam de unde vine. n primul rand, de
hal nct am chemat salvarea ~i am dus-o la reanimare. Eram
la 0 atitudine severa ~i neinduplecata fata de lume ~i oameni a
~ocat.~i pur ~isimplu speriat. Am vrut sa ajut ~iera sa distrug.
parintilor, bunicilor, adica a generatiilor anterioare. Un

66 ~
67
~ .=
QU
a ~
+-::::::
.:..; B-
~
5:
(j
--=
-~
~f-<~.E
===-=

U9n:
,
~}.L
-~
,..

Dupa cum se spune ntr-un film despre eroul principal:

asemenea copil poate fi ajutat prin transformarea parin\ilor.
,~
Botezul, mparta~ania, vizitarea frecventa a bisericii, pentru
acest copil, sunt mai eficiente dect orice medicament. A-I
nvata sa se roage, sa ierte, sa nu gndeasca rau despre oameni
nseamna a-i salva sufletul, viala ~i a permite viitorilor lui
copii sa se iveasca pe lume. Sufletul nostru are 0 inertie. Cu
ct renegarea iubirii de dragul valorilor omene~ti a patruns mai
adnc ~i la scara mai mare n suflet, cu ct mecanismul de
distrugere a iubirii ~i-a luat tura\ia, cu att mai lunga ~i
chinuitoare poate fi purificarea ~i salvarea.
Cnd ra\iunea noastra iese de sub control poate fi periculos
pentru cei din jur. Dar raliunea se ntuneca atunci cnd sufletul
~i spiritul se maculeaza prin dependenta de valorile umane,
renegarea iubirii. ntotdeauna a existat un mecanism natural
care funqioneaza rara gre~. Mecanismul de salvare a urma~ilor
~i legat de ei, a structurilor subtile, profunde, ale sufletului
omului. Religiile mondiale, n\elegnd ca omul nu este doar
corp ~i gndire, n primul rnd s-au adresat sufletului omului ~i
s-au straduit sa-I ajute pe acesta. Toata medicina contem-
porana, psihiatria, psihologia considera ca nul este trup ~i
creier. nseamna ca trebuie salvate corpul ~i con~tiinta omului,
cura\ate ele n primul rnd ~i venerate. Natura arunca n
permanen\a "murdaria" din suflet spre trup. Corpul se mbol-
navea ~i suferea, con~tiinla se ntuneca. Spiritul ~i sufletul se
curatau. Toate metodele moderne de tratament arunca "mur-
daria" din corp ~i con~tiin\ napoi n suflet ~i atunci spiritul ~i
sufletul omului pot sa-~i iasa din fire. Spre acest lucru se
ndreapta lumea occidentala. Ceea ce se poate numi deja
Apocalipsa.
"Acest om nu este nebun, con~tiinta lui este curata ~i limpede,
'
sufletullui ~i-aie~itdin min\i".
Daca piere trupul omului ~i se dezintegreaz con~tiin\a lui,
structurile subtile pe care le numim "spiritul" omului ~i
"sufletul" lui continua sa existe. Fara ele nu se pot na~te urma~ii
no~tri, Tara ele nu vor mai fi viitoarele noastre vie\i. Daca se
ntuneca spiritul ~i ncepe sa se descompuna, neamul omenesc
se va sfr~i. Cu ct atingem valori spirituale mai nalte, cu att
acumularea de iubire pentru Dumnezeu trebuie sa fie mai mare
~i aspiralia catre El mai puternica. Altfel dependenta de valorile
umane ne va omor ncetul cu ncetul ~i spiritul, ~isufletul.
n masura n care n\elegem acest lucru, vom trai ferici\i ~i
noi, ~i copiii no~tri. Daca din copilarie i se va repeta copilului ,-
ca principala fericire n vialii este iubirea pentru Dumnezeu ~i
acumularea acestui sentiment n suflet, ca fericirea principala
se afla nauntrul omului ~i nu n afara lui, ca aptitudinile,
cariera, intelectul, voin\a, dorin\a - toate acestea nu pot fi
importante ~i ca ele sunt ntotdeauna secundare n compara\ie
cu iubirea, atunci aptitudinile ~i intelectul n cre~tere nu ne vor
distruge urma~ii.
'Je ~ ~
Copilul meu are ~apte ani. Fetita are 0 calvitie
puternic ce a debutat la doi aui.
1
Pot sa va povestesc ce vd, apoi va voi anun\a parametrii
~i-i voi traduce n limbajul comun. Capul copilului este ca ntr- 1

1
j

69
68
--.. .- -
cu =
... - -+~
un cerc de fier. Fire subtiri, invizibile i leaga capul de 0 pata
ntunecata, acesta este viitorul ei copil. Este lipsit de vitalitate,
caderea parului este legata de starea viitorilor copii. n plus are
nereguli cu sistemul urogenital, n special cu anexele. 0
posibila sterilitate de 80 %. Sterilitatea poate fi de trei tipuri:
1. Aderenta - adica apar modificari organiee ee mpiedica
fertilizarea. Medicina a' nvatat sa 0 nlature prin mijloace
operatorii.
2. Hormonala - mult mai serioasa, cand ovarele lucreaza
doar pentru organismul mamei ~i sarcilla nu se tine. Se
ntampla n cazul unui nivel crescut al agresivitatii interioare.
0 asemenea problema poate fi depa~ita n rare cazuri.
1
.1 3. Cand posibilitatea conceptiei este nchisa la nivelul
.1
biocampului. 0 astfel de problema nu poate fi rezolvata ntr-o
situatie obi~nuita.
Fetita are activate toate cele trei niveluri. Deocamdata este
vorba numai de planul subtil. Spre 10 - 14 ani s-ar putea
constata 0 dereglare a cielului sau absenia lui. Daca cielul va
1
fi, se va suporta foarte greu.
Il.
Dupa un timp, medicii vor neepe sa slabileasca etapele
1.11 enumerate mai sus, cafe genereaz sterilitatea. Parametrii
fetitei sunt n stare foarte proasta. Dependenta de relatii este de
1
~apte ori mai mare decat nivelul critic, de idealuri - de noua
ori. n trei vieti anterioare a fost educata pentru fericire
1
familiala ca fiind valoarea absoluta. Idealizarea relatiilor cu
Il
1 eeilalti oameni a devenit intolerabil de nalta. Ea nu ~i-a putut
imagina ca nu exista oamenii ideali, la fel ca ~i relatiile ideale.
(ubire Tara murdarie nu se afla, iar ea a neercat sa faca din
iubire ceva absolut curat ~i sfant. ~i cu cat a ncercat sa
Il:
1
1
70
~ ~~ 8-
QE-<f-.E
i!;
a:
G
-
=
l.
L~9a
-.-""
gaseasc ~i sa dobandeasca 0 astfel de iubire, cu at3t deziluzia
a fost mai dureroasa. A ncercat sa renege 0 asemenea iubire
cand a fost trMata ~i n acela~i timp s-a dezis de iubirea fata de
Dumnezeu. n caracterul ei a crescut constant critica ~i dispre-
tul pentru oamenii care 0 tradau ~i rupeau relatiile cu ea. 0
asemenea atitudine se consolida permanent prin educatie,
conceptia despre lume ~i caracter. Agresivitatea era la 0 scara
at3t de mare ~i a patruns at3t de adanc, ncat n viata pre-
anterioar i-au murit copiii. ln viata anterioara nu a mai avut
copii. n viata prezenta, nca de la varsta de doi ani, ea nu a
putut sa accepte purificarea venita prin eerturi, tradare,
njosirea idealurilor. Problema consta n aceea ca orice eveni-
ment se ntampla ntai la nivelul campului ~i se repeta de doua,
trei ori. Cu cat omulnu este pregatit sa treaca prin neercari, cu A'
atat mai puternic ~i mai departe de evenimentul propriu-zis se
declan~eaza mecanismul de protectie a sufletului viitorilor
copii. Programul amplu de autodistrugere i ucide nu doar pe
viitorii copii dar ~i pe noi, ~ivietile noastre viitoare.
La un anumit nivel toata omenirea este unitara. La unnivel
~i mai adanc, tot ce este viu este unitar. ~i m.li adanc nu exista
diferente ntre viu ~i neviu iar mai departe, nu exista diferente
ntre substanta, spatiu ~i timp. A~a ncat un program puternic
de autodistrugere I omoara ntai pe om, i deterioreaza spiritul
~ sufletul, apoi patrunde n viata urmatoare aducand daune
viitorului. Pe unna se tara~te spre viitorii copii ~i nepoti. Dupa
al patrulea grad, programul de autodistrugere neepe sa se
transmit ntregii omeniri. Cu cat programul este mai profund t
~i mai periculos, cu atat mai drastic este, de obieei, blocajul.
Am amintit deja ca programul de autodistrugere se exprima cel
71
1
1; i
-II
:

il!11

k
.

1!li

"Ii

Ii
1

l,',

,II
il)

III

l,'

1
:
1
i
'1

,i
I

ill

Il
1;1
i'
1
1
1
.-
QU
~

...':;;",-,--r>.

mai bine n problemele din regiunea capu lui ~i cea genitala. Pe

de 0 parte, caderea parului blocheaz agresivitatea subcon~ti-
enta, iar pe de alta, este 0 puternica njosire a idealurilor, mai
ales pentru feti!e. Dependen!a de idealuri se miqoreaz ~i
cresc ~ansele de supravie!uire. Ce se poate face n asemenea
situa!ii? Cum poate fi ajutat copilul?
De~i aici, n esen!a, este vorba de 0 karma personala, ten-
din!e asemanatoare sunt prezente n caracterul ~i sfera interi-
oara a ambilor parin!i. Cu ct parin!ii ~i vor trece n revista
viala ~i vor elimina prin rugaciune orice agresivitate n raport
cu iubirea, cu att feti!a se va sim!i treptat mai bine. Cu ct
orice conflict, tradare, n~elare va fi primita de mai multe ori
ca 0 purificare ~i salvare a urma~ilor, tara a cuta vinovati, cu
att se vor putea schimba soarta ~icaracterul feti!ei.
Este foarte important sa se n!eleaga un lucru: daca parin!ii
se vor ruga pentru ca fiica lor sa se faca bine ~i sa-i creasca
Rarul, i pot provoca mari necazuri copilului. Ne adresam lui
Dumnezeu nu pentru a primi mai multe valori omene~ti, ci
pentru a fi ferici!i, pentru a ne mplini menirea principala.
Daca ne nsanato~im ~i se ntorc spre noi valurile omene~ti, ele
sunt secundare, ceea ce nu trebuie uitat niciodata.
Este foarte important aici ~i educa!ia corecta. Copi lui n-o
arata, dar uneori frazele parin!ilor ramn n mintea lui pe toata
viala ~i vor nsemna foarte mult pentru copi!. Daca i se amin-
te~te periodic sa nu !ina suprarea multa vreme n suflet, ca
trebuie sa fie sincer, ca nu trebuie sa-i fie teama de iubire ~i nu
are voie sa 0 ascunda nauntrul sau, caracterul copilului va
ncepe sa se modifice treptat. Daca i se va explica ca bolile ~i
neplacerile purifica sufletul, copi lui le va accepta mai u~or.

72
Daca i se va spune ca oamenii care ne supara nu sunt
vinova!i, ca asta ne este dat de Dumnezeu pentru cura!area
prin njosire a tot ce este omenesc, preten!iile fa( de oameni
vor fi mai pu!irte. Daca i se va aminti copilului ca omul este
nti Dumnezeire ~i iubire, apoi suflet ncarcat de iubire, apoi
spirit ~i la urma trup, dependen!a de va lorile lumii nconju-
ratoare se vor miqora, copi lui va nva!a sa fie fericit n pofida
oricarui lucru.
Apropo, ~i hrana poate avea n cazul acesta 0 influen!a. Cu
ct hrana este mai diversificata ~i mai gustoasa, cu att se
activeaza mai tare con~tiin!a ~i se intensifica dependenta fa(
de ea. De aceea pna la sfr~itul maturita!ii sexuale a copilului,
are sens pentru parin!i ~ifeti!a sa recurga la un regim alimentar
(ranesc ~i, desigur, sa se roage nainte de masa. La nive lui
subtil, dorinta sexuala ~i apetitul pentru mncare arata la fel,
de aceea postul periodic ~i renun!area temporara la hrana au 0
influen!a favorabila nu doar asupra intestinului, dar ~i asupra
sistemului uro-genital, caci valorilc omene~ti ne vin prin trupul
noslru.

'{Je ~ ~

Baiatul (Mitel, 16 ani) are mereu, diminea!a, hemoragii

nazale. Nu i se giise~te nimic. A!i putea sa-mi spuneti
despre ce este vorba?

Cauza obi~nuita a hemoragiilor nazale este trufia. Cnd

copi lului i curge snge din nas, pentru el este ca ~i cum ar
muri n curnd. Dependenta de aptitudini, idealuri scade. Acest

73
&2~~; g
Q:J~E-<.E G

H9Ll

-,..
-
==
...-- .~
QU
Ci - -+0:::::
l ~..:.:;t-.~.-
lucru se depune n subcon~tientul ~i comportamentul lui, iar
atitudinea fa(Ii de oameni devine mai blnda ~i rabdatoare. n
cazul de fata, hemoragiile nazale i "construiesc" 0 dublura ~i
soarta viitoarei sotii. Acum, dependenta lui de aptitudini este
30-40%. Daca nu ar fi hemoragiile, s-ar situa la 400%. n
caracterul lui este prea puternica tendinta de a umili femeia.
Este un fapt periculos pentru urma~i, de aceea se provoaca 0
frnare. Daca barbatul considera ca este superior femeii
inseamna ca este deja bolnav. ~i cu ct va ncerca mai tare sa
sustina aceasta orientare, cu att mai repede bolile ipotetiee
vor deveni reale. Daca parintii ~i vor revizui viata ~i-I vor
ajuta pe adolescent sa-~i schimbe caracterul, hemoragiile vor
conteni, ~i, pe mai departe, cnd orgoliul lui va fi umilit n
viata de familie sau n alte contexte, 0 corecta viziune asupra
lumii ~i caracterul modificat il vor ajuta sa-~i pastreze
sanatatea ~i viata.
'f>o ~ ~
(Biletut I scrie un medic) n ultima vreme am observat
cii ncep sa preiau asupra mea boiiie pacientilor. De ce se
leaga acest rapt?
Aiei sunt cteva cauze. n ultima vreme dependenta
omenirii de con~tiin(Ii, de idealuri s-a intensificat. Este 0 con-
secinta a procesului tehnic. n ultimele doua decenii, datorita
satelitilor, televiziunii, omenirea a devenit un organism unitar.
Spiritualitatea se dezvolta prin relatii, numarul contactelor
dintre oameni a crescut de cteva ori. Spiritualitatea i une~te
74
CI E..: ; ci.
~~~.
<
t:
~ -
"""="'"
====-=
-..)l'.
u
---.
--1.. -
l~9ll
-"..
pe oameni ~i-i pune n situatia de a-~i arta compasiunea ~i de
a se ajuta reciproc. ~i asta-i minunat. Dar peste tot exista un
hotar, dincolo de care ncepe efectul invers. Daca eu il ajut pe
om sa se ridice cnd a cazut, se cheama sprijin, daca eu
continuu sa-I sustin dupa ee s-a ridicat ~i a neeput sa mearga,
se nume~te deja umilire ~i pervertire. Cnd puii de vultur au
mai crescut ~i s-au acoperit de pene, vulturita i arunca din
cuib. Unii mor. dar daca s-ar mai a~tepta putin, nici unul dintre
pui nu ar mai putea sa zboare ~i al' muri toti. Fr compasiune
~i ajutorarea aproapelui, omul n-ar fi om, dar daca aceasta
compasiune ptrunde adnc n interior, ea ncepe sa duneze
sufletului celui pe care il compatimim, opaciznd parca
raspunderea personala a omului n fata lui Dumnezeu.
Un pacient mi-a povestit nu demult un caz curios. El are 0
prietena. Trebuia s-o ajute sa ~are ni~te lucruri din casa. ~i s-a
ntmplat ca nu a putut sa vina s-o ajute. A carat totul singura
~i dupa aceea i s-a fcut rau. "I-am telefonat fetei - povestea el
- iar ea mi-a spus c ntrecuse msura !?i cheam salvarea.
Mi-a fost teribil de ru~ine - a recunoscut el - de~i nu aveam
tt, nici 0 vina. Am vrut sa-mi arat cumva ccmpasiunea !?i i-am
spus la telefon: Nu te nelini~ti, vom suferi ~i vom muri
mpreuna. Dupa 0 jumatate de ora rn-a lovit 0 durere la ~ale
de-mi ie~eau ochii din cap. M-am trt pna la ea acasa ~i am
gasit-o culcata n pat. Mi-a spus ca fuse se medicul ~i ca este
vorba de 0 radiculita, adica nu i se tragea de la carat. Am
inteles atunci ca nu radiculita, ci suprarea ei mi provocase
asemenea dureri. Dar de ce ma durea n acela~i loc cu ea? Au
;
trecut cteva ore, dar durerea era la fel de puternica. MCam
~ rugat, rn-am cait, nici un rezultat. Mi-am amintit de fraza
~
~
;f
t
75
x
!
~. .n
~u
- CI ""-f-~
c.':':.}.!;"'"
Il!
spusa la telefon ~i am decis sa fac un experiment zicand cu
voce tare: <dubita mea, iarta-ma, dar de suferit ~i murit 0 yom
1'1 face separat, dupa cum va vrea Dumnezeu. Dumnezeu va
!!
hotar cand sa fim bolnavi ~i cnd sa murim. Dupa 10-15
minute durerea a slabit brusc, iar in vreo doua ore nu a mai
fost nici urm de ea." \,
Sa ne ntoarcem la medici. Cu cat medicul depinde de ~
spiritualitate, cu atat compasiunea lui patrunde n interior ~i
devine periculoasa pentru sanatatea lui. De aceea, adesea,
pentru a supravietui, medicul trebuie sa-~i diminueze,
dependenta de idealuri ~i spiritualitate. :;Ii atunci devine un
materialist nveterat, fumeaza ~i bea ~i prin aceasta revine la
normal. Un medic bland este mai aproape de iubire ~i de
Dumnezeu. El poate sa nu preia bolile. Un medic irascibil, pus
pe critica, nemultumit depinde mai tare de valorile spirituale.
El poate lua mai repede bolile asupra sa ~i adesea cade n betie
sau ~i pierde complet compasiunea ~i ntelegerea fata de
pacienti ~i ncepe sa produca prin actiunile sale mari necazuri
Ii
bolnavilor. Conte"tul I exclude din relatia cu pacientii ~i-I
obliga sa-~i schimbe profilill.
n America mi s-a povestit despre un preot care s-a, meut
,1 chirurg. Cand se ruga nainte ~i mental n timpul operatiei,
i, rezultatul era cu mult mai bun decat mra rugaciune, adica de
1 Ce este rau n a fi bolnava ~i a suCeri pentru propriul
1 starea interioara a chirurgului ~i chiar de a terapeutului care
preserie tablete depinde n mare masura ameliorarea bolna-
vului.
mi amintesc ca la 0 consultatie n New York un tanar m-a
ntrebat:
- Vreau sa devin medic, spuneti-mi: se opune ceva ?
76
E..:...; 0.
ca:::;:3 ~ ~
;::
P:
~
~-
--
===
a:n."'f-<..<:: u
H9ll
-"'"
J'!-
- Da, nauntrul dumneavoastra prea vreti sa-I vindecati pe
pacient, sa-i eliminati toate bolile, fiecare om nsa are 0
responsabilitate personala pentru boala lui.
- :;Iiatunci cum sa-i tratezi pe oameni?
- La nceput trebuie nteles urmatorullucru: nici un medic
."
~
nu I-a vindecat vreodata, nu-I vindeca ~i nu-I va vindeca pe
om. Medicul doar il ajuta pe om sa se vindece. Nivelul de
sustinere poate fi divers. Dar nsanato~irea depinde
ntotdeauna de omul nsu~i. Boala ne mpinge spre 0 corecta
conceptie despre lume, ne obliga sa ne schimbam launtric ~i sa
1 cunoa~tem lumea mai n profunzime, daca nu vrem sa facem
acest lucru benevol. De aceea nsanato~irea depinde, n primul
t rand, nu de eforturile medicului, ci de disponibilitatea
pacientului pentru a se schimba, a modifica ordinea priorita- l'
tilor, a simti ca principiul major al supravietuirii este dragostea
de Dumnezeu ~i acumularea acestui sentiment n suflet.
1
~ ~ ~
Daca marna suCera ~i resimte 0 compasiune pentru
copilul ei poate prelua boala lui. Dar dumneavoastra
spune(i ca problemele copilului ~i a~a trec asupra mamei.
copil?
Exista doua modalitati de a-ti ajuta copiii. Primul, sa suferi
intens ~i sa te terni de orice indispozitie a copilului. Sa-i dai
medicamente la cele mai mici semne de boala. 0 astfel de cale
duce la stricarea sanatatii copilului ~i caracterului sau. A doua
77
...... .!::
cu ca - t::1 E~
cale - sa te straduie~ti sa consolidezi sanatatea copilului prin
mijloace traditionale. Sa-I la~i sa se mi~te cat mai mult, sa se
scalde n apa, sa se plimbe, sa fie n natura, sa-I educi corect,
sa te straduie~ti ca organismul lui sa nvete singur sa se lupte
cu starile proaste. Cand copilului i iese la suprafata stratul de
agresivitate subcon~tient se mbolnave~te, rugaciunile parin-
tilor, lucrullor cu eu-I propriu, adesea, sunt mai eficiente decat
orice medicament, cu toate ca nimeni nu neaga rolul
medicamentelor. Boala ne obliga sa fim mai buni, ne obliga sa
ne transformam. Daca mama I nva( pe copil sa se roage
cand I doare ~i cand este bolnav explicandu-i ca trupul este
bolnav cand sufletul se impurifica, atllnci n situatiile ulteri-
oare similare, disponibilitatea lui pentru a se schimba va fi mai
mare. Cand mama sufera foarte tare, se teme pentru copi 1, ia
asupra ei nu "murdria" karmica interioar ci pe cea exte-
rioara, superficiala. Starea exterioara a copi lului se ameliore-
aza dar se' miqoreaza disponibilitatea pentru schimbarea
interioara. Un asemenea copil poate sa devina un egoist, cu 0
sanatate precara.
nchipuiti-va ca vad un taur care alearg spre mine vrand sa
ma omoare. n mine apare frica. n plan subtil, frica este
renegare, ura ~i program de distrugere a ceea ce mi provoaca
teama. Mai exact ar fi: a~a arata energia fricii. ~i daca vine
prin emotii superficiale, exterioare nu- face nimnui vreun rau
~i ma obliga sa actionez. Daca frica se instaleaza n adanc,
atunci agresivitatea nu se adreseaza doar taurului dar ~intregii
lumi vii ~i lui Dumnezeu n cele din urma. Frica patrunde n
interior cand se menti ne multa vreme ~i este sustinuta de
educatie, conceptia despre lume ~i caracter. n consecinta ea se
78
~~~,
::::::
~
->::
~
0
~
-
=
H9LZ
--""
transforma ntr-un program de distrugere ~i atrage dupa sine
boli ~i necazuri. Cand ma tem pentru copilul meu, n primul
rand mi-e teama pentru soarta lui. Daca acest lucru se petrece
n permanen(, eu ncep sa dauneze ~i sortii copilului, ~i lui
nsu~i. Este mai util ca distrugerea sa fie convertita n zidire.
Acele forte care se consuma prin frica este mai bine sa fie
cheltuite n rugaciune.
Rugaciunea se poate face ~i n cuvinte proprii, pentru ca
micutul sa-~i pastreze iubirea, oricat de bine sau de rau i-ar fi,
pentru ca nici un fel de fericire omeneasca sa nu-i opreasca
dragostea pentru Dumnezeu, pentru ca n toate sa-I vada ~i sa-I
iubeasca pe Dumnezeu, n toate cele ce se petrec sa simta
voin(a divina, pentru a nu cauta vinovati ~i a accepta lumea ~i
oamenii a~a cum sunt el. "
A~ vrea sa povestesc un episod important din practica mea.
Mi s-a adresat pentru ajutor, 0 tanara.
- Viata mea este un faliment total - spunea ea. Viata
personala s-a destramat, am probleme la serviciu. Ma port
bland ~i cu prietenie fata de oameni, dar ei ma umilesc ~i ma
jignesc, de parca am Tacut 0 ticalo~i.e. Am citit cartile
dumneavoastra, am lucrat asupra mea, dar nu s-a schimbat
nimic. Ati putea sa ma ajutati?
Foarte multi considera ca sistemul meu este 0 tableta, au
baut-o ~i a doua zi trebuie sa apara rezultatul. ~i daca nu apare
un rezultat concret spun: "Asta nu-i pentru mine" ~i flutura din
mana. A doua gre~eala: multi sunt gata sa se roage, sa
posteasca, sa renunte la mancare pentru un timp, dar nu vor sa
l se schimbe pe dinauntru ~i nu doresc sa-~i modifice atitudinea
fa( de cei apropiati ~i fata de lumea nconjuratoare. A treia:
,
79
,.,..... QU QE1~
~~~
!;:
C - ;~

=======z

y" a9a
"""""

/" J'!"""

revaznd 0 data trecutuf, considera ca'- . . "1

~I au schlmbat radIcal - ~titi am nceput sa orbesc - mi-a comunicat ea. lar
atltudinea fata de 1
e , d umneavoastra cil' d .
-mteles probabil ca aveti _..10 - . ati
U-ml car(lle starea se nrauta!e~te cu fiecare zi.
. un l'
orgo lUmant. lnseamna ca trebuie
sa va modificati. rin Comportamentsa ln - .
P vat - va- supune!i, M-am uitat la biocmpul ei. Putea sa-i moara copi luI.
. de acor d cu oamenll'" c'an d nuat' ausa dreptate.
sa cedati, sa fiti
Sa NecaZllrile legate de el erau foarte mari. Dependen!a de
acceptati Injosirea ca e 0 pun.
. P fi
'care data de Dumnezeu. Sa- aptitudini ~i intelect, adica trufia, era la ea mult mai mica,
accepta!. nereu<itel
y .
e d 111 trecut nepla cen e vle!lI,'" anulnd agresivitatea subcon~tienta se mic~orase, deci totul trebuia sa
pretentiile fata de oaln . . f: '
'. em~. at de d umneavoastra In~iva. Dar fie bine. Straniu. Dintr-o pricina oarecare dependen!a de rela!ii
aptitudinile intelectul nu reprezlI1t'.
doar pnmuf .
.' strat al crescuse drastic. lar gelozia "bate" peste ochi. Ciudat, orict
vaJonlor Sp irituale , la baza 1or se afla .
un n.ve 1mult mal. subtil rn-am uitat niciodata tema geloziei nu a aparut. Poate ca a ie~it
prin care suntem 1n contact cu viitorul .
-. 'd ealunle, spiri- din copi! vreun strat nou ? Foarte ciudal.
tualitatea, bunatatea ,. tel . 1e, pnnc'pllie E .
. uf' "" . XISa t - straturi mult A fost orgolioasa, a devenit geloasa. ~i efectele negative au
mai profunde, de d 1I11enSlUI11 '. ample
pe care le receptm prin pomit cu 0 viteza extraordinara.
morala, simtul. etic . La baza tuturor valorilor .
omene~tl sta dra- - Acum nu va pot explica nimic - i-am raspuns pacientei.
gostea pentru omul' aprop.at, pentru lum .
ea II1conjuratoare.
'- Haideti sa ne sunam mine.
Dependenta de valorile .
e ~tl apare Cnd iubim ln omul n sufletul meu domnea un haos total. Situa!ia era critica.
drag mai 'mult omenesc:~:: .
. c a t d Ivmu I. La ext enor, acest
fucru se mani tiesta- sub f,orma su pa Trebuia sa apar pe scena ~i sa le explic ceva oamenilor, trebuia
Ii
1
1 - .
ran or ~I pretentiilor fata de
sa fiu complet echilibrat ~i eu aveam un caz care ma "rupsese"
omul Indrag it . Pret en t Il" le ,vIte vorb
" esc despre faptuf ca
:
Incepem sa ne cram po nam d e ceva De ,
n doua. n cele doua ore ramase, trebuia sa ma deta~ez, sa ma
a'. c ,ea ~tllnta
" de a anula concentrez la maximum ~i sa rezolv ac~asta problema. Am
pretentiile, nu doar Prezen t e, CI..'~I antenoare
. . a.a e cel. apro-
f: t" d
reu~it s-o fac. Am n!eles des pre ce era vorba. Femeia lucrase
plat. este foarte im p ortan ta' pentru sanatate- - '
. ~a mcat pnml!i
umdinta ca pe 0 P urifiIcare data- de Dumnez "
'. A . concret asupra trufiei sale, asupra dependen!ei crescute fata de
. eu, nu doar a aptitudini, intelect, bunastare. Ceea ce-i spusesem despre res-
apt.tudlmlor,
" intelectului dar ~I"da 1 ealunlor,
. prmcipiifor
iubirii de oameni . E a a da t d 10 cap. ~i a tul straturilor, idealuri!e, adorarea omului iubit i s-au parut
. abstracte ~i neesentiale pentru ea. ~i s-a ntmplat urmatorul
- Bme, am Inteles. Cred ca voi face f: - '.
a!a orgollUlul meu. A fapt. Propunndu-~i !elul de a elimina trufia (cramponarea de
trecut 0 luna. Trebuia sa- am 0 confermta .
. 1a San k t-Peterburg.
Cu cteva ore nainte d e .mcepere femem. m aptitudini, intelect), pacienta s-a concentrat n ntregime asupra
-a sunat. Vocea ei ei ~i a reu~it. Dar dependenta generala de valorile omene~ti nu
era speriata ~i tnguitoare.
s-a mic~orat.

80
81

Il
..... .~ cu
QU
- ~ +~-
CI E..:...;i:i.
f&~~1
~
5:
(j
~....
-
====-
==
,HI/il
.._~.'>.i;--....
--
".

Daca orientarea principala s-a mentinut, la eliminarea unei

\'f: ca neprimind 0 asemenea purificare ati emis pretentii fata de
forme de dependenta poate sa apara alta. Ata~area de idealuri :"f,
i,\ Dumnezeu, suparndu-va pe ceilalti oameni, pe lumea ncon-
duce n final la ata~amentul fa( de aptitudini sau relatii, adica
\1
juratoare, pe dumneavoastra n~iva, pe soarta dumneavoastra,
I face pe om sau orgolios, sau gelos. ~i omul cu 0 mare trufie ',: pe fortele supreme. Trebuie sa ncepeti nu de la ultima veriga,
interioara precedenta, adica orientare crescuta pe aptitudini,
ci de la prima. Sa va ndepartati de ceea ce este omenesc n
Il intelect, cariera ~i-a schimbat orientarea ~i pentru el fericirea
dumneavoastra, de al doilea eu. Retraiti-va de mai multe ori
principala n-a mai fost serviciul, ci familia: n afara, cre~tea
toata viala ~i orice umilire a valorilor umane acceptati-o ca pe
dependen(a de relatii, ncepea gelozia, susceptibilitatea. Dar
1
0 purificare a iubirii pentru Dumnezeu, purificare a eu-lui
cum orientarea interioara nu era pe relatii, ci pe aptitudini ~i
dumneavoastra superior, etem. ncercati sa faceti a~a cum v-
intelect, omul ~i-a pastrat sanatatea. ntr-o viata, omul a putut
am spus.
fi gelos, n a doua orgolios, ~i lucrul se refiecta prea putin n
Am hotart sa ne sunam dupa 2-3 zile. "Interesant -
sanatate. Dar daca orientarea spre valorile omene~ti a fost cu
gndeam eu n acele zile - n principiu studiez filozofia dar la
mult mai mare dect cea 06i~nuita, aceasta trecere a ocupat nu
viteze foarte mari. Daca modelul meu despre lume este corect,
0 viata, ci 10-20 de ani. ~i atunci omul "nerefcut" nca dupa
femeia se va nzdraveni ~i ~i va recapata vederea, iar daca i- "
trufie, se umplea de gelozie ~i primea 0 boala grava.
am oferit 0 viziune gre~ita asupra lumii, ea va orbi ~i pentru
Metoda mea nu vindeca, ea accelereaza de sute ~i mii de ori
aceasta voi raspunde eu, cel mai probabil voi orbi ~ieu. ~i ar fi
toate procesele ~i daca omul are 0 orientare corecta, se produce
bine daca numai eu, nu ~i urma~ii. Doar se pare ca: omul se
~ nsanato~ire vertiginoasa. n cazul unei atitudini incorecte
roaga ~i [ se adreseaza lui Dumnezeu, i cere iertare pentru ca
fa( de lume, pot aparea mai multe probleme dect au fost
i-a suparat ~i i-a judecat pe altii, ncearca sa-~i nvinga trufia,
pna la debutul lucrarii. Am vazut asta lU ochii mei. ~i cnd
adica toata munca se petrece conformtraditiei cre~tine ~i 0
femeia rn-a sunat a doua zi, i-am explicat:
mica, nesemnificativa schimbare i permite sa se ridice nu mai
- Ati, ncercat sa va eliminati. trufia, dar ati uitat ca la baza
sus de tot omenescul din sine, ci numai deasupra unei parti. ~i
ei sta dependen(a de idealuri. lar la baza tuturor ata~amentelor
urmarile sunt catastrofale. Pe de alta parte - vitezele cu care
dumneavoastra sta dorin(a de a iubi omenescul mai mult dect
lucrez mi permit sa "rodez", sa analizez ~i sa contracarez vii-
divinul, idolatrizarea ~i dependen(a fa( de omul iubit. Cain(a
toarele gre~eli ale omenirii. lar perioada n care intra omenirea
ncepe cu aceea ca va adresati divinului ~i-i cereti iertare ca ati
este exceptional de responsabila ~i fiecare gre~eala 0 va costa
iubit omenescul mai mult dect divinul, ca sufietul dumnea-
scump".
voastra a nceput sa depinda de valorile omene~ti ~i nu a primit
Dupa trei zile ne-am sunat. Am afiat ca vederea i-a revenit
purificarea prin pierderea lor temporara. i cereti iertare pentru
~i ca totul era n regula. nseamna ca modelul meu a fost corect

82
83

1 1
 .~ - ~
~
~u
,"..:;~...--
~i acum aceasta cunoa~tere i va ajuta pe multi sa-~i salveze
sanatatea ~i viata.
Sunt adesea ntrebat daca oricine poate nvata metoda mea.
Raspund ca eu nsumi sunt nca ucenic ~i multe nu le nteleg ~i
ca acest lucru este primejdios pentru sanatatea ~i viata celui
care va ncerca a~a ceva. Metoda mea nu este 0 simpla vizu-
alizare a structurilor ci n primul rand 0 ntelegere ~i 0 expli-
care a ceea ce am vazut.
nchipui!i-va ca a!i fost aruncat de la etajul ~apte ~i, n
cadere, v-au pus sa rezolva!i 0 problema. Daca 0 rezolvati
aterizarea va fi normala. Daca nu yeti reu~i s-o rezolvati, la
aterizare yeti avea proble!1)e. Sa vezi structurile biocampului
este prea putin. De aceea cei ce se decreteaza discipoli ai mei
fac 0 cacealma pentru profituri materiale. Altii procedeaza ~i
mai simplu. Spun ca lucreaza dupa metoda lui Lazarev ~i dau
lini~titi talismane, apa descantata sau nisip, etc. Exista ~i multe
[alsuri ale cartilor mele. Un tanar rn-a n~tiintat ca a fost la un
"specialist n vindecarea karmei" ~i i-a platit 500$ pentru 0
~edinta. Acela l-a anuntat:
- \i spun cinstit, dupa 0 jumatate ('e ora vei muri. $i l-a
lasat sa plece n lume. M-am gandit ca pentru ata!ia bani,
pronosticul ar fi putut fi mai bun.
1
l'
Dupa editarea cartilor mele, a aparut foarte multa literatura
relatandu-ne despre karma, ca ~i mul!i "speciali~ti n ameli-
orarea ~i modificarea karmei". Dumneavoastra veni!i, plati!i,
sunteti anuntat ca aveti 0 karma ceva mai buna ~i plecati
mul!umit. Trebuie sa re!ineti 0 chestiune simpla. Karma dum-
neavoastra este caracterul dumneavoastra, emo!iile dumnea-
voastra superficiale ~i de la nivelul foarte profund al interio-
84
'1
-
0-+::::: ~
p:; "t.& s::
aH'" r-.E c =
U9ll
-"..
rului, n cele din urma, conceptia dumneavoastra despre lume.
Daca nu v-ati schimbat launtric dupa 0 vizitii la "specialistul n
karma" nseamna ca pur ~i simplu ati avut ni~te bani de
pierdut. Toate acestea sunt falsuri.
V reau sa va povestesc despre singurul om cu care am ncer-
cat sa colaborez ~i pe care am ncercat sa-I nva!.
- Vizualizarea ata~arilor, mi-a spus el este 0 nsu~ire
numai a ta. $i asta nseamna ca nu este vorba deocamdata de
~tiinta. Eu vreau sa alcatuiesc 0 metoda de testare a ata~arilor
prin desene, de exemplu. Ce parere ai de asta?
Am dat din umeri:
- Nu ~tiu. ncearca, poate iese ceva. Daca reu~e~ti sa
elaborezi metoda, 0 yom semna mpreuna.
"De ce nu - gandeam eu, - doar n psihologie se practica .-
testarea. Mi-au placut testele americane. mi amintesc cum mi
se spunea la New York:
- Deseneazii 0 casa - ~i apoi mi se explica:
- Asta reprezinta relatia ta cu religia. Cand casa este mica,
rela(ia ta cu rel igia este relaxata, cand casa este mare
dependenta este crescuta.
Sau ait test. Imagineaza-(i ca e~ti n piidure ntre copaci.
Stabile~te-(i locul. Te afli n desi~ sau in rari~te? Ei bine,
copacii sunt oamenii ~i locul n care te gase~ti, reprezinta
atitudinea ta fata de ei. ntr-adevar de ce sa nu alcatuim un
sistem din desene prin care sa se puna n eviden(a la copiii de
varsta mica ata~arile, iar parin(ii vor putea prin rugaciune sa le
elimine. Copii vor fi ferici(i ~i sanato~i, gandeam eu.
Dupa cteva luni rn-am ntalnit cu colegul-ucenic - treaba a
pornit mi-a spus el. Am nceput sa stabilesc precis ata~arile
85
..... .=
QU
Cij - ""'-i---
1.
copiilor prin desenele lor ~i am ajutat multi parinti sa le
ndeparteze prin rugaciuni ~i sa amelioreze starea copiilor.
Zmbea:
- Acum pot sa vindec la fel de bine ca tine. Putem sa
scriem lucrari n colaborare.
- ~tii, - i-am spus eu - tocmai a nceput sa mi se schimbe
atitudinea fa( de acest lucru.
Sa mic~orezi dependenta fata de eeva, este bine. Se poate
mbunata!i destinul, poate treee boala, dar pe urma poate sa
apara alta, dupa ea nca una ~i a~a, oricte. Simt ca aici esie 0
fundatura. Voi neerca sa merg mai departe ~i sa gasesc ceva
nou.
- Dar copiii bolnavi se vindeca daca parintii ~tiu care este
ata~area - a spus el.
- Da, se nsanato~esc - am oftat eu.
.- Atunci cum ramne? Sa le refuzam copiilor ajutorul?
- ntelegi, medicul trateaza un organ - am neeput eu - ~i
se mbolnave~te altul. nainte boala se tra de la un organ la
altul n \0-20 de ani. Acum i trebuie dcar cteva lun;. 1 se taie
femeii anexele, i se ndeprteaza un chist de pe ovare, vine
dupa trei luni la doctor iar acolo se dovede~te ca situatia e ne-
schimbata, de parca nici n-ar fi fost operat. Exista 0 filozofie
a corpului ~i una a cmpului. Trupul este un organism unitar
ee trebuie tratat in totalitatea lui. La fel biocmpul este un
organism unitar. Se pare ca aici trebuiesc masuri radicale.
- Dar exista cardiologi, urologi care i vindeca pe oameni.
~i acesta-i fundamentul ntregii medicini moderne.
- Medicina este una, iar bioenergetica alla.
86
OE..:..:1L
et:: ;:3 ~
Qr--<r-.E
t
..::
u
-
~--
=-==
U91.l
J..---
-".
Desigur, nu ~i-a ntrerupt neercarile de a testa ~i vindeca.
Din respect pentru memoria lui voi fi mai precis. Un asemenea
dialog nu a existat n realitate. Au fost cteva fraze, situatii ~i
imaginea generala pe care a redat-o dialogul nchipuit acum de
mine ~i citit de dumneavoastra. Eu i spuneam ca, abstraqie
"'ri; Tacnd de simplitatea exterioara, la patrunderea n structurile
'1
subtile ale omului pot aparea situatii imprevizibile. Este
necesara 0 vizualizare directa a biocmpului ~i 0 pennanenta
interpretare filozofica a eeea ce se petrece. Metoda mea s-a
naseut n primul rnd ca un sistem de autoaparare. Fara un
control permanent asupra sinelui, asupra propriilor structuri de
cmp, situatia poate scapa de sub control. El a plecat singur pe
un drum. Dupa un an i s-a descoperit un cancer la plamni.
Apropia!ii lui au insistat sa ma caute.
- ~tiu de ce sunt ata~at, mi spunea bolnavul.
Dupa doua luni a muri!. Lucra la fel ca un medic ce trateaza
corect un anume organ. Dar daca demersul pragmatic fata de
trup este admisibil, n rapon cu sutletul, acesta s-a dovedit a fi
de nepermis.
Am vazut nca 0 data ct de respo,lsabila ~i riscanta este
patrunderea n profunzimea sutletului omenesc. De aceea ma
pregatesc att de ndelung pentru scrierea fiecarei car(i neti-
nnd seama de falsuri le aparute.
Informatia cruda, neprelucrata poate fi periculoasa pentru
cititor. De aceea fiecare text treee printr-o dubla redactare:
nti energo-informationala ~i apoi obi~nuita. De~i se ntmpla
~i nostimade. Aseara eram la baia de aburi ~i un cunoscut de-al
meu, care citise de curnd a palra mea carte, a observat
rutcios:
87
\
-- .::: cu
QU

,-,--
- -+=:::::
cE..:
~~~i
; i:i.
-(
t:
Z5
-
--=0='-'

.aga:
...........

.-,....

- Solzii de la pe~te nu-i mannci, dar pe altii i pui.

Am Tacutochii mari. dorit ~i carne atunci mncali, se permite. Astazi, pacientilor le
spun in felul urmator:
- Dar ce, sunt nebun oare, ca sa le cer oamenilor a~a ceva?
- Sistemul de prioritati pentru barbat ~i femeie este
- Dar tu singur ai scris n a patra carte: "Trebuie mncat urmatorul:
pe~tele cu so/zi".
Treptat am inleles despre ce era vorba. Pentru barbat - inti iubirea fata de Dumnezeu, apoi
Pe~tele Tara solzi spiritualitatea, apoi partea materiala. Pentru femeie - inti
este nisetrul, mreana, liparul. Pe~tele cu
solzi - bibanul, iubirea fata de Dumnezeu, apoi partea materiala, apoi cea
crapul, platica.
l'I
spirituala, adica trebuie sa fie un echilibru, 0 impar(ire a
- Am avut n vedere ca trebuie mncat pe~tele care are
so/zi. muncii. Daca barbatul filozofeaza, se concentreaza asupra
1" Zmbea. gndirii ~i spiritualitatea este pentru el cu mult mai importanta
1',1
dect materialitatea, inca nu este chiar a~a de periculos, dar
- Siava Domnu/ui, eu chiar am crezut ca trebuie sa
mannc solzi. daca acela~i lucru il face femeia lui, echilibrul se strica brusc.
Iii n masura n care barbatul traie~te din ratiune, femeia trebuie
0 data, 0 femeie nsarcinata rn-a intrebat: ,.
,l', sa traiasca din sentiment. Atunci ~icasnicia va fi armonioasa ~i
1 - Ali spus ca este interzis consumul de carne in a cincia
luna de sarcina. N-am mncat ~iacum am 0 carenla de fier. sanatatea, cariera ~i soarta barbatului vor fi normale. Daca
i' "

femeia este 0 vegetariana convinsa, ii poate cre~te mult

I - nlelegeti - i-am raspuns - nu se poate sa /uali orice
' orientarea spre spiritualitate ~i poate cauza mari probleme
l, informalie ca fiind invariabi/fi. lata, s-au Tacut experimente pe
I
animale. Daca n prima faza a gestaliei anima/ul era nfometat, sOlului. Nici din mncare nu este admisibil sa-Ii faci un idol,
progenitura era mai puternica ~i mai viabila. De ce? Pentru ca orict ar fi ea de corecta, adica vreau sa spun nca 0 data
dependen(a de lumea nconjuratoare cu valorile ei se realizea- adresndu-ma cititorilor: orice schem;; rigida, ralionala, orice
1\' directionare prin mental nu poate fi vreodata sigura. Trebuie sa
za prin trup. Daca nivelul exterior este limitat, se intensifica
cel interior. Acela~i lucru se petrece ~i cu omul. va orientali spre sentimentul de dragoste din sufletul
Cu ct femeia, n luna a cincia de sarc;na, se deta~eaza de dumneavoastra. El va va spune care este dorin(a ~i gndul
toate problemele, cu att depinde mai pulin de alimentalie (iar corect. $i cu ct il aveti mai mult in suflet, cu att sentlmentele
cea cu carne, cu delicatese intensifica ata~amentul fata de ~i gndurile dumneavoastra vor reflecta situalia reala ~i va vor
lume) ~i efectul asupra ei ~i asupra copilului este mai bun. Dar indica drumul cel bun.
in acela~i timp intuitia ~i dorinta femeii sunt mai importante
dect orice regula. Daca in orice perioada a graviditatii ali
1
'1

88
89
-- .- -
i:;
QU
~
--~~~.-
~ ~ ~ cu el, pedepsindu-I 0 yeti face superficial. Agresivitatea
Dio ce cauza se dezlipe~te retioa?
V oi porni de la acele cazuri cu care are tangenta. Cel mai
adesea din cauza agresivitatii, al carei motiv este gelozia.
Femeia poate, de exemplu, sa nu aiba ie$iri violente de ura,
suparare pe barbat, dar nemultumirea $i iritarea pot dura ani de
zile. Cu ct omul are un caracter mai rigid cu att mai ascuns,
mai profund patrunde agresivitatea n subcon$tient $i devine
mai pericLlloasa. ~i daca de la parinti sau din vietile anterioare
s-a mO$tenit LIn fond de nemultumire, mai devreme sau mai
trziu se produce explozia. Cu ct este mai dur caracterul
omului $i reactia la 0 situatie neplacuta, cu att manifestarea
bolilor va fi mai grava. Caracterul nostru profund este identic
cu caracterul afectiunii. Nemultumirea permanenta fata de
.Iumea ntreaga $i propria soarta poate genera afectiuni cronice
grave, incurabile.
Cum poti sa apreciezi ct de puternica a fost reactia fata de
un om sau altul? Raspunsul este simplu - daca ati decis ca
omul este un ticalos $i un netrebnic de 0 suta de procente $i ati
purtat multa vreme aceasta evaluare cu dumneavoastra,
agtesivitatea dumneavoastra este de 0 suta de procente. Daca
nsa ati reu$it sa-I aprobati 20%, agresivitatea dumneavoastra
este de 80%. Daca vedeti n toate vointa divina, iubiti n
fiecare om pe Dumnezeu $i apoi eu-Ilui omenesc, daca lumea
nconjuriitoare $i pe fiecare om il iubiti ca pe copilul dum-
neavoastra, adica I puteti pedepsi, certa, daca acesta nu va
inlluenteaza iubirea, atunci suparndu-va pe om, certndu-va
90
Ii
-.:J-c::::
CE..:..;
~~~.
i:i. ~
P..
-r.
u
~.......
-
=====
H91Z
JI!"
subcon$tientii va ramne la zero. Sinceritatea sentimentelor
ajuta la purificarea sulletului. Nu este permis sa ascundeti ~
sullet ura, compatimirea, supararea. Fiecare secunda a vlet"
noastre 0 fructificam, prin comportamentul nostru, fie ca
agresivitate, fie ca iubire. Cale de mijloc nu exista. Daca ,ne
jenam de sentimentul iubirii, ne jenam sa ne manlfestam
bunatatea, atunci ncepem sa actionam nu pnn IUblre, Cl pnn
fmla, comportamentulnostru devine agresiv $i la exterior $i n
interior.
Nu este suficient sa evitam agresivitatea, trebuie sa ne
educam emotiile n a$a fel nct sa nu existe agresivitate
,.
interioara. ~i atunc; yom vedea n fiecare om 0 posibilitate de
a ne manifesta iubirea $i bunatatea. Figurat vorbind: toata viata
noastra este un antrenament pentru acumularea iubirii. ~i daca
ne straduim sa 0 folosim n alte scopuri, ea se rupe. Fondul de
i
!
ura $i suparare se dezvolta $i se transforma n program de
autodistrugere. La nceput aparitia lui poate lua forma unor
permanente dureri de cap, a slabiciunii generale,. hemoragllior
, nazale, problemelor de vedere $i auz, inllamarii rmofannglene,
a distrugerii dentitiei. Apoi totul se lasa n jos $i cnd ajunge la
prima ceakra, programul se poate realiza ntr-o varianta mult
mai dura. Perturbarea functiilor trece n deforman orgal1lce.
Daca am dat 0 interpretare severa comportamentului altLli
om, daca la invidie s-a adaugat dispretul, daca n caracter
avem vanitate $i cruzime, blocajul produs de programul de
autodistrug~re se va manifesta mai degrab ca rupere a retinei
sau orbire, sau un gray traumatism cranian.
91
(
 .-
I:U
CQ - 0"""+:::::
~"te.
~f-f-.E
;:;
~
Li
-
=-===

.---_.._--
H9a:
~ .:---'"
---,.,
!'I

'{)e ~ ~ nerezonabile. Cu cat este mai multa "murdarie" n sullet, cu

1 Am lasat n urma doua divorturi ~i patru anj de
,'1
1
singuratate. Are sens sa stabilesc 0 relatie en vreo femeie?
Am anulat pretentiile atat fata de prima, cat ~i fata de a
dona nevasta.
Sens are, dar nu v-ati pus n ordine complet. nainte de-
pendenta de relatii era de 3-4 ori mai mare decat nivelul critic
de idealuri la fel. n acest interval s-an produs schimbari:
Dependenta de relatii a revenit la normal, adica constituie ] 0-
20 % din cea critica, dar dependenta de idealuri este ca ~i
nainte de cateva ori mai mare dect nivelul critic. De ce? n
primul rand nu este eliminata insatisfactia fata de dumnea-
voastra n~iva ~i soarta dumneavoastra, adica trebuie sa
ndepartati prin rugaciune agresivitatea anterioara fata de
iubire, n toate forme le, nu doar n relatia cu ceilalti dar ;i fata
de dumneavoastra.
Sa mergem mai departe. Ati eliminat pretentiile dar con-
ceptia despre lume, n esen!ii, nu s-a modificat.
Ca ~i nainte traiti din idealuri, nu din dragoste. ~i cand
femeia se va comporta altfe] decat v-ati a~teptat, nemultumirea
poate izbucni rara voia dumneavoastra. ncercati sa ntelegeti
~i sa simtiti urmatoarele:
Orice om ~i mai ales femeia iubita se comporta n relatia cu
dumneavoastra altfel decat doriti, nu a~a cum va comportati
atat mai mare trebuie sa fie supararea provocata de femeie.
n masura n care conceptia dumneavoastra despre lume
este gre~ita ~i ea s-a depus n caracterul dumneavoastra,
ncercarile de a va pune n armonie cu lumea vor fi mai
drastice. Pe cat yeti fi de pregatit, din timp, sa acceptati orice
durere, conservand sentimentul iubirii, neemitand pretentii, pe
atat de bune vor fi relatiile dumneavoastrii cu lumea din jur. Pe
cat yeti renunta la a controla situatia, pe atat se va mbunatati
ea. nviitati sa iubiti ceea ce nu vii place.
Omul celalalt are dreptul de a nu va semana, de a avea
caracterul lui, soarta lui. Agresivitatea se na~te I1urma unei
conceptii gre~ite despre lume.
Retraiti de multe ori pro pria viata sau schimbati unghiul de
r
vedere asupra tuturor evenimentelor care s-au ntamplat, dar
nu cu unul omenesc ci cu cel divin, atunci ~i viitorul se va
schimba.
'{)e ~ ~
Nu reu~esc deloc:
1) sa scap de teama pentru copil;
2) sa scap de singuratate;
3) sa ca~tig destui bani.
Il
Unde este cauza?
1

?umneavoastra cu ea, nu a~a cum 0 cere morala ~i simtul etic.

Adesea teama pentru copil apare cand lucrurile merg prost
ln primul rand, femeia se va comporta cum a hotarat
iar marna simte acest lucru. Copilul ntr-adevar nu este n
Dumnezeu ~i aici pretentia ~i controlul asupra situatiei sunt
ordine. Nivelul trufiei este uria~. n mare miisura datorit 1
92 93
-- .n
QU
- ''''''+:::0::
~ ~-ij 8- c::
~E-<r-~
;:::
Li

U9LZ
-
~--
"'==

1
~".
1

mamei, adica datorita dumneavoastra. Agresivitatea dumnea- ')e ~ ~

voastra subcon~tienta n raport cu barba!ii este de 340 de
unit!i. Cramponarea de aptitudini cca 350, adica de 3 ori mai
De ctiva ani am dureri n coloana vertebraHi. Care este
mare dect cea critica. Dependen!a de idealuri este de asemeni
1 (diagnosticul meu? Ce sa fac?
1 ridicata. Cnd a!i fost tratata prin njosire, suparare, ne~anse nu
a!i putut accepta. Acumularea de agresivitate s-a transmis Durerea n coloana vertebrala este de regula supararea pe
copilului ~i s-a dezvoltat n el ca un program de autodistrugere.
1 . Teama ruineaz: mai bine sa-I ajuta!i pe copil sa-~i revizuiasca
~mul apropiat, pe sine, pe soarta. Daca amploarea supararilor
~te mare, poate sa apara 0 deformare a coloanei, sa se ntrn-
atitudinea fa!a de viala ~i evenimentele de pna la na~tere ~i ',' 0 fractura a coloanei, sa se formeze 0 cocoa~a. Deosebit de
Ii pna la concep!ie. Mai bine ncerca!i sa va modifica!i '1 'culos este sa va supara!i pe soarta, a~a ncat va trebui sa va
caracterul ~i concep!ia despre lume, adica trebuie nu sa va
1
"'gati pentru dumneavoastra ~i pentru ntregul neam ca sa fie
teme!i pentru copi!, ci sa-I salva!i. epartate supararile, nemul!umirile de sine, de situa!ie ~i
n ce prive~te singuratatea. Agresivitatea dumneavoastra . Omul apropiat, ndragit, este dat de soarta ~i ~.
subcon~tienta fa!a de barba!i este 0 data ~ijumatate mai mare mnezeu, iar supararile mari la adresa lui sunt, simultan,
dect cea mortala. Daca un barbat va fi mereu n prezen!a '1.l>firaripe soarta ~i Dumnezeu. A~a nct prin rugaciune ~i
dumneavoastr , se va imbolnavi sau va muri. Dac interiorul
rttil se poate cere eliminarea din sufletul dumneavoastra ~i
lui se va dovedi plin de bunatate, boala ~i moartea va vor
: sufletul urma~ilor dumneavoastra a supararilor nu doar la
atinge pe dumneavoastra, ,au pe copilul dumneavoastra. De 1: ,.
sa celor apropiati, dar ~i la adresa sortll.
aceea sunteti singur.
Insuficien!a banilor este 0 njosin' a trufiei dumneavoastra.
Acest lucru i purifica pe copilul dumneavoastra. Daca yeti
')e ~ ~
c~tiga mul!i bani, pute!i avea probleme de sanatate dum-
\.e se poate face cnd s-a instalat 0 lene, 0 indiferenta
~,
neavoastra sau copi lui dumneavoastra. Daca ve!i reu~i sa va .
1.
.1 schimba!i, ~.idumneavoastra, ~i copilului vi se va permite sa luta fata de orice? Cum sa scap de lacomie?
ave!i ~isanatate ~i bani.
ict ar fi de ciudat, tot ceea ce ati enumerat este
tul unui bun echilibru. De la parinti a!i mo~tenit 0
ndentil crescutafata de aptitudini, intelect ~i idealuri. $i n
rmitate cu ele, un orgoliu nepotolit, 0 foarte puternica
ultumire fa!a de lumea nconjuratoare ~i fata de sine. Cu

94 95

:it
-
~
-- -J::;
.!::
cu
c:I - --+::::::
A E..:..: i:i.
g~~.
:
b;:;:
:
u
~--
=
-

LL9/.l
-- ~

cat va veti dezvolta aptitudinile, veti intensifica dorintele

omene~ti, cu atat va cre~te nivelul de agresivitate ~i se va ntari
programul de autodistrugere. Prin dorinte ne legam de valorile
r toata viata ati eliminat agresivitatea n raport cu iubirea,. atunci
omene~ti. Absenta dorintelor, lenea, miqoreaza dependenta.
Apetitul exagerat opre~te programul de autodistrugere. n
plan subtil sexul ~i mancarea arata la fel, ~i daca iubirea nu
este destula, tendinta exagerata pentru sexualitate ~i mancare
compenseaza ntr-o oarecare masura situatia primejdioasa.
Are sens, n primul rand, sa lucrati asupra conceptiei despre
lume ~i a caracterului. Trebuie sa acceptati toate ne~ansele
anterioare, falimentul situatiilor de pana acum ca pe un me-
dicamen!. Trebuie sa nvatati sa cedati ~i sa apartineti de ceva.
Puteti n afara de rugaciune sa va ocupati cu autosugestie. Sa
repetati, de pilda: "Nu eu
controlez situatia, totul se petrece
conform Vointei Supreme, eu renunt la controlul asupra situ-
atiei, Doamne, n toate este voia Ta. Puteti sa repetati mecanic
dimineata dupa trezire ~i seara nainte de 50111n:"Doamne,
.
voia Ta 0 vad n toate. N~ regret nimic, nu ma tem de nimic.
Primesc totul ca fiind dat de Tine".
n masura n care omul ~tie sa se deta~eze de situatie, i este
mai u~or sa nvinga dependenta de aptitudini, intelect, de valo-
rile spirituale superioare. Prin urmare, antrenamentele regu-
late, de relaxare totala a mu~chilor ~i a mintii sunt foarte utile.
ncordarea mental a provoaca 0 ncordare musculara. De aceea
relaxarea totala, masajul, hidroterapia, baia de aburi, exercitiile
fizice periodice ~i culturismul, renuntarea la mancare, consti-
tuie un fond favorabil pentru 0 mai u~oara schimbare a carac-
terului ~i a conceptiei despre lume. Cand sunteti fizic ~i
spiritual deta~at de orice, cand trecand de mai mu/te ori prin
rugaciunea devine mai eficienta ~i mutarea prmclpalulUl punct
de sprijin de pe omenesc pe divin se petrece mal repede ~I mal
putin dureros.
~ ~ ~
Am 52 de ani. 0 menopauzii ce se pre.lun~e~te pe ~I
-
noua 1e.a an Ex citatie, a sjstemului nervos. ln sange, pen-
. . - la 65 Care su nt recomandiirile dumnea-
OdIC, VS" pana .
voastra?
Sa vedem cum au stat lucrurile pana la menopa~za. r
Agresivitatea subcon~tienta n raport cu barbat!! era de 220
230 de unitiiti. Dependenta crescuta fata de aptltudll1l,
intelect ~i idealuri, adica trufie. [nacceptarea situatllior
traumatizante. .~ .
Acum agresivitatea subcon~tienta - 20 Ul1ltatL Dependenta
de aptitudini, intelect ~i idealuri a scazut drastlc. De aceea
.
cone 1UZla es. te S'imp la Meno pauza este starea de trecere de la
"-
maturitate la batranete. Starea de batranete este aceea m care
dependenta de valorile umane scade brusc. Dar nu pnn mal1l:
festari exterioare (boli, traumatisme, necazun) CI mtenoare.
diminuarea dorintelor, a activittii con~tiin!ei, ngustarea pOS.I-
bilitatilor. Din cauza faptului ca acest proces decurge dm
. .'
. nu este privita ca boalii ~i nenoroctre,
m t en 0 r , batranetea
procesul de reducere a omenescului ~i deta~area dit e e es e
resimtit ca 0 treapta di1\spre omenesc spre divin. P: cat ~e u~or
se nscrie omul n regimul Divin ~i-I accept, pe atat de mcet ~I

96 97
....- .n
QU
1
- ~~g.
a:H
-+:::::c

~..<::
<
t:
~
u
-
==-==::0:

ru -l 1

H9ll

~ -.
lini$tit se produce stingerea omenescuIui. Btrne(ea este l
pregtirea pentru viitoarea via(. Cu ct omul, benevol, depune Rezulta ca ntinerirea organismului este posibila pr~ntr-o
eforturi pentru dep$irea $i eliberarea periodica anulare a dependen(ei de tot ceea ne leaga. Ne
omenescului din sine, cu
att amploarea pregtirii fOr(ate (constrngerea) este mai mica. 1egam de aasta lume prin con$tiin(a, rela(u, vorblre, respl-
..
sexuala,- $1pnn me t a-
Spre deosebire de btrne(e, trecerea dintr-o stare n alta se ra,1 . , momente de intimitate
t ' e , al imentatie
resimte destu/ de dureros. Cu ct dependen(a omului de valo- bolism, de cnd cu lelalte.
...
rile umane este mai puternica $i agresivitatea Iegata de ea se Realiznd deta$area periodica, nu doar func(ule extenoare:
acumuleaz n suflet, cu att mai dureroas este 0 astfel de dar $i cele interioare, nu doar de obiectele ata$amentulu_i, dar
$~
trecere. Prin urmare la fel ca omul bolnav care-$i schimba de dorin(ele $i senti mente le nse~i, yoghll1u au reu~lt sa ob!m~
caracterul $i concep(ia despre lume nsnto$indu-se,
s va schimba(i $i dumneavoastra.
trebuie moditicari comparabile cu cele provocate de batrne(e,,$1 daca
viteza de diminuare a dependen(ei de ori omenesc mtrea
f
Menopauza este 0 situa(ie la fel de traumatizanta ca $i
durerea, neplcerea, suprarea sau trdarea. n msura n cafe
viteza de mbtranire, se producea ntinerirea. Acest mecamsm
lucreaza n fiecare dintre noi. De obii, acest proces nu este
1
nu vrem sa acceptam durerea ea ni se da $i mai multa. de durata, de aea nu constatam modificari reale.
y,

nca un fapt interesant.

Oamenii de $tiin(a au Tacut cercetari incitante. Reiese ca ~ i) ~
menopauza ncepe la femei nu ca un proces lin de diminuare a
func(ii/or endocrine. S-a dovedit ca nainte de climaterium Durerile de cap suut de natur migrenic. Care-i
(menopauza) ovarele femeii au 0 activitate maxima. Acest fapt cauza?
rastoarna reprezentarile noastre despre mecanismu!. batrne(ii.
Se poate trage urmatoarea concluzie. Anula(i-va preten(iile fa!a de barba(i.
Batrne(ea nu este 0 acumuJare lentii de accidente genetice
$i nici 0 uzura treptat a tuturor resurse!or organismului. Este
~ i) ~
dimpotriva, un b/oc,y al activita(ii n cre$tere a organismu/ui $i
legat de aceasta al amplificarii dependen(ei de va/orile umane.
mi iubesc sotul, dar cteodat apare dorinta de
Prin urmare, cu ct omu! este mai bun launtric cu att va
intimitate cu un aIt barbaI. Trebuie sa ma lupt cu acest
mbatrni mai ncet. Cu ct omul $i invinge mai U$or stresul
(iar stresul este despar(irea de valorile omene$ti) cu att
sentiment?
procesul de mbatrnire se va des~ura mai lent.
Dependenta fa!a de toate va lorile omene'lti ncepe atunci
cnd n omul/ iubit omenescul ntuneca divinul, adica
98 ,"'"

99

1,1
 - g -
~

~ .~
QU
o:~-
~~~. LJ
~

_."'; J..'-'<." -- A:..

H9LZ

---II"

importan!a nveli~ului fizic al eu-lui omenesc este prioritara.

interioara fa!a de iubirea pentru sOI. Prin urmare cu cat yeti
Atunci devine imposibil de acceptat umilirea omenescului n
pune mai multa bunatate n rela!ia cu al!i oameni, fire~te ~i cu
cel pe care I lndragim sau n noi n~ine. ntruct punctul de
so!ul dumneavoastra, cu atM dependen!a va fi mai mica.
sprijin se muta pe omenesc, noi nu putem primi destabilizarea
n masura n care yeti nva!a sa va iubi!i so!ul cu toate
lui ~i apare agresivitatea. $i fie ca renun(m de bunavoie la
neajunsurile lui, sa-I ierta!i, sa nu'-i purta!i resentimente ~i va
ni~te valori umane, fie suntem constrn~i sa 0 facem.
yeti stradui ca sentimentul iubirii din sufletul dumneavoastra
Ivirea atrac(iei sexuale fa!a de ait barbat miqoreaza aten!ia
sa nu depinda de nimic, orientarea catre alti barba!i va fi mai
permanenta fa!a de sol ~i n felul acesta descrqte dependen(a
mica ~i rela!ia cu propriul sOI mai armonioasa.
de el ~i iubirea pentru el, adica n acest sentiment, mai degraba
n trezirea lui, se ascunde mecanismul de protec(ie ~i de aceea
nu este voie sa-I inhiba!i. ntr-o situa!ie obi~nuita, cu cat va
'>to ~ ~
yeti iubi mai puternic so!ul, cu atM mai repede se va ivi 0
~ 1 Marna mea a murit la 58 de ani de cancer, tata, la 35 de
atrac!ie sexuala pentru alti barba!i.
Daca yeti reprima acest sentiment, se poate intensifica
ani, s-a mpu~cat. Toate femeHe din neamul nostru mor de r
1 agresivitatea subcon~tienta fa!a de propriul sOI fiindca
cancer, barbatii sfiir~esc tragic. Sotul meu a decedat ntr-
l' dependen!a va cre~te, ceea ce poate duce la mbolnavirea ~i
un accident de ma~ina. Eu am 0 afectiune a glandei tiroide.
declan~area un or probleme grave la sOI.
Am 34 de ani.
Prin urmare, nu se admite nfranarea interesului pentru alti
barba!i. Dar nici sa-l stimula!i nu este cazu!. Daca yeti sus!ine
nainte a~ fi spus ca purta!i ln dumneavoastra un blestem
ln totalitate acest sentiment, adulterul frecvent poate duce la
din a cincia 0aeneratie
,
Pe linie feminina. Acum, spun ca ave!i ln
dumneavoastra 0 concep!ie gre~ita despre lume a carei initi-
distrugerea structurilor spirituale subtile ce se formeaza n
atoare este stra-strabunica dumneavoastra. Aceasta gre~ita
mod constant ca rezultat al rela!iei dintre doi oameni care se
concep!ie despre lume a fost consolidata de 0 imensa agresi-
iubesc ~i, n final, distruge familia nsa~i. n primul caz linia
vitate n raport cu iubirea. Ea s-a putut manifesta printr-un gest
comportamentala duce la oprimarea divinului. n al doilea, la
sau pur ~i simplu printr-un efort de voin!a pentru renegarea
dezintegtarea omenescului.
iubirii.
De aceea nu este permis nci sa va lupta!i cu acest
Care este cauza unor astfel de blesteme - programe ce
sentiment dar nici sa-l tolera!i nu merit. Rezolvarea princi-
distrug adesea multe genera!ii? Mecanismul este simplu.
il
1
piala a respectivei probleme consta n altceva. Forta orientarii
,
spre ait barbat este determinata de dependen!a dumneavoastra Problema const ln aceea ca posibilita!ile noastre de a ierta, de
a nu comptimi ~i de a nu judeca, ln medie, nu sunt mari. Ele

100
101

1" 1
-- .!::
QU
"~--
1,1
su nt conditionate de caracterulnostru, de educa!ie, de viziunea
asupra lumii. Din toate acestea se constituie capacitatea de a
su porta durerea cand pierdem valori umane ~i de a pastra
iubirea. Daca ni se ofera 0 iubire de acelea~i dimensiuni cu
capacitatea noastra de a ierta ~i accepta, suntem sanato~i ~i
fericiti, la fel ~i urma~ii no~tri. Dar daca sentimentul iubirii
fata de aIt om este de cateva ori mai mare decat posibilitatile
Il
noastre, atunci trebuie sa mrim de cteva ori ~i iubirea
divinului. Dar adesea ne dovedim a nu fi n stare. Nu ntele-
gem un adevr elementar. n msura n care am primit fericire
omeneasc, n aceea!;iimsur trebuie 5-0 pierdem !?itrebuie sa
fim gata sa primim 0 ascmenea pierdere, n tiecare secund. Pc
cat de mare este dimensiullca sentimentului iubirii resimtit
pentru un ait om, pe atat el trebuie insultat ~i umilit. $i daca
amui nu poate accepta njosirea acestui sentiment, conservand
iubirea pentru Dumnezeu, vor fi njosite toate verigile
urmtoare clin am !?clin urma!?ii lui, adic se VOl'njosi soarta,
caracterul, sntatea omului.
Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta n raport cu
barba!ii este d" aproape 900 unita!i ~i ea se realizeaza indepen-
dent de vointa dumneavoastra. Teama de a-I pierde pe omul
iubit, daca este permanenta, devine agresivitate n raport cu el.
Bunica dumneavoastra, la a patra generatie, a trait 0 imensa
iubire ~i nu a putut sa su porte njosirea ei, urandu-I pe omul
pril1 care i-a fost data purificarea ~i s-a urat pe sine nsa~i. Ea a
ucis iubirea din sufletul barbatului ~i iubirea din propriul
suflet. Femeile din neamul dumneavoastra au tendinta de a-I
idolatriza pe omul ndragit, apoi de a-lur, apoi de a se ur pe
sine. Cu cat agresivitatea n raport cu barbatul se gasejte mai
102
,..
~
1:::..:...:i:i.
~~~.E
::;:
u-<:
H9LZ
-
-""
adnc, cu atat moare el mai repede iar agresivitatea n raport
cu sine duce la afec!iuni oncologice. Dumnezeu este iubire,
omul este con~tiinta. Dumnezeu dirijeaza lumea, adica lumea
este condusa de iubire. Pentru ca femeia sa nasca un copil
sanatos ea trebuie sa-~i conduca barbatul prin iubire, dar daca
omenescul ntuneca divinul, principala direc!ionare se reali-
zeazii prin con~tiinta. Si tot mai activ se conecteaza aspectul de
forta adica se intensifica, nu controlul exterior, ci cel interior.
Pe cat nivelul exterior al controlului i este indispensabil omu-
lui pentru evolu!ia lui, pe atat este de periculos cel interior.
Celula nu poate dirija organismul.
ntrucat glanda tiroida este legata de controlul asupra
situa!iei, 0 incorectii atitudine fala de lume, generand tensiuni ,.
suplimentare, "Iove~te" glanda tiroida ~i prin ea se raspande~te
asupra celorlalte glande. Frecventele angine la copii, de exem-
plu, indica un control subcon~tient marit asupra situaliei ~i, ca 1
urmare, provoaca un traumatism amplificat, nemullumirea fa!a ~~
de soarta ~isitualie.
n primul rand, trebuie sa recepta!i jignirea iubirii omene~ti
ca pe 0 purifi"are a divinului. Cu cat veli fi mai pregatita sa
menlineli iubirea fa!a de om, indiferent cum acesta ar jigni ~i
,\ umili iubirea dumneavoastra, cu atat veli iubi n el divinul mai
\t'. mult decat omenescul. Cere!i ca de pe neamul dumneavoastra
1 if. ':'
1':; sa fie nlaturata ca un blestem, dorinta de a-I venera pe omul
1
iubit. Amintiti-va de toata viata ~i prin cain!a elibera!i-va de
1
supararile ~i nemullumirea fa!a de barba!i. Orice ar face l
barbatul iubit, el nu este vinovat. Cu cat mai multa dragoste le t
1 "'J'
.. 1
trebuie copiilor dumneavoastra pentru a fi sanato~i ~i ferici!i
cu att n dumneavoastra va fi njosit tot ce este omenesc. Pe
103
! <Il
.....- .b
QU
ca - -. +:::::-
CI E .. i:i.
~~o=
O::H- f-..c:

t:
~
u
-
===0;:""""
=-=

H911
---""

cat v-a suparat omul iubit, pe atat va este acordata posibilitatea

i!
1

lar aceste intervale trebuie retraite nu doar acceptand prin

de a-i salva ~i a-i face fericit; pe urma~ii dumneavoastra.
cilin( supararile ~i cerand ca ele sa plece din sufletele
Este important un lucru. Nu ne rugam pentru a cere ceva, ci
. pentru ca prin rugaciune ~i orientare spre Dumnezeu sa ne
urma~ilor; trebuie scoasa complet din functiune logica ome-
1
l' 1 neasca ~i retraita viata dupa logica divinului, iertandu-i pe toti
schimbam.
il ,II ~i acceptandu-Ie pe toate. Renuntati la sentimentul propriei
,1 importante ~i identificati-va propriul eu nu cu principiile, nu
'I!III
~ ~ ~ cu aptitudinile, I1llcu demnitatea, ci cu iubirea. Atunci ~i fiului
1
i va fi mai u~or.
Va implor, ajutati-ma! Fiul meu sufera de uu an rara
,11'

ntrerupere de bron~ita ~i pneumonie. Medicamentele uu-i ~ ~ ~

1
ajutii. Care este cauza bolii lui?
l,III, De curaud la ntrepriudere ne-a murit directorul, iar
1
Agresivitatea subcon~tienta a baietelului este de 410 acum, foarte frecveut, de geamurile cliidirii se izbesc ~i
unitati. Este foarte mult. Are 0 permanenta suparare .-
uneori mor, pasarile. Este acesta un semn de sus?
1

",1

1
subcon~tienta pe sine, pe soarta, pe lumea nconjuratoare.
Dependenta de aptitudini, intelect, idealuri este de cateva ori Da, este, Directorul dumneavoastra a fost foarte puternic
l'I'1
.mai nalta dect nivelul periculos. Cauza 0 constituie concentrat asupra intelectului, aptitudinilor, controlului asupra
1
permanente le suparari ale mamei ~i bunicii. Trebuia sa accep-
situatiilor. Acestea au devenit pentru el unicul scop. Orientarea
tati njosirea trufiei dumneavoastra cu vreo 70 de procente. Ati
Il subcon~tienta a conducatorului a nceput sa se transmita
primit-o n 'propor(ie de 10-15%. Toate supararile ~i
'1', colaboratoril6r ~i sa le ameninte viata ~i sanatatea. De aceea
nemul(umirile pe care n-ati ~tiut sa le iertati ~i sa le eliminati s- directorul a murit. Dar dizarmonia a ramas n colaboratorii
l,'
Ii
au aruncat asupra fiului. Situatia care trebuie sa apara peste firmei. Daca ar fi sa diagnosticam colectivul ca pe un orga-
cativa ani are loc deocamdata n plan subtil ~i fiul nism unitar, s-ar putea spune ca dependenta de aptitudini ~i
dumneavoastra de pe acum nu 0 accepta. Aceasta inacceptare intelect depa~e~te de cinci ori nivelul critic. n asemenea
este frnata prin boala. n copii se amplifica de cateva ori ~i
colective se ntmpla adesea nenorociri; daca un astfel de grup
meritele ~i neajunsurile noastre. Cu deosebire n cteva zboara cu avionul se poate ntampla un accident aviatic fiindca
perioade determinate: cu 3-4 ani nainte de na~tere ~i cu cteva starea oamenilor influenteaza lumea din jur. $i la pasari se
luni nainte de concepere. n aceste perioade supararile noastre poate ntalni 0 dependenta crescuta fata de aptitudini ~i
se pot amplifica n copii nu de 2-3 ori, ci de cateva zeci de ori.
controlul situatiei. Atunci simtul orientarii se pierde ~i ele

104
105

1 ~
-- .-QU" -
~ - 0
-+:::::
~~~.
E.;.; i:i.
<1:
~
G
=--
-
-====

H9/.Z
-,..

con fun da suprafata geamului CU spatiul. Cele ce se aseamana

se atrag. A~a ca ar trebui ca fiecare angajat al firmei sa lucreze
~ ~ ~
asupra sa ~i sa elimine orice pretentie cat de mica fata de ,il
:~fi mpreuna cu sotul meu n-am reu~it sa gasim 0 afectiune

i
directorul defunc!. Cu cat ne suparam mai tare pe un om cu <: reciproca, ciclul me~strual est~ dureros, sistemul meu uro-
atta mai puternic prelum "murdaria" lui karmic. .
genital este bolnav. ln ce consta cauza ?
.i
Mai exista lin mecansm. ~;
~~'.
0 data mi s-a adresat 0 femeie cu 0 problema neobi~nuita.
f'Ji'! Aspira!ia noastra catre Divinitate se realizeaza prin ampli-
- Scuza!i-ma, dar de cateva luni nu mi se opre~te 'f'
,;; . ficarea dimensiunilor omenescului ~i depa~irea lui.
menstrua!ia. Nu ajuta nici un fel de medicament, eu nu n!eleg
Cu cat avem mai multe valori ol11el1e~ti, aspiratia catre
nimic. mi vine sa nnebunesc!
Dumneze~ trebuie sa fie mai sa depin-
I - V-a murit cineva dintre apropia!i sau cunoscu!i cu
mare. Altfel ncepem
l
Il'
cteva luni n urm? - am ntrebat eu. .,
dem de uman ~i apar bolile. necazurile, suferin!ele suflete~ti ~i
:11
,; fizice. 1
- Da, a murit ~efulmeu. i
- V -a!i suparat pe el?
Cu cat resimtim mai ITIult dragoste omcneasca, cu atat mai ,:
. mult dragoste divina trebuie sa fie n sufletul nostru. lubirea
,:'
-Da, au fost ~i suparari ~i nemul!umiri. i)
lata, nainte va supara!i pe un om, acum va supara\i pe divinului este aceea care nu depinde de omenesc ~i seamana
~
:{
nu a baltoaca, ci a izvor, cand posibilitatea de a oferi dragoste
. toata lumea de dincolo, unde se afla sufletul lui ~i toata rezerva
omului iubit devine 0 adevarata fericire. Este 0 iubire tara
de 5uparari acumulate se ntoarce ca n oglinda ~i cu tcata
l,II cOrbpatimiri, nemul!umiri, temeri ~i suparari. ~i vrem sau nu,
cantitatea, napoi.
dar cu fiecare viala capacitatea noastra de a iubi devine tot mai
'II Sangerare.l permanenta blocheaza programul de autodis-
i
mare. Singura posibilitate de a supravie(ui ~i de a fi fericit n
Il trugere ~i va obliga sa va schimba!i launtric ~i sa renun!a!i la \1
1 aceste condi!ii este sa marim iubirea divina din noi. Daca
preten!ii. Daca nu se produc modificari ferme, func(ia se poate
, 1: amui, con~tientizandpericolul unei mari iubiri, va ncerca sa
dar ncep deformarile organice, adica ciclul se poate
I'ii
restabili
regla, dar dupa un timp oarecare va aparea 0 tumoare. Cu cat
;:, fugiide ea, va ajunge la boli, nenorociri ~i moarte.
1;
,
Dar daca nu ~tie sa se comporte cu dragostea omeneasca
un om are mai multa importan!a pentru viala noastra, cu atat
~ : este ajutat sa perceapa iubirea divina prin nereu~ite n aceasta
este mai periculos sa avem nauntrulnostru preten!ii fa!a de el. ,1
dragaste, prin boli ~i suferin!e.
Cu cat iubim divinul n fiecare om, cu atat mai pu!ina
Il mi cer iertare ca 0 sa ma exprim n cifre dar capacitatea
"murdarie" omeneasca va trece spre noi de pe nveli~ul lui . ~astra de a iubi sa zicem ca este de 220 unta!i, iar disponi- Of
corporal ~i spiritual. .
&ilitatea de a ierta ~i de a nu judeca numai de 40, adica iubirea

106
107
:1
---. .!:: cc
cu
ZQr=~. ..:
u

U91l

-,..
----- c i <-

1 i,
1, :
1 omeneasca este de ~ase ori mai puternica dect cea divina.
Daca vi se va da 0 iubire la nivelul posibilita!ilor dumneavoas-
tra, ~i asta se ntmpla n iubirea mpart~it, pur ~i simplu nu
yeti putea s-o suporta!i. De aceea izbucnirea sentimentului
omenesc de dragoste se potole~te prin lipsa reciprocita!ii. Dar,
n lac sa primi!i totul ~i sa comuta!i pe iubirea divina,
dumneavoastr va ncptnati n cea omeneasca. De aceea vin
supararile, dispre!ul, cri tic a, nemul!umirea fa!a de barba!i.
Cielul dureras la femeie se praduce cnd agresivitatea sub-
con~tienta fa!a de barba!i este marita. Problemele cu sistemul
ura-genital nseamna agresivitate fa!a de barba!i deelan~ata de
1
bolile,necazurile sau impasul n viala. Fiica dumneavoastra
are
.
mai multa bunatate dect dumneavoastra. Dar fiindca
.
C"
programul se amplifica n copii, cramponarea dumneavoastra
de idealuri, atitudinea severa fa!a de barba!i au crescut n
. 6ufletul ei ~i au patruns destul de adnc. Au ajuns la acel nivel
.; onde a suparare mare poate duce la mbolnavirea sau moartea
. b8rbatului iubit. Corespunzator. are lac un viraj napoi. Pielea
.
fi intestinul sunt segmente le care, la copii, preiau adesea
programul asupra lor, permi!nd celorlalte organe sa func!i-
oneze normal. Cnd alergia se agraveaza este un rezultat al
., supararilor interioare ~i al nemul!umirii fa!a de oamenii

pragramul de autodistrugere. apropia!i ~i lumea nconjuratoare apartinnd feti!ei.

Ce trebuie Tacut intr-un astfel de caz am scris deja. Lucra!i, njosirea pe care a prime~te prin boala, a face mai buna, r
var fi rezultate. mai delicata. Agresivitatea subcon~tienta scade, alergia
l':
slabe~te.
1

Cum sa lucra!i asupra dumneavoastra am scris deja.

'><o ~ ~
I, ncerca!i sa-I implica!i n aceasta munca ~i pe copil. Nu a!i
ftiut sa fi!i buna. nva!a!i-o pe tiica dumneavoastra sa fie.
1
Il

Fiica mai mare are alergii care, cnd dis par complet,
"1 Explica!i-i: cu ct mai bun va fi sufletul ei cu att mai pu!ine
cnd se agraveaz. Cu ce pot s-o ajut ? . neplaceri v, avea ulterior. Cnd apare a ameliorare, sa se
raage, sa !ina regim. Lucra!i ~i asupra dumneavoastra, perioa-
Il!I' Nici un am nu evolueaza n linie dreapta. naintarea se face
dele de ameliorare se var ntinde pe intervale mai lungi. lar
n zig-zag. Important este ca rezultanta sa fie corect orientata.
daca yeti reu~i sa va schimba!i cu adevarat, alergia i va trece
Daca pentru cea mai mica abatere amui ar fi drastic pedepsit,
feti!ei complet. Mul!i mi pun ntrebarea:
el n-ar mai avea voin!a proprie.
"Daca micu\U1are cteva luni sau un an, un an ~ijumatate,
Unui am bun n interiorul sau i se poate da a doza foarte
cum poate fi nva!at sa se raage?"
mare de libertate. Pe un asemenea am libertatea nu-I va dis-
Cu copilul se poate vorbi nca din vremea sarcinii. 1 se
truge deoarece orientarea sufletului spre iubire i va permite sa
poate povesti ca pe Dumnezeu trebuie sa-I iubeasc mai mult
aleaga direc!ia potrivita. Cu ct un am este mai bun, cu att i , dect pe parin!ii lui, ca !elul principal al vie!ii este acumularea
este mai u~or sa intuiasca orientarea corect ~i astfel sa nvinga

1 109
1 i ]08
1
~
1
-..------- .= a
~u f:!i~~~ 8 --
=====

H91.Z

,...

pentru a n\elege, ci pentru a sim\i. La una din ultimele prele-

n suflet a iubirii pentru Dumnezeu, dezvoltarea launtrica a
geri am fost ntrebat de ce este att de dificil sa n\elegi Biblia?
divinita\ii. ~i crede\i-ma, copilul va va auzi ~i acest lucru se va ,.
Am povestit atunci cum am ajuns eu la Biblie.
reflecta benefic n caracterul ~i soarta sa. Se poate comunica
Aveam 20 de ani. nso\eam un grllp de excursioni~ti la 1

cu copilul adormit spunnd cu voce tare rugaciuni, vorbindu-i. 1

biserica Afonie cel Nou. Dupa instruc\iuni trebuia sa fac

~i poate fi mult mai eficient dect 0 convorbire n starea de .: r
propaganda ateista ~i sa plec spre locul destina\iei. Dar textul
con~tien\a. Con~tien\a adesea mpiedica receptarea informa\iei. i care nfiera biserica ~i religia era att de stupid nct nu
Psihologii multa vreme n-au n\eles ni~te fapte. De exem- \
puteam sa-I rostesc. Vroiam, n toate, sa ma lamllrese singur.
plu, cnd n America s-au format universita\ile s-au adus ste-
Am nceput sa studiez lucrarile doctorilor n ~tiin\e consacrate
nograme ale profesorilor din Europa, dupa care studen\ii
temelor ~eligioase, dar erau att de gaunoase, un delir verbal.
nva\au singuri. Rezultatul a fost nul. I-au dus atunci pe stll-
0 idee sub\iriea la zece pagini. Atunci am nceput sa citesc
den\i n Europa ~i au audiat cllrsurile predate de profesorii
Biblia. ~i am fost uluit de densitatea informa\iei. n spatele
europeni. Totu~i profesorii exp"neau acelea~i texte. Rezultatlll
fiecarei fraze erau zeei de idei. Am observat ca informa\ia
s-a dovedit a fi excelent. Unul dintre psihologi a tras 0 conc\u- ,/
venea n tran~e. Cite~ti a doua oara ~i vezi totul ntr-o lumina
zie nea~teptat: informa\ia principala se transmite prin modali-
noua. Atunci am n\eles de ce, n Biblie, multe nu au logica ~i
t\i nonverbale, adica n afara cuvintelor; chipul, mi~carea,
sunt de nen\eles.
contactul energetic, sunete!e sunt canalele principale ale infor-
Intelectul nostru ~i stratul superficial al con~tiin\ei au 0
ma\iei. De aceea end comunica\i cu un copil mic, dar ~i cu
si'1gura variant. Subcon~tientlll nostru are multe straturi,-unul
urul mare, nu va baza\i pe cuvinte, nu va vor fi de folos,
mai cuprinzator dect altul. Acest lucru se afla n conexiune cu
educa\ia trebuie Tacuta prin senti mente, prin transmiterea lor.
faptul ca in':electul ~i con~tiin\a noastra sunt legate de trup ~i
Daea vre\i .sa-i spune\i ca trebuie pastrat iubirea ~i atunci
au un volum mic. Daca informa\ia depa~e~te, prin dimensiuni,
cnd cineva I-a suparat, imagina\i-va la nceput ca v-au suparat
acest volum, ea va fi respinsa. AltfeI con~tiin\a se fractureaz,
! ~i insultat pe dumneavoastra. Deta~a\i-va de logica omeneasca,
se sparge ca un balon de sapun. Dar pe lnga eorpul fizic,
percepe\i-va Dumnezeirea din suflet ~i dupa aceea vorbi\i-i
avem multe alte corpuri care sunt mult mai extinse n timp ~i
copilului despre acestea. Pute\i de asemenea sa vorbi\i cu
copilul dumneavoastra la distan\a ~i efectul nu va fi mai mie.
. spatiu. Dublura corpului, de pilda, se mentine pe trei vie\i,
corpul ngerului pazitor aproape ~apte, corpul destinului cam
Important este ca dumneavoastra n~iva sa trai\i un
patru vieti, ~.a.m.d. Aceste straturi ale subcon~tientului, de
senment autentic. . dimensiuni mai largi sunt percepute nu prin gnduri ci prin
Adesea, n timpul prelegerilor, spun ca oamenii n4 trebuie
senti mente, adica, n esenta, gndurile sunt ncheierea
sa-~i tensioneze con~tiin\a. Toate fOr\ele trebuie cheltuite nu

1]1
1\0 ,.
....-- .=
~u
cu - ~~-
~ -'
eunoa~terii lumii prin sentimente. Prin urmare, daea ineeream
Sa eunoa~tem lumea pornind numai de la logiea ~i inteleet, ne
nchidem ntr-o sfera minuscula, seetor al eon~tiintei noastre
legat de corpul nostru.
a asemenea eunoa~tere nu este doar foarte putin eficienta
dar ~i perieuloasa daca nu treee n eunoa~terea prin sentimente.
Celula trebuie sa aiba logica sa, dar ea trebuie ~i mai mult sa
eunoasea logica organismului. altfel devine eancerigena. Reli-
gia a fost ntemeiata de cei in sufletul carora Divinul statea pe
primul plan ~i nu se ntuneca prin omenesc.
l,
Seara de mari me ~i densitatea informatiei erau enorme ~i
logica omeneasca obi~nuita nu era, aiei, deeat un obstaeol.
ntr-un asemenea eontext logica omeneasea a fost ntotdeauna
secundara. De aeeea la exterior parea trunchiata ~i ineoerenta.
Aeest meeanism a fost mai tarziu utilizat de impresioni~ti. S-a
Constatat ea ruperea lanturilor obi~nuite ale logicii ~i ale
formei exterioare poate da 0 intensifieare a eonsistentei ~i n
gl~neral, a intluentei.
A~adar, citind Biblia am nteles ca ea nu trebuie leeturata ci
"
III
Perceputa prin sentimente. $i, cu cat mai u~or se nlatura
11111 logica omeneasca, schemele ~i stereotipurile, cu atat mai
lill
repede se intuie~te sensul celor spuse n Biblie. Am nteles de
1
Ce cre~tinismul acord notiunii de ~~credint" 0 att de mare
Il
'"
1 nsemnatate. Credinta este conservarea iubirii de Dumnezeu
1,1
cand tmite reprezentarile con~tiente, logiee, despre Dumnezeu
:.
se nruie.
Dumnezeu este iubire. amuI este con~tiinta. Credinta ajuta
sa pastrezi iubirea cand con~tiinta s-a dezintegrat. Daca nu este
destula credinta, atunci trebuie sa aspiri catre Dumnezeu prin
112
0, E..1
~~~.E
--=
t::
~
~
-
=-===-==
H9ll
,....
con~tiin!. Dar con~tiinta noastra se descompune constant ~i,
n consecinta, a distinge ~i a cunoa~te Creatorul nu vom putea
niciodata prin con~tiinta.
Totul n Univers se na~te din iubire. Dragostea genereaza
toate sentimentele. Sentimentele se transforma n ide;' Ideile
capata dimensiuni tot mai mari, se compacteaza ~i se transfor-
ma n sentimente. $i toate sentimentele se nalta spre sursa lor
- iubirea. Noi venim din Dumnezeu, cre~tem Dumnezeirea in
nai, ne ntoarcem n Dumnezeu ~i devenim Dumnezeu.
Dio tot ceea ce se nume~te "am" partea cea mai mica 0
ocupa coqiul ~i con~tiinta, dar Tara ele omul nu va putea
evolua. $i tocmai aceasta parte minuscula ~i nensemnata se
percepe ca fiind eentrul Universului.
,.
Nu este ntamplator, altfel proeesul evolutiei s-ar putea
opri. Procesul evolutiei Universului implica n tendinta lui ca
fiecare, cel mai marunt sector al lui, sa se compare prin
dimensiuni cu Universul nsu~i. lar asta nseamna, n primul
rand, coneentrarea informatiei. Cand densitatea informatiei
depa~e~te 0 anume limita, timpul, spatiul ~i materia se unifica
ntr-un tot. ~i mersul vremii se opre~te. Punctul a devenit
infini!. Universul s-a redus la un punc!. amui s-a ntors n
Dumnezeu.
n cuvinte obi~nuite se poate spune a~a: n intelectul sec,
abstract al omului, cu timpul, vor trebui sa apara tot mai multe
senti mente cal de care sa se transforme ntr-o perceptie a iubirii
:11Ifinite.Unificarea gandirii rationale cu eea irationala a senti-
;QIentelor devine, acum, 0 conditie indispensabila pentru evo-
ia ulterioara. $i aeeasta se nume~te "unirea ~tiintei cu
ligia". Apropo, cu timpul am nteles cum se denaturau
113
\.
..... .~
QU
- T- +0::::: ;:;
r"
N '
faptele n perioada sovietica pentru demascarea bisericii ~i
religiei; comportamentul reprobabil al slujitorilor bisericii sau
al bisericii nse~i se echivala cu notiunile "religie" ~i
"Dumnezeu". Este tot una cu a fi amendati degeaba de politia
circulatiei ~i a striga dupa, ca toate semnele ~i regulile de
circulatie ~i drumul nsu~i, n general, sunt prostii ~i nu mai
vreti sa credeti n ele.
Religia cre~tina este un drum ce duce nspre Dumnezeu ~i
spre 0 corecta nteJegere a dimensiunii interioare din imaginea
Jumii. Biserica ~i reprezentantii ei sunt slujitorii de pe acest
drum. Ei se schimba n permanenta. Cateodata se schimba
semnele dar drumul ramane. nainte, nu realizam ce roi mic
are con~tiinta noastra ~i ce roi imens joaca ceea ce, de obicei,
nu observam. Nu observam, Cum nu dam atentie pamantului
pe care pa~im. n planul subtil se vede cum nrautatirea brusca
a stari i de spirit, traumatismele fizice ale unui om provoaca 0
izbucnire emotionala la ceJ apropiat lui. Nu este un iluzoriu
c.ontact informational ci unul energetic foarte puternic. Noi pur
~i simplu nu vedem cauzele reale ale celor ce se petrec cu noi.
Am stat d, vorba cu un om de ~tiint ce lucreaza ntr-unul din
instituteJe de frunte ale Rusiei.
-Exista un fapt uluitor - mi povestea el - omul se afla n
coma, nu- mai functioneaza nimic, nici un feI de reactie,
encefaJograma este goala, la ntepatura nici 0 reactie, lumina
n ochi - reaqie nula, arsura - la fel, ~oc electric, puternice l,
batai din palme ~i orice ait sunet - nici un fel de reactie, adica
imaginati-va - un cadavru. ~i iat ca de boJnav se apropie
omul lui de suflet ~i-I cheama pe nume ~i encefalograma se
activeaza!
114
CI E..:..; i:i.
c::QE-f-<.c
::;:;
0.:::;:;III)::: ..;
u
-
...............-
--==-=
H9ll
"',
T
--1\"
:f::
':~
nseamna ca viata nu se ascunde n cap. Sentimentul iubirii
~
< se dovede~te a fi mai presus de moarte! Felul n care se
comporta omul n fata lumii contureaza caracterul lui. ~tiinta
de a pune corect accentele este, n cele din urma, ~tiinta de a-ti
forma corect reflexele. Am avut 0 perioada n care pictam
destul de bine, ulterior am abandonat. Ma incomoda vizibil
ceva. Nu de mult am nteles despre ce era vorba. Mi s-a
incubat ideea ca pictorul deseneaza ceea ce vede iar pe mine
nu ma interesa sa pictez ceea ce vd. Ce consideram canoane
clasice ~i ncercam sa ma conformez lor, n realitate era logica
omeneasc, cOJl~tiinta superficial pe cafe ma temeam 5-0
contrazic ~i care sufoca sentimentele mele,
Am nteles ca pictorul, n primul rand trebuie sa picteze
ceea ce simte ~i sa adauge dupa dorinta cum vede acest lucru. "
Tablourile se fac cu dragoste ~i sentimente ~i apoi se lacuiesc
cu ganduri. De curand, un prieten mi-a povestit despre
sapaturile efectuate la Pompei;
- .
Cenu~a a acoperit totul atM de repede ca multi n-au avut
timp sa nteleaga care-i treaba, Apoi corpurile sau dezintegrat
iar n cavi,atile formate s-a turnat Ipsos ~i ntr-unul din mulaje
s-a vazut un corp de barbat ~i un corp de femeie care raceau
dragoste. nchipuiti-va moarte n timpul iubirii!
,~
- Nu-i tocmai exact, I-am corectat eu. Iubire n timpul
mortii.
l': Prin urmare, daca vederea noastra ne permite sa patrundem
1 i
prin membrana subtire ~i iluzorie a realitatii obi~nuite ~i sa
i vedem realitatea superioara, conceptia corecta despre lume ce
;<
'z' se formeaza ne permite sa ne schimbam ~i caracterul, ~i
destinu!.
1;'
i 115
Il ~
 .n - ~ - -+~ ;::
--=
--=--
~ ~u
CI E..:...; A.
i:t: ::1 10
CClr-<I-..c:=
;;:
..::
u

U9LZ
r~_:..~
~
,_.,1,,'
"'1-
.''
]:'
.
'~'~
~~""

~ ~ ~ dispre(uit ~i comportat trufa~ cu cei care i erau inferiori

spiritual ~i intelectual. Capacitatea lui de a se schimba este de
Sotul meu se mbata crunt, iese din betie cu ajutorul 30-40%. A dumneavoastra corespunde la 60-70%. Trans- 1
medicilor. Cine este n mai mare masura autorul acestei formandu-va profund, rugandu-va pentru urma~i il yeti ajuta ~i ,~

situatii, eu sau el? Care este solutia, cum sa tuerez asupra Pe sotul dumneavoastra, dar prea putin ca sa elimina!i orice
mea? nemultumire fata de sa! ~i sa-I izbaviti prm . urma~1. . .. 1

A ICItre-
buie sa va schimbati ~i atitudinea fa!a de lumea nconjuratoare.
n a treia viata v-ati adorat sotul. Era lumina ochilor dum- Ce este aderen!a la idealuri? Este tendin!a de a-i vedea
" >

~e
1'1 neavoastra. Totul n el stamea admiratia. Va mbatati de oamenii din jur ~i ntreaga lume conform unei imagini. ln
'II
1 iubirea pentru el. ~i treptat punctul principal de spr(jin a trecut maslira n cafe aceast imagine se atM. n con~tiint, ea este
pe nveli~ullui omenesc. Cu cat femeia vede mai putin Divinul statica. Con~tiin!a prin chiar structura ei este statica. De aceea,
din lumea nconjuratoare ~i din omul ndragit cu atat mai mult daca vrem sa subordonam lumea unui desen realizat n con~ti-
ii
illeaga pe acesta de tot ce este omenesc, cu iubirea ei. Atunc;' inta noastra se produce a completa oprire a evolu!iei. Chiar din
Il
el fie ca moare, fie Ca se mbolnavqte, fie i se deformeaza primele secunde apare a discordanta ntre tabloul imaginar ~i ,.
I
1
caracterul ~i pierde ceea ce femeia venereaza n el. Daca ea I-a rea/itate. ~i se treze~te agresivitatea ca a ncercare de a proteJa
,1
iubit fiindca era bogat - il ajunge saracia; daca I-a iubit fiindca imaginea atlata n descompunere. Dar cum sa visam, cum sa
1 era de~tept ~i capabil alcatuim proiecte n acest caz?
l, - devine natang ~i ghinionist; daca I-a
-;ubit fiindca era cumsecade ~i virtuos
Il" - devine nememic ~i
mar~av. Orice vis al nostru se na~te din dorin!a de a capata confort
lfi

Cu cat'mai tare femeia nu va accepta njosirea omenescului ~i satisfaqie. Confortul superior ~i mul!umirea suprema este
:1

'1'1
din sotul sau cu atat se va nrautati situa!ia sotului.
Ata~area dumneavoastra la idea/uri depa~e~te de 5-7 ori
nivelul critic, de aceea exista un fond adanc ~i putemic de
nemultumire fa!a de tot ceea ce nu corespunde idealurilor
dumneavoastra. Alcoolismul este a boala. El leaga agresivi-
tatea profunda a femeii, la fe/ cum ar face-o cancerul, psori-
azisul ~i alte afec(iuni. Dar niciodata cauza nu se atla ntr-un
singur am. Agresivitatea
dumneavoastra I "Iove~te" pe so!ul
dumneavoastra pentru ca n doua vieti anterioare, el i-a
sentimentul de iubire din sutlet. De aceea nu vlsam pnn
ganduri, ci cu iubirea ~i sentimentele. ntrucat iubirea nu are
forma cand este multii iubire n vise ele se mplinesc repede ~I
detali:le nu conteaza. Cand n vise se atla multe ganduri ~i u
putina iubire, forma are atunci foarte multa import~n!a ~i cea t
,1
mai mica nepotrivire cu proiectele na~te nemul(umlfe ~I agre-
sivitate. De acea este interzis a crea un ideal de sa! care nu
,
bea, este de~tept, bun ~i frumos ~i a trai cu acest ideal.
Provocarea agresivita!ii este iminenta. Trebuie sa va spunetl:

116
117
..-- ~111
","U
- QT_-t-::::::
~~~.E
E..: : i:i
..:
f-
~
U
~-
=-=
-

-_J ... - ~.-

L~9a:
---,..

- Daca ma voi ndragosti de el, il voi iubi cu toate

neajunsuri!e ~i virtutile, indiferent cum va fi.
Totul ncepe de la iubirea divinului ~i se termina cu cea
omeneasca. Iubirea divina autentica nu depinde de nimic. ~i
daca sotul dumneavoastra va deveni invalid, impotent, ticaJos
~i nemernic, daca va va trada sau va pleca la alta femeie, va
muri sau va mbatrni tot I veti iubi cu aceea~i putere. Va fi
pentru dumneavoastra u~a prin care intrati n lumea dragostei.
~i nu conteaza cum arata aceasta u~a. Nu este permis sa
construiti modele nghetate, ele se alcatuiesc n con~tiinta.
Trebuie sa ntelegeti ca lumea este imprevizibila.
Un caz interesant s-a petrecut la 0 conferinta n Sankt-
Peterburg. Dintr-un ait ora~, cu aceasta ocazie, a venit un
'1
- n timpul prelegerii se petrece 0 accentuare intensa a
tuturor proceselor - i-am spus tnrului - daca lucrati corect se
produce 0 ameliorare putemica dar, daca va mentineti orientarea
gre~it fie ~i pal1ial veti ncepe sa va ruinatl ac!iv. Prm urmare,
a~
nceput sa va rugati, sa ndepartati suparrile, nemultumlflle fata
de altii ~i dumneavoastr n~iva. Dar imaginea dumneavoastra
static~ despre lume a rmas ca nainte. Va agatati cu "dintii" de
schemele pe care vi le-ati desenat. Traiti ca ~i pna acum prin
ratiune iar daca con~tiinta se pune naintea sentimentului devine
a~esiva. ntelegeti - lumea este imprevizibila. Omul iubit este
imprevizibil. El se comporta dupa cum i-a dat Dumnezeu; logIca
divina n-o yeti intelege ~na nu va veti ntoarce n Dumnezeu ~I

Il tnar. nu yeti deveni Dumnezeu. Nu va bazati niciodata pe loglca

1111;1

- Situatia mea este critica - a nceput sa povesteasca el -
trebuie sa primesc licenta ~i totul mi cade din mini. Nu pot sa
I:i ma concentrez. Gndurile mi zboara, nu retin nimic.
1~:
Catastrora tata/a.
il - Este salvareadumneavoastra- il corectez eu
voastra a,i alungat toate sentimentele ~i ati inceput- dumnea-
sa traiti
1
1
prin con~tiinta. Cariera, licenta intelectul au devenit pentru
dumneavoas.tra unicu! scop. Daca ati fi primit licenta ati fi
nnebunit sau ati fi racut alta boala grava ce v-ar fi blocat
orientarea puternica spre idealuri, spre spiritualitate.
sa traiti din sentimente. Revizuiti atitudinea fata dencercati
cariera
dumneavoastra ~i licen(. Mergeti n salon, lucrati asupra dum-
neavoastra ~i veniti dupa prelegere.
Cnd s-a apropiat dupa conferinta am vazut ca situatia lui
,
era ~i mai proasta ca nainte. ' repetati: "Doamne, n toate este voia Ta". Repetati ac~asta ~I
118
dumn~avoastra ~i pe schemele proprii, va vor trada mereu. Nu se
poate trai rara ele, dar n fiecare dipa trebuie sa le simtiti ca fiind
secundare. Retineti: n fiecare clipa, cu dumneavoastra se poate
ntmpla ceva complet neprevzut. ~i trebuie sa resimtiti aceasta
nu ca pe 0 neplacere ci ca pe 0 posibilitate de a va dezvolta
con~tiinta. Cu ct n suflet va fi mai mult dragoste, cu_att se va
primi ma' u~or orice schimbare nea~teptat de situatie. Invatati sa
trimiteti ratiunea ~i con~tiinta n planul doi cnd este vorba despre
dragoste".
Dupa aceasta conversatie tnarul a revenit la normal.
Ma adresez femeii care a scris biletul:
- Con~tiinta dumneavoastra, n permanenta, evalueaza
critic situatia ~i genereaza agresivitate. nvatati sa nu gnditi,
sa nu apreciati n nici un fel situatia. Cnd nu va place ceva:
dimineata ~i seara. Renuntati la controlul asupra sltuatleI.

119

'.
 ::I..)
L U9Ll
~I
Stradui!i-va sa deplasa!i con~tiinta pe al doilea plan - se va
.
m'c~ora dependen!a de valorile umane, va slabi fondul de
agresivitate fa!a de sOI - ~i el nu va mai trebui sa bea ca sa
supravietuiasca. '
~1.
'{Jo ~ ~
Ajutati-ma va rog macar n cteva cuvinte. nvatati-ma
cum sa normalizez, n familie, relatia dintre sol ~i 'tatal
meu. Sunt permanente scandaluri. Copiii traiesc n conditii
anormale. M-am straduit sa scap de 0 boala, mi-a apar~t
alta.
Conllictul dintre sOI ~i tatal dumneavoastra se explica n
felul urmator. Amandoi traiesc din !eluri, principii ~i idealuri.
De aceea, amandoi se considera lideri ~i ncearca sa-~i impuna
vOIl1!a,principiile ~i idealurile celor din jur. In asemenea ca-
zll'fi conllictul este inevitabil. Daca se va stinge n afara se va
continua nauntru ~i se va traduce prin boli. ' dumneavoastra se poate doar modificandu-va dumneavoastra.
Ce se poate face n asemenea cazuri ?
Dispre!ul fat de oamenii care nu corespund !elurilor ~i
. mpotriva dumneavoastr, n principal lucreaz pentru dum-
,dealunlor dumneavoastra, n principal, le-a!i mo~tenit de la
tatal dumneavoastra ~i n adancul dumneavoastra este prezenta
de asemeni dorinta de a va aleatui un ideal care sa includa
numai trasaturi pozitive ~i de a sanc!iona dur, tot ceea ce nu
corespunde acestui ideal. Tendin!a respectiva a!i transmis-o
copnlor. Dumneavoastra ~i copiii trai!i n condi!ii anormale
pentru ca nu va este permis sa ave!i condi!ii normale. Daca la
dumneavoastra totul va fi n regula, tendin!a subcon~tienta de
120
-II'"
a-l venera pe omul iubit, de a face din el un ideal se va
amplifica. n mod corespunzator, dependenta de principii,
idealuri, spiritualitate va ncepe sa creasca la sot ~i copii ~i, n
consecinta, so!ul se va mbolnavi ~i toate afacerile lui vor
aluneca spre faliment. n cele din urma, dumneavoastra ve!i
avea un sOIbolnav sau muribund ~icopii n aceea~i situa!ie. Ea
s-ar schimba daca sotul ar ncepe sa se comporte incorect fa!a
de dumneavoastra, sa va umileasca, sa se certe cu dumnea-
voastra. Dar pentru ca nu-I va lasa caracterul s-o faca, se
declan~eaz un ait factor de echilibrare, adica certurile dintre
sOI ~i tatal dumneavoastra. Pe cat de puternic va ncepe sa
creasca nemul!umirea dumneavoastra fata de situa\ie, pe atat
de puternic ve!i ncepe sa va aga\a!i de principii, vise ~i
idealuri. Aceasta se va transmite so\ului ~i agresivitatea lui
con~tienta ~i subcon~tienta se va amplifica. Se va transmite ~i
tatalui iar agresivitatea lui interioara va ncepe de asemenea sa
creasca. Cine va fi oprit primu! ~i cum vor fi pedepsi!i to!i se
va dovedi cu timpul. Sa schimba!i n mod real situa!ia din jUful
Prim,llucru care trebuie Tacu!:sa renun\a\i la dorin\a de a
controla situa!ia. S n\elege!i c situa!ia, lucrand n detalii
neavoastra. Opri\i logica omeneasc ~i accepta\i tot ce se
ntampla. Nu ncerca\i s stabili\i cine are dreptate, so!ul sau
tatl. Mai departe, revizui\i-va viala ~i primi\i orice e~uare a
idealurilor ca pe un medicament pentru dumneavoastr ~i co-
piii dumneavoastr, eliminand acuzele ~i nemul\umirea fa\ de
al\ii ~i fa\ de dumneavoastr. Daca va crampona\i de bani,
lang dumneavoastr va trebui sa se aile un sol prin care s vi
121
-- .;:;
~u
~.

--1
- 0
-+:::::
E.;.; i:i
f:5~~.
~
0

uga
~....
--
-====-:.:

--"..
se dea purificarea. Daca sunte(i ata~ata de idealuri, langa dum-
,,1 neavoastra va trebui sa fie prezent un om al carui chip, este dorinta celulei de a-~i impune logica intregului organism,
l,
l, caracter, comportament adica este filozofia celulei canceroase.
l', ~i atitudine fa(ii de
cellal(, sa se opuna idealurilor dumneavoastra ~i Prin urmare, vorbind despre bine ~i rau trebuie sa intelegem
l'''',1 . . . dumneavoastra. "i cand va velt .
l
l" reVIZU,Vla(a, va yeti schimba, ~ ~i sa simtim ca ele se pot aplica doar stratului superficial al
'il
1 l' aparea ~i transformari favorabile vo~ ':
realitatii inconjuratoare. Eu-I su peri or al omului se situeaza in
l'"
l', 1,1
.in sUllete~e so(ului ~i tatalui. Pute(i sa va ruga(i
pentru stramo~1 cerand sa Ji se elimine dorin(a de a iubi afara limitelor binelui ~i raului ~i fire~te, Creatorul se alla din-
" omenescul mai mult decat colo de hotarele binelui ~i raului. De aceea, daca noi consi-
",
dumnezeiescul, pentru ca iubirea sa
l' fie ma, pres us de con~tiin(a. Pentru ca dumneavoastra sa traiti deram ca Dumnezeu este doar bun, inseamna ca cineva trebuie
l",
, 'II dm IUb,re ~i nu din principii sa fie doar rau ~i acest cineva rau nu se supune lui Dumnezeu,
l'" ~i idealuri. n felul acesta pri~
l,"
'I"
dumneavoastra va yeti ajuta ~i tatiil. Pute(i de asemeni sa va ceea ce nsemna ca este al doilea Dumnezeu ~i ajungem la
1,1
ruga(1 pentru unna~i ~i prin ei il Yeti ajuta pe sot. lar acum filozofia indian n care exista Dumnezeu - creator, exista
unuJ dmtre lucrurile cele mai im Dumnezeu - distrugator ~.a.m.d.
- ~ . . care hranesc
port ante . Vo m VOr 1. espre
radacmlle b d ! Cnd llcercam sa ne l1chipuim un Dumnezeu bun, generos,
- .
nazum(e ~i idealuri.
ancorarea dumneav oastra-
de
. ...
pnnclpll,
1;
cumsecade ii atribuim' Demiurgului trasaturi omene~ti. Este r
Ce inseamna sa traie~ti din vise, speran(e dorin(a de a cunoa~te divinul prin omenesc. Dar divinul se
- ~i idealuri?
,~
Inseamna sa vrei ca lumea intreaga t cunoa~te prin deta~area de tot ce este omenesc. ntrucat
~i to(i oamenii sa afieinvest:
de~tep(i, cu sim( etic, &umo~i, adica este dorin(a de buni
"II,
" con~tiin(a este legata de trup, iar trupul se delimiteaza de mediul
inconjurator, adica imparte intreaga lume in doca parti,
lum~a numai cu trasaturi :~:
111",' minunate. Este dorin(a de. a pune
, ( ~un~taka pe un piedestal ~i de a alunga rau/. Este dorin(a de a con~tiinta imparte ~i ea toata lumea n doua. lata - eu ~i iata -
Il',
Impar(1 lumea in bine ~i rau, de a cura(a ~i salvgarda binele ~i restullul1ii. Con~tiinta divide in permanenta lumea in dreapta ~i
1 de a dlstruge rau/. Dar se dovede~te ca no(iunile de bine" stanga, n jos ~i sus. Dumnezeu se alla dincolo de hotarele
- sunt generate de trupul ~i con~tiin(a noastra, mai exact~I.
"rau binelui ~i raului. Dumnezeu este iubirea iar iubirea este ~i stanga
" "
de a~eJ strat al con~tiin(ei allat n conexiune cu corpul nostru. ~i dreapta, sublim ~i josnic, rau ~i bine. De aceea lumea trebuie
Daca trupulUJI-e bille acesta este binele, daca i-e rau este rau/. cunoscutii, in primul rand, nu din punctul de vedere al binelui ~i
DlIlcolo raului, ci din punctul de vedere al iubirii Divinului. Cu atat mai
d~ limiteJe corpului nu exista bine ~i rau. A~adar,
filozofia care Imparte lume intreaga in bine ~i rau este filozofia mult cu cat ntelesul de "bine" ~i "rau" se schimba mereu.
con~tllll(ei corporale ~i, in primul rand, ea rellecta leri am intrat n apa rece ~i am Tacut un guturai, apa rece
trupului. Dorin(a de a apJica 0 asemenea filozofie ntregii lumi
interesele este rau/. Astazi am nceput sa ma calesc ~i sa ma scald n apa
rece, s-a mbunatatit sanatatea ~i apa rece a devenit binele.

122
123

J
..--- .n
QU
...,
- --i-::::::
CE..:..; i:i.
Pi:::J 11.1:::
Q:)~f-<..c

f-
;:;:

l.J
---......-
~
-
===
J-
H9a
r r--" ~",,-"--_.__..-
~-
""
leri rn-a jignit un om ~i eu consider ca este un nemernic ~i
l
dU~manul meu. Astazi am nteles ca am meritat-o ~i consider
ca s-a comportat just ~i poate fi numit prietenul meu.
'J<> ~ ~
Cand ncepem sa ntelegem ~i sa simtim acest lucru, pentru
n ultima vreme
.
s.m t C a viat, a mea este n impas.
noi nu mai este 0 enigma piIda cu Adam ~i Eva care au
Ajutafi-ma, sugerafi-mi canza.
savar~it, n rai, primul pacat (pacatul originar) ce a slujit drept
cauza pentru caderea n pacat ? Gustarea din fructul binelui ~i
Dependenta dumneavoastra de aptitudini, idealuri ~i in~.
al raului, fructul cunoa~terii. Daca ar fi sa traducem aceasta n
lect depa~e~t~ de trei ori nivelul periculos. Dependenta
limbajul contemporan, lucrurile ar arta n felul urmator: pana . .e
'1 re ale valorilor spirituale este ~I ea prezenta.
la dobandirea unui corp ~i a unei con~tiinte dezvoltate, omul
~~~~;ut~;;~:~:IUi este de zece ori mai nalt decat .normaluL Cu
nu se delimita de lumea nconjuratoare, traia ntai din iubire ~i ... .
COplll sunt man p.robleme De aceea orice reu~lta este pen cu-
apoi din con~tiint. Divinul era pentru el primordial .
~i apoi loasa acum pentru dumneavoastra, orice ndep r'~lI~e a pro;
urma omenescul. Ulterior, cand con~tiinta ~i trupul au nceput
iectelor ~i sperantelor, de asemeni. Natura lucreaza, m,pnmu.
1'1 sa se dezvolte, omul a nceput sa Opuna eu.1 sau lumii, sa
rand pentru salvarea urma~ilor. Pen!ru ca pe lume,'a apara ,.
'"
mparta ntreaga lume n bine ~i rau, sa a~eze con~tiinta mai
1' co i;i dumneavoastra ~i sa supravieluiasca, !rebllle sa acumu.
presus de iubire, adica umanul a nceput sa ntunece divinul.
1111

lII " ,

lat;. iubire n su flet, de cateva ori mal multa ca acu'.".. Pentru

1

1'1111

'I Parabola ne-ar aminti parca, de faptul ca purtam n noi acest

t'I aceasta trebllle" sa fi'III au,
d sa la Cel care genereaza lublfea,
pacat originar - a pune con~tiin(a mai sus de iubire, a mparti .

l
I
:::'

,
ntreaga lume n bine ~i rau, a a~eza omenescul mai presus de
adica la Dumnezeu. :;Ji pentru 0 vreme, sa fiIII 'd
,
m e!,a'rtata de
..
ceea ce va "sug e" iubirea adica tot omenescul. Daca aIl mtrat
divin. ~i n masura n cafe avem tot mai rouit omenesc, trebuie ~. "
e artea omeneasca, a d resatl-va 1Ui Dumnezeu. "
/1"
sa depunem eforturi tot mai mari pentru dobandirea n sufletul ..
~it~~~P:~,t;U : vreme de cariera, proiecte, sper~~le ~i relatille
nostru a divinului.
," cu c~il~'ti oameni. Opriti nu doar logica ~i con~tllnla omenea~-
1
I!,' ,
1 ca dar "ln masura Posibilitatilor , ~i activitatea omeneasca.
,l' ' .
Uitati de toate ~I ocup ati. -va de dumneavoastra. C lIIU sa' 1uc rati.
.
1

l' asup~a dumneavoastra este spus n cartl.

1

'J<> ~ ~ 1
"

Intotdeanna am avnt nn t en p rost . Nu dem nit am

A

. . ,
cunoscut un b ar -
' b at care m.-a placn t ~I a m ncepnt sa
124
125

..
~ .~
~u
- T o:::::
CI E..:..; i:i
0:; ::J 11.1:::
a::1~!--o..c
;:;
il:
u~
-
~-
--==-=

r . J. - --~--
H91l
Il
..; ;;:""'~ ~~
--p
(

traiesc CU el. Toata fat a mi s-a

. -.
umplut de raDl. V a- rog, pentru abaterile copiilor ncep sa raspunda parin!ii. Pe cat de
explica!i-rni care este cauza ?
greu se transforma copiii n interior, pe atat de greu se
:11'1
1
l, nsanato~esc ~i-~i rezolva problemele parin!ii ~i-n momentele
Tenul ferneii este legat de idealuri. Traurnatismele fetei sau
critice pentru copil, se mbolnavesc ~i mor n primul rand
ale din(ilo~, problemele cu paru 1, toate blocheaza cramp~narea
parin!ii, ca sursa a unei eronate concep!ii despre lume ~i a unui
de Idealun. Aveti 0 de pendenta, crescut .
. .' a' Ji' ata, ' de re 1a,lI,
t " 1d ea- caracter rau.
lun, omul ,ubit ~i cand a!i primit
"mere Tara fiere" dependenta . Nu demult am vorbit cu 0 femeie. Are mari probleme de
a crescut brusc.
sanatate. Lucreaza asupra sa ndelung ~i chinuitor. A citit toate
Prin urmare, e vorba fie vreo mbolnavire a barbatulLii
car(ile, a vazut videocasetele. Exista rezultate, dar periodic
dumneavoastra ~i apoi a dumneavoastra, fie n cazul unui bun
apare ceva nou. "Pana cand fiica dumneavoastra nu se va
echilibru, de 0 descre~tere, prin probleme cosmetice a orienta-
l, schimba profund, vor fi probleme". I-am spus.
rii spre idealLlri, proiecte. De obicei, n astfel de ca;uri femeia
'l'
se irita, se enerveaza, sufera, ncepe sa LImble pe la doctori ~i
- Dar fiicei i este foarte greu sa se schimbe - a spus
l'I, femeia - cand vine la biserica i se face foarte rau, sau pur ~i
daca reu~e~te sa-~i rezolve problemele dintai, LIlterior, fie ca se
1 Il'
nraLlta!esc drastic reJa!iile cu omul ndragit, fie se strica de tot
simplu ~iperde cuno~tin!a. Nici nu ~tiu ce sa fac! .'
Ijli,
fie se mbolnave~te barbatLiI ~i apoi femeia.
- Cum ce sa face!i? Continua!i s-o duce!i la biserica.
'
' nainte de a merge acolo sa !ina post sau sa renun!e la
De aceea este de dorit sa va pLlne!i toate fortele nu n
mncare, sa.- ierte pe toti, sa ncerce sa se roage ~i pe urm sa
:
rezolvarea exterioara a problemelor ci pe modific~rea starii
" mearga la biserica repetand ca ~i starea proasta, ~i le~inulle'va
IIltenoare pentru a nu muta problema dintr-un loc n al tu!.
primi ca 0 purificare a sulletului. Energetica bisericii nsa~i
,1
l,
. umile~te omenescul n fa!a divinului, I a~eaza pe al doilea
.1
'1
~ ~ ~ plan. Cu cat n adancurile sulletului omenescul sta mai sus de
Dumnezeire, ~i respectiv, agresivitatea fa( de dragoste este
Durnueavoastra a!i seris ca de parin!i depind copiii. mai mare, cu atat omului i poate fi n biserica mai rau.
Curn depind parin!ii de copii? n masura n care omul este,gata sa se schimbe ~i se ajuta
pe sine n sensul acesta la exterior ~i n interior, frecventarea
n. princi?iu dependen!a este egala 100 la 100. Diferen(a bisericii poate deveni un confort. Prin sentimentele ~i gndu-
~onsta doar IIItl~p. Abaterile parin!ilor de pana la concep!ie ~i rile noastre, n fiecare secunda, sau i ajutam pe urma~ii no~tri
III tlmpul sarClll1I ca ~I dupa na~tere dar n mai mica masura sau i "necm". Dac n aceast viat resimtim n permanent
IIllluen!eaza sanatatea ~i destinul copiilor. Trec 10-15 ani ~; nemul(umirea, dispre(Uim ~i etichetam, inhibam mereu senti-

126
127

k t.
-- ..."
QU
-of::::;;
~~s.
CQE-oE-o.E
.0::
t:
~
u

.agLl'
~-
-
===-=

---
1 ".
III

mentul iubirii ~i prin aceasta mutilam sufletele copiilor no~tri, Omul evolueaza prin rela!ii. Suntem lega!i de parin!i ~i
n viala viitoare yom avea un caracter minunat, plin de preluam caracterul lor, experien!a lor, concep!ia lor despre
bunatate dar copiii no~tri vor fi sinteza a tot ce am Tacut rau n lume. Acest lucru ne ajuta sa dobndim mai repede ceva in
viala anterioara. Vor fi suferin!a noastra pe toata viala ~i vor via!.
III
avea corpuri ~i suflete deformate. Daca omul este lini~tit ~i bun Suntem lega!i de profesorii no~tri ~i primim de la ei
" la exterior, nsemn ca este de asemenea curat luntric. cuno~tin!e. Avem un om pe care I divinizam ~i de la care de
III,
Il!!I De aceea, orict de bine ~i confortabil v-a!i sim!i la asemenea luam, subcon~tient, informa!ie utiIa. Dar n afara de
1
exterior, trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra dumneavoastra, aceste contacte exista ~i unele neumane. Sunt contactele cu
I!'"

ntruct copiii sunt reflectarea starii dumneavoastra foarte lumea de dincolo de mormnt, cu alte Iumi, cu alte planuri ~i
l'j,
'l, 1
profunde care depa~e~te intervaIul unei vie!i. entita!i.
"l, Prin contactul cu planurile superioare vine un imens ~uvoi
1
,1

de informa!ie. Ea este perceputa ca 0 senza!ie de fericire,

l'II
ill
'5>0 ~ ~ lumina, caldura, bunatate ~i generozitate. n masura in care
I, omul se straduie~te sa nu se comporte josnic, sa nu jigneasca ~i
Il' sa nu umileasca al!i oameni, sa nu reprime sentimentul
Am fost cu fiica mea la 0 ntalnire cu dumneavoastra. sublimului din sufletul sau, cre~te contactul lui cu planurile
III
Apoi noaptea, ea s-a chi nuit foarte tare cu crize de dureri supenoare.
la stomac. Stomacul n-a deranjat-o nainte, niciodata. ~i La contactul cu planurile multiple ~i de mare an\'ergura are
iata, acum au aparut acelea~i dureri, premergator venirii acces doar omu! cu mari rezerve de iubire in suflet. Daca
planuite de dnmneavoastra n ora~ul nostru (am vrut sa iubire~ este pu!ina contactul il va ucide, adica dragostea pentn'
venim din nou mpreuna). Acum fiica mea snstine ni~te Dumnezeu genereaza iubirea fa!a de lume ~i oameni. lubirea
examene, nu ~i-a mai pro pus sa vina la conferinta ~i nu a na~te spiritualitate.
mai avut dureri. Spiritualitatea na~te aptitudini ~i intelect, adica, mai
P.S. Am sentimentul ca feti!a va avea probleme cu devreme sau mai trziu, contactul cu planurile superioare
viitorul. Pana la na~terea ei toti erau mpotriva casatoriei confera posibilita!i foarte mari ~i amplifica dimensiunile
~i a copilnlui. n ultimii 2-3 ani snb ochii fetitei se petree personalita!ii umane. Dar orict de inalt ar fi nivelul con-
accidente. Cu un an n urma era cat pe ce sa intre ntr-un tactului ~i nivelul spirituaIita!ii toate acestea sunt omene~ti ~i
accident. Lucram asupra noastra dar ma tem sa nu nseamna ca poate cre~te dependen!a, se poate mari agresi-
ntarziem.. . vitatea ~i miqora dragostea din suflet. De aceea are loc 0

128 129
---- .n
QU
t.
- QT_+::::;
.~"),01;~"'~~'
periodica purificare, adica anularea contactului cu planurile
superioare ne determina comportamentul, n viala noastra
apare dintr-o data un om al carui fel este conturat de planurile
marunte, pamnte~ti. El este gata sa tradeze ~i sa renege tot ce
, este sacru de dragul banilor. Pentru el este de mii de ori mai
'1111
1 important, dect orice convorbire abstract, ceea ce se poate
Il;i,
pipai ~i line n mini.
1,,;'1,1
Daca nu dispreluim ~i nu judecam un asemenea om, nu
respingem n interiorul nostru iubirea pentru el, vindecarea se
produce normal $i putem menline contactul cu planurile
,l""
1
111111 supenoare.
Astfel, 0 femeie superioara, buna ~i entuziasta are adesea
un sol ce se dovede$te a fi un pragmatic cinic, om dur $i ara
principii.
lar daca ea continua sa-I iubeasca, copiii vor fi puri. Dar
daca va ncepe sa se enerveze, $i sa-$i dispreluiasca solul, va
renega iubirea $i-i va lipsi de ea pe copiii sai. lubirea fiind
pUlina, contactul cu planurile superioare va fi periculos $i
copiii vor pierde ~i ei. nsa rezultatul iubirii ~i contactului se
va rnzotine oricum n ei, adica vor avea un nivel mai nalt d~
1
posibilitali, aptitudini ~i intelect. Dar fiindca iubirea ~i avntul
'I1 sufletesc nu sunt resimlite de copiii, ei ncep sa se orienteze
spre ceea ce stapnesc n mod real. nsa orientarea excesiva
spre aptitudini $i intelect intensifica puternic trufia ~i provoaca
0 agresivitate de mari dimensiuni fal de oameni ~i lumea
nconjuratoare. Acest proces, mai devreme sau mai trziu se
opre~te. Acum relativ la problema dumneavoastra. n vielile
anterioare ali avut un foarte nalt nivel al bunatalii,
spiritualita(ii, virtu(ii, sentimentelor superioare. Ali nceput sa
t30
E..:..; P..
~~~,
->::
1-
2i:
u
H911
-
~-
~
u_p
depinde(i tot mai mult de acest lucru. Cnd au nceput sa va
trateze prin sol ~i al(i oameni, n viala anterioara, nu a(i trecut
proba. n aceasta viala, ntr-o masura oarecare la fel. Cnd
copi!ul are orgoliul marit, perioada concepliei sarcinii ~i a
venirii pe lume trebuie sa fie nso(ita de njosire ~i lipsa
bunastarii omene$ti; daca parinlii, mai ales marna, trec cu bine
prin acest segment de viala ei il ajuta pe copil sa revina la
ofdine. ~i for(ele principale din educalie nu trebuie cheltuite
pentru dezvoltarea aptitudinilor, pentru 0 mai buna ~coala ~i
cariera, ci pentru ~tiin(a de a ierta, de a nu gandi urat despre
oameni, pentru 0 mai mare concentrare asupra iubirii dect
asupra raliunii ~i con~tiinlei.
Orientarea fiicei dumneavoastra ctre aptitudini $i intelect
este de patru ori mai mare decat nivelul de risc. Contactul este
dur. Tendinla de a gandi rau despre oameni ~i lumea
nconjuratoare este nalta. lar cand prin ganduri ~i cuvinte i
suparam pe cei din jur, franarea se produce prin probleme cu
stomacul nostru.
n timpul prelegerilor spectatorii intfa n contact cu mine.
Toati "murdaria" se ridica la suprafa(a. Pe de 0 parte. Pe de
alta parte, eu le indic cum sa nvingem toate astea. ~i daca
omul s-a lenevit, sau n-a n(eles ceva ~i nu s-a putut schimba,
agresivitatea ramasa se activeaza, dureros ~i I ajuta sa se
schimbe prin constrangere. Cand fetila a decis sa mearga la
conferin(a s-a ntamplat acela~i lucru. Cand a hotarat sa nu.
mearga, contactul s-a nchis ~i procesul acumularii a lut-o pe
drumul sau. Ce se poate face n aceasta situa(ie?
Pentru 0 vreme este mai bine ca fetila sa uite de licenla,
cariera, de aptitudini. Mai bine 0 munca fizica, monotona, ara
t31
.-
---- .-= N
","U
T_+:::::
~
~ ~--
t 8- ~.0:: -""'"""'=
C:H-.t-..E V

uga

1 ".
',1

nici un gnd n minte. Cu ct posibilitatea de a c~tiga bani va

oameni. Apoi am n(eles ca este pu(in, ca nemul(umirea,
fi mai mica ~i n acela~i timp cu ct mai grea va fi munca, cu
,l, suparari le fa(a de sine, fa(a de caracterul, vrsta personala,
att mai bine pentru ea. Postul, renun(area temporara la
posibilita(ile limitate, reduse, sunt periculoase, patrund adnc
mncare, mersul ~i rugciunea, oriee munc mic~orl1d sen-
nauntru, fiindca fata de noi suntem deschi~i, putnd ajunge la
timentul propriei importante, pot ajuta la schimbarea de sine.
foarte mari dimensiuni.
Dar partea cea mai importanta a lucrului cu sine trebuie
Pe orma am con~tientizat ca simpla nemultumire pentru
executata de mama, adica de dumneavoastra. Trebuie acceptat
situa(ia n care te gase~ti, fa(a de soarta, societate, lumea
~i iertat tatal, so(ul, orice barbat prin care fiind njosit ome-
nconjuratoare este mai pu(in evidenta dect ura fa(a de vecini,
nescul, s-a acordat percep(ia iubirii de Dumnezeu. Trebuie sa
dar rezultatele negative sunt considerabil mai semnificative.
trece(i de zeci ~i zeci de ori prin situa(ia n care au fost njosite
Am nceput sa le spun pacien(ilor:
cele mai nalte ~i sfinte valori umane ~i sa repeta(i ca iubirea
este mai importanta pentru dumneavoastra ~i ca, de dragul - La nceput pute(i sa va amintiti fiecare situa(ie concreta,
pe cine ~i ce v-a suparat ~i sa le retrai(i iertnd tot. Apoi
iubirii pentru Dumnezeu, sunte(i gata sa renun(a(i la cele mai
ispa~i(i-va agresivitatea fata de iubire, aparuta n sufletul
inalte valori spirituale. Sa nva(a(i dumneavoastra n~iva ~i sa
dumneavoastr n lIrma suprrii pe sine, pe soart !?iprezent
va nva(a(i fiica sa cedeze, sa se supuna, sa fie de acord cu
:1 n sufletele altor oameni n urma judecarii lor, a preten(iilor
barbatul cnd el nu are dreptate. Acestea creeaza un bun fond
fa(a de ei.
pentru lucrul cu eu-I propriu. ~i daca la inceput efectul
1: Am privit pm1ea de care omul este cel mai tare ata~at ~i am
lipse~te, nu dispera(i ~i continua(i. Daca 0 ameliorare vizibila
propus sa se lucreze mai mult n aceea direc(ie. Apoi am vazut
s-a produs, nu va relaxa(i ~i nu nceta(i lucrul, merge(i nainte
ca n afara de ndepartarea unui ata~ament, gelozia de pilda,
nce.i~or ~i nentrerupt, ~i, atunci rezultatul va aparea ~i I:U
ori t;ufia sau ata~ari de idealori, trebuie anulat fondul general
secven(ial ci pe timp lung.
de apartenen(a la omenesc. ~i n acest plan este obligatorie
modficarea conceptiei despre lume. Mi-au trebuit c(iva ani
~ ~ ~ pentru a spune ntr-o fraza acel n(eles al lumi pe care I-am
!
prmit.
Cum sa nliitur ata~ameutele n geueral? Este periculoasa ~i plina de responsabiltate nu doar
stapnirea valorilor spirituale, ci ~i a celor materiale. lar
nainte spuneam: "Anula(i agresivitatea, supararile, nemul- evolu(ia nu este un drum larg pe care devii tot mai putemic ~i
(umirea fa(a de al(ii". ~i no(iunea de "agresivitatea subcon- mai aparat, el seamana mai degraba cu cararea unui alpinist,
~tienta", indica n primul rnd, fondul de preten(ii fa(a de al(i cu ct nivelul tau este mai nalt, cu att calea pe care orci este

132
133
 ~u
U9ir:

1'"

mai riscanta. nainte consideram ca stapanirea valorilor

spirituale nseamna un singur lucru, doar binele. Nicaieri in
t decat pe copiii mei, mai mult decat tot ceea ce mi este
scump", daca 0 facem permanent, putem darui iubirea omului
iubit fara sa ne temem pentru el. Independenta interioara fata
literatura nu am gasit ntelegerea faptului ca pana ~i valorile
spirituale superioare nu pot constitui telul unic. Se poate ca de valorile umane ne confera ~i 0 proteqie exterioara, tizica.
Organismul devine mai rezistent fata de boh, infectii,
despre aceasta sa fi vorbit 0 singura fraza din Biblie: "Fericiti
,temperaturi ~i suprasohcitari fizice. Am vorbit odat cu un om
cei saraci cu duhul, caci a lor este mparatia Ceru!ui". Oaca
stapanirea valorilor spirituale poate fi periculoasa, nseamna ca
care se ocupa de mbaierile la copca. 1
1
nu este admis vreodata ca ele sa se constituie n te! superior. - ~tii care este regula principala a scaldatului n apa rece?
nseamna ca sunt secundare ~i nu este permis sa depinzi de ele. - m-a ntrebat el. - Sa intri n apa cu bunatate n sutlet ~i bine
dispus. Oaca te temi, sau e~ti suparat pe cineva n acel moment
Orice fericire umana este posesiune de va lori materiale ~i
spirituale. De aceea nici nu poate fi telul principal ci doar un
sau pur ~i simplu te nelini~te~ti, poti sa race~ti. De aceea
mijloc, 0 prghie pentru amphficarea divinului din sine'
nainte de a te sca!da alunga IDate temerile ~i supararile,
umple-te de bunatate ~i apoi sari. Atunci sanatatea !i se va r
~tiinta de a primi n orice secunda pierderea fericirii omene~ti
fortifica!
aspirand n acel moment spre divin reprezinta posibilitatea
unei evolutii normale.
Mi-am amintit ce mi-a povestit 0 cuno~tinta:
a parte din fericirea omeneasca trebuie respinsa. Reiese ca dumneavoastra, am lucrat asupra mea ~i
Il,
i: omului bogat i se mentine capitalu! cand ofera su me semni- - Am citit cartile
exista efecte, dar este foarte greu sa lucrez cu eu-I de
ficative pentru aqiuni de binefacere ~i ntelege ca acumularea
bunavoie. 1
financiara nu poate fi scopul principal. Pentru ca un stat sa
:C:xista 0 metoda de nsanato~ire - mersul pe carblmi
exis'e, fiecare trebuie sa plateasca impozite. ~i daca omul .IU
, aprin~i. Am ncercat ~i ~titi, cu sanatatea stau mult mai bine.
vrea s-o faca vine un executor statal ~i i confisca proprietatea.
Pentru ca mi-a trezit interesu! am ruga: 0 sa-mi povesteasca
1

Noi i platim lui Oumnezeu un tribut de iubire. Oaca nu 0 \1.

despre starea pe care 0 resimte nainte de a trece peste ~antul
facem pierdem fericirea omeneasca. Oaca omul se desparte
de cinci metri, ump!ut cu carbuni aprln~i.
periodic de tot ceea ce i este drag traind mental moartea celor
- Instructoarea noastra ne-a spus urmatoarele - a nceput 1
apropiati ~i propria moarte, este deja gata sa-~i jertfeasca !'
ea - imaginati-va cea mai mare pierdere din viata dumnea- 1
fericirea omeneasca. Dar numai n cazul n care acceptam totul 1
voastra ~i acceptati-o. Apoi adresati-va fortelor superioare ~i
ca fiind dat de Oumnezeu ~i pastram iubirea pentru el.
cereti-Ie ajutor. Cand am facut acest lucru - povestea
Oaca schimbarea are loc n perioada n care v-ati iubit, eu
cuno~tinta - minile mi-au devenit fierbinti de parca ar fi ie~it
repet : "Ooamne, te iubesc mai mult dect pe el, mai mult
135
134
..
..... .=,
QU
- Q~~
~~~,
~
0 -
==-==-=

.H9LZ
1l'

Il
:1i
'';
curent din ele. Am sim!it c sunt gata ~i am p~it lini~tit
'i,
1
trecnd peste crbuni.
Am n!eles c aici lucreaz acela~i mecanism. Dac omul
;11
Ii
:111'
nu poate s-I ierte pe careva sau nu poate accepta pierderea a
l' ceva scump, corpul lui depinde de mediul nconjurtor ~i nu
suport modificarile bru~te. n msura n care omul este n
stare s se deta~eze de con~tiin! ~i de eu-Ilui omenesc, corpuI
lui este mai pu!in supus distrugerii. Vikingii mncau nainte de
lupt bure!i pestri!i (ciuperci otrvitoare) pentru a se debarasa
de con~tiin!a propriului eu ~i a fi capabili de acte de vitejie.
Unii luptatori din Orient ndeplineau ritualul propriei morti ~i
mergeau la lupt de parc ar fi murit deja. Frica disprea,
capacittile se nzeceau. Femeia care nici nu poate ridica
cincizeci de kg, vznd cum copilul ei a nimerit sub 0 ma~in
ridic un camion de opt tone, eu-I ei personal dispare n acest
",
zburau prin aer. Asemenea lucruri raceau ~i yoghinii n India.
Reiese ca nu erau basme ci fapte reale. La 0 anumita scar a
deta~rii de eu-I omenesc se poate nu doar vindeca boala, dar
~i nvia mortii:
Eu-I nostru omenesc este multi-stratificat.
Trecerea de la eu-I trupesc la trepteIe lui mai nalte ~i
deschiderea unor largi posibilita!i rara mrirea rezervelor de
jubire din suflet dau 0 cre~tere considerabil a propriei
importante ~i ulterior tot mai multe probleme. De aceea indife-
rent de ineficienta extern, gndul constant catre Dumnezeu ~i
iubirea care nu depinde de nimic, nu numai de eu-I nostru
omenesc dar ~i de straturiIe superioare, de mai mare anver-
gur, confera 0 sntate reala ~i 0 fericire autentic,
.-

,l' i
moment cu toate probleme sale. Ea traie~te din dorin(a de a-~i
'!Jv ~ ~
Il . ajuta copilul.
Apropo, am citit pe urm un articol despre un trib care
'l' calc pe foc. nainte de acest act, indienii, timp de cteva zile
ncerc sa iert, dar nu reu~esc, ce sa fac?
l' "
~i'creeaz 0 anumit stare. Principalul este s elim:ne
I,

Stteam odat la baia de abur cu un prieten ~i comentai'n 0

contacte le sexuale, hrana gustoas, adic tot ce ne leaga de eu-
.1'1' situa!ie ce mi se ntmplase de curnd. Dupa cum se ntm-
1 nostru omenesc. Mi-am amintit cum au artat la televizor un
1" 1 plase adesea, fusesem n~elat de un om pe care il ajutasem.
om mbracat ntr-o tunic alb. Lua 0 bagheta n mn, se
l' Am ncercat s ndepartez suprrile imerioare repetnd c nu
1 nclina ~i intra ntr-o anumit stare. Dupa aceasta, la comanda
fusese ntmpltor, c fuse se dat de sus, dar nemul!umirea nu-
1 lui i se tuma pe spate un borcan de cinci litri cu acid sulfuric.
l' mi trecea. lar eu continuam s clocotesc de preten!ii:
1 Tunica se destrma sfrind n cteva secunde iar pe spinarea
- Asculta - mi zmbi prietenul meu- tu i nveti pe altii
lui nu rmanea I1ici 0 arsura.
ca nu este permis sajudeci dar ce faci n clipa de fata?
Am inteles de unde vin minunile svar~ite de sfinti ~i de ce
nu au putut fi ei otraviti, de ce ie~eau vii din foc, ~i de ce
- Nu judec ci dau pur ~i simplu 0 apreciere logica celor
ntmplate.

136 137

If<

~ .!:: ca
QU
- T_+:::::
r'
- Atunci gase~te ceva bun - nu se lasa prietenul - macar
un element, te va u~ura!
Am ncercat ~i am constatat ca dorin!a de a judeca ~i de a
"scormoni" logic n cele petrecute s-a redus. De aceea va;
propune sa face!i urmatoarele cand cineva v-a suparat:
1. ncerca!i sa-I aproba!i pe amui care v-a suparat;
2. Gasi!i-i ni~te trasaturi pozitive;
3. Stradui!i-va sa va pune!i n locul lui, adica sa va
deta~a!i de eu-I persan al cu supararile ~i preten!iile lui.
Mai departe: n masura n care toate for!ele dumneavoastra
se concentreaza pe eu-I omenesc, supararea va fi mai grea,
ampla ~i profunda. Cu cat yeti lucra pentru deta~area
sentimentul propriei importal1(e, cednd ~i aprobnd al!i
o3meni, neimpunndu-Je
vointa dumlleavoastr, repetnd
periodic ca peste tot ~i n toate vede!i ~i sim!i!i voin!a divina,
cu att yeti corecta treptat situa!ia.
Principalul - sa nu tainui!i supararea adnc n primele
'II
l'
cteva ore. Aici este important sa nu reflecta!i, sa nu evalua!i
situa!ia. Omul nu are nici a vina, este dat de Dumnezeu, nu
este ntmplator. Mai departe: pe ct yeti depinde mai tart' de
toate valorile omene~ti: pe att va va fi mai greu sa suporta!i
l,
supararea. De aceea trebuie lucrat mereu asupra eu-lui pentru
miqorarea dependen!ei. Daca yeti ncepe sa va antrena!i n
permanen!a atunc; yeti aVea parte de reu~ite la competi!iile
numite"suprarea grea".
nca un fapt.
M-am dus odata la magazinul universal dupa cumparaturi.
Era la ara deschiderii ~i la intrare statea a mul!ime de oameni.
138
~--
0 E..:...; i:i.
g5~~.
<>:
f--
-(
<;:;
u
-
==-===-
--_J..-
H9.lZ
-p
.
U~ s-a deschis ~i to!i au luat-o nainte. n acelmoment cineva
rn-a calcat tare pe calci. M-am ntors. Un barbat nu prea nalt
.s-a uitat cu indiferen!a la mine ~ia pa~it lini~tit mai departe.
. "Fir-ar sa fie - m-am gndit rn-a calcat pe picioare ~i nici
~
.macarnu s-a scuzat m-am suparat de doua ori". Apoi mi-am
-
Juat seama: "Doamne, dar ce fac?" ~i iata ca ma plimb prin
;rnagazin, adun pachetele, trec de la un raion la altul ~i ncerc
sa-I iert pe amui respectiv. Ma rog ~i ma caiesc. Rog sa plece
supararea din sufletul meu, repet ca nu lin supararea pe el,
repet ca el nu avea nici a vina. Dar supararea nu trece. ~tiu ca
de este important sa nu emit preten!ii, ulteriar va fi mai u~or de
iertat. Ce sa le spun pacien!ilor daca ntr-un moment critic nu
pot eu nslIm sa ma pUll ll ordine? Important aici este sa nu te
opre~ti ~i sa continui ncercarile. ncapa!narea nu-mi lipse~te.
Pot sa fac 10 ncercari, 20, 100, 1000 - pna rezolv problema.
Nu este a ncapa!anare stupida. Daca se fac zeci de ncercari ~i
Tara rezultat ncep sa diversific, sa caut alte caio De ce rn-a
atins aceasta situa!ie att de tare? n mintea mea ~u era decto
varianta: adica se deschide u~a, to!i intra lini~ti!i Tara a se
incomoda unul pe altul. ntruct toata energia era ndre~'tata
spre acest model nu am avut farta. lar supararea a aparut
pentru a proteja modelul vechi ~i a nu accepta modelul nou.
nseamna ca daca a~ fi avut n cap 5-7.variante de posibile
modificari ale situa!iei a~ fi reac!ionat altfel la varianta
neplacuta pentru mine. Mi-a fast mai u~or dar n adncul
sufletului mi-a mai ramas un ghimpe. "Dac acel om nu are
nici a vina - nseamna ca pricina celor ntmplate nu se afla n
el, ci n mine. nseamna ca eu sunt cel vinovat de faptul ca a
fast pus sa ma umileasca. Prin urmare trebuie sa-i cer iertare
139
--- .-r'I
/=>u

J.' r
...~
~~"ij 0- ~
aH""E-. u
--=

U9L1:

1
1
1
,1
'-

1Ir' - "..

pentru asta"."Omule - am gndit eu strngnd din dinti -

omeneasca este necesara ~i dreptatea de asemel1l. Dar ele
iarta-ma ca te-am provocat sa te compOr(i a~a".
trebuie sa aiba limitele lor.
Ciudat, supararea s-a volatilizat imediat. Acum acest lucru
mi amintesc, mi s-a povestit de mult 0 istorie despre un
a ajuns la mine un automatism. Daca ma impinge cineva cu
negustor. Venea la tara ~i vindea marfuri. Cteodata dadea ~i
,1
brutalitate sau ma calea pe picior, imediat ii cer in gnd iertare
Il pe datorie. ~i iata ca il cheama pe omul carui~data trecuta ii
pentru asta. Poti cere iertare pna ~i de la cel care te va ucide
dduse 0 marra pe cuvnt de onoare ~I se
lar acela 11 prOlTI1te
pentru ca I-ai provocat interior la un gest pentru care pe urma
jura ca data viitoare ii va da banii. Vine din nou negutatorul in
va plati.
sat ~i il cheama din nou pe om.
n principiu supararea noastra pe un ait om este un lin~aj.
l'
Daca el ntr-adevar a savr~it 0 crima impotriva iubirii ~i a - Vezi am pus 0 cruciulita, ii explica negustorul. Eu nu uit
l' ,l,
1
incaleat legile superioare suparndu-ne, sa ne amestecam in
datoriile, pe aceasta sa nu contezi'
Il
" Omul iar se jura ~i promite sa-i dea banii. Vine a treia oara
treaba aceasta cu supararile noastre nu va fi dect spre propria
negustorul ~i se repeta aceea~i scena.
paguba.
Nu de mult, la 0 consultatie, mi s-a povestit urmatorul caz.
- ~tii, ii spune negutatorul, data viitGare nu mai trimit
dupa tine, sa vii singur. ~i daca nu-mi dai banii 0 sa tai ..
- Cu ctiva ani n urma am vzut cum 0 persoan .~i
cruciulita. N-o sa-ti mai iau datoria... Ti-o va lua Dumnezeu.
incuraja micul fiu sa arunce cu pietre n cei care I-au suparat.
Jar Durnnezeu ia mai mult dect omul.
Alaturi se afla 0 alta femeie.
Din toate cele de mai sus se trage concluzia : 0 suparare
- Ce faceti cu el ? - a intrebat ea.- i veti s!:lei caracterul.
grea care nu trece este deja boal ~i destul de grava. Indica un
1
De acum se va razbuna pentru cea mai mica suparare.
il " . neajuns foarte seri os din organism. Cnd 0 astfel de boala
- Nu va bagati unde nu e treaba dumneavoastra, .
i-a e"olueaza primim inevitabil medicamente pe care le numim
" taiat-o mama - il nval sa se apere.
,' ,,'l, ne p lcere" ", nenorocire", .,boal"
. sau "moarte".
1
- Acum invatati-I sa ierte - spunea femeia. "
- Cnd va
cre~te va inva(a repede sa se apere. Dar mama nu a putut fi
convmsa, ~I a continuat propria politica.
- ~titi, au trecut doi ani de cnd am vazut aceasta scena.
~ ~ ~
Cu un an in urma mama copi lu lui a murit de cancer la stomac.
Cnd ncercam sa "impingem" sub justitia noastra logica, Pictor, membru al Uniunii Arti~tilor Plastici, bolnav din
omeneasc, lltreaga Iume llconjurtoare, se termina mereu copilrie de 0 eczema cu mncrimi. Poate restaura ~i
tragic. Oameni cu vedere larga au inteles intotdeauna ca logica picta icoane? Este adevarat ca gndacii apar din cauza
gndurilor rele ~i certurilor marunte din familie?

140
14]
~ .~
~u
Q -+::::::
E..: ; i::i.
5~~.
-<
1-
il:

u
-
~.....
=-=

r
j
H9Ll
r" ~~-- ~ ~_.~

1"'"
--"..
.:1 So(ul dumneavoastra are un nivel interior al spiritualita(ii ~.
,1'1

l,
'l' foarte ridicat ~i contactul cu nive/urile superioare >< - Sunt rntari acolo? - s-a interesat cu grija unul din
l'I' 1
, 1'1 nepmantene fac din el un pictor talenta!. Dar la~ielplanurile nu S-a musafiri.
~".'l ,', format mecanismul de contracarare a cramponarii de va/orile - Prapad - i-am raspuns eu cu snge rece.
1:' spirituaJe superioare. De aceea este prezenta tendinra de a trai - Ce vorbe~ti? Nu, nu mergem, a~a 0 sa fie un chin, nu
,\
n permanen(a din idealuri. Acest /ucru genereaza un fond odihna.
'!"" 1
l'
l, adanc de nemul(umire - n primu/ rnd ca am glumit - i-am spus
fara de lumea nconjuratoare ce nu - practic nu
l, corespunde acelei lumi mirifice la care sufletul lui are acces. exista ran(a!"iacolo (am minrit, erau 0 mulrime).
"'I
l,',''1 Agresivitatea aparuta ca !"aspuns se franeaza prin eczema. n al doilea rand, copii, m-ari ntrebat de curand cum se
"11",1 "
'l'" "',
Eczema njose~te idea/uri/e. Daca nu ar fi ea, cramponarea de poate indrepta destinul pentru ca amandoi nu sta(i prea bine la
'il,II",'
'1","11
idealuri ar ajunge la aproape 1000 unitari. A~a nsa nu depa- acest capitol. n afara de asta v-am spus ca averi un orgoliu
,l,' ".,
(, 1 ~e~te20-30, adica eczema i permite sorului marit iar pentru oamenii de afaceri este periculos. lata va spun
"'"
fie n contact cu planuri/e superioare dumneavoastra sa un mijloc dintre cele mai bune pentru corectarea sortii.
',:'
~i sa-~i
inspiraria Tara urmari periculoase. Prin urmare extraga de acolo
icoanele lui nsanato~irea se realizeaza prin ranrari. Ce este n(epatura de
J:"
sunt curate. Sa zugraveasca (n(ar? 0 mica neplacere pe partea sor(ii. Daca renunra(i sa
r
l
li ','.,,,
1
~i sa restaureze icoane este permis
~i chiar f%sitor. n ce prive~te gandacii. lnsectele
A'

1,' iii, detesta(i (an(arii, nu va iritari, nu va teme(i ~i ramane(i buni,

se nmul(esc mai activ cand energia locuitorilor domestice aderen(a fara de soarta se mic~oreaza. Mai departe, cand
dintr-o
este prea buna, Gandacii apar n genere cand se actua/izeaza casa nu (nrarul va n(eapa este 0 umi/in(a pentru dumneavoastra. El
!l'ma relariilor, a geJoziei, la fel este de mii de ori mai mic decat dumneavoastra ~i reu~e~te sa
~i plo~nirele.
Fumicile ~i ran(arii - cand este prezenta trufia. va n(epe sim(itor. Din nou, daca nu va enerva(i trufia des-
Mi-a povestit 0 femeie cum avea n apartament foarte multe c.re~te.A~a ca, baie(i, iar n-ave(i noroc n viala. La (ara tan(arii
Il':''
fumici. sunt purini ~in-o sa reu~iri sa va dari pe brazda cum trebuie.
,,1

"
- Mi-ari spus ca am trufie, am nceput sa /ucrez asupra Ne-am dus la (ara. Am intrat n casa. Am pus masa. Dupa
l',,1 mea. ~i nchipui(i-va
furnicile au disparut. A trecut un timp, cateva ore, mai spre seara am ie~it pe prisp~. Aerul zumzaia de
mi-am ie~it din fire ~i iar au aparu!. (n(ari. Daca nainte (an(arii se apropiau ~i zburau un timp n
l'
Nu chiar de mult am pa(it 0 istorie haz/ie. Mi-au venit ni~te rotocoale alegand locul, acum traiectoria 10r era n linie drea-
:,/
musafiri din America, doi tineri, rumeni, bine Tacu(i, plesnind p. Veneau ~i din zbor, se nfigeau prin trening n piele. Am
de sanatate. [-am invitat la casa de la tara umblat cateva minute de colo-colo plesnind insectele dar n-am
. . rezistat la zeci ~i zeci de alte nrepaturi ~i rn-am bagat la loc n
casa. M-am uitat la baierii care stateau la masa ~i m-am gandi!.
/42

/43

;i ",
-- r
.~
QU

4::'-.J.-"f.--
- + ~ ::. =:--
~"'-'o.il:
QE-o~l G

H9a
-

1 ,...
1

l'
l, l, l'

;
l,l,II - De plictisit nu 0 sa ave!i timp sa va plictisi!i! temerile, regretele, tabloul lui poate sa-i duneze celui ce-I va
, Am stat la tara doua zile. Musafirii nu prea atrageau atentia
}'I aga!a pe perete.
,1 q !an!arilor. Lucrul cel mai interesant e ca am vazut ca n;r-
Nu de mult, un om de afaceri rn-a invitat la el n vizita.
I i' 1
,1
adevar pe ei !n!arii nu-i in!epau. M-a impresionat att de tare
Stateam n sufrageria lui $i beam ceai.
,
;i'
1,,11 chestia asta ca am nceput $i eu sa lucrez asupra mea $i sa-mi
i ,,!II - N-ai putea sa-mi explici $i mie un lucru: uita-te la lustra.
,1
I schimb atitudinea falii de !an!ari.
111,11
La unul din braIe tot timpul se arde becu/. Am verificat dulia,
l, Am observat ca nainte, daca zbura un !an!ar noaptea prin
l" este normala. Cel mai interesant este ca am rotit lampa $i iar s-
' ,
l' l' 1
, apartament, ma alegea tocmai pe mine. $i zumzaia fix
a ars becul dar n aceea$i zona a tavanului. E clar ca ceva are
lil"I' " deasupra urechii. Cate 2-3 ore din noapte nu le dormeam.
legatura cu energetica locului dar nu n!eleg care-i cauza.
'1', Stateam ntins, a$teptnd cu 0 bucurie rautacioasa sa se a$eze
/ "
il'::"! pe f~!a mea. Apoi ma plesneam n viteza peste falii sau corp $i
n
- Cauza
apropierea
este tabloul
acestui
- i-am
loc.
raspuns
Reprezinta
- vezi:
Un copac
tabloul
solitar
se afla
cu
Ii b1l1ell1!eles !n!arul zbura. Dar dupa 2-3 ore, n medie totu$i I
11 " ,,
frunzele cazute $i un peisaj mohort. n tablou a fost pus un
1l'
""
omoram. $i dupa aceea adormeam lini$tit, e adevarat, daca nu
puternic program de autodistrugere care se raspnde$te n tot
Ir'i aparea altul.
1 apartamentul $i pe obiectele din apropiere. .'
A$adar, dupa acea ntmplare am nceput sa dorm lini$tit.
"
'hl , De aceea becul se arde mai des. Pictorul a avut 0 foarte
l' De ndata ce am n!eles ca !an!arii pot ntr-adevar sa te ajute la
l' puternica ata$are de idealuri $i dorin!a de a muri cnd
l, "1,,, ameliorarea destinului $i miqorarea trufiei, nu i-am mai bagat
Il . idealurile se naruiau, nemu]!umirea fa!a de situa!ie $i soarta.
n seama. Da, sa lasam !n!arii, sa ne ntoarcem la tablouri.
1" Toate aceste1 le-a transmis tabloului sau.
,'1,

- Apropo, - m-arn adresat eu primitoarei gazde: acum ai

,',
Am constatat ades,a un detaliu interesant. amui are 0
probleme n afaceri $i" asta - i-am aratat tabloul - este una din
li'I'1
1 nalta agresivitate subcon$tienta $i un biocmp nu prea grozav.
cauze.
Il'1,, Dupa logica lucrurilor, toata aceasta
1 "murdarie" ar trebui s-o - Bine, dar cum sa aflu ce trebuie sa pun pe perete, ce sa
puna n tabloul sau. Dar iata ca pictorul se a$eaza n fa!a
pun n col!uri? rn-a ntrebat uimit interl~cutorul meu.
,!l' $evaletului $i toata "murdaria" se aduna ntr-un ghem $i se da
" - Crezi ca degeaba, n Occident, munca unui bun designer
de-o parte, iar campul ncepe sa lumineze frumos, adica el
costa att de mul!i bani? Un bun designer este n primul rnd
intra ntr-o stare din care prive$te asupra lumii cu totul a/tfel.
acela care vede nu cu ochii, ci cu sentimentele! Nu ai un bun
$i tabloul lui este absolut curat. Dar pentru aceasta trebuie sa
decorator, ncredin!eaza-i so!iei amplasarea mobilei $i" a
se deta$eze interior de toate. Daca nsa omul creeaza $i conti-
tablourilor. Barba!ii se sprijina mai mult pe logica, femeile
nua sa-$i !ina n minte $i n suflet toate problemele, neJini$tile,
aleg intuitiv.

144
145

.I!..
--- .~
~u

r-.,-,",.-:c..
- 0
---i-o::::

~~~.
E..:..; i:i.
::
l-
r;:
<C
U

H9LZ
~--
-
=-=

F' ---
il ".
f
}
j
'l'
:'
;'1, - Sa lasam, continua cunoscutul - n spatele tau sunt
atarnate trei icoane: lisus Hristos, Sfantul Mucenic ~i Fecioara - ~tii, icoanele au fost curate pana atunci. Pur ~i simplu
l'i
f 1,"'"
Maria. Spune-mi ceva despre ele.
restauratorulLli, cand a nceput sa lucreze cu ele, nu i s-a aprins
"
l' I
'
.
'
',
' 1
- "Mucenicul" are un dispre( fa!a de sine din cauza nepla-
scanteia iubirii n sullet. n starea n care se alla, a nceput sa
restaureze, dar orice tablou, mai ales 0 icoana func(ioneazii ca
" cerilor legate de soarta ~i n plus 0 dorin!a puternica de a nu
; ('il 1
l 0 lentila ce mare~te starea de spirit a pictorului. A~a ca este
mai trai. Agresivitatea subcon~tienta 220 unita!i. A~a Ca nu e
'1111
Il mai bine sa nu ai pe pere(i nici 0 pictura decat 0 pictLlra
un mucenic ci pur ~i simplu un om care se chinuie~te. Pro babil
l,' ,
'1 '1
proasta.
ca pictorul s-a desenat pe sine, nu pe sfant.
Il' ",' nainte nu n!elegeam de ce opera aLltentica se vinde la un
',1'11
,
- Ei bine, dar "Fecioara Maria"?, ntreaba uimit interlo-
1 pre! enonn iar 0 copie excelenta mai nimic n compara!ie cu
'l' cutoru!.
III'" i originalLlI. Am priceput de cLlrnd - forma este aceea~i,
i! ,'!, - 0 ngrozitoare gelozie, aderen!a fa!a de rela!ii ~i
con!inutul diferit. De regula, crea(ia aLltentica poarta un volum
I~'"
idealuri.
1111,1 ' de informa!ie extrem de bogat din planul subtil. n original,
I,", - Atunci curn rmne cu "Hristos" ?
tabloul nsu~i este un mijloc de a transmite starea n care se
1 - Aici sunt ambi!ii enorme, ura ~i dispre! fa!a de oameni. ,-
gasea pictorul. n copie nsa, tabloul este de obicei un scop, de
Prietenul statea n fotoliu ~i ma privirea tacut.
aceea interioritatea se stinge. n toate ~colile de pictura,
- Aceste icoane au fost pictate cu 250 de ani nainte, vrei sa
institutele ~i academiile plasticianul este nva!at nu cum sa-~i
spui ca atunci, pictorul ar fi putut sa le zugraveasca n acest fel?
dobandeasca 0 stare proprie crea!iei ci cum sa-~i exprime
Am dat din umeri: "Nu vreau sa spun nimic. Am primit
propria staF;.
informa!ia ~i ti-am transmis-o. Asta-i tot".
nsa problema consta n aceea ca forma este determinata de
,,0 vreme am sta!. Dintr-o data interlocutorul meu ma
continut ~i fiecare nora stare necesit forme nai prin cafe sa se
ntreaba.
realizeze. De aceea, adesea, institutele de arta dau un puternic
- Mi-a venit un gnd: "Nu de muIt am dat icoanele la
impuls crea(iei nva!aceilor la nceput, dupa care ncep invo-
restaurat. Ar fi putut toate aceste programe sa le ncarce
luntar sa stinga acest impuls. Nu degeaba 80% din geniile in
restauratorul nsu~i? "
pictura, nu au avut licen!e n arte. Daca omul, n primul rnd,
- ~i nca cum - i-am raspuns eu. nva(ii ~i tinde sa atinga starea n care sulletul traie~te n per-
- Ai putea sa vezi asta de la distan(ii ~i n trecut?
manen!a prin divin, atunci respectiva stare ce se nume~te
- Desigur. Spune-mi numele.
"talent" sau "genialitate", mai devreme sau mai tarziu se va
Prietenul mi-a spus numele, eu rn-am uitat la acel om ~I
fructifica. Este 0 problema secundara daca omul va deveni
totul s-a clarificat.
pictor sau politician, om de afaceri sau muzician.

146
147
--- .t::-=
QU

~).1 ",.
..
- Q~R
~~~.
<'(
l-
i>:
<'(
u

H9lG'
-
~

' ""

~ ~ ~ n apartament era un puternic program de autodistrugere

apartinand unui barba!. Probabil ca pana alunci locuise acolo
! un barbat care n interiorul sau nu vroia sa traiasca.
: Ii 'l'
Curn se poate purilica energetica unei indnte ? - Pana la mine apartamentul a fost nchiriat de un
1

narcoman - mi-a spus ea. lar nainte de el a locuit un om care

Il'
Ii III:
n pri~nul rand, ea nu trebuie impurificata, Daca aveti 0 a muri!. Dar, ntrucat programul este masculin, are vreo influ-
III'
III
mare suparare sau tnstete ncerca(i sa nu aduceti aceste s f- : entaasupramea?- a ntrebat femeia.
. en 1
1 mente acas' a. l e~I.11Il
'f - strada (cu deosebire nlocuri nverzite - Nu, acest program nu va influenteaza, dar arhitectul care
. . )y
! ,'!II"
1 phmbatl-va Nu fac e.1 f d'111casa d umneavoastr 0 groapa d'i a construit casa era puternic ata~at de idealuri, a~a ca, n timp,
' !' 1 ." e
"

l',
1 gunol energetica. poate aparea un program feminin allipsei dorintei de a trai din
i
'! I!II' Am a~ut oc~zia sa vad 0 data n Spania chilia unui calugar. cauza falimentului idealurilor.
d'
1111
-h~ ac:asta chlhe era un compartiment mic din lemn n care - Bine, ~i cum sa ma apar de acest program? - m-a
1"1111' calugarul se ruga. De ce? Pentru ca cel' . . ntrebat ea cu 0 voce confuza.
"1 mal b Ille te rogl cand
-
!,
' . . r
l,il te-al deta~at de once mai ales de temeri su pa-" . - Cititi cu atentie Biblia ~i ncerca\i sa resimtiti cee.a ce a
'11::;1 . . ran ~I regrete
IIlC1USIVde resturile care plutesc n spatiul 'nca p ' simtit lisus Hristos. El a fost njosit ~i n privinta relatiilor ~i a
1
D~ca ..
- 1OCUltl . enl.
"
aptitudinilor, ~i a sortii, ~i a idealurilor. I ucideau ~i totu~i a
!',,"!' de cativ~ani ~i ati saturat spatiul cu regrete,
III" , -
sup~ran ~I~palme: ~mllltlti-va momentele n care v-ati certat ~i c"ntinuat sa-i iubeasca pe acei oameni. Daca reu~iti sa
111:'
1.1 suparat, a~ezatl~va 111acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata percepeti s'area lui, n care a ncetat sa mai depinda de tot ce
i,!'
de luhIre, rugatl-va. Traiti sentimentul ca v-ati eliberat de toa;e era omenesc, atunci puteti sa nu va mai alarmati n med
1'l' esential.
~I IUbirea dumneavoa'stra nu mai este sta p ani ' ..
'1"
, ta d e nImlC 1uatl .
, -ln ". ~. ~.
maInI un pahar cu apa ~I II1Cepetlsa va rugati. Stropiti ' ap .
~
"
1

1
,1
cu aceasta a~a to~te ncaperile ~i va fi mai bine. De cural;d m~~
sunat dlll alta tara 0 cuno~tinta. ~~~
- Vreau sa va invit n apartamentul meu . N -a t 1. putea sa.
. . . .
V!lua 1!latl energetica lui? n primavara aceasta peste copilul meu a cazut un sloi
- Spuneti-mi numarul apartamen tlllul pentru a putea lua
'
de gheata de pe acoperi~. Cta vina am eu n cele
mai u~or informatia i-am spus eu. ntrnplate? Copilului i se agraveaza scolioza. Eu nsami
Mi I-a spus ~i am nceput sa privesc. am pielonegrita iar sotul are probleme cu coloana
vertebrala.

1 148 149
11
~
 -+:: ~.....
Su QE.:..:ir
:.-
P=:::j<l)::;
CQf-<f-<..c
<:
~
<:
u
-
====:::0:=

B!!!!!!

1 -r
l' III
iA U9a'

--1\1"
1 1
j

So(ul dumneavoastra este mai mult sau mai pu(in un om

armonios ~i bun la suflet. Dar are suparari interioare pe el ~i pe La ambii parin(i, mai ales la tata, au existat izbucniri ale
" l', , dumneavoastra. De aceea agresivitatea urii interioare fa(a de oameni, cand le-au fost njosite idea-
1."1
Il
dumneavoastra
prin scutul lui de aparare ~i cauzeaza dureri vertebrale.trece
Cu lurile. La fiu predispozi(ia respectiva este de cinci ori mai
"hl
l,
1 dumneavoastra nsa lucrurile nu stau bine. Preaslavirea inte- mare'. De aici ~i starea lui. Trebuie sa lucreze asupra lor, ambii
, id',1
"
rioara a omului iubit, ata~area de valorile spirituale superioare, parin(i.
1111'
,1'."
de idealuri, ca ~i de aptitudini ~i intelect sunt prezente. Nivelul
'"II, l,,

,
orgoliului este de vreo 20 de ori mai sus de norma, agresi-
" "'l'
vitatea subcon~tienta n raport cu barba(ii 280 unita(i. Toate
",1
acestea au fost transferate asupra fiului ~i nepo(ilor. n campul
fiului apare 0 posibila moarte a doi copii. ln acest caz pot muri
sau se pot mbolnavi gray copiii lui sau poate fi steril el nsu~i.
,'','
Cu atat mai mult cu cat a foarte puternica aderen(a la idealuri
i nchide viitorul cu 300-700 %, adica inacceptarea launtrica a
injosirii omenescului, la dumneavoastra
~i la sot, injosirea
morala a sim(ului etic, idealurilor, la copil se transforma n
incapacitatea de a privi destabilizarea lor. Intrucat purificarea
prl oameni are pu(ine ~anse sa fie admisa de el, a nceput 0
purificare directa prin neplaceri ce pot deveni nenorociri ~i
boli. A~a ncat ave:.i mu!t de lucrat. ~i orice probleme cu
rinichii, (in de trufie, de dorin(a de a impune propria voin(a
celorlal(i, de aprecierea severa a oamenilor ~i situa(iilor.
~ ~ ~
Am mari probleme cu fiul. Diagnosticul
sindrom spastic, chist al lobului temporal drept. medicilor:
Sfaturile
dumneavoastra.
150
~ ~ ~
Nu ma consider nefericita dar n casnicie nu am noroc.
De primul sot am divortat pentru ca bea mult cu prietenii.
AI doilea sot s-a intoxicat cu bauturi spirtoase n lipsa mea.
De al treilea sot rn-am despartit tarii sa nteleg motivul
esential
. ''i'-i Ini i placea sa bea dar nn ne-am despariit din
aceasta cauza. Nn-mi plac alcoolicii dar n viata mea sunt
mereu prezenti barbati carora le plac spirtoasele.
'""
Lamuriti-ma de ce este legat acest lucru.
Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta n raport cu
barbatii este de 400 unita(i. n medie, pentru un barbat este
. mortai nivelul de 200-220. De aceea barbatul este atras de
. bautura, pentru a se apiira. Sau rela(iile trebuie sa se rupa. Da-
Caamui, sa zicem ~i-a omorat sOfia din gelozie, cateva vle(1 la
r' rand i se var da femei care fac tot ce se poate imagina ~i nu se
il' poate imagina n planul n~elarii. Cu cat legile superioar~ au
i: fast ncalcate la scara mai mare cu atat pUflficarea se da la
.~.1. scara mai mare. ~i acest lucru nu se poate ascunde nicaieri.
Sau el prime~te sa fie n~elat iubindu-~i sOfia, sau se mbol:
i
)[
nave~te ~i moare. ln viala anterioara i-a(i dispr~luit pe b:(lvI
acest lucru a daunat sufletului dumneavoastra. ln aceasta VIalA ~~
.~

r t5t
1
~ .: =a
I=>U
+::::;
0 E.:..:
~~~,g
ci.
-:
k:
25 -
:::oIJI::::I::

,l"
lL9a:
1 1" /',

,:1,
1

---~"'"
, ,
l '
vi s-a oferit posibilitatea de a va purifica, de a nvata sa iubiti
Daca sa!ul dumneavaastra ar fi avut un caracter mai rau v-
Il,; omul cu toate neajunsurile lui. A!i continuat sa v~ sus!ine;i I
ar fi fast mai u~ar sa lucra!i asupra dumneavaastra. Primul
schema mentala rigida care va desena tipul de 50! ce va trebuie
: Ii'" 'I, lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa-I elibera!i interior pe
!'
'' j"i:' ~I sa va reprima!i prin ea sentimentele. n felul acesta ati nra- 50(, stradui!i-va sa va gandi!i mai pu!in la el. Prelucra!i de zeei
,

,i'
., l
.
1'1 uta!it doar situa!ia. Pana cand nu-I yeti accepta launtric '~inu-I
de ari, l'el de l'el de scenarii de despar(ire ~i privi!i aceasta stare
Il' ,1'"
il il1 yeti ierta pe omul iubit care bea, ar fi greu sa conta!i pe 0 viala
l," de lucruri ca pe un dar al lui Dumnezeu. nva!a!i sa va
1,1 de cuplu.
l, ',1Ili desprinde!i de tat ce va este drag. ncerca!i sa fi!i pentru un
l'
l' timp singura, departe de rude, duce!i-va la manastire, de :xem-
il]'
~ ~ "'# plu, ~i lucra!i asupra dumneavaastra n tat acest interval. Inain-
Ir
1

te exista 0 bUlla traditie: lng mnastiri crau case de gzduire

[;1,1,,1'
'1 '
J. Fiica este castorita de ~apte ani, n-are copii. ~i-a ~i amui putea sa vina ~i sa se scufunde n atmasfera deta~arii.
Iii ',"
fiicut analize, totul este n regula. Lucrand asupra dumneavaastra pute!i sa va ajuta!i ~i sa!ul ~i
i1
'
1 2. Sotul este alcoolic, se ndreapta spre moarte, dar fiica, de~i fiica are un caracter sever ~i luerul cu sine insa~i ii
l, l'
este un om foarte bun. Ce sa fac? este necesar ~i ei ca ~i rugaciunea pentru capii. .-
Il',', ,
,
'1:,1
Fondul pretentiilor dumneavoastra fa!a de 50! se afla foarte ~ ~ "'#
"
.adanc. n vie(ile anterioare v-a!i divinizat so!ul. V -a!i patruns
1",1'
n asemenea masura de acest lucru, a!i nceput sa depinde!i atat
Am tJ.ei copii, toti au tulburari nervoase. Suut dis-
1 de mult de valorile spirituale ncat fondul unor preten!ii cons-
'1
,1 perata. Sfiituiti-ma cum pot sa influentez situatia?
tante faf de sa! s-a canstituit nca din viala anterioara.
n viala aceasta a!i avut de cateva ari izbucniri de nemul-
l',
q Prababil ca a!i citit car(ile mele.
!umiri interiaare. Mai ales pana la cancep!ie ~i n timpul
Agresivitatea subcon~tienta fa!a de barba!i este minima ~i
sarcinii cu, fiica. Tendin!a a luat-o nu spre ameliarare ci spre
caracterul dumneavaastra destul de bland dar agresivitatea n
aprobare. ln biacampul fiicei se afla sufletele a patru capii cu
relatiile cu dumneavoastra este faarte mare. V-a!i reprimat
slabe ~anse de supravie!uire. Agresivitatea ei subcan~tienta n
sen;,mentul de iubire din suflet cand a!i fast tratata prin
rapart cu barba!ii e aproape 400 unita!i, dispanibilitatea de a
njasirea rela!iilar, idealurilar ~i iubirii amene~ti. nauntrul
~
primi njasirea aspectelor spirituale superiaare este prac!ic nu-
dumneavaastra sunte!i un om faarte gelas. Dar aceasta gelazie
la. Situa!ia este atat de proasta, ncat ivirea pe lume a copiilor
se manifesta la dumneavaastra ca un refuz al vie!ii, al iubirii, r'
este blocata nu la nivel fizic ci la nivelul biacampului.
cand sunte!i tratata prin n~elare, cearta, suparare. De a~a ceva

152 153
--- .=,
QU -o':1l
5~~.E
~
25 -
~--
=-==

lUll
..~,",~"-'
1r, IP'
1

'l'!"

a!i avut parte mult in perioada de dinaintea concep!ii ~i

. Daca eu ma adresez Creatorului ~i-i cer iertare pentru faptul
sarcmll, de aceea programul negativ este foarte puternic in
Il
copii. Acest lucru provoaca tulburarea nervoasa.
'~: ca nu m-am purtat corect atunci acest lucru reprezinta
1
,1
1
l, purificarea mea in fa!a Judecatorului Suprem. Daca insa eu ma
!,I il detest ~i sUTarpentru ceea ce am Tacut, acest lucru echivaleaza
1
'{;/'e ~ ~ l cu 0 auto-judecata, iar pe~t~u aceasta omul se. pedepse~te~
r
'
'

"i", "
,,;"1'" ,,

,..., , Sensul pocam(el nu consta m a te detesta, CI m faptul ca

1, Se ntmpla a~a ca viata mea este construita nu de if trebuie sa te schimbi in a~a fel nct sa nu mai comi!i crime
mine ci de altii, parca a~ fi oarba, condusa de cineva. Ce :~ impotriva iubirii.
este aceasta?
2. Ce nseamna cre~terea parului pe fata la femei? '{;/'e ~ ~

v oin!a ~i dorin!ele noastre se leaga, in cazul unui sentiment

0 parte din cler considera nvatatura dumneavoastra
crescut al propriei importante, cnd uitam ca noi suntem pe
diavolism. Sunt multe contradictii cu cre~tinismul: karma
planul al doilea. :;ii n acela~i plan sunt gndurile noastre
~i vietile trecute; sfaturile de a nu lupta pentru idealurile "
sentimentele ~i dorin!ele. Cu c! ma concentrez mai mul;
cre~tine, anularea pretentiilor fata de sine (absenta cain-
'l, asupra mea ~i-mi a~ez eu-I in centrul a toate, cu att i se
iJI'jll tei), programul de autodistrugere ~i altele. Veti dezminti
permite eu-lui meu sa evolueze mai pu!in,
unele din aceste acuzatii?
Parul de pe fa!a apare, de obicei, la femeile dure ~i autorita-
"':'
,1 re, co~espunzator unei agresivita!i crescute in raport cu bar- y
'
111/
~. Hinduismul, budismul ~i iudaismul sunt ~i ele in contra-
ba!ii. Incerca!i sa va sim!i!i delicata ~i lipsi( de aparare,
dic!ie cu cre~tinismul, fiindca ~i in ele se regase~te notiunea de
vulnerabila in toate. lubiti, ierta!i, supune(i-va, cedati, fi!i de
"rencarnare". Dar nu m-a~ ncumeta sa le numesc erezii, cu
~:
acord n toate ~i totul va fi bine. E vorba n mod special de
1,1
att mai mult cu ct ele au aparut inaintea cre~tinismului. Ceea
duritate launtrica ~i inflexibilitate.
ce propovaduia Hristos venea in contradic!ie cu canoanele
i'
~ religioase ale timpului, din acest motiv El a ~i fost rastignit.
~ Eu sunt savant-psiholog, lucrez cu structurile subtile ale
1
'{;/'e ~ ~ biocmpului uman ~i cercetez faptele, generalizndu-Ie. n
unna cercetarilor am ajuns la acelea~i adevaruri ~i la aceea~i
Cum putem vorbi de pocainta, confesiune, daca nu intelegere a lumii, care su nt prezente in religiile lumii. De-
trebuie sa regreti trecutul, ci sa-I accepti n totalitate? oarece sunt savant ~i trag concluzii din fapte concrete, in

t54 ~
155

1
--- .~
"'"u
- ~._+::::::
CI E..: ; i:i.
~~~.
f--
c::
~
u
-
=-===

U9li:
1\"

cercetarile mele sunt multe tangente cu oricare din religiile

mai putut "nvinge" ultima finnii ..a ca am uceput s am
lumii dar ~i multe deosebiri. Cnd ~tiin\a ncepe sa depinda de
neplaceri. Mi se propune acum un post la 0 firma ~i mai
0 ideologie oarecare, fie ea comunista sau religioasa, acest
mare. Explicati-mi, v rog, de ce mi se ntampla toate
lucru se termina lamentabil.
acestea?
Sa ne amintim de genetica sovietica, de Galilei ~i Giordano
Bruno. n prezent n lume coexista n mod fericit mii de
La dumneavoastra fondul interior al bunata\ii ~i iubirii
metode ~i tehnici de vindecare a omului: chirurgicale, medica-
acumulat n vie\ile trecute este foarte mare ~i treptat volumul
mentoase ~i bioenergetice. Se recurge la vrajitorie, magie, la
posibilita\ilor a ajuns destul de mare, adica dumneavoastra
diferite talismane, la tehnici de influen(are psihica ~i psiho-
influen\a\i - n planul subtil - mai puternic asupra situa\iei
logica asupra sufletului ~i corpului uman. ~i cu fiecare an
create dect al\i oameni. Aceasta creare a bunastarii umane,
influen\a aceasta devine tot mai profunda ~i de propor\ii tot
cafe a nceput ntr-o viata anterioar a ajuns n prezent la 0
mal man.
stabilitate ~i a nceput sa va orienteze nspre eu-I uman ~i sa
Din punctul meu de vedere, n multe cazuri, odata cu
puna n umbra Divinul din sufletul dumneavoastra. Daca mul\i
trecerea timpului aceste influente al' putea avea consecin\e
sunt aidoma unar dealuri n cre~tere, dumneavoastra semnati
noci ve.
cu un munte care se naruie. Sunte\i un om echilibrat.
Analiznd sute de astfel de metode am ajuns la concluzia
posibilita\ile sunt mari, nsa orientarea e gre~ita. Dumneavoas-
ca acestea sunt lipsite de perspectiva. Eu m-am straduit sa
tra transmite\i aceasta energie firme 101'la care sunte\i angajat
creei 0 metoda de vindecare a omului prin acumularea de
~i cie nsep sa dea faliment. ntr-una din firme directoarea s-a
iubire pentru Dumnezeu, prin amplificarea bunata\ii din suflet.
dovedit a fi launtric mult mai armonioasa dect dumneavoas-
Nici prin cap nu-mi trece de ce unii considera toate acestea
tra, de aceea v-a!; lovit ca de un perete. A~adar la dumnea-
diavolism. Cu att mai mult cu ct celor ce mi-au citit cartile Ii
voastra problema neplacerilor ~i a bolilor este 0 prolema legata
se schimba caracterul, devin mai buni, rela\iile n familii se
de timp. Ar trebui sa ncepe\i lucrul asupra dumneavoastra
mbunata\esc ~i copiii se nsanato~esc.
chiaI' acum.

'!Je Qi) ~ Qi)

'!Je ~

Eu am lucrat la cteva firme ~i mi s-a creat impresia c

0 cuno~tinta de-a mea, n varsta de ~aizeci de ani ~i ara
sunt "geniul riiu" al acestora, fiindca n scurt timp firmele
familie, se afla acum la tratament, la sec\ia de oncologie.
~i ncetau activitatea sau aveau probleme financiare. N-am
S-a straduit toata viala sa traiasca ara a judeca pe nimeni,

156
157
 :
.~ - ~
~
Q.-+::::::
E..:...; i:i. f-
c::
QU CI:::;:I lU 1:::
-< -
I:CIF-f-<..c u

.aga
i..
r"-~ l:.-'-.'"
TIT'
1 --- ,.
Il i~, i

ii
'I
1,

I
1
v-a citit ~i recitit toate cat1iIe, este 0 admiratoare de-a
1 omul iubit ~i iubirea pentru el sunt doar mijloace pentru
!i' dumneavoastra. n uItimul an s-a confruntat cu 0 serie de atingerea acestui !e!.
1 l' '" j accidente aproape mortale (era cat pe ce s-o loveasca 0
l" ma~ina ~i era cat pe ce sa se asfixieze n cazangerie; lar
::"" 1
~
,,1,

',i!
l ,,'
f acum - spitalul. Ea ncearca sa nteleaga de ce lucrurile
'f)to ~
decurg astfe!. Explicati-ne, va rog.
Ma gandesc la ceva bun - se ndeplin~te pe de-a-ndoa-
Agresiunea subcoll~tiellta la aceasta femeie este zero, Ea IlU selea, ma gandescla ceva ru - se mpline~te imediat.
s-a ata~at de rela!ii, de capacita!i, de idealuri. $i firea ei este
l'. blajilla. llsa volumul acumularii de iubire este Ilegativ (-60), Cand omul traie~te prin idealuri, planuri, speran!e, uitand
l'i
ceea ce corespullde ollcologiei, iar Il biocampul ei eu vad 0 faptul ca fericirea adevarata e aici, acum, n suflet, atunci acest
I

"i"~ om este lecuit n mod diferit.

posibila moarte a so(ului. Asta nseamna ca ea ori nu va avea
SOt deloc, sau, daca acesta va fi alaturi de ea s-ar putea Unuia i se destrama pianu ri le ~i speran!ele, indiferent daca
mbolnavi ~i muri. La ea, 0 singura veriga nu este n regula, gande~te bine sau rau. Altul este n permanen(ii tradat ~i lumea
dar la parametri foarte mari. E vorba de divinizarea launtrica a are 0 atitudine nedreapta fa!a de e!. Celui de-al treilea i se des- "

1 omului iubit. S-a ncalcat prima porunca a lui Isus Hristos, trama destinul, la al patrulea - caracterul, celui de-al cincilea-
''l'''I'i
Ij,i!'jlj sanatatea, la al ~aselea - se duc de rapa rela!iile cu persoanele
adica umanul din persoana iubita a eclipsat n ntregime
i Il' .1
, apropiate ~i sanatatea acestora. Mul!i dintre noi traiesc cu
'1
j',I'I'1
Divinu!. $i atunci cand ea era tratata prin umilirea iubiri;
' omene~ti ea 0 suprima permanent n sufletul sau. S-a pus n amintirile despre trecut sau cu planurile ~i speran!ele de viitor.
l
" 1.,
Il:,!I
,
mi~care un mecal!ism puternic de lichidare a propriei iubiri.
Legile omene~ti erau ndeplinite, cele dumnezeie~ti
nsa trecutul ~i viitorul nu sunt altceva decat ganduri, mai
multa con~tiin!a decat sentiment, pe cand prezentul nseamna
'11:'1' - nu. iubire n suflet ~i evolu!ie - nu trebuie sa ne dezicem de
Ii! Pur ~i simplu a-Ii reprima sentimentul iubirii din suflet e
mult mai periculos decat a ur, a blestema ~i a te deda la acte prezent ~i nici sa ncercam sa patrundem n viitorul luminos.
de huliganism. A~a ca, n primul rand, ea trebuie sa-~i traiasca Vorbim despre evolu!ie atunci cand prezentul devine tot mai \
1 din nou viala, cu senza!ia ca sentimentul iubirii din suflet este mare, cuprinzand totodata ~i trecutul, ~i viitoru!.
,l,
intangibi!. El nu poate fi dirijat ~i cu att mai mult reprimat.
'l,1 Lui nu i se poate ordona, pOli doar sa i te supui. $i trebuie sa-Ii n cele din urma trecutul ~i viitorul se revarsa n prezent.
convingi sufletul ~i sa sim!i ca fericirea esen!iala ~i beati- Timpul dispare, con~tiinta stagneaza. Con~tiin!a ncepe sa
tudinea constau n acumularea de iubire ctre Dumnezeu. lar func!ioneze atunci cand comparam un obiect cu altul, ~i atunci
cand deosebim un eveniment de altu!.
l,

,1:1
1
158
1 159 1
1,',1

'dl,
1 ,..
 .-
QU
CI:! CI -+-~
..~
E..:...: 0.. c::
cG:::Iv:;;:
CQ(-f-..c:: u-(
-
-=-==0'-"
==::::::III:::

lI-gll

...""':1"'----

~ ,..

Daca timpul se opre~te, comparatia este imposibila. Trebuie

Sa simtim Ca viitorul ~i are nceputul n prezent; a~a cum SUn- - Ar trebui sa ne ntalnim peste 0 saptamana: trebuie sa
tem in prezent, a~a ne va fi ~i viitorul. Deci, daca vrem sa vad dinamica schimbari biocampurilor. Programati-va sa lu-
~bt.ine~ ceva n viitor, atunci trebuie sa ne transformm pe noi crati ntens vreo trei luni.
j
JI]~me JI]prezent. La urmatoarea audien( doamna n-a venit. A decis, pro-
babil, ca e de ajuns. Cteva luni fiul ei n-a consumat nici un 1
drog, dar nu demult a nceput dinnou. r
~ i) ~ Multi au 0 Idee incorecta despre ceea ce reprezinta sulletul
nostru, sentimentele ~i emotille noastre. Gandurile noastre au 0
SOtul meu e alcoolie, nu mai are chef de viala. Citind
inertie mica, selltimentele au 0 inertie de mii de ori mai mare.
ca~ile dumneavoastra, 0 saptamana a fost fericit, dupa care
s-a mtors la vechea stare. De ce? $i trebuie sa depui extraordinar de multe eforturi pentru a-ti
convinge sulletul sa se mi~te n directia corecta. Multi gandesc
Oricum, n planul subtil, situatia lui este de doua ori mai buna
astfel: "Eu am nteles totul ~i-mi este suficient".
decat era nainte. Nivelul agresivitatii n asemenea cazur; eu le explic:
subcon~tiente s-a mic~orat - Imaginati-va ca ati luat periuta de dinti, v-ati curatat 0 .-
de 1,5 ori. De asemenea, i s-a miqorat ~i orgoliul. Daca va dori
sa lucreze asupra eu-lui sau, i va fi deja mai u~or sa scape. data dintii ~i spuneti: "Gata, e de-ajuns, de astazi eu voi avea
Cand oamenii pleaca dupa dnti albi, curati." Dumneavoastra il{sa nu faceti asta ci va
consultate, eu le spun : spalati dintii n fiecare zi. Exista 0 igiena a corpulu. Trebuie
"",',
,l, - Aveti acum un biocamp curat, dar asta e doar la
Sa existe ~i 0 igiena a suf1etului.
:'1"1', suprafa(a, e ceva instabI. Schmbarile ct de cat stabile ncep
',l,' " pesle 2-3 luni. . Apoi, daca unul din sOti are probleme, e necesar ca, n
J'
prmul rnd, sa 'ucreze mpreuna. Acesta este nca un lucru
Iii."..' Unora le spun :
.1' ,',
IJ,'
foarte important.
- Veti avea rezultate concludente
. aproximativ peste le~irea din stuatia de criz nu este niciodata linara.
Jumatate de an de lucru asupra eu-lui propriu.
r care eu v-o dau ajuta la vindecare, dar principala Informata pe
posibilitate se
Procesul se desIa~oara sub forma unei sinusoide. Smtim la
nceput 0 mbuna!atire, ulterior iese la suprafata stratul karmic
l;:'
ilf!
,:.
ascunde .n omul nsu~i.
Cu jumatate de an n urma am discutat cu 0 doamna. Fiul ei ~i nu vedem nici un fel de rezultate, chiar daca lucram asupra
noastra. E un fel de ncercare. $i cu ct trece mai u~or omul de
'II
consuma droguri puternice iar situatia se agrava tot mai mult.
ea, cu att mai u~or i va fi sa depa~easca urmatoarea cadere.
ii'l' Am vorbit cu ea ~i i-am explicat care e cauza. ntelegea cu
greu ce-i spuneam. Eu ~tiu un lucru: daca omul a hotart, 0 data pentru totdeauna
:1' Luandu-mi ramas-bun i-am spus:
sa pastreze ~i sa nmulteasca iubirea din sulletul sau, daca el
i
1
100
j'
161

i ~.
 -+~
CIE.:..;i:.i. ~< ~
QU -
~~~. 0

H911
---
'"
l
nu are pretentii profunde fa( de lumea nconjuratoare ~i fata
noastra, de aeolo viitorul se vede mai bine. Spiritualitatea,
de sme, atunc. maI devreme sau mai tarziu va avea parte de un
nobletea ~i idealurile le resimtim n noi doar prin contactul cu
rezultat pozitiv.
alte lumi. Fieeare dintre noi vine n contact cu toate entita!ile 1
UniversuJui. Nivelul aeestui contact este determinat de j:
~ ~ ~ armonia interioara a fiecaruia ~i de rezerva de iubire fa!a de 1
Dumnezeu. Daca omul poate n mod deliberat sa largeasca
~um proc~dati n cazul caud la dumneavoastrii se pre- nivelul contaetului cu lumea de apoi, atunci orientarea lui catre
.
zmta un pacleut ~i va spune ca medicii i-au stabilit un aptitudini ~i intelect cre~te brusc. Cre~te, de asemenea, ~i tru-
diaguostic ~ii-au recomandat tratamentul? fia. ~i n cele din urma toate acestea pot provoea neplaceri ~i
boli, inclusiv psihice. lar pc de alta parte, daca omul devine
Eu nu discut niciodata n contradict ort u mai bun ~i se umple de iubire, atunci ~i rara anumite tehnici
. . cu me d ICII.
' '"
Medlcma se ocupa de consecinte iar eu ma straduiesc sa lucrez ojj'
speciale nivelul eontaetului cu alte planuri permite man
asupra cauzei bolii. Cu cat mai puternic se schimba omullaun- f posibilitati ~i aptitudini.
r'
tric, n directia buna, cu att mai putine medicamente i sunt a iubire puternica, indiferent cui ii este adresata, nu e
~:
necesare ~i cu att mai (epede poate nvinge boala. Din punctul ,f niciodat 0 crim. E 0 crim s-~i sliprimi iubirea sau sa te
"l'
iti'
m~u de vedere medicamentele, ca ~i alte tehnici de vindecare it deziei de ea. Dar daea noi nu sesiziim Divinul din omul pe care
(dleta, foamea, exercitii de respiratie), alcatuiesc un fond care- i' I-am iubit, atunei ncepem sa depindem de momentele supre-
l aJuta pe om sa se vindece. nsa foarte multe de f.
-II1SU~1.. p ind de e 1
i;.
::t'
me ai< umanului ~i apare agresivitatea ca dorin!a de a pastra
acest liman, fiindc nai ncepem sa ne contopim cu el, sa ne
11
t~ identificam cu <1. Cu cat e mai puternica iubirea noastra fata
~ ~ ~ de Dumnezeu, cu atat mai profund ne identificam cu Di vinu\.
f Animalele se alla pe 0 alta treapta a dezvoltarii. Ele se deose-
1. Se pedepse~te spiritismul ~i practicarea acestuia? besc de om prin eonfigura!ia corpului ~i prin nivelul con~tiin- 11
1
.2. Oiubire mare fata de animale poate fi 0 crima n fata tei. Animalele domestice traiesc mai putin dect stapanullor ~i
lUIDumnezeu? pier mai des. De aceea iubirea pentru animalele domestice nu 1
creeaza dependen!e ~i ata~amente foarte puternice ~i actionea-
Pentru aptitudinile omului e responsabila dublul sau ener- zii benefie asupra sulletului omului. Daca nsa stapanul se
get.c care se alla n lumea de dincolo de mormnt. Deoarece ata~eaza foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se
punctele temporale sunt mai ndepartate dect n lumea poate mbolnavi ~i pieri, ca ~i omul iubi!.
1.
162
163

(
 .-
~u
eQ
~
"""-1-0::::

~ ii S.
1:CIf-f-..:
-.:
!--
1i:
-.:
u
-=-==
.a9Ll
r' ":;}.l o> J..-

'"

Totul trebuie iubit prin Dumnezeu iar 0 mare parte de

. Nu am auzit de nici un astro]ogcare sa fi avut 0 exactitate
IUblre trebule oferita lui Dumnezeu. ~i atunci iubirea, orict de
Ii l'
minutioasa a prezicerii, de~i unele horoscoape au fost reu~ite.
mare ar fi, va fi 0 sursa, nentinata de nimic, de fericire umana.
Consider un plus al astrologiei f~ptul ca aceasta ofera senti-
mentul predestinarii ~i ajuta la depa~irea sentimentului propriei
~ ~ ~ importante. Uneori cunoa~terea viitorului contribuie la accep-
i; tarea mai u~oara a unei situatii traumatizante; racndu-I pe om
:are este atitudinea dumneavoastra sa nteleaga ca aceasta situatie e inevitabila il ajuta sa-~i
fata de astrologie ~i
1 fata de horoscoapele individuale, bine ntocmite? menajeze nervii ~i sanatatea. Acest lucru e valabil pentru
' '
persoanele cu nervi tari ~icu 0 viziune corecta asupra lumii.
"
Il
l ~chipui(i-va ca un astrolog va alcatuie~te un horoscop bun Vrem cu tOtii sa afJam viitorul, spernd ca acesta va fi bun.
.
i
adlca
. . '
.
-
exact din care rese ca dUlTIlleavoastr ar trebui sa' nsa cunoa~terea viitorului rara consecinte negative de departe
mun(1 pe.ste doi ani. Ce veti face? Sunteti ncredin(ati ca n nu e permisa oricui. Trebuie sa ai 0 atitudine serioasa fata de
1
1 ace~tl dO! anl nu ve(i suprima sentimentul iubirii n sufJetul 0 astrologie serioasa iar din punctul meu de vedere aceasta
dumneavoastra? reprezint cam 20/0. 1"

Nu ntmplator viitorul devine inacce .

sl b,1. M al d eparte:
' '
co~form horoscopului n cel mai apropiat timp
",'
p!.,1(' dumneavoastra
ve(1 pl~~de 0 suma mare de bani. Face(i tot posibilul
~ ~ ~\
"I . ca sa
IIil'1
p~eve_nlt' ple~derea ~i nu pierdeti banii. Se prea poate nsa ca
Dupa ce am citit cactile dumneavoastra am devenit fata-
:
:' p,erzand ban Il, trecnd prin n~elaciune
(1,:"'1
1
~ 'i tradar e , d umnea-
y
list, adica traiesc a~a: ce-o Ii 0 fi! E liresc acest lucru? Sunt n
',,11,
voas~ra sa va schimba(i n bine ~i sa nu mai primi(i 0 boala
I
;;'
',,',
grava, care-~I anunta aparitia. V-ati
astrat banii . m Conse- - permanenta urmarit de dorinta de a trai cat mai departe de
II,
",1',"
1
.
- - ' Pastrologia sa ~I,
cm(a, va vetl. -IInbolnavi. Va va ajuta va vindec t' societate. Ce sa fac?
/
de boala? a,1
Il!
Observ, n planul subtil, mari neplaceri cu copiii. Acest
do~mna care se ocupa cu alcatuirea horoscoapelor mi s-a
~
destmUlt: "Horoscopul e perfect curat, iar omul a murit. ~i nu
lucru e cauzat de faptul ca ata~amentul dumneavoastra fata de
idealuri este foarte mare. 0 dependenta accentuata fata de
am Idee de ce".
valorile spirituale nu va permite sa reactionati corect la pier-
IfIl: As~ro!ogia prezice ce se va ntmpla cu corpul dumnea-
derea lor ~i aceasta stare de lucruri se rasfrnge asupra sufJe-
voastra, msa nu va spune ce se va ntmpla cu sufJetul - iata de
H telor actualilor ~i viitorilor copii ~i, respectiv asupra sanatatii
i' unde vme pencolul.
lor.
164
165
 .-
QU
cO
~+::::::
0 E..:..: i:i
O::::::I~t:::
c:n""f-<..<::
~
E:
u-<:
--
J-
agl.l
r.::",.G"-~'
-".
1'1 ~i ntruct valorile spirituale ne parvin prin comunicare,
l '
dl III
atunci deconectarea de la procesul comunicarii pentru 0 anu- ~ ~ "'#
II, mita perioada de timp va va ajuta sa reduce!i aceasta depen-
I
',III den!a ~i sa pastra!i valorile spirituale rara ca acest Jucru sa va Cnd ati Cost aici data ttecuta (20 Cebruarie) sotul meu,
:
1):, pericliteze sanatatea. Chiar ~i fatalismul va va fi util pentru un venind du~a mine ca sa ma nsoteasca la lectia dumnea-

'
'l
1111 , '' anumit timp. Acesta va va ajuta sa nu va mai gndi!i la viitor voastra, a avut un accident de ma~ina. Ce nseamna acest
1111"
l
,
~i sa nu consuma!i energia pentru planuri, temeri, emotii. lucru ?
'11,1
1 Procesul care are loc n sulletul dumneavoastra e unulnormal.
'II l'
"!"'I
Trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra eu-lui propriu. Pna la acea lec!ie 0 moarte posibila se alla n biocmpul
iil !,
so!ului dumneavoastra. Dependen!a de capacita!i era de doua
ori mai mare dect nivelul mortal; dependen!a de Idealurl,
~ ~ "'# spiritualitate - era de tre ori mai mare, adica viito~ul i~era
Eu am Costpentru marna mea un copil nedorit. n pre- nchis cu 300 de unita!i. Ata~amentul dumneavoastra fa!a de
zent, ori de cate ori apare vreo situatie conflictuala, ma idealuri era de doua ori mai mare dect nivelul cri tic.
ncearca 0 puternica dorinta de a nu mai trai.
.
Agresiunea subcon~tienta fa!a de so!ul dumneavoastra oscil~ "
ntre 220 ~i 300 de unita!i. n prezen.t. ata$amentul so!ulul fa!a
de capacita!i este de 80 de unita!i, iar cel fa!a de viitor este ,n
. Un copil nedorit de obicei este un copil cu un oraoliu
b jur de 100 de unita!i. Nu e prea bine, dar e mult '~al blll~ decat
interior exagerat. ~i dorin!a de a nu mai trai, survenita n urma
unor certuri ~i conllicte, e tot un simptom al trufiei exagerate. era nainte. Nu exista moarte n biocmpul lUi. Dupa toare
Nivelul dependen!ei de capacitate ~i intelect, la fel ca ~i nivelul probabilita!ile, n loc de 0 boala grava sau moarte a avut parte
dependen!ei fa!a de-al doilea stat, mai fin - idealuri, de un accident nefericit.
spiritualitate, noble!e - este foarte nalt. Toate acestea le ave!i
de la marna ~i bunica dumneavoastra, ~i din alte doua vie!i Agresiunea dumneavoastra subcon$tienta fa!a de sot ~ste de
circa 100 de unita!i. Eu nu n zadar scriu despre faptul ca a Cltl
anterioare. DUr.1neavoastra ~ti!i ~i singura cum trebuie sa , 1:
1

lucra!i asupra propriei persoane. ~. . mele ~i'a merge la lec!iile me le e mai bine pentru 0
cartile
persoana - c a' t de ca' t pr e g atita . Procesul de purificare are loc n
...
afara vointei mele. "Murdaria" din sullet lese $1 ar fi bille ca
dorinta o~ului de a lucra asupra sa n planul renun!arii la
supar~ri $i preten!ii sa fie mai mare dect stratul de "murda-
rie" care iese din suflet.
166
167

.
 .;-1
r-- ~u

-
--':''!-i~.,"n
-

.....
---TI-L/-i-:::::
2 -ii.9-
a:n r-..E
~
1>::
...::
u

l~IILl
-
~
=-==

--",.
1 ; 1Ii
~t
:1
Il
- .
mi ami ntesc ca 1a una d ln ..
1eC\1I a avut loc 0 situa!ie Informa!ia noua duce la modificari ale structurii informa-
il
similara.
i 1. tionale ale organismului ~i cu cat ea este mai mare cu atat mai
Pe la mijlocul discursului a ie~it pe scena, pe nea~teptate, greu au loc modificarile. Cand la transmiterea sau receptarea
un barbat tanar. El mi-a ~optit ca so!ia lui e gravida ~i ca acum informa!iei puterile s-au epui~at, omul ncepe sa ca~te sau
se simte prost. Am cercetat prin intermediul lui biocampul adoarme. Cu cat orgoliul este mai mare ~i cu cat mai nalt este
so!iei. Fondul de preten!ii fa!a de so!ul ei era foarte mare. nivelul agresiunii, cu atat mai repede omul adoarme cand
- Eu sunt barbat, - am nceput sa-i explic, - ~i daca in urmare~te nregistrarile video.
i sulletul femeii e 0 suparare puternica pe tata ori pe sOI, atunci Unul din pacien!i mi-a povestit ca vecinii lui adonn
i
aceasta suparare va ataca orice barbat cu care femeia va intra mpreuna cu toata familia atunci cand ncep sa urmareasca
n contact. Fondul agresiunii orientat catre mine se lltoarce nregistrarile cu discursurile mele. Adoarme ~i caine le lor.
napoi ~i genereaza 0 nrauta!ire a starii sanata(ii. Ea trebuie sa Apropo, cand omul doarme, informa!ia trece mai bine, deci
renun!e retroactiv la toate supararile provocate de barbati , mai cand suntem treji noi lucram asupra informaliei de moment,
Il .
, 1 ales la ofensele provocate de tata ~i sol. tactice, iar n timpul unui somn profund intram n contact cu
1 Am cercetat peste zece minute biocmpul acestei femei ~i
l, 1 l, informa!ia strategica, necesara pentru 0 existen!a normala n "
1 am vazut ca totul e bine. Agresiunea subcon~tienta a scazut de viitor. lata de ce i sftuiesc pe parin!i sa puna Biblia la capul
la 200 de unita!i la 50, iar ata~amentul fa!a de idealuri ~i viitor copiilor sau sub perna. /

s-a mic~orat de cateva ori. Toate aceste au inlluen!at benefic ~i

stare] copilului.
Femeia nu era n sala, ea plecase. Peste zece minute ea s-a
'>G ~ ~
1,1
I! ntors la locul ,.au ~i a stat lini~tita pana la sfr~itul ntalnirii.
De ce mi place sa ma Dit la foc?

'>G ~ ~ Focul ~i apa nu sunt controlate de con~tiin!a, de aceea

atunci cand omul se uita la foc sau la 0 apa curgatoare, sau
Cand urmiiresc caseta cu discursurile dumneavoastra asculta 0 muzica ritmica, con~tiin!a lui stagneaza ~i omului i
adorm. E bun sau e rau acest lucru? vine mult mai u~or sa nfranga situa!ia de stres ~i sa se
deconecteze de orice probleme generate de con~tiin!a.
Oensitatea informa!iei pe videocasete este mai mare decat
n carti. Nici 0 informa!ie nu poate fi acceptata doar cu mintea,
daca nu participa ~i sim!urile.

168 169

...
~. QU
')<> ~ ~
Conform cartilor dnmneavoastr, animalele domestice ian
asupra lor karma stapanului ~i se pot mbolnavi sau muri.
Totodata, se spune ca pisica, de exemplu, se culca pe locul
bolnav ~iomul se simte mai bine, cainele linge locul bolnav ~i
ajuta la vindecarea rnilor. Cum ar trebui sa ntelegem aceste
lucruri?
Sa ncercam sa ne imaginam dai prieteni: unul este faarte
gelas. celalalt nu este gelas delac. Camunicarea cu cel de-al
dailea il va influen!a benefic $i pe primul. Daca nsa cel de-al
dailea va depinde n multe de primul $i va fi receptiv fa!a de
acesta, atunei $i el va ncepe sa fie tat mai gelas, iar unele bali
de la prietenul sau gelas s-ar putea sa treaca $i la el.
Camunicnd, nai ta!i recep!ianam unul de la altul infonnatia
n planul subtil $i fie nvingem "murdaria", purificndu-i ~e
cel de care suntem ata$a!i, fie ncepem sa bolim de bolile
acelara pe care i iubim. Daca n primul caz raul nvins I ajuta
pe omul apropiat sa se schimbe n bine, n cel de-al dailea caz
toat "murdria" curge pe nai, omul nu se schimb, de~i simte
0 u$urare, nsa ulterior ncepe 0 perioada $i mai dificila. De
aceea, daca nu miqoram distan(a dintre noi $i omul iubit $i-i
acceptam n interiorul nostru libertatea $i voin!a lui, adica
nstrainarea de noi, acest lucru va actiona benefic asupra
amandurora.
Acela~i lucru se ntmpla ~i cu animalele.
Daca noi iubim un animal domestic, dar Ii permitem
ntr-o oarecare msur s nu depind luntric de noi ,
170
H9ll
--""
;atunci animalul prime$te de la noi energia murdar $i ne
": retumeaz energie curat. Animalului ii este mult mai
u~or s infrng depen-Clen\a de valorile umane.
"
Configura\ia lui energetic se deo-sebe$te de cea uman,
.'
de$i la nivelele de profunzime 0 asemenea diferen\ nu
exist. Apropo, acela$i lucru se intm-pl $i cu plantele.
Atunci cnd sdim 0 plant, 0 udm, 0 cre$tem are loc un
schimb intensiv de energie. ~i fiindc agre-siunea
: accentuat $i bolile apar ca 0 dependen\ hipertrofiat de
diferite straturi ale con$tiin!ei (ceea ce noi numim
"intelect" nu e altceva dect un strat al con$tiin\ei), atunci
plantei care are straturile superioare ale con$tiin\ei
"
nedezvoltate, ii este mult mai u$or s infrng informa\ia .-
negativ. lat de ce sdind n grdin diferite plante noi
cre$tem, intr-o oarecare msur~, 0 farmacie de cas.
1e$irile in natur au asupra noastr 0 ac\iune curativ,
pentru c energetica spa\iului aeolo e mai bine echilibrat
decat in ora$. n ora$ele mari spa\iul este codificat printr-
0 orientare sporit ctre capacit\i, intelect, valori umane.
Dac un om se ocup de munca intelectual $i nu se
deconecteaz periodic de atmosfera or$eneasc, acest
lucru poate genera cu timpul consecin\e nocive.
. Structura informa\ional a spa\iului am resim\-o acut
cu un an $i jumtate in urm, cnd m aflam in Israel. Nu
m sim\eam bine. Se declan$ase activitatea unui nivel
kamlc foarte inalt, dependen\a pe care nu 0 puteam nici-
,
decum anihila. Slav Domnului c in timpul audien\ei eu
intru intr-o stare de renun\are luntric care e suficient
pentru ca problemele mele s nu se transmit pacien\ilor.
171
..
 .-
QU
CU
~"t-g
a:n-f-<.E
!::
u~ -
--=
r'~.-'",,:~ ," ...
--
l~9lZ
.~"

1
i"
'
' '
,'i
nsii ie~irea mea la oricare nive! nou se soldeazii cu pier-
' ,1
l i mult de spaliul ~i timpul din sala. Cu ct spaliul tabloului
,Iii
- l' deri, nepliiceri ~i boh.
',l'II',
l Aveam 0 mncarime permanenta n urechi ~i nici un fel de e mai ncordat, se op une/ realitlii nconjuratoare ~I se
",'l,"
, Il!, rugaciuni nu-mi ajutau. Nu departe de Eilat, unde locuiam, I~stanleaza de aceasta cu att valoarea t~bloului este mal mare:
, ',1,
exista 0 rezervatie sub forma de pustiu, dar nu un pustiu cu
'
Multi oameni comit 0 eroare construmdu-~I casa de vacanla
, ',1'1
1

111111
,,1'1 nisip, ci un foarte ciudat relief muntos. Un cunoscut de-al meu ,',"1n conformitate .. cu apartamentul
. . .
lor ~i energetica acestUia.
.
jJ:III'I"II,;,
mi-a propus sa mergem acolo ~i eu am cazut de acord. i'Construclia unel vile ~I spallU 1 el t re b UIe sa se deosebeasca la
'111111
"'" Ne deplasam pe traseu ~i eu admiram lordania, care se alla j.'maximum de apartamentul unde omullocuiqte n permanenla. -
'l"," 'i, Atunci el se va putea elibera mult mai u~or de problemele sale
:'1'1' la ctiva kilometri de la drum, ~i munlii extraordinari, avnd
Il',',
cele mai nastru~nice configuralii. De jur mprejur e un teritoriu '~i
, va putea reveni la normalitate. , .
I,I!I,
vast cu arbu~ti rari ~i lastari~ pipernicit. Singurullucru care ma M-am abatut de la tema. Sa reVenllTI la PUStIU. Timp de
i
.
1,I'ili mpiedica sa ma bucur de frumusetea acelor locuri era mnca- . , dupa care am mers
patru ore ne-am plim bat pnn rezer vatie
.
,:ilii rimea permanenta din urechi. Am iqit de pe traseu ~i par- acasa.

curgnd nca vreo ctiva kilometri am nceput calatoria pe Am ie~it la traseu ~i pe loc a ~i renceput mncarimea din
1,1
teritoriul rezervaliei. urechi. De-abia acum am nleles ca tot timpul ct ne-am allat "
,1,'1
~'
. . . ,,-'
Il'
Il, Nici nu banuiam ca un loc n pustiu poate fi att de frumos. n rezervatie nu am mal slmtlt mancanITIea , ea pur ~I sllTIplu
.
idl
!,'j Un peis~ frumos treze~te n sullet anumite senti mente. Daca disparuse, Atunci am nteles de ce rugaciune~ multor _oan1enl
Il,
,III,II!;'
peisajele se schinba n permanenta, deosebindu-se substanlial nu are efect. Catre Dumnezeu trebuie sa mergl curat, sa UI(l de
!I['I,," .
'lj",I,"
unul de altu!, atunci n sullet se creeaza 0 gama de modele toate ~i sa le la~; pe toate deoparte. T re b Ole sa i te adresezl ca
"1 . .
Iii,
sentimentale, genernd 0 ;'atisfaqie imensa. Un designer bun un copil mic care nu are nimic altceva, decat ~orinla de a IUb..
IiIl
'}'I.
sau un arhitect, amenajnd doua sau trei camere din ncapere, Multi. se roaga, cramponandu-se putermc III IIltenor de pla:
111'1, . ..
Il:,
i~~ ' lasa n fiecare din acestea stilul sau, caracteru! sau, energetica nuri le pentru zlUa de maille, de pre t en.tii , regrete ~i ofense. ~I
. -
,;[
sa. Trecnd dintr-o camera n alta te treze~ti n spalii diferite. nu se roaga macar ca sa se ridice de-asupra a toate ~I s~
'

ii Cnd spatiul ~i modifica caracteristicile se modifica ~I renunte la toate ~i astfel sa se schimbe launtnc, CI se roag~
i'
,'/,

pentr~ a cere sanatate, bunastare ~i alte valori omene~~.. Daca

structura energo-informationala a omului, iar acest lucru i
large~te posibilittile cognitive.
Eu delimitez foarte simplu un spectacol bun de unu! prost,
un tablou bun de unul mai pUlin bun. Un spectacol este cu att
mai interesant cu ct spatiul ~itimpul de pe scena se deosebesc
1
la baza unei mari rugaciuni se alla considerente de cllIhplrglU
atunci ea va fi, n cel mai bun caz, lipsita de efect.
.
Dar sa revenim la animalele, de la care am parmI.
-'
Oricat de mult s-ar stradui sa ne ajute cei care sunt alatun
de noi ~i cei care ne iubesc acesta va fi doar fondul. Daca nOI

172
173

;;Jtt
-- ...
~u

;:;)..(;"""...'. ---
~
-+::::::

~.e.
lJ:)f-f-oJ::
;!:-
--=
u~ -
agLl
--
""
Il:
'1 pastram nrairea ~i justificam ura noastra, daca nu ne puter1l
Iii, dezlce de eu-I nostru uman, atunci nici un fond nu ne pOale
va ruga!i, uita!i de orice temeri. Frica ar putea anula orice
:1 rt al dumneavoastra, ~i apoi, Iacnd abstrac!ie de parametrii
aJuta: Le Yom dauna doar celor care incearca sa ne ajute din
abi, starea generala a bioclnpului fiului dumneavoastra este
extenor ~i din interior.
1,1:
J!jnultmai buna. Continua!i deci sa lucra!i mai departe.

Il'',
'l'

1
,1
1 ~ ~ ~ ~ ~ ~
Stimate S.N., va multumim peutru nepot, u-a ramas nie;
Ce-i de facut cud copilui uu vrea sa nvete?
l" u~ma diu trauma pe care a avut-o la ua~tere. Daca pute!i,
,~ "
'j.I' .
aJutat.-1 pe fiul nostru de ~aptesprezece ani: a intrat utr-o
,1\ Lipsa dorin!ei de a nva!a e acela~i lucru ca ~i temperatura
11\
companie proasta, ue facem griji peutru soarta lui. Cum
naltii la cap il ~i denota a stare evidenta de nemul!umire
I~ poate fi ajutat?
,'!,'II:I'II
interioara. Aceasta situa!ie trebuie tratatii, n primul rnd, prin
1)
,Ii "
,l,l,II" Trauma de la na~tere a nepotului era legata de karma . intermediul schimbarilor n interiorul dumneavoastra ~i sa nu
l
;.]

'j
credeti ca n timp de a saptiimna yeti rezolva aceasta "
familiala. Parintii ncep sa lucreze asupra loI', ii ajuta bunicul
'11,1' probl~ma. Trebuie sa conta!i pe a munca serioasa asupra eu-lui
,1
~i. bunica ~i starea fizica se poate schimba destul de repede, dumneavoastra.
Frul are nu numai karma parinteasca ci ~i pe cea a vietii sale
1 mi amintesc ca n primele mele apari!ii la New-York m-a
I ,II!,,,1 anterioare. Dependenta de principii, idealuri, etc., adica de
l vizitat a doamna care avea probleme cu fiica ei. I-am spus ca
!,I,I
valori spirituale de nivelul al doilea este destul de mare. lata
l'!'I:,I' 1
situa!ia e deplorabila. Orientarea sporita catre intelect,
'~
de ce poate fi prezenta lipsa dorintei de a nvata, de a citi caqi,
i!I' " I'
capacita!i ~i cariera a nceput sa-i distruga soarta. Pentru a
i" , tendll1(a catre 0 purtare vaduvita de spiritualitate, tendinta
,
"' 1
atare orientare spre cariera ~i capacitii!i e nevoie de rezerve de
l"'" ciitre ~istrugerea destinului, adica a renuntare de proportii ~i
iubire de cinci ori mai mari ~i de a orientare catre acumularea
treptata de la va lori le spirituale, Aici parintii ar trebui sa
r" de iubire. Femeia a nceput sa lucreze asupra eu-lui sau iar
lucreze n continuare. Ar trebui sa fie adus n ordine primul
peste 0 luna fiica ei a parasit ~coala.
strat, cel mai u~or, al karmei familiale. ~i daca eforturile su nt
permanente dupa trecerea unei perioade de timp ncep sa se
- Eu nu vreau sa il1vt, - ii spune ea mamei sale, - ~i nici
nu voi invta!
modlfIce straturiIe de profunzime. S-ar pute a ca la copil mbu-
Era de a~ord sa se roage, dar nu voia sa nve!e. N-a mers la
natatirile sa nu fie sesizate de la nceput: s-ar putea chiaI' sa fie
~coala un an ntreg. Dupa aceea s-a ntors la ~coala ~i ~i-a
unele nrautatiri, nu va temeti de acest lucru. Daca ati nceput
""
continuat studiile. Nu demult rn-am ntlnit din nou cu ele.

174
175

..
r-- .rI
QU

.--:...'),J;~"'-~'
1
-

c
--i--'--
~"t]:
Qf-f-<.c
i5.
0:
0

H9LZ"
-
-=.......
~

IP"

, l')
1
" Acum aveau 0 problema de alta natura. .'iiiziune a lumii prea buna ln perioada cand ali conceput copi-
!i l,1',
i'
-. $tlli, - mi-a spus fata, - am suslinut examenele de ad,ni.. Ju!. N-ali reu~it deloc sa treceli peste Incercarile de umilire a
tere slmultan y'i 1a co 1eglU". ~, la Umversitatea . ,'aptitudinilor, a intelectului, de con~tientizare a eu-lui dumnea-
i 1'1
. . . C 0 1um b la, una
d'ln ce 1e mal prestJglOase din America . S-a constatat ca. treClJSe . voastra uman.
i rY: cu succes examenele ln ambele locuri.
. A'y vrea sa.' ~tlU daca. pot Fondul de pretenlii fala de sol era foarte mare. $i va placea
1111i. sa -Invat tara' a-m, pncmul
". . .
vreun rau la U mversltatea .
sa judecali oamenii. Pentru ca fiul dumneavoastra sa poata
.'
C0 1um b'la sau e mai bine sa merg la colegiu?' avea copii trebuie sa-i fie njosit orgoliul ~i acest lucru poate fi
,1,:1;,'
Ap tacut fala Incercarii. Starea dumneavoastra e obtinut prin scaderea imunitalii, temperaturii Inalte, slabiciu-
. -. . . afIn o-
il
"'l' llIoasa Nu am mCI un fel de pretenlii. Pute Ii acum sa Invatali nii. E necesar ca pentru 0 anumita perioada de timp sa Inceteze
l'
. . .~ ..
hnl~t'ta la Ul1Iversitatea ColUl nb la,
' - 1-8111
'. raspuns. orientarea catre capacitali, intelect ~i cariera. Fiindca daca
i' !""
, 1 aceasta dependenla se va amplifica, baiatul poate muri. nrau-
1
!',I,I
~ ~ ~ tlirea sanatalii face imposibila frecventarea ~colii ~i salveaza
baiatu!.
Trebuie, ln primul rand, sa va ocupali de propria persoana. ,-
F.iUI m.eu are doisprezece ani ~i e al patrulea an de cand 1

,
are (mnmtatea puternic sciizuta y,j t Orice femeie trebuie sa nceapa prin a renunla la pretenliile
emperatura. '. Nu ( s-a
..
mCI sale fala de toli barbalii, iertandu-i, ncepand cu varsta cea mai
p~s
. ~n diagnostic concret. A fost nevoit n tot acest
rastJmp sa nn frecventeze ~coala. frageda, ~i gandindu-se nu numai pentru sine ci ~i pentru
Cine e vinovatul ? urma~i. Amint;li-va de toate clipele cand ali suprimat n sine
sentimentul iubirii ~i retraili-Ie, de aceasta dat pastrand acest
Daca temperatura se mentine mult fIInp, acest lucru sentiment. Trecand prin liat acceptali orice njosire ca pe un
Iii
l"l, 1
- ..'
Insea mna pro bleme cu vlltorii copii. ln biocampul copi/ului medicament prelios pentru sine ~i pentru fiul dumneavoastra.
-
d um neavoastra se vede 0 posibila moarte a doi copii
y
nvalali-va sa va deconectati con~tiin\a, nlaturati regretele,
, ea 'i al temerile, critica, analiza situatiei.
"1 trel cu putme
. ~anse d e supravlelUlre.
" Ata~amentul fata de
1
1
.. . n timpul cand lucrali asupra eu-lui con~tiinla nu trebuie sa
capacltal' este de 250-300%, iar fala de viitor ~i de ideaiuri e
de, a~roxlmatlv 700. Vorbind mai pe Inleles, nivelullauntric al va mpiedice. Straduili-va sa ganditi cat mai putin posibi!.
man nel este Imens. De la 0 boala g rava y e a moarte 11 Solitudinea, foamea, exercitiile de respiralie ~i alte tehnicii de
1

o. 'i d 1 deconectare va vor ajuta n acest plan.

'I
sa 1veaza bunatatea
O

dm caracterul sau.
Bunatatea i-a venit tiului de la d umneavoastra,.. dar ~I fon- Peste 0 luna - 0 luna ~ijumatate dupa ce ali nceput lucrul
d ul de trufie tot de la dumneavoastra I-a mo' ten, . asupra eu-lui dumneavoastra, va puteli pregati pUlin cate pulin
'f ' t . N il aveatl 0
Ii

176 177

1
l,
 .-
~U
~
~+-~~
0 E..:..; i:i
ca:::::1
~:=
p::n !-..<::
;:;
5:
...:
u --
--=--
-===-

r ."..
u-
.
,,'>-L--?
,
---~--"j._-
H9ll

---II"
,
/ ' '1'
1
' fiul pentru 0 noua informa(ie ~i i-o pute(i furniza treptat, rara
"
i'i
"
l a-l obliga, ci propunandu-i-o. n intervalul de la zece la pai- >mai salveaza pentru 0 perioada de timp situa(ia. Dar acest
," l,Ii
sprezece ani se formeaza activ soarta baiatului ~i, de aseme- 'program exagerat i lipsqte pe copii treptat de acel~ st~uctun
'l'
,1 tiPirituale fine din care iau na~tere vlltoarele lor pos,bIl,ta(1.
,
Iii',
nea, caracterul, sanatatea ~i destinul viitorilor sai copii. $i n
.
,"j,II;1111
aceasta perioada, bunicul ~i bunica viitorilor nepo(i au 0 mai
'
Daca din na~tere copiii nu au un poten(ml splntual puterl1lc
,11',', !
mare influen(a asupra lor decat copilul lor, adica viitorul pa- :'~tunci aceasta tendin(a i lipse~te de mLilteperspective. Parin(ii
I!d 1'" ~

l,i\I'
:'I"III,,'1 rinte. De fapt, pentru sanatatea nepo(ilor bunicul ~i bunica :ar
, trebui sa n(eleaga, n primLiI rand, un lucru s,mplLi. Dm
'1
lil'I.' I "
"1,;1' poarta deseori raspunderea n mai mare masura decat parin(i i ro P ilarie ne stradLiim sa ferim copilLiI de orice boli ~i astfel nu
.
:
,
_
'l'

', - ""
,
l'
,
111111 lor. !'acordam
,
.
aten(ie caracterulLii sau, atitudinii ILiifa(a de oamenl
l'''i
, l'i'
,,' 0 viziune asupra lumii bine pusa la punct ~i caraderul fata de ILimeanconjLlratoare uitand ca tocmai aici ~i au

1'",'
Il,
f,'
Il''
1
I "'I'"

1
salveaza nu numai copiii no~tri, ci ~i nepo(ii. Emo(iile agresive
ale parin(ilor n perioada puberta(ii copilului limiteaza rezerva
":~igi;,ea radacinile viitoarelor maladii ~i a viitorului
nefavorabil. $i cu cat mai devreme yom aduce la normal sufle-
destin

111\
l'
energiilor pe care copilul le cheltuie~te pentru formarea unui fui copilLlILIiCLiatat mai fericit ~i mai sanatos va fi nu numai
1'1"" .
i
Ir
''
'I ""
'",
,l'
,
destin favorabil ~i pentru descoperirea posibilita(ilor sale.
Totalitatea posibilita(ilor unui om ~i bunastarea destinului sau
copilLiI ci ~i noi n~ine.
.-
, , ,

',l'
1 I
~
,

sunt definite n cea mai mare parte de starea launtrica a 'Je ~

'Ii:/",I',
parin(ilor lui pana la concepere ~i n timpul gravidita(ii, dar ~i
11

1
"/
1,1,':1,;1',1
(,
i n perioada maturizari i sexuale. Serghei Nikolaevici, ce sa Cacca sa ma marit? Am vreo
,',Ir
De altfel, 0 via( sexuala timpurie vlaguie~te considerabil ,ansa?
l'I}' poten(ialul spiritual al copilului, diminuandu-i serios posibili-
l':'!,.,'
'j',1
,
tatea realizarii n viitor. De obicei, tendin(a catre 0 via(a Azi dimineat n-aveati nici 0 ~ans. Acum aveti, dar nu
''
l ,
1',i,1 "
sexuala timpurie 0 demonstreazii acei copii carora pentru a prea mLilte. Programa(i-va pentru doi ani de mLinca serioasa
"'i, 1
supravie(ui le este necesara 0 diminuare brusca a poten(ialului asupra eu-lui propriu.
Il
""'"

,1",1
l spiritual, adica acei copii, ai caror parin(i i-au ata~at de valorile .
InsLiccesele le-a(i mo~tenit ~i pe linia paterna ~, pe cea
l, 1 spirituale prin regrete permanente, temeri, blamari ~i insulte. materna. E vorba de gel(jzie, de trufie, ~i de Linfond imens de
'1"
1> n S.U.A tendin(a copiilor catre 0 via( sexuala timpurie e preten(ii fa( de oamenii. Eu cred ca ar fi bine pentru ce~a
1
foarte raspandita ~i acesta e un lucru de n(eles. Acolo se duc timp sa nu va gandi(i deloc la mariti~. E 0 doza prea puterl1lca.
1 oamenii cu un poten(ial spiritual remarcabil iar la pragma- E de dorit ca la nceput sa va canaliza(i toate fOr(ele pentru

i1l
'
\ 1
tismul american, orientarea accentuata spre bunurile materiale, schimbarile laLintrice, chiar daca rela(iile cLiLInbarbat vor fi de
scurta dLirata ~i el va fi cel care va pLine capat rela(iei.
178
179
;
,
..
 .-
QU

+:::::::
iB-;j;;'
aH-'" f-.E
~
-(
u"-
-----=
H9a
r"-.~,,>'!, ii
Jill"

:
l' "

,
'i
Il 1
,,
,1
~sentialul e sa va nvatati a gandi iubirea ~i a 0 simti. . Am nteles, n primul rand, ca pacientul nu trebuie doar sa
l'
1 1,
,1 Invatatl,va sa fiti buna cu barbatul care e alaturi de dum, ma ajute pe mine, el trebuie sa fie cel care lucreazii asupra
" 'II
I,I'''
II ,1 "'I!'
"

IIII n,eavoastra, sa nU:i naintati pretentii dar totodata sa pastrati

launtnc 0 anUiTIIta dlstanta fata de el D aca,. vetl putea reahza
.
schimbarilor caracterului, iar eu I pot ajuta doar energetic.
Aceasta era doar 0 chirurgie la nivelul biocampului.
,
," I
,'l'II
l'
,,'
"
I ' . '.'
aceste lucrun atunci problema casatoriei va fi doar una de i numeam omului 0 anumita data, 0 situatie cand el se su-
l":I,',I",il!I,' 1
timp. parase, urase sau fusese gelos. El se ruga iar eu stateam n fata
1,'li,II'/'" lui, cu mainile pe genunchi ~i cu ochii nchi~i, uitandu-ma cu
1" ' ,
~ privirea interioara cum se schimba biocampul sau ~i culoarea
1 1

,'I
'1,11
~ ~
,1'
" '"
'"
1
l
,',~ ,:1, ,
,i aurei sale.
, ,
1
" "'"
Exista ,muIte c~zuri cand dupa citirea cartilor dum- Daca biocampul ncepea sa se lumineze nsemna c el se
["
l '1'
'II'I,,!,I',I'I ruga corect ~i n sufletul lui aveau loc modificari benefice.
11 l, n~avoastra, oamemlor Ii s-a mbunatatit caracteruI, s-au f
'
1
,' 1 1
:' ,
,1
"

' ""'
,'1

vmdecat de boIile, au avut un destin ma,

' b un. E loarte
. Daca observam ca situatia se nrautatea l opream ~i ncercam
,,'1'
muIta. hteratura
.
.
"
1

Il,l, ,

de acest gen dar car e nu ar e nlCI un elect. mpreuna sa ne dumirim unde ncercarea sa a fost gre~ita.
1,,1,
Ii III ,l'i
. '
N-at. putea sa ne explicati cauza?
"
Faptul ca structurile karmice sunt supuse modificarilor m-a
~'
"
adus spre a doua descoDerire. S-a vazut ca ceea ce noi numim
Ilii'"
1.11' "bioempul" ~i "sufletul" omului, "SUbColl~tientul" lui, e ullul
lil,',!
1 ",l'l'
Sin~er sa fiu nici eu nu rn-am a~teptat la un impact atat de
puterl1lc. Pnma carte am scris-o <i entru ca sa . ~i acela~i lucru, adica ac(ionand energetic asupra corpului
1111"" 'f P ' 1uerez mal u~or
,1;,1"',11
1
,
cu paclentll
'" mel" ~I ca un remediu profilactic mpotriva bolilor uman, noi ac(ionam ~i asupra sufletului sau. ~i fiindca n plan
, '_'"l
,' 1
,Ii ,II
1
"
l 1,
,."""
~I a ne':oroclrdor. La nceput totul era obi~nllit. Pacientul nu
Tacea nlmlc, lar eu ac(ionam asupra lui cautand permanent
energetic noi suntem n
important cine actioneala,
relatie unul cu altul devine foarte
adica cerintele fata de cel care tra-
'i'l'I~",
"'
:1:,,, metode nOi de corectare a starii sanatatii teazii devin mult mai nalte. ~i cu cat mai adanca ~i n straturi
mai fine e patrunderea n sufletul altui om, cu atat mai mare e
1

',ilj:', , ~Iterior am observat ca daca pacie~t~1 nu vrea sa ma ajute

':
" . responsabilitatea pe care 0 poarta tamaduitorul ~i cu atat mai
""
~I sa lucreze asupra sa, efectul era mult mai slab. Au trecut ani
l
'
! "
'l' : ,,,, ,

lungl. ~I chll1U1tori pana am ajuns la un nivel mai nal!. Cand pur trebuie sa fie sufletullui.
l';,1'

I ii a~ vazut structurile karmice ~i am nceput sa lucrez cu ele am

i' vazut ceea Ce pentru mine a reprezentat 0 descoperire. Liniile ~i descoDerirea a trei"" foarte important.
,'I
denaturate ale destinului ~i sanatatii s-au dovedit a fi legate de Am observat ca toate metodele de influentare a sufletului
,!
il emotlile agreslve ale omului. lar emotiile erau la randu! lor uman - logice, extrasenzoriale, vrajitore~ti, energetice, psihice
j .1

legate de caracter ~i de viziunea aSlipra lumii. (hipnoza, sugestionare) au un efect pozitiv de scurta durata. La
1:

180 181

.
 ~.....
.- eQ Q -E..:...:
+ >c- ~
p.. 0: =-
~U ~~~. (j -

J..- ~-_.
aga
1'::':,..-","" -

"l,
"'"

l,
t 0 ac(iune mai puternica, cu ct starea corpului fizic e mai buna
M-am decis la nceput sa-i explic de ce s-a suparat ~i de ce
,
r
.

I
"l,
I .
:' cu att e mai rea starea planului subtil.
"Murdaria" este arun-
cata asupra urma~ilor. Unicul lucru care nu avea consecin!e a urt. ii explicam ca supararile ~i preten!iile ei sunt rezultatul
,
:, ' nocive, indiferent de ct de adnc se patrundea ln su flet, erau atitudinii incorecte fa(a de Jume.
.''1:,
:

, 1',,1111" cain!a ~i rugaciunea, deci ca savant am ajuns la concluzia ca 0 ii spuneam toate acestea pentru ca atunci cnd va ncepe sa
1
.
,
,

l.
,
,'~ ",
' l'"
nsanto~ire completa a corpului ~i sufletului este imposibil se roage con~tiin(a ei sa nu se mpotriveasca, Hotarsem sa
l'1 '1'11,'
I

i IIJIII, l'il
Tara 0 con~tiin! religioasa, Tara no!iunea de "iubire pentru trec la lucruri concrete cnd am observat ca biocmpul cu nos-
,l,l"!"';
Dumnezeu" . , cUlei mele e deja curat.
'.
'1 :i Atunci cnd e vorba de sanatatea fizica ~i spirituala a omu- Se vede ca eu nu trebuia sa ac(ionez asupra ei energetic, ea
:' nu avea nevoie sa-ji aminteasca de multiplele ei suparari.
" 1 lui, viziunea jtiin!ifica asupra lumii, orict de dezvoltata ar fi,
l' 1
trebuie sa conlucreze cu viziunea religioasa asupra lumii. A- Deci, 0 viziune corecta asupra lumii poate vindeca mai abitir
i')
'",Iii ceasta ar trebui sa de!ina ntietatea n problemele esen!iale. dect orice influen(are energetica.
il
inseamna ca n(elegerea corecta a lumii, expusa n car(i, ii
1': '11
".,.'.,...,
A patra descoverire pe care am Tacut-o. poate ajuta pe oameni sa se vindece ji Taraparticiparea mea.
iii 1
, r
'J'..:I'"
Mama, modificndu-~i starea sa de profunzime, ~i poate
1,1 1,1,. feri copilul de bolile de acum ~i cele din viitor, Ii poate Imbu- A saptea descoperire.
'l'!,:',
Consideram ca de!inerea unor astfel de valori spirituale
1

,
'II,' nata!i caracterul ~i soarta, in spatele acestei concluzii se
'1 '
Il',1
1,"','1,:' ascund multelucruri importante. superioare precum morala, etica, idealurile, principiile poarta
l',
' n sine un sens pozitiv ji nu pot avea consecin(e nocive. S-a
'",1'

A cincia descooerire. vazut ca grejesc.

Multe boh incurabile nu pot fi tratale de medici deoarece Tot ceea ce situam l1ai presus de iubirea fa!a de Dumnezeu
"" cauza acestora nu line de omul bolnav, ci de copiii ~i nepo!ii lui. genereaza treptat consecin(e nocive. Am n(eles de ce ne-am
1',1'
El plate~te pentru acea nerealizare pc care a transmis-o urma~ilor nascut pe aceast lume, pentru ce traim. Traim pentru a acu-
'1 mula iubire fa( de Dumnezeu, pentru a nmul!i tot ceea ce e
l,.. 1 ~

1.' 1 La a sasea descoperire am ajuns pe nea~teptate. M-a sunat 0 Divin n sufletul noslru, apelnd penlru aceasta la nlreaga
';d:
'l, ' cunoscuta care se gasea ntr-o situa!ie foarte proasta. Biocm- paleta a fericirii umane.
.
pul ei era deplorabil. Altadata i-a~ fi spus: Multe din car(ile pe care le-am cilit au fost scrise de oamem
'1 1

1,
,

- Roaga-te pentru situa!ia n care te-ai suparat, roaga-te care descriu calea cunoajterii ca pe 0 scara, ce se ridica ln sus.
1

pentru situa!ia ln care ai urt, etc. Dar nu era acolo nimic din experien(a lor. De aceea multe din
trepte lipseau. Noi putem urca pe cinci trepte dar daca

/.',
,1
182
183
!
"
-,',
...
 ~u
- + ---
QE..:..;1i,
~:::IV:::
~
"'"
...:
~'-
~
-
a:n-f ::: u

-- ~..~,"~ U9a:
.:.-;,...~.--
".

T
urmatoarele cinci trepte sunt lipsa atunci nu ne mai intereseaza 1
Parametrii externi ~i desenul biocmpurilor dumneavoastra
ct de lunga e scara.
':nU arata prea rau. Parametrul interior, cel de profunzime, este
Cnd lucram asupra car(ilor, pentru mine era foarte
':'o:deplorabil: dependen( accentuata de rela!ii, idealuri, de omul
important nu numarul treptelor, ci legatura dintre acestea.
iubit.
Acest lucru permitea ~i altor oameni sa urce pe aceste trepte,
. n celelalte vie!i a!i blamat mult ~i i-a!i dispre!uit pe cei
pe calea pe care eu deja 0 parcursesem. ~i atunci cnd eu ma . .
prin care a!i njoSit re 1a!ii 1e, idea lu'nie , straturile supreme ale
apropii de trepte noi, adica ating un strat nou de informa!ie,
con~tiin1ei. .
viziunea mea nu mai func!ioneaza. Problema nu poate Il
n aceasta viala chiar ~i 0 gelozie ~i un dispre! nu prea man
vazuta de jos, ea poate fi vazuta clar de sus. Am parte de . pot genera consecin!e serioase. n perioada maturi~rii se~uale
neplaceri, ma mbolnavesc, sunt tradat a nu ~tiu cta oara. mi
are loc un contact sporit nu numal cu urma~lI, adlca cu
spun rugaciunile, ;ert, ma straduiesc sa pastrez iubirea cu orice
viitorul, ci ~i cu vie!ile anterioare. n acest tip se pot agrava
pre! ~; tot a~a luna dupa luna, pna cnd nu-m; nving boala ~i
orice fel de boli.
nu ma nstrainez de la acea informa!ia pe care am primit-o.
Trebuie s nv!m, n primul rnd, a iubi; a nu fi de-
nca din copilarie sim!eam nm;ne aptitudini mari. Daca nu
penden!i ~i a nu ne aga!a de persoana iubit. S iube~ti ~i sa fii
voi putea sa mparta~esc oamenilor ceea ce port n mine atunc;
l gata n orice clip 5,'1-1pierzi pe omul iubit.
'\"
"J .1
I "

nu voi putea nici sa-mi dezvolt propriile posibilita!i interioare.

l,l,,', 1 1

~ Pentru mine esen!iala a fost ntotdeauna necesitatea de a

l'!!I
;1"",1: "1:
i,'I) Il transmite altora ceea ce eu am n!eles ~iam resim!it.
~ ~ ~
";',1.',1111
, '1',,'1' ~i fiindca pentru a transmite informa!ia trebuia s-o includ
: Eu mi-am schimbat numele ~i prenumele, luerez dupa
1 'jl','
1il
1
ntr-un sistem - iar aCt st lucru era dificil - am nceput n mod

l
l:!I
,
"'. 1
l,' con~tient sa frnez realizarea aptitudinilor mele. Credeam ca cartile dumneavoastra nsa am parte de 0 distrugere com-
"'I, ,

I!, W"'I,! , nu-mi va reu~i nimic, dar s-a ntmplat tocmai contrariul. ple;a a destinului, n-am 0 slujba, n-am sot, apa~amen~, ~i
, '
' l eu ~i copilul suntem aproape tot timpul bolnavl. Ce-l de
lil' ',', Pentru a primi ceva s-a vazut ca trebuie sa nve!i, pentru

i'i
,
,l'
':,1,1
'"
nceput, a ceda ceva. filcut?

~ansele copilului de a fi sntos ~i de a supravi~!ui erau de

'>o> ~ ~ 2%. Ata~amentul fa! de aptitudini era de opt on mal mare
dect nivelul mortal. Ata~amentul fa! de idealuri era ma.
mi iubesc pariutii, nsa de la vrsta de unsprezece ani a
mare de ~apte ori, adic viitorul i era nchis de ~apte on.
nceput sa-mi slabeasca vederea. Cum credeti, de ce?
jil

184 185
1
l',,i
 Su
- +"::::;-
0 E..:.:; i:i.
D::;::sv:::
1=Qf-<f-<..<::
~1i:
u-0::
--=-
-
::::III:-=::

r~.~~~..."'.
Nivelul trufiei era de douazeci de ori mai mare dect norma.
Cauza: caracterul mamei ~i viziunea ei asupra lumii. n prezent
~ansele copilului de a supravie(ui
~i de a fi sanatos sunt de
60%. Trufia este de doua ori mai mare dect limita. Starea
generala a boicmpului este satisfcatoare.
Viziunea dumnea-
voastra asupra lumii s-a mbunata!it, caracterul e n continuare
greoi. n aceasta direc!ie avansarea e deocamdata lenta ~i se va
men!ine la acest nivel inca jumatate de an. Daca ve!i putea sa
va pastra!i iubirea ~i sa merge!i mai departe ve!i nvinge toate
obstacolele.
H91l
--"
~i fiindca dependen!a de fericirea umana a atat de puternica
la el, lacrimile sunt rezultatul chinurilor sufletqti la 0 astfel de
despar!ire.
Sa se roage ct mai des, sufletul se va obi~nui treptat. lar
dumneavoastra trebuie sa va ruga!i, amintindu-va de timpurile
cnd era!i gravida. Modificarile de profunzime ale dumnea-
voastra ~i renun!area launtrica de la tot ce va este drag I-ar
putea ajuta foarte mult pe fiul dumneavoastra.

~ ~ ~
~ ~ ~

Fiul meu (iuvalid, 21 de ani) ma ntreaba deseori:
iube~ti?" Rugaciuuile I fac sa plauga. "Ma
n vie!ile anterioare On cea de-a doua, a treia ~i a patra)
cauza bolii ~i a mor!ii fiului dumneavoastra a fost gelozia.
Dependen!a de omul iubit era imensa. Teama de a pierde
persoana iubita era tot att de mare. Urma~ii lui pna la a patra
genera!ie sunt marca!i de 0 dependen( imensa de relatiile cu
persoana iubit. . va purifica prin tradare, nedreptate, prabu~irea idealurilor erau
La el nsu~i ata~amentul fa!a de rela!ii e de noua ori mai
mare dect nivelul mortal, adica 0 astfel de ncercare n-ar fi
reu~it s-odepa~easca n viala ~i, prin intermediul oamenilor
nu ar fi putut sa se purifice. lata de ce s-a nascut bolnav. Cnd
omul se roaga el tinde catre Dumnezeu ~i n acest moment se
ndeparteaza vrnd-nevrnd de fericirea umana, de tot ce-i este
drag.
186
A~ putea sa ma viudec de bolile de piele? Care este ,1
atitudinea dumneavoastra fata de Biserica Ortodoxa? 1
1
1
Ave!i mari probleme n legatura cu viitorii copii. Ata~a-
mentul fa!a de rela!ii ~i aptitudini e mai mult sau mai pu!in 1
norma/. Cl prive~te ceea ce sta la baza lor - spiritualitatea,
noble!ea, idealurile - la capitolul acesta situa!ia e deplorabila.
n dipa cnd a!i scris acest bile!e/. acceptarea situa!iei de a
de 10% ~i ar fi trebuit sa fie minimum de 50%. 0 agresiune
subcon~tienta puternica fa!a de barba!i se transforma ntr-un
program de autodistrugere. Agresiunea subcon~tienta fa!a de
sine este de 300 de unita!i. Restul revine sistemului uro-genital
~i a copiilor. Ar trebuie sa lucra!i serios asupra dumneavoastra,
100.
altfel nu veti putea evita problemele cu copiii ~i cu propria
sanatate.
-~
Am 0 atitudine buna fa!a de Biserica Ortodoxa. <>
tf
187

l
 '=>U

.; c';,..L~'-'
--

;
'9'=
~~~
.....

U91l
-
--==::=

--
",

~ ~ ~ acest lucru. Dependen!a fa!a de aptitudini la ea este de 200 de

Se poate denumi univoc cauza psoriazisului? Sau sunt
cauze concrete pentru fiecare n parte?
Aceasta cauza nu poate fi definita univoc.
Pielea blocheaza programul de autodistrugere. La unele
persoane acest blocaj se realizeaza prin intermediul bolilor
oncologice sau al problemelor grave ale intestinului sau ale
sistemului uro genital. Generaliznd tot ce am vazut pot spune
ca psoriazisul nu este 0 tema a geloziei, ci a unui orgoliu nes-
tavilit ~i, de obicei, aceasta se ntmpla atunci cnd orgoliulle-
a daunat copiilor, celor de acum sau viitorilor copii.
Este vorba de 0 renun!are launtrica la iubirea de oameni
cnd p\incipiile ~i scopurile personale, bunastarea proprie ~;
aptitudinile devin foarte importante.
~ ~ ~ continuare.
,
-
Fiica noastra s-a decis sa mearga la manastire. Fetita e
de~teapta, eminenta. Noi am perceput acest lucru ca pe 0
tragedie. De unde vine un astrel de program? Cum trebuie
sa ne comportam n asemenea cazuri? Ni se pare ca a
merge la manastire e acela~i lucru cu a te sinucide. A~a
este?
Sinuciderea mpovareaza sutletul, pe cnd n manastire
sutletul se purifica: sunt doua lucruri diferite. Fiicei dumnea-
voastra i se nchide posibilitatea de a avea copii ~i ea simte
unita!i, iar dependen!a de spiritualitate ~i idealuri este de
aproximativ 700 de unita!i. Este imposibil sa traie~ti 0 viala
normala cu asemenea parametri ~i ea simte acest lucru. A
mo~tenit foarte multe de la ambii parin!i, adica ~i de la dum-
neavoastra. n primul rnd ar trebui sa va ierta!i unul altuia
supararile reciproce de pna la concepere ~i din timpul gravi-
dita!ii. Ave!i 0 atitudine prea severa fa!a de Ililne ~i oorientare
catre con~tiin!a.
Ar trebui sa face!i amndoi ceea ce fac calugarii n
manastire: sa va dezice!i de problemele corpului ~i con~tiin!ei
proprii, sa va ocupa!i de modifieari bineraeatoare n sutletul
dumneavoastra. Ct de mult ve!i reu~i sa va adueeti n ordine
pe dumneavoastra, ntr-att ve!i putea sa va ajuta!i fiiea ~i sa .-
nvia!i sutletele nepo!ilor. Atunei fiieei dumneavoastra i va
trebui sa se ndeparteze mai pu!in de tot eeea ce nseamna
ferieirea omeneasea pentru a se putea dezvolta normal n
:~ ~ ~ ,
Exista vreo relatie ntre karma ~i meridianele energetice
clasice, miraculoase?
Dacii da, care este ea?
Pentru a ne dezvolta normal noi trebuie sa interaction am cu
lumea neonjuratoare.
Toate cele ~ase organe de sim! ale noastre sunt orientate n
aeeasta diree!ie. Aeesta este nsa nivelul exterior, destul de

188 189
 Su
~~....
superficial al schimbului. Noi nu Yom putea exista rara un
sch,mb energetic ~i rara un contact energetic fin cu ntregul
Univers. ~I fimdca mbolnavirea ncepe in planul subtil, lucrul
c,analeJor ~nergetice se deregleaza primul, ulterior manifes-
tandu-se d.sfunc(ii ale organelor, glandelor etc.
Ac(ionand asupra canalelor energetice noi putem vindeca
un ~m de anumita boala ntr-un mod mult mai eficient. Dar
~ .
daca, tOtU~I,la pacient nu apar modificari benefice n sullet
consecin(ele nocive s-ar putea sa se manifeste nu sub form~
une. boh, ci sub forma unor neplaceri n viala sau a unor
probleme cu urma~ii. Cu cat este mai armonios launtric sulle-
tul tamaduitorului care aqioneaza ~i cu cat este mai pregatit
paclentul de a se schllnba Pozitiv cu a'~I.at mal . putme
.
con se-
'.
cm(e '
nOCIve va avea 0 astfel de inlluentare
, .
~ ~ ~ este sim(ita ca 0 fericire ~i 0 bucurie continua, care nu depinde
- de barasez
Serghei Nikolaevici, ajutati-ma , va ro g, sa- rna
. 1"
de Ideea fixa ca nmoartea bnnicii mele i ntr-un ir de
decese ale r~delor i ale celor care ma nconjoara e i vina
rnea. Sunt I acurn n relatii foarte ncordate cu marna mea
care e grav bolnava.
a doamna mi-a spus:
-=- Acum n(e.legca sunt vinovata de boala fiicei mele ~i ca
toata responsabdltatea cade pe mine.
- a astfel de atitudine fa( de situa(ia data este 0
sinucidere lenta, - i,am explicat eu.
190
~iiS.
""'::::::
~
<t
--
IXH-"'f-~ U ~
1
1 H9ll
--.,
1;
~
i
Cand noi spunem "eu" subn(elegem prin acest cuvant
. corpul nostru ~i con~tiin(a noastra. nsa, fiindca noi to(i I
avem pe Dumnezeu n suflet, eu-I nostru suprem se dizolva n
: Dumnezeu ~i n iubire, iar eu-I uman secundar e cel din
con~tiin(, adica din timp, spa(iu ~i materie. ~i daca eu-I ve~nic
e' alcatuit din iubire, atunci eu-I uman consl din cumulul
situa(iilor n care s-a aflat nveli~ul fizic; adica eu-I nostru
.
uman este totalitatea faptelor, sentimentelor ~i a gandurilor din
care se structureaza caracterul ~i viziunea omului asupra lumii.
lata de ce omul nu are dreptul sa spuna: "Eu sunt vinovat".
Sunt vinovate viziunea noastra incorect asupra lumii, 1
caracterul nostru, proasta noastra educa(ie, 0 atitudine inco-
recta fa( de. car(ile citite ~i fa(a de informa(ia primil. Toate
acestea trebuie schimbate ~i trebuie sa ne ocupam de acest ."
lucru. Atunci cand se lucreaza corect asupra eu-lui are loc
cre~terea spiritului Divin din suflet. Aceasta stare de lucruri
de nimic, oricum s-ar modifica amplitudinea zborurilor ~i
cderilor omene~ti. amui care a nceput sa traiasca ntru ma-
rirea Spiritului Divi:J se ajuta nu numai pe sine ci, chiar ~i la
nivelul fizic, ~iajuta rude le. Pacien(ii mei mi spuneau deseori
ca dupa ntalnirile cu mine se modifica nu numai starea fizica
~i destinullor ci i ale tuturor rudelor - i toate acestea aveau
loc chiar de a doua zi. '
La nceput mi-a fost foaTte greu sa cred ntr-o legatura
energetica atat de putemica, ulterior nsa, observand zeci i
zeci de cazuri similare, am acceptai acest lucru ca pe un fapt
dat. De obicei toate' rude le sunt legate de oarecare tendinla
comuna, de un caracter de profunzime i de 0 viziune asupra
191
 .-
~u cu
r"': ... :i.~~_:~'
lumii. Grajie acestei legaturi fiecare se simte aparat ~i n sigu-
ranjii pentru 0 perioada de timp. Dar tot aceasta legatura presu-
pune ~, 0 mare responsabilitate pentru fapteIe noastre fiindca
putem raspunde pentru prejudiciuI adus nu numai copiilor
no~tri ci ~i ntregului neam. Noi naintam ca alpini~tii, legaji
unul de altuJ, ~i n-are rost Sa te bucuri sau sa protestezi de unul
s~ngur. Periodic, n viata fiecarui popor, a ntregii omeniri, n
vla(a Pamntului ~i a Soarelui concentrarea este ndreptata pre-
dommant asupra unor sau altor valori. ~i daca tendinja nega-
t,va a neamului se aila n rezonanja cu 0 astfel de revarsare
atunci neamul moare. A~a ca daca au nceput deodata sa va
moara rudele inseamna ca e timpul sa va rugaji lui Dumnezeu
~I sa lucraji asupra eu-lui propriu.
\\)0> ~ ~
8timate Serghei Nikolaevici, daca un tratameut oarecare
se afla la ndemna (ne este u~or accesibil) ce atitudine ar
trebui sa avem fafa de acesta? 8a-1 percepem ca pe 0 ispita
sau Dumnezeu ne oier;; posibilitatea sa ne u~uram ntr-uu fel
existenfa?
Nu demult 0 doamna mi s-a destainuit:
- ~ti(i, am fost prezenta la seminarul dumneavoastra.
Dupa seminar starea sanata(ii me le s-a inrauta(it brusc: dureri
acute de intestin, de care mai suferisem cu patru ani n urm ~i
de care ma vindecasem. Acum medicamentele nu m-au mai
ajutat. Medicii mi-au spus ca e vorba de 0 infec(ie situata n
intestin ~i care periodic se agraveaza. De astii data durerile nu
192
-.:;
--
=
+:::::
1-
~ ~~& 5:
,:Qf-<f-<..E u--< = :=II:
1
1 U911'
1.
-
-,
1
conteneau ~i pe deasupra incepuse sa se agraveze ~i starea
sanatii\ii fiului meu. Am mers la 0 femeie care se ocupa de
magie ~i vindecare ~i ea mi-a ajutat - starea mea s-a imbu-
nata\it. Spune(i-mi, va rog, n-am ncalcat vreo lege?
- Nu, nu vad nici un fel de ncalcari, - i-am raspuns eu. -
~ti(i, ~i eu ntr-o asemenea situa(ie a~ fi alergat la 0 baba
doftoroaie. Aici, nsa, e vorba mai degraba de 0 amnare a
bolii ~i nicidecum de 0 vindecare. ~i apoi nu ntotdeauna tama-
duitorul muta pur ~i simplu boala dintr-un loc n altul. nchi-
puiji-va ca ntr-o viala anterioara tamaduitoarea era nespus de
geloasa, Insa ea a inceput sa ierte, s-a nva(at sa-~i pastreze
iubirea ~i ~i-a nvins gelozia. lar acum ea va transmite in-
con~tient experienta ei n a nvinge gelozia. Dac motivul
problemei dumneavoastra era legat de geloz.ie atunci va avea "
loc 0 ameliorare a situa(iei Tara nici un fel de consecin\e
negative. Dac nsa viziunea dumneavoastr aSlipra lumii nu
se va schimba ~i dumneavoastra yeti ncepe sa fi(i iar geloasa
cu 0 noua forjii, va pute(i imbolnavi atunci de 0 boala mult mai
grava, pe care tamaduitoarea nu 0 va mai putea vindeca. Iatii
de ce 0 viziune c >rectii asupra lumii ~i un comportament
corect sunt mai importante dect oricare med icamente, ~i
atunci, mai devreme sau mai trziu yeti fi sanato~i. Uneori nsa
omul ncepe sa se mi~te intr-o direcjie corectii, dar subcon-
~tientul sau e prea inert ~i-n aeest caz un tratament suplimentar
e binevenit pentru a men(ine controlul asupra situa(iei.
- Am avut urmatorul caz... 0 pacienta mi-a spus ca
marna ei e bolnava de ca~cer. Maica-sa mi citise car(ile ~i a
refuzat pastilele ~i oricare ait tratament. Am cercetat bio-
193
"
 ~....
i:>u
~-------
CI

~~~.E
~+:::::::
E,..:...; i:i.
-.-:'
f--
5:
u
-
~

r- ':::.o..",-,~ H9lG"
-~
'"

campul femeii ~i ;-am spus fiicei sale ca trebuie reluat

vie!ilor anterioare ~i pe cea a parin!ilor. ~i asta nca nu e tot.
\ !:~

tratamentul medicamentos ~i continuat cateva luni. n perioada

aceasta ea ar putea sa scape de sub control inertia caracterului Noi traim de asemenea ~i prin sentimente le copiilor no~tri ~i a
sau ~i pe cea a viziunii de profunzime asupra lumii. Modifi- viitorilor nepo!i ~i stranepo!i. Eu le-am explicat de multe ori 1

l'

cari le reale n energetica de profunzime ncep peste trei luni. pacien!ilor:

A~a ca e mai bine sa continue tratamentul,
schimbandu-se n
aceste trei luni, iar apoi organismul singur i va sugera ce
trebuie sa faca, de~i uneori modificarile de profunzime au loc
foarte repede.
Recent 0 pacienta mi-a spus ca mamei sale, n varst de
optzeci de ani, i s-a descoperit 0 tumoare canceroasa. Tumoa-
rea continua sa se dezvolte rara a raspunde la nici un trata-
ment. Dupa ce batranica mi-a citit car!ile ~i ~i-a revizuit viala,
tumoarea a ncetat sa mai creasca, dar nu s-a resorbit. Femeia
- Dumneavoastra nu mai vre!i sa trai!i, a!i pierdut gustul
~i sensul vie!ii, dar acestea nu sunt emo!iile dumneavoastra ci
ale copilului dumneavoastra. Toate aceste emo!ii se gasesc
aculll n subcon~tientul lui ~i-i pot provoca moartea. lata de ce
0 parte considerabila a acestor emo!ii se ntorc la dumneavoas-
tra. in adolescen( i-a!i transillis copilului dumneavoastra
aceste emo!ii, ele s-au amplificat n el ~i aculll se rentorc la
dUl11neavoastr. A~a c schimbati-va nu Ilumai n prezent, ci ~i
n trecut.
- Tumoarea nu s-a resorbit - i explicam eu femeii, - "

ntreab cafe e cauza? fiindca la mailla dumneavoastra programul de agresiune fata

- Con~tiin!a noastra e alcatuita din mai multe straturi - de iubire a patruns pana la nivelul stranepo(ilor din cauza
i-am explicat, - atunci cand se modifica caracterul ~i viziu~ea
noastra asupra lumii ncep modificariJe primului strat al
con~tiin!ei. Daca ncodificarile decurg n mod stabil ~i omul se
dezice de tot ce-i este drag n favoarea iubirii pentru
Dumnezeu atunci ncepe luminarea celui de-al doilea strat. Sa
zicem ca primele doua straturi suntem noi ~i copiii no~tri, pana
la cel de-al patrulea strat sunt nepo!ii, pana la cel de-al ~apte~
lea - stranepo!ii. ~i fiecare strat are 0 inertie a lui ~i e necesar
un anumit timp pentru a-ri purifica n profunzime sufletu/. Tot
ceea ce sim!eau tatal ~i marna noastra, bunicii ~i bunicile
noastre este 0 parte a sentimenteJor noastre de acum, din
aceasta secunda, adica schimbandu-ne noi schimbam ~i karma
atitudinii incorecte fa!a de lume. Ea trebuie pur ~i simplu sa
continue sa lucreze asupra sa pentru ca modificarile sa fie cat
mai importante, ~i binen!eles trebuie sa se roage pentru
urma~1I el. ,.
Sa revenim la ntrebarea din bile!e!.
Orice medicamente, pastile sau interven!ii energetice
influenteaz concret un om cafe a initiat un curs de tratament,
nsa nu ac!ioneaza asupra copiilor ~i nepo!ilor sai. ~i daca
problema ma vizeaza doar pe mine persona 1, ~i nicidecum pe
descendentii, mei , atunci tratamentul poate fi eficient. n ulti-
mul timp s-a nte!it legatura noastra cu urma~ii ~i cazuri din
acestea se ntlnesc tot mai rar.

]94
195
t-
 .~u cu
~):ot-;:'"~--
lata de ce eu cred ca trebuie sa neepem sa lucram asupra
noastra. Daca dumneavoastra simIi!i ca modificarile pe care
le-a!i ob!inut sunt insuficiente, n pofida unei munci sporite,
atunci se poate ape]a]a medicamente.
Apropo, 0 doamna rn-a ntrebat:
- De obicei bem eeaiuri speciale ~i esen!e pentru cura!area
organismului. Recent am citit carIile dumneavoastra ~i
organismul a nceput sa se purifiee. Ar mai trebui sa beau
esen!e purificatoare?
- n principiu organismul singur trebuie sa se debaraseze
de reziduuri, - i-am raspuns eu, - chiar ~i cele mai bune medi-
camente ~i esente nu su nt altceva dect ni~te "crje". Ima-
gina!i-va ca omul a nva!at sa mearga ~i ntreaba: "Trebuie sa
mai folosesc carjele?"
\?<> ~ ~
Scrie!i n ciirtile dumneavoastrii cii sunteti oarecum
ghidat, vi se permite sii primi!i informatia, adicii subliniati
cii sunteti un exec'iJtant ~i nu autorul, ~i totodatii spuneti n
permanent: "Eu am fient, eu am tras concIuzia". Nu
subliniazii acest fapt propria dumneavoastrii importan!ii?
Da, eu simt ca sunt in mai mare masura executant deciit
autor. ~i a~ fi dorit sa va spun ca eu nu am aici nici un merit,
l',1 sunt doar un intermediar ntre cititori ~i ceva de ordin superior.
nsa in sistematizarea cuno~tinIelor pe care vi le-am prezentat
mie nu mi-a ajutat nimeni in mod direct. Am muncit la aeeasta
timp de treizeci de ani. n eereetarile despre care am relatat in
I
l l 1
196
'
l'
., ,,
".,.j
, 1
- -+::::::::
~ ~ i1 S. ~
5: -
--==
a:n""'f-1:: u-
.J -- .H91.l
---~'"
1
carIile mele erau ~i rateuri, ~i gre~e]i, ~i concluzii eronate. ~i
daca eu sunt doar intermediarul atunci pe seama cui sa pun
gre~elile? Inten!ionasem la nceput sa-mi public carIile cu
pseudo-nim, dar am hotart ca informa!ia este foarte impor-
tanta iar ca eercetator eu nu sunt asigurat mpotriva gre~elilor
~i a ratacirilor. De aceea am ~i decis ca nu ma voi ascunde
dupa un pseudonim ~i acest lucru ma face sa fiu mult mai
sincer.
\?<> ~ ~
Este oare util sistemul dumneavoastrii n afaceri? La
dumneavoastrii n audientii vin oameni de afaceri impor-
.-
tanti?
Businessul este 0 parte a vie!ii ~i a destinului nostru. lar
. luerul asupra eu-lui permite modificari n toate - inclusiv n
afaceri. Oamenii de afaeeri importan!i nu vin la mine la
,consultatii. Ei trateaza oric:'e lucru ntr-un mod foarte prag-
. rnatic; iar ntelegerea sistemului meu ca un mod de dobndire
',~ banilor po~te fi daunator att pentru sanatate ct ~i pentru
'Portofelul pacientului respectiv. De~i au avut loc ~i unele
't8zuri curioase. La una din consulta!ii s-a prezentat un barbat:
,'." - Ma n!elege!i, eu sunt de~tept, energetic, - mi spunea el, .'
,am avut bani ~i destul de mul!i, dar acum stau de jumatate de
',1Utn Moscova Tara 0 le!caie. Ma gndesc ca nu mi-a mai
as dect sa ma apuc sa matur strazile. Am Tacut zeci de 1,~.
:'\
J
-~
eercari de a schimba ceva ~i-am suferit un e~ec total. E ca un
~estem asupra mea.
197
 ~i
.-
!:lU
ee
7;:g ~u!-
~P:H-~:E -
===-

.H9a
Pi'"

- Uita!i-va la dumneavoastra, - i-am raspuns eu, - la ca-
racterul dumneavoastra, la atitudinea fa!a de oameni, fa!a de
sine. Acesta este blestemul dumneavoastra. Schimba!i-va ~i vi
se va schimba ~i viala.
Peste cteva luni barbatul a venit din nou la consulta!ie.
Starea biocmpului - deplorabila.
- Modificarile se produc la dumneavoastra foarte greu.
V-a!i ata~at foarte puternic de vechea viziune asupra lumii ~i
de vechile tabieturi.
- Asculta!i-ma, a sa va povestesc ce mi s-a ntmplat, a - - A~adar, trebuie sa-mi purific de urgen(a karma. 0 sa
neeputel. mi-ati SpllSe viteza mare a tutl/rorproeeselor se
-
pastreaza n decursul a ctorva zile dupa ~edin!a ~i de aceea e
de dorit ca amui sa renun!e la toate ~i sa-~i dedice viala lucru-
lui asupra eu-lui propriu. Ceea ce am ~i Tacul. ~i iata ce-a fast
1
- Schimbarile dumneavoastra sunt foarte superficiale, -
i-am spus acestui barbaI. - Ambi!iile ~i orientarea catre un
destin favorabil sunt mai puternice dect iubirea. Ca banii sa
vina nspre dumneavoastra trebuie ca n plan launtric sa va
ndeparta!i de ei. ncerca!i a doua oara, la modul real, sa va
: schimba!i. Toate acestea var dura acum mai mult timp ~i var fi
mult mai dificil de executal.
Ulterior asistentulmi-a povestit ca amui acesta a mers mult
timp prin camera, vorbind ncet de unul singur.
ma-ncui n camera a saptamna sau chiar doua. Timp de doua
saptamni voi face foamea. E purin. Ce-a~ putea sa mai faco
Ma deconectez de la toate gndurile, planurile ~i regretele.
Simt ca ~i asta e purin. Ce-ar mai fi de Tacut? Cum a~ putea sa- ...

mai departe. Peste trei saptamni rn-a vizitat cineva. Erau ni~te mi purific karma? Sa ma spnzur, poateO Nu, e prea devreme.
oameni erora le mprumutasem cu doi ani n urma 0 sum3 Nu I-am mai vazut de atunci. Sper, nsa, ca a n!eles corect
mare de bani. M-au gasit n Moscova ~i mi-au dat banii n ce direetie trebuie sa mearg. n general, nainte aveam 0
datora!i. Peste nca a saptamna eu m-am n!eles cu a banc a atitudinc sovietica fata de "business". Murdarirea pentru mbo-
sa-mi mprumute Tara procente a suma foarte mare de bani. ga!ire ~i jecmanirea celorlalti - iata la ce se reducea pentru
Am n!eles ca faz," proasta a trecut ~i am hotart sa-mi ntaresc mine no!iunea de' "busirress". Ulterior parerile mele au nceput
pozi(iile. Am mers la a vrajitoare care-!i face farmece ca sa ai purin cte purin sa se schmbe. mi amintesc cum corespon-
succes. Ea s-a rugat mult lnga mine, ndeplinea ni~te ritualuri, den!ii sovietici i luau un interviu unui miliardar japonez.
ma presara cu ceva, mai apoi rni-a dat nisipul descntat ~i mi-a Batrnelulin casca de proteC\e ~i ntr-un combinezon de lucru ;p.
spus sa-I mpra~tii prin casa. Peste cteva zile am mers la ~i inspecta unul din ~antierele sale navale:
banca unde mi s-a refuzat mprumutul. lar ca rezultat al aces- - De ce mai lucrati? - nu n!elegeau coresponden!ii. -
tor ncercari am pierdut ~i banii care-mi fusesera returna!i.
t
Ooar ave!i a groaza de banio
Acum situa!ia mea este ~i mai proasta dect atunci cnd am - Acesta e scopul vostru sa ave!i bani ca sa nu mai
venit la dumneavoastra prima data. Acum ma caiesc ~i sunt
-
i,.
lucra!i, le-a explicat miliardarul, - dar pentru mine esen!ialul
-
gata s tuerezn continuare. este lucrul, posibilitatea de a ma realiza, de a fi mai inteligent,
1 '
198 199
t
1 i
\
 QU

.:-.:..
-

J
"''''=
~~" Po
Q:lf-<E-. ~
u

H9LZ
-
-
-=
=

-"...

de a avea un nivel mai nalt de dezvoltare. Banii sunt doar un ')<o ~ ~

produs secundar al muncii mele asupra mea.
Nu voi distrage atentia cititorilor cu discutii despre busi-
ness. n cercetarile mele esentialul e sanatatea omului ~i a ur-
ma~ilor sai. E posibil ca n viitoarea carte sa tratez aceasta
tema mai detaliat.
')<o ~ ~
De cateva luni trec printr-o stare de deprimare sufle-
teasdi. Simt di vor urma ~i nepl3cerile. i;>iele ntr-adevar au
nceput sa vina. V-am citit cartile, lucrez asupra mea. Dar e
ceva n mine, ceva peste care nu pot trece. Care ar putea fi
cauza?

Cat de nociv este telefonul mobil? Cu 0 luna n urma m-a consultat un barbat tnar:
- Ma ncearca 0 stare de deceptie pe care n-o pot controla,
M-am uitat ce se ntampla Il planul subtil n timpul - mi spunea el.
d.scutiei telefonice. - Cu un an n urma at suferit cteva e~ecuri, ~ i-am r

n primele 30 de secunde energetica organismului blochea- explicat eu, - ~i destul de serioase.

za influente le negative, ulterior apararea ncepe sa cedeze lent. Timp de 0 luna v-a llcercat teama, nelini~tea, nemultu-
0 convorbire telefonica ce dureaza mai mult (je un minut se mirea fata de sine. Exista 0 Icgitate interesanta. Sa presupunem
poate rasfrange negativ asupra sanatatii. De altfel, orict de ca n momentul respectiv dumneavoastra traiati cu emotiile
straniu ar parea, cel mai puternic patime~te nu zona capului, ci care v-au venit dill trecut; sa presupunem ca acestea sunt
zona sistemului genito-urinar. emotii de bucurie, optimism, bunatate. ~i acum aveti parte de
Dupa 0 convorbire de trei minute are loc deformarea neplaceri considerabile, de stres, pe care dumneavoastra nu le
biocmpului n zona capu lui, n zona sternului (adica are loc puteti nvinge. ~i atunci dumneavoastra treceti prilltr-o explo-
slabirea sistemului imunitar) ~i, de asemenea, n zona primei zie de nemultumire, ura ~i deceptie. Din cantitatea aceasta de
chakre. emotii agresive dumlleavoastra simtiti doar 10%, celelalte trec
A~a ca, judccnd dupa toate acestea, 0 convorbire n subcon~tient. Ulterior neplacerile dispar ~i aceste 10% se
telefonica care depa~e~te un minut este de nedorit. pulverizeaza repede la nivelul exterior. n toata aceasta peri-
oada ati trait doar din rezerva de emotii vechi. Peste un ail, n
aceea~i perioada a anului, sentimentele agresive care au trecut
n strafundul con~tiintei urca la suprafata ~i pe fondul
dumneavoastra curat, lipsit de nori, ncep ipohondria, deceptia, ,
t~
200 201
-
(
~~
 ;
.-
QU eu
- .-+;::::
CE..:...; i:i. f-
-=
~::Io,):::
O::U--<f-..c:
~
U

J_-
H9a
~-~-,..'.r-
",-

explozii de nemul!umire fa!a de lumea nconjuratoare. Daca

- Am fost cu un an n urma la dumneavoastra, la 0
dumneavoastra nu yeti trece de aceasta stare de lucruri vor
consulta!ie. Mi-a!i spus ca mi se va na~te un copil. Copilul s-a
ncepe sa se distruga nu numai starea dumneavoastra
nascut nu demult, dar ma ncearca un sentiment ciudat. A~
interioara, ci ~i sanatatea, ~i afacerile dumneavoastra. Orice
vrea sa va uita!i la el.
eveniment se ntinde n timp. Ca ~i cum de la el ar pleca
- E feti!a sau baiat?
cercuri n trecut ~i n viitor. A~a ca daca a!i avut 0 stare de
-Feti!a.
ipohondrie uitati-va n trecut sa vede!i ce evenimente au avut
I-am cetcetat de la distan!a biocampul.
loc n acea zi ~i luna ~i retrai!i-Ie launtric corect. Sa admitem
E ciudat, trebuia sa ave!i un baiat. Dupa energetica acesta e
ca n viala anterioara la varsta de 40 de ani ati nceput sa ave!i
sulletulunui baiat.
parte de neplaceri ~i nenorociri. Acestea au durat doi - trei ani.
- DUl11neavoastrami-ati SpliSc voi avea un bat.- mi-a
~i n tot acest rastimp dumneavoastra emana!i n permanen!a
: zis el.
emotii negative. Peste nca cinci ani v-a!i mbolnavit grav ~i
- E ceva ciudat: daca sexul copilului s-a schimbat n-
ulterior a!i decedat. ~i-n aceasta viala, la 40 de ani, chiar daca
seamna c actioneaz un program nociv pentru biat. Dar eu
nu ave!i neplaceri, vi se nrauta!e~te starea interioara. Nu se
nu vad nici un fel de schimbari periculoase n biocampul "
~tie de unde-~i face apari!ia sentimentul de agresivitate. ~i,
copilului ~i nici n biocampul dumneavoas!ra.
Tacand abstrac!ie de faptul ca n prezent ave!i 0 viziune corecta
- Am 0 presim!ire ca feti!a s-ar putea sa moara, - a spus
asupra lumi ~i ca ncepe!i sa lucra!i asupra eu-lui dumnea-
omul ncet.
voastri!, nu yeti reu~i sa face!i fa!a pana la capat situa!iei.
- Poate c dumneavoastr sunteti sensibilla un eveniment
Aceasta stare de lucruri se poate ntinde pe doi - trei ani. Daca
care e codificat la un nivel foarte subtil pentru mine, - i-am
Il va ve!i lasa paguba~ ~i yeti nceta sa mai lucra!i asupra
raspuns eu - n momentul diagnosticarii vad planuri mult mai
1
dumneavoastra yeti aVea parte de acela~i destin pe care l-a!
compacte. Sa ncercam sa ne uitam la vie!ile anterioare.
avut n viala anterioara. Daca nu ve!i ceda ve!i avea parte de
Optzeci - nouazeci de procente ale evenimentelor din viala
doi ani chinuitori, nsa peste cinci ani nu va mai fi nici boa la,
noastra su nt defin.ite de ultimele trei - patru vie!i. Pre! de doua
nici moarte.
ore am ncercat sa rezolvam aceasta problema. ~i n sfar~it mi-
lar daca ve!i reu~i sa lucra!, la modul serios, atunci
am da! seama despre ce e vorba.
schimbarile dumneavoastra de profunzime vor atinge stratul
- ~titi, - i-am spus eu, - cand cercetez biocampul vad
vie!ii anterioare ~i peste cateva luni yeti trece peste 0 astfel de
imediat structurile urii, dispre!ului, insultelor, adica agresivi-
ncercare Tara sa n!elege!i chiar cat de serioasa a fost.
tatea n raport cu alti oameni. Agresivitatea n raport cu sine,
'i.
1
Cu cateva zile n urma am discutat cu un barbat:
,il
de cele mai mu!te ori este invizibila. ln sa ea dauneaza consi-
i~

202 j
203

1
 -
al'
~u ~~B-
"-';:::;'
--=
1XIf-<f-<~ ~
u ;;
1
H9LZ
l
........
-~
"..

derabil sanatatii ~i destinului. Dumneavoastra n celelalte vieti
ati izbutit multe ~i sentimentul importantei proprii a depa~;t
limitele periculoase. Inainte de na~terea copilului vi s-a dat 0
ncercare pe care n-ati trecut-o. $i n loc de 0 explozie de
iubire ati avut una de deceptie ~i autodistrugere. Ati avut n
viata a treia un fiu, care a murit dupa na~tere. ln cea de-a doua
viata s-a ntmplat acela~i lucru. ln viata trecuta vi s-a nascut 0
fata, dar ~i ea a murit dupa na~tere. $i de fiecare data, dar mai
ales n viata a doua ~i a treia, dumneavoastra n-ati putut pastra
iubirea n cantitate suficienta. ln aceasta viata ati nceput sa
lucrati asupra eu-lui. Situatia s-a mbunatatit cu mult, dar mai
e mult de lucru. Trebuie sa continuati acela~i lucru ~i sa va
rugati nu numai pentru copii, ci ~i pentru nepoti ~i stranepoti.
De obicei n cte vieti trecute dumneavoastra ati suprimat
iubirea, tot n attea generatii viitoare de descendenti va
persista aceasta tendinta.
- Cu ce ar trebui sa ncep? - rn-a ntrebat pacientu!.
- Imaginati-va ca n viata aceasta copilul dumneavoastra p
murit ~i straduiti-va sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu cu
orice preto Atunci fetita va trai. $i continuati sa va schimbati
mult mai temeinic dect nainte.
nrautiitea vertiginos iar mie mi era mai greu sa-mi dau seama
ce se ntmpla. Este foarte greu sa pui un diagnostic cnd te
afti sub intluenta fricii. Desenam agitat cu pixul pe 0 coala de
hrtie ncercnd sa nteleg ce mi se ntmpla. n cele din urma
parca am nceput sa nteleg. ntr-una din vietile anterioare i-am
blamat puternic ~i i-am dispretuit pe oamenii care locuiau pe
teritoriul Italiei. Dreptatea, spiritualitatea, idealurile erau pen-
tru mine' mai presus de orice. $i daca nainte eu atacam un
popor ntreg la nivelul superficial al emotiilor mele, acum
atacul se desfii~ura n stratul de profunzime, foarte periculos.
Este inadmisibil sa daunezi unui grup de oameni prin
agresivitatea ta. Deci acest proces trebuia stopat. Puteam muri
n urma unei traume a capului sau prin dezintegrareacon~tiin-
r
tei, care declan~a ~i agresiunea. Probabil ca nspre dimineata
era sa-mi ies din min1i. Am nceput llsa sa ma rog ~i sa ma
caiesc ca am blestemat ~i am detestat un popor ntreg. Peste
cinci minute eram lltr-o dispozi1ie minunata, iar peste zece
minut~ am adormit.
Eu nteleg ca nu fiecare are aptitudini pentru un astfel de
diagnostic. Insa .daca ncepem sa lucram cu mult timp nainte
de situatia critica, schimbndu-ne viziunea asupra lumii ~i ca- .',

Exista ~i 0 a treia lege. ln viata aceasta putem sa ne atlam racterul, atunci putem trece prin orice situatie cu mult mai \
n acela~i loc n care am locuit anterior. $i atunci ne ncearca putine pierderi.
dintr-odata 0 exolozie de emotii de altadata. $i daca emotiile
sunt negative atunci consecintele pot fi imprevizibile pentru "f><> ~ ~
noi. Am simtit acest lucru pe propria-mi piele.
Cu ctiva ani n urma ma atlam la Roma. Intr-una din nopti
Cat de importanta este pentru 0 casiitorie cu nu nia
rn-am trezit cu senzatia clara ca-mi ies dn minti. Am nceput ~
religioasa? Daca sotii vor sa se cunnne dar nu au ncredere n
sa ma rog dar nimic nu-mi ajuta. Trecuse 0 ora ~i situatia se ~
biserica se pot cununa acasa?

204 205

1 ' ..
....-- .~co;
QU
Am studiat biocmpul tinerilor casatori(i pna la cununia
religioasa ~i dupa ~i am observat 0 mbunata(ire a structurilor
karmice. Cnd tinerii se casatoresc ei vad unul n altul numai
ceea ce e omenesc ~i dependen(a de uman va cre~te cu timpul.
Cre~tinismul se bazeaza pe faptul ca iubirea pentru Dumnezeu
e mai presus decat oricare va lori umane iar rstigllrea lui
Hristos a demonstrat acest lucru. Asupra sentimentului iubirii
la Hristos nu a putut influenta nici tradarea, niei jignirea. ~i
Il,1 nici moartea fiziea. ~i cnd n procesul comunicari i sutletelor
1.' a doi oameni cafe se iubesc e prezent ritualul adresrii ditre
Dumnezeu acest lucru i ajuta sa vada Spiritul Divin n fiecare
1 din ei ~i sa diminueze dependen(a de tot cc e omenesc.
,J
nseamna ca vor fi mai putine certuri ~i inlidelitali conjugale.
tradari ~i ofense. Ceea ce nseamna ca ~i copiii vor fi mai
sanato~i.
Aprapo, un cunoscut mi-a povestit ca sotia a nceput sa-I
~. n~ele ~i nu au adus-o pe drumul cel drept nici un fel de batai
sau vorbe bune. Au mers la biserica ~i s-au cununat. Dup}
cununie lucrurile au reintrat n albia lor normala. A~a ca Il
1
multe ritualuri, care noua ni se par deseori lipsite de sens,
1
l'
importan(a launtrica s-a pastrar pna n prezent. De~i am vazut
~i familii care s-au destramat dupa cununia religioasa ~i care
aveau ~i dupa cununie 0 graaza de probleme; toate acestea dill
cauza c sotii vedeau n cununia religioasa doar un ritual
frumos ~i la moda, tara a-~i da osteneala sa se schimbe launtric
~i orientndu-se ca ~i mai nainte spre valorile omene~ti, lar dit
prive~te locul n care preotul oficiaza cununia - eu cred ca
acest lucru nu este relevant. (Aprapo, mi-am amintit nca 0
1
istorioara despre cununie. Dupa ~aptesprezece ani de viata Il
206
~---
.HQLZ
",-
comun so(ii au hotart sa se cunune, n general la insisten(ele
sotiei, al carei sot era un chefliu ~i jumatate. Dupa cununie
>1
sotul chefuie~te tot ca nainte, n schimb sotia i accepta mult
mai u~or ~i cu mai mult calm ie~irile.)
'o ~ ~
Avntul sentimentelor atrage dupa sine suferin(ele: dar
e posibil ea prin rugaciune sa prentmpini tumultul sufe-
rin(elor?
Un om se sim(ea naripat de iubire, de senti mente frumoa-
se , ns iubirea -a ramas tara rspuns, selltimentele - nerea- r
lizate; ~i atunci el le-a transpus pe toate n crea(ia sa ~i a
devenit fericit.
Altul s-a ndragostit, dar nu i-a mers n iubire ~i s-a
spnzurat. ~i ntr-un caz ~i n altul e vorba de suferin(e.
Suferin(e care nsa sunt total diferite ca nivel ~i calitate.
Yom suferi ntotdeauna. nsa daca iubirea omeneasca a nceput
sa treaca n cea divina atunci omul, suferind, devine fericit ~i i
face ~i pe altii ferici(i.
lar daca iubirea omeneasca s-a nchis n sine atunci
suferin(ele devin chinut'l insuportabile. ~i atunci omul e nevoit
sa se condamne la nefericire pe sine ~i pe altii.
207
1"
...
 .-
iHiig. " ---
QU
a::IE--E <:: ~
-='=
. \
1 H9LZ
u,
~, ~
Astazi, nainte de a dicta textul cartii a cincia am stat
. , ~ ~ ~
doua ceasuri langa telefon. A~teptam sa ma sune cei care
fusesera la seminarul precedent. Va prezint toate aceste
ntrebari ~i raspunsurile mele. Al dai/eu telefon.
0 femeie tanara spune ca i s-a mbuntatit starea
siinata!ii iar caracterul i-a devenit mai maleabil. Are nsa
probleme cu un tanar. 0 clarvazatoare i"a spus ca baiatul
este blestemat,

- A~ fi vrut sa allu de la dumneavoastra., - spune fata, -

daca mai pot continua rela!iile cu acest mnar?
~ ~ ~
- Eu nu am dreptul sa va ofer astfel de sfaturi. - i-am
raspulls. - A veti Incredere n sentimentul dumneavoastra.
'II Primul telet"
- Bine. ~i mai am 0 ntrebare. Cu doua saptamni n urma
Ii' Pacientul avea probleme cu vederea, intestinul ~i l'
cinele meu a avut un acces de epilepsie. Pna acum cinele
IL sistemul uro-genital. N-a avut loc nici 0 schimbare, de~i
n-a avut nici 0 problema cu sanatatea.
,1 trecusera doua luni.
- E mascul sau femela? - 0 ntreb.
'1'1

- Femela.
l'
-Ave!i anumite schimbari - i spun eu, - ~i destul de ~ Spulleti-mi cum 0 cheam, - 0 rog eu.
J semnificative. Vreau sa va previn nca 0 data: cu ct mai mult
Fata mi spune numele ca!elei ~i eu cercetez de la distan!a
!Ii va concentra!i dumneavoastra asupra rezultatului dorit, nce-
biocampul acesteia. Vd n zona primei chakre, adica acolo
peti sa va emotionati, sa va temeti sau sa va ntristati, cu att e
III, unde se alla organele genitale, 0 foarte puternica deformare a
mai rau pentru dumneavoastra. Concentrarea nu trebuie sa fie
l,l, biocmpului. Da, progresul de autodistrugere e~te foarte puter-
un impediment pentru iubirea din sullet. Va rog sa ma credeJ:i:
nic - 0 agresiune ln cre~te mpotriva iubirii. Insa blocaJul se
sanatatea sulleteasca e mu/t mai importanta dect cea fizica.
instaleaza n zona capului. Cauza e, binen!eles, stapna. V 1-
Daca sulletul s-a nsanato~it atunci ~i corpul se va nsanato~i
ziunea ei de profunzime asupra lumii i s-a transmis cinelui ~i
mai devreme sau mai tarziu. Concentrati-va nu asupra n-
s-a amplificat, tot a~a cum aceasta se amplifica la copii.
departarii bolilor ~i problemelor fizice ci asupra propriilor
- Eu v-am explicat doar la seminar ce nseamna ata~a-
schimbari, asupra rezolvarii corecte a acelor situatii, care v-al!
mentul pentru idealuri. Nu e vorba numai de permanentele ('
fost date astazi.
preten!ii fa!a de lumea nconjuratoare ~i fa!a de sine, cnd \.
t1':
208
209
;f"<
i
8'
 -!
QU
~.;::::

i2"ij& ~
~ -=
-
!:C!-f-<.E;j

l~9a:
III'"

scopul principal nu mai este acumularea de iubire n suflet ci n relatia cu un barbat ar trebui sa va intereseze doar un
un ideal schitat n gnd. Aceasta nu e numai incapacitatea de a singur ILicru:va place acest barbat sau nu? Dacii yeti lupta
accepta tradarea, prabu~irea idealurilor, destramarea planurilor mpotriva sentimentelor va veti schilodi sufletul.
~i a sperantelor. Dependenta de ceva anume genereaza frica de Aceasta - n primul rnd. lar n al doilea rnd: fie omul
a pierde ceea ce ne este drag ~i face sa ne dezicem de iubire .' iubit blestemat ~i de 0 suta de ori, nsa dumneavoastra,
pentru a ne pastra idealul. lata deci ca n ultimul timp ati ndreptndu-va launtric de la uman spre divin, il veti vindeca
nceput sa va temeti pentru viitorul dumneavoastra ~i ati supus ..
de toate bolile ~i blestemele. Ceea ce noi numim "blestem",
unei analize ~i ndoielilor posibilitatea de a continua relatia cu boala"'sau nenorocire" nu este altceva dect rezultatul pro-
,
tnarul barbaI. Ati visat la ceva nsa primiti cu totul altceva. n ~Ieme)or de ~rofunzime Il caracter ~i n viziunea asupra lumii.
interior simtiti atraClie pentru el. Daca yeti urma chemarea Dumneavoastra nsa ~titi cum pot fi schimbate viziunea asupra
iubirii puteti sa aveti parte de suferinta n relatii ~i idealuri. ~i lumii ~i caracterul.
dumneavoastra ncercati sa salvati situatia la suprafata, nimi-
cind-o n viitor. Con~tiinta dumneavoastra ncepe sa anihileze
iubirea. ~i procesul acesta se amplifica n cinele dumnea-
~ ~ ~
.-
voastra. Con~tiinta este blocata prin intermediul problemelor
Al treilea telefon.
din zona capu lui.
Suna un barbat $i vorbe$te despre starea sa.
Va mai amintiti de 0 legenda din Grecia antica? Zeul t,
suprem Cronos ~i-a mncat copiii pentru ca i fusese prezis ~a - Am actionat ntocmai cum mi-at; spus, nsa la putin
timp dupa seminarul dumneavoastra am avut un accident
va fi nvins de fiul sau. Unul dintre fii sai, Zeus, a fost ascuns,
de ma~;n;i. lar acum am neplaceri ~i mai mari.
a ramas n viata ~i I-a nvins pe Cronos, tatal sau. Cronos
nseamna timp. n Univers timpul genereaza tot mai mult
E straniu, - ma gndeam eu, cercetndu-i biocmpul, -
spatiu ~i mai multa materie. Universul ~i large~te tot mai mult
arata destul de bine. Starea lui interioara e mult mai buna dect
limitele ndreptndu-se vertiginos napoi, spre origini. ~i n
cu doua-trei luni n urma. E vorba de 0 gre~eala dar eu nu nte-
Univers se acumuleaza tot mai multa iuhire care ncearca sa
leg unde. Barbatul continua:
nvinga timpul ~i n cele din urma il va nvinge. Agresiunea .
- La 0 luna dupa seminar mi s-a nascut un fiu. Nu are nici !;
fata de iubire n sufletul tau e ntotdeauna 0 agresiune fata de Ij,
un fel de probleme.
descendenti. Cronos ~i ucidea copiii fiindca pentru el con~ti- ~.~,
Cercetez biocmpul fiului ~i totul se clarifica. Sunt posibile
inta prevala asupra iubirii. Nu va asemuiti lui, nu va ucideti
moartea sau anumite nenorociri. Programul de autodistrugere e
viitorii copii.
de vreo ~apte ori mai mare dect limita mortala. Prin de putere

210 211

! \
 .QU eu
fi
~;::::::

f3.;.; 8-
aH-"'~.E
""
~
C
-
=--==

H9LZ
.'
;.':t-L~,-","- ','"

-"'"

trufia, adica baiatul nu va putea accepta nici 0 neplacere sau
un e~ec. Orice situa!ie traumatizanta se va solda nu cu pastra-
rea iubirii, ci cu nemul!umire rigida fa!a de sine ~i cu lipsa
dorin!ei de a trai. Baie!elul trebuie nva!at sa traiasca din iubire
~i s-o sai veze cand toate cele laite se aduc de rapa. ~i fiindca
trufia se mo~tene~te de la tata, acesta trebuie de zece ori sa-~i
distruga stabilitatea valorilor umane, ca Tacand fa!a acestor
ncercari sa-i indice fiului 0 direc!ie corecta. i explic toate
acestea tatalui.
- Reac(ionati acum mai mult sau mai pu!/il corect la
situaiiiie care ao aparut. Purificarea are loc, de~i destul de lent.
nsa pentru a va purifica baiatul toate acestea sunt insuticiente,
iata de ce situa!ia nu se mbunata!qte, ci dimpotriva. V-am
spus n cadrul seminarului ca e greu sa murdare~ti karmic Lill
copi 1, dar nici sa-I purifici nu e u~or. Cum se face acest lucru
v-am explicat, a~a ca trebuie sa continua!i lucrul.
'$ ~ ~
l
Il
- Ma n!elege!i, - i explic doamnei, - ntr-o astfel de
situa!ie omul sau se schimba radical, sau nu se schimba deloc.
./Aici nu e vorba de un magazin n care a!i achitat banii pentru
200 grame de salam ~i I-a!i primit. Trecerea de la logica
tlmana la cea diVina e foarte dificila dar ea e necesara ~i
jumata!ile de masura nu-~i gasesc aici locul.
- Bine, 0 sa-i transmit, - continua pacienta, - 'mai am
nsa 0 ntrebare. Le-am adus parin!ilor mei car!ile dumnea-
voastra ~i le-am vorbit ~i despre sistemul dumneavoastra.
Ulterior a nceput sa ma doara 0 ureche ~i era cat pe ce sa
raman Tara auz. Medicamentele 11ll-miajuta. Exista vre-o lega-
tura ntre aceste doua ntamplariry
- Da, exist. n plan launtric v-a!i stresat pu!in parin!ii
cand le-a!i adus car!ile.
"
V -ati simtit, ntr-o oarecare msura, superioara lor.
"Eu toate acestea le n!eleg, iar ei - nu". Senza!ia launtrica
ca sunte!i superioara cuiva e deja 0 agresiune fa( de cineva.
lar cand acest lucru se raporteaza la persoanele iubite - paria!i,
copii, sol - aici ~i avantajele ~i dezavantajele de amplifica de
cateva ori. Se declan~eaza atunci agresiunea, care se transfor-

' ma ntr-un program de autodistrugere, blocat la randul sau de

l,
, Al patrulea telefon.
l, durerea din ureche. Informa!ia din caI1i este foarte serioasa.
Suna 0 doamna care are probleme cn nepotica.
1
1
Poate fi periculos sa mpingi pe cineva brutal spre aceste
II~ lucruri. Carte~ de la dumneavoastra va fi luata cu interes acum
- Situa!ia s-a mounata!it pu!in - ii spun eu, - de~i ana-
Il
cand se va observa ca v-a!i schimbat n profunzime. Pentru a
1 lizele sunt foarte proaste. Fiica dumneavoastra n-a renun!at
va schimba eu-I uman e necesar pentru nceput sa va
luntric la preten!iile fa!a de 50!.
convinge!i pe dumneavoastra n~iva ~i nu pe parin!i.
- Da, - e de acord doamna, - a deveni! mult mai ma- Apropo, nu demult eu am descoperit una din cele mai
1 leabila, nsa cateva lucruri din comportamentul barbatului fata
i periculoase surse ale trufiei: atitudinea aroganta fa!a de cei pe
de ea nu le poate accepta.

,~
Il' 1 213
'1 212

\
 .-QU oe:':R ~ ~-
cu
~~~B ~
-

.. --~-- JUl~
1
1
':'1
1
.1 ':
.1
t
-' ... y'
care i iubim. Noi ne iubim nt 0 td eauna panntll . f
-
<
COpll1 . Iogica programul se va declan~a ~i-l va ucide. lata de ce el nu
l'Iii .
1auntric, indiferent dacii ~tim acest 1ucru. Daca- .-atl. umilit
'"

. !-'
, ,. . .umai ca nu vrea sa se uite la televizor ~i sa citeasca pove~ti ?
1
,
i III gand, daca v-a!. considerat superioarii piirintilor -
sa ~t.!. ca~
1
.

" : clar nu vrea nici macar sa vorbeasca. Cu ct dumneavoastra

y y e d e cateva on:.'nlvel 1 d .
trufia dumneavoastrii depii<e<t
1
. '
Ce. care din copiliirie nu-~i permiteau , ,
a m.s. . veti vorbi ~iveti gndi mai putin, cu att mai bine va fi pentru
. sa gand -
easca ~ de
rau spre copil. Cunoa~terea rationala a lumii este nociva pentru el, iar
-'
panntl, .
nu aveau fricii de ei nu erau 1II1gu~lton
'. .
. cu' e., nU-1
.d olatnzau,
"
'
nu-. detestau ~i I1ICI
" nu erau arogantl . cu ei au de . cea senzoriala este necesara. Dati-i ni~te creioane colorate ~i
, . lasa!i-I sa se joace cu diferite game coloristice - deja acest
1 Il cateva on .' ma. multe ~anse dect ait".11.,,'
.,
~.
nu demult, viiznd de
) lucru ii va fi de folos. ~i mai are nevoie de muzica ritmicii, de
;1' attea on cat d'e penculoase sunt preten . , ct mai multe proceduricu apa ~ide ie~irin natura.
! iile fat'.a d e panntl
-' eu
am n,e t 1es '111ce constii sensul profund 1
Il!
' C II1Se~te
t - ~.. pe ma ma ta".
pe tatal
a porunclI ", blbhce'
"
. - Dar de ce ~i mu~ca uneori minile?
'i " - Prin intermediul minilor la copil se dezvolta activ apti-
l l', tudinile ~i con~tiinta. n momentul de fata minile sunt pentru
1
'Po> ~ "'?! . el 0 adevarat sursa de pericole. Deseori copiii se bat cu mi-
1/' nile n cap sau cu capul de perete - cauza e una ~i aceea~i. .-
l, Al cincilea telelon. Orict de greu e sa depa~e~ti importan(a con~tiintei, totu~i,
,l, - Starea nepotului meu e m u It mal. buna, - - spune putin cte putin, trebuie sa continua!i drumuL Alta cale nu
. ,.
1
, .
~emela, - mamte nici nu voia sa dO
clteam pove~t nu vroia sa asculte '
.
ISCU t e Jar atunci c'an d" Il exist.
, ~I ne astupa g u ra cu Femeia a nchis telefonul ~i eu m-am gndit ct de peri-
,
!

mana, era de necontrolat . NI' CI acum nu vrea s-

a ~scu 1te ce-i culoasa este necunoa~terea legilor universale pentru orice
. ' -
citim nsa ne roaga mereu sa- Ca n t am. ar cand u'C
1 1 am societate sat: stat. Din prime le clase i nvatam pe copii logica,
cuvlDtele el ni le aminte~te. analiza ~i ne grabim sa le altoim gndirea rationala iar mai
trziu ne miram: de unde vine ura ~i agresiunea fa( de alti
- ~titi, - i S pun eu , - la fil' ca d umneavoa s t ra- onentarea
. oameni, sinuciderile ~i depresiile. n clasele primare copilul
ciitre con~tiin(ii este de zece ori mai mare d '
are nevoie n primul rnd de teatru, muzica, desen, not,
eca t onentarea spre
iub' Ire. ~. de. asemenea, nivelul or goliul . . excursii, de cunoa~terea lumii n imagini. Ca sa nu mai vorbim
"', ul' ln ten or este extraor-
.
d'lI1ar de mare~ AgreslUnea subcon~tientii a copilului fatii d de perceperea corect a vietii. lar orientarea spre valori,
s.~e este 0 data ~IJumatate mai mare dect nive lui let', al. Insa
~ nsu~it n copilarie, se schimba greu ~i chinuitor. Noi uitm ca
atat tlmp ct con~tiinta lui e ncetinitii a ces t program se allii n aceste orientri sunt ntrite nu numai n gndurile ci ~i n
stare de repaus. Dacii veti nce p e 'sa-.
. -'
.
d ezvolta!. gndirea sentimentele noastre, ~i n emotiile noastre n profunzime. Ni

214 215
 QU
-
CI E.. +---~ t:-<
-
~

~~~. ~
U9ll

se p:re a daij ne shimbam gndurile atuni ne shimbam ~i

- Se mai poate shimba va"
nOI 1I1~lI1e. doar peste 0 perioada de timp observam u
$~ - Se poate. Ur n avion ~i vino sa vorbim.
nedumenre a, de fapt, n interior nu s-a sdlimbat nimi U 1
1

- n l mai bun az pot sa vin doar pentru 0 zi. Nu e posi-

'il gnd trebuie sa fie reluat de sute ~i sute de ori ~i sa fie ~tar;;
bil sa realizam 0 ~edinta la telefon?
pnn fapte a ulterior sa fie urmat, la nput, de straturile de
l, - Ai 0 atitudine neserioasa fata de ea li-am wmuni-
su?rafala iar apoi de le de profunzime ale sentimentelor. at eu. neara, totu~i, sa vii aid.
Gandunle ~I sentimentele a p arent ata e
y . ' t d e eJemere, au 0 M-am gndit a daa va putea veni maar pentru 0 zi atuni
'
strutura bille stabilita ~i 0 imensa inertie C . .
Il y . . . y I e mu It mal greu ,
mai are 0 ~ansa de supravietuire. E vorba ntr-un fel de nde-
1 sa al de a fae u ele det u wrpul fizi.
1 partarea de afari, de bunastare, ~i astfel dependenla de
III
1 fericirea omeneasca se va diminua.
1 ill '"
'b'o ~ ~ Cnd a ajuns, amiulm-a ntrebat um trebuie sa lureze.
III!I - Trebuie sa stai singur cateva ore ntr-ocamera goala $i
1
1 Mi-am amintit de na un telefon, de aum teva zile. Sa sa lucrezi a~a curn recomand eu n crti ~i la seminare. nsa
"II, .
!,i va povestes la nput preistoria astui telefon. mult mai serios det 0 raai tu nainte. J'
1
"II Am vorbit n urma u trei luni u un unosut de-al meu. - Asta e ea line de treUt, dar um sa lurez u vii-
1
1 . torul?
Il:, - $tll, starea ta s-a nrauta l it brus , - I-am spus.
1
,1 (Cunosutulma suna din ait ora~) - Amintqte-!i n gnd de toate visele ~i planurile tale, de
Ii' - Ei, ~i -am mai fikut? - mi-a raspuns vesel amiul. la le mai m;d ~i pna la le mai mari posibile. npe de la
1
'1 - Deamdata nimi, dar judend dupa to at e, 1. se va le mai m;;. Conntreaza-te asupra lor. nara sa-Ii ima-
. 1
111amp 1a va n viitor. Tu ai realionat deja launtri la situatia
't' ginezi n ntregime toata gama feridrii ~i buuriei tale. Trei
are se va ntmpla peste trei luni. .
l' treptat la bUUrii ~i mai mari oferite de soarta. Conntreaza-te
- Adic, voi avea n toamn ceva neplceri ~i eu nu v .
01
asupra feriirii are pentru line este mai presus de ori.
fa t;a.at -' lI1ran. .1or? - E ~i mai rau . Judee , . toate, tu Familiarizeaza-te u ea, simte-te feriit. nara mai apoi sa
. . a
' ild d upa
vel da lovltura: lar launtri tu deja ai dat. Dependenla de un redu; ntul u ntul din importanta astei feriiri. Imagi-
destll1 favorabJ!, de aptitudini ~i idealuri a cresut brus ~i, neaza-ti a te-ai mbolnavit de SIDA, ai mbatrnit ~i ai
respetJv, a resut ~i agresiunea subwn~tienta. murit, adica fericirea ta omeneasc a ramas, i-ar tu te-ai dezin-
- ~i mi se poate ntmpla? - s-a interesat el tegrat. $i simte a n aasta dipa tu ai mult mai multa feriire
- ln azul tau nu e vorba de boala, i mai degraba de pe are 0 purtai n tine rara sa banuie~ti maar. Aasta e ea
moarte, - '-am spus amiului. te leaga pe tine de Creator: sentimentul iubirii are nu

2]6 217
 .- CI:!
<=ou
1
:1 depinde de nimic. Concentreaza-te asupra lui nlaturndu-Ie pe
'1
toate celelalte ~i uitnd de toate. Imagineaza-!i apoi ca toata
fericirea omeneasca spre care ai tins s-a destramat, iar tu ai
ramas n viala. $i concentreaza-te din nou asupra senti men-
tului de iubire fa!a de Dumnezeu, din sufletul tau. Apoi
imagineaza-!i ca s-a destramat tot ce !i-a fost drag ~i te-ai
dezintegrat ~i tu. $i concentreaza-te din nou asupra senti-
mentului de iubire fa!ii de Dumnezeu. Revino apoi armonios la
l" visele tale ~i simte ct de neimportante sunt ele n compara!ie
,II'
cu iubirea fa!a de Dumnezeu.
'1
El binen!eles ca s-a straduit sa lucreze asupra sa. Exista
nsa stereotipuri greu de nvins. Noi consideram ca vedem cu
)i ochii ~i auzim cu urechile. De fapt, noi vedem ~i auzim cu
1'1
l,!
sufletul. lar creierul ~i ochii sunt doar intermediari. Daca
Ir sufletul nostru e insensibil, atunci noi, vaznd ~i auzind, nu
vedem ~i nu auzim. Daca omul se straduie~te sa se schimbe,
, if
apelnd doar la ra!iune, atunci n cel mai bun caz, nu vor avea
Ie,cnici un fel de schimbari.
il
Aceasta este, cred, una din gre~elile esen!iale. Omui se
II
caie~te, se 'oaga, ~i revede viata, dar nu vrea sa se schimbe.
,
nsa schimbarile bineacatoare ncep numai atunci cnd noi ne
H
sim!im secundari fa!a de iubire. Cnd ne sim!im total neapara!i
n fa!a iubirii ~i nici nu ncercam sa ne aparam de ea. La
Ii
amicul meu schimbarile bineacatoare au ncepu!. Totu~i, s-a
Iii
observat 0 anumita frivolitate n revizuirea valorilor autentice.
1
1 Cu cteva zile n urma rn-a sunat din nou.
1
ri
- Lucrez ncontinuu asupra mea, - mi-a spus el, - ~i-mi
dau seama ca sistemul funqioneaza.
- Cum adica? - rn-am interesat eu.
218
1
~~B-
+:::::::
CCf-of-o.E
:.;
u~
-
--=
III!!!!!!!!!!
==
) .H9ll
-- ,..
- leri seara mergeam ntr-o ma~ina prin ora~. Am trecut
intersec!ia pe culoarea verde a semaforului. N-am observat ca
,0 ma~ina a trecut pe ro~u n ntmpinarea noastra. Ne-am lovit
de ea cu viteza de optzeci de kilometri la ora. Eu stateam pe
locul din fa!a ~i n-aveam pusa centura de siguran!a. nsa per-
nele protectoare din fata mea ~i a ~oferului au func!iona!. Din
. ma~ina au ramas doar volanul ~i ro!ile, Eu ~i ~oferul n-avem
: nici 0 zgrietura. Cel care a trecut pe ro~u a ramas n viala, dar
e internat la spital.
- Apropo, ave!i acelea~i ata~amente ca ~i el. numai ca la
el sunt de doua-trei ori mai mari, respectiv ~i agreslunea e mal
mare, Daca ar fi fost invers, ma~inile ~i-ar fi schimbat locul.
- Ar fi putut sa aiba influen!a asupra celor intmplate
faptul ca eu mi-am cumparat cu 0 saptamna n urma un ,-
apartament ~i ca a nceput sa-mi mearga bine n afaceri" - m-a
ntrebat
, ncrrijorat
0 amicul meu.
Am strans din umeri:
- Tocmai despre aceasta am ~i vorbit asta vara. \1ul!i
oameni ~i cumpara apartamente, iar apoi se mbolnavesc sau
mor. Ei COLlsideraca e un deochi sau un blestem cand, de fapt,
~i aici e acela~i mecanism.
- Apropo, - m-am interesat eu, - cum merge cu lucrul
asupra eu-lui tau?
- Da, acum simt ca ncep sa ma schimb la modul real, -
mi-a raspuns.
M-am gandit cat de puternica ~i de neclintita mi se pare
lumea materiala ce ne nconjoara. $i cat de fragila ~i de
neaparata este ea n realitate. Ni se pare 0 ve~nicie ~i 0 mare
219
'.
 Q~ ~~g.
+::::::

~!-f-<..<::
~
;s:
..:
u
-~
--=

H9il'
r':';.~~ Ai

1"""

realitate piramida lui Kheops care' a existat nca cu mii de ani

naintea aparitiei noastre. ~i noua ni se pare 0 iluzie ~i bataia ti dai seama la un moment dat ca el ti-e indiferent ~i nu-I
aripilor unui Iluture, sentimentul iubirii care vine ~i se dizolva ~ai iu be~ti. Ce-i de fiicut daca acest om ti este sot?
n sufletul nostm. Noi spunem: "Iubirea trece", - cnd de fapt
ne trecem noi, zburnd ca fluturii deasupra Ilacarilor. Din per- ln timpul seminarului are loc 0 reorientare interioara _a
. ..
spectiva ve~niciei, iubirea este unic~ realitate iar toate celelalte emotiilor de prof U 11ZIme a 1e omu 1UI ~I a e ner geticii sale. Cu cat
.,
sunt doar iluzii. Corpul ~i con~tiinta noastra ne fOr(eaza mereu omui este mai puternic depende nt de fericirea pa~nanteasca cu
sa credem ca adevarata realitate este cea care seamana cu att mai greu i va fi sa faca aceasta trecere. ln ,acest caz,
corpul nostru ~i cu con~tiinta noastra. ~i cu ct mai mult auzim con~tiinta activa I poate doar mpiedica sa faca ~eea ce
noi vocea eu-lui nostru autentic, dizolvat ntr-o iubire tara de trebuie. Pentru a trece mai u~or la iubire se amphficadesta-
sfr~it, cu att mai u~or ne va fi sa pastram ~i sa nu distrugem bilizarca con~tiintei. Frisoanele launtrice reprezinta teama de a
acea iluzie, pe care noi 0 numim "realitate", Pierde acel punct de sprijin. pe
..
care-I aveati n trecut. Llpsa de
.
concentrare, sJabirea memonel, donllta nes t'aVI,ita de a dormi
~.a.111.d ., sunt factorii care contribuie la diminuarea depen-
~ ~ ~ .
dentei de con~tiill\a, adica de toate valonle umane. .'
.
Cea dc-a doua intrebare pe care mi-ati pus-o ne pnve~te pe
Diferite nivele ale iubirii. La unul iubirea e ca 0 . . .
,

noi loti. lubirea lIl11ana care se 111fiIflpeaz a se alimenteaza cu

lumnare, la altul - ca 0 candela, la al treilea - ca un soare. .'
iubire divina, illsa lIindca omul are 0 dubla natura - n mtenor
De ce depinde viteza de secare a sentimentului de iubire? . , .
divin, iar n extenor, umalla - atuilci es t e cu doua ntele,un ~I
. . . '-
sentimentul de iublre care- 1 mcearca' pe om . EXIsta stratul
Cu ct IlIbirea depinde mai mult de fericirea omeneasca, cu
interior care nu depinde de nimic ~i cel secundar - stratul de
att ea ncepe sa piarda din putere ~i sa se diminueze.
SUP rafata - cnd sentimentele noastre depind de ct de bogat
es t e 0 ~ul , daca este frumos, spiritual, echitabil, cumsecade ~I
. . .
~ ~ ~ b U)l"~".) ,ata cum are loc con~tientlzarea
. . ..
faptu l'U1 ca- lUblrea
divina este primordiala. Unul om 1 se mtamp l'a. 0 mIca "- ne-
. . . , .
Serghei Nikolaevici, nu ma pot nicidecum concentra. lacere ~i 0 plerdere. El este IraSCIb 1. nemultumlt. . Iublrea
.
Am 0 stare de irascibi/itate ~i frisoane. Toate mi merg ~mana este oprimatii ~i aceasta i genereaza persoanel respec-
prost ~i asta tocmai n saptamna aceasta cnd e semi- tive 0 senzatie de nefericire.
. . .
narul. ~i altceva: cnd te straduie~ti sa te ndepartezi de un Apoi i se ntmpla 0 nenoroc!re ~I mal mar e . "1
y. " dm
" nou
.
om, Wiimaginezi pierderea lui, te mpaci cu gndul acesta, pierdem iubire pe planul extenor. U rmeaz a a p ol boh .' ~!

220
22t
 .-
QU
~ -1-:::::;:
n~placeri ~i mai mari. La nceput se distrug situa!iile, apoi ne
d.strugem noi n~ine. ~i deodata, cand am pierdut prac!ic
aproa-pe tot, inclusiv eu-I personal, toate n jur se lumineazii
de ciildura ~i iubire. Cand venim n contact cu Divinul.
omenescul trebuie sa tie oprimat iar dependen!a de el -
diminuata. lar atunci cand ne adresam benevol Divinitatii ,
ar e
loc, pentru 0 anumita perioada de timp, tocirea tuturor senti-
mentelor umane, fiindca noi ne straduimsa unim, sa mbinam
mpreuna umanul ~i divinul, iar acest lucru este inadmisibil.
amui ar putea pur ~i simplu muri daca s-ar permite 0 atingere
brusca a Divinului, Tara a avea pregatirea necesara. lata de ce
cu c! mai mult ~i mai staruitor transforma 0 parte a iubirii sale
omene~ti n iubire divin, cu att mai repede are un inter-
mediar ntre Divin ~i uman. ~i atunci, purtand n sine legatura
cu Dumnezeu, el ~i pastreaza totodata umanul, iar la contactul
cu Divinul, omenescul nu mai piere ~i nici nu este oprimat.
Con~tiin!a ira!ianala se completeaza cu cea ra!ionala. ~tiin!a
:ompleteaza religia. Cu cat mai mult spirit divin acumulam n
sullet, cu atat mai mult e posibila dezvoltarea umanului.
V orbind mai simplu, ata~amentul launtric fata de sot
dependen!a de tat ce e uman n el ~i, respectiv dep~ndenta d~
iubirea umana su nt exagerate. lar contactul cu Divinul' este
limitat la minimum. E de ajuns sa va imagina!i ca a!i pierdut
ce ave!i mai scump ca va ~i ncearca 0 senza!ie de dezagregare
~i de pierdere a iubirii din sullet. Daca orientarea spre iubirea
divina cre~te n sullet, atunci stratul superticial al iubirii
umane, legat de ea, se distruge partial ~i senza!ia de nesfar~ita
fericire ~i bucurie se pastreaza orice s-ar ntampla.
222
~1js.
~E-E-.E
...
~
u
-
-=-==
!
H9LZ
,...-
a data 0 pacienta mi-a povestit istoria sa.
- Mi-amur;tfiu], pe care-I iubeam foarte mult, - mi po-
vestea ea, - durerea era atat de insuportabila ca sim!eam ca-mi
ies din min!i. Mergeam ore ntregi prin ora~ rugandu-ma. ~i la
un moment dat am sim!it a~a 0 fericire ~i 0 beatitudine pe care
nu le sim!isem niciodata n viala. mi murise tiul iar sulletul
meu era patruns de senza!ia unei fericiri inexplicabile. Era
ceva atat de ngrozitor ~i de nen!eles pentru mine, ca am
nceput sa ma lupt cu aceastii senza!ie de fericire. lar acum
discutand cu dumneavoastra, mi-am dat seama cat de ne-
dreapta am fost.
- Spre deosebire de lumea tizica, - i explicam eu, - n cea
spirituala totul poate ti ndreptat retroactiv. A~a ca retrai!i
.-
acele cIipe ~i cere!i iertare pentru ca dezicandu-va de iubirea
dumnezeiasca a!i pricinuit rau sulletului dumneavoastra ~i
celui al tiului dumneavaastra. Spiritul divin se instaureaza
chinuitor n om, ~i este, la nceput, nespus de greu sa traie~ti
.conform celar doua lagici, umana ~i divina. Apropo, nca mult
timp dupa aceasta discu!ie eram convins ca evenimentele ce au
loc n planul tizic sunt ireversibile. Ulteriar am ajuns la con-
cIuzia ca lucrurile stau altfel, adica ireversibilitatea evenimen-
telor nu este nicidecum 0 lege, ci doar 0 regula.
mi amintesc ca la 0 cansulta!ie a daamna mi-a mparta~it
temerile sale:
- Fiica mea era faarte capabila, tatu-i mergea bine. Avea
chiar ~i aptitudini extrasenzariale. Acum nimic nu-i iese cum
trebuie ~i e proasta rau de tot. Probabil ca a fost deocheata.
Acum nu mai este capabila sa faca nimic.
223
 .-
QU cu go:: E
CI
+:::::::
::1 ~
IXH-'"f-..E
e. iJt;:-"'"

-
-
--=

H91.Z
r.:o~'" .~ ,-
T
.
1
- Aceasta nu e deochi, ci puternicul nger-pzitor,
- i-am doar diagnostica aceste nivele, de~i totul era mpra~tiat ~i
1
rs~~ns eu, - aptitudinile fiicei dumneavoastr neclar. Daca a$ fi lucrat n contact cu un asemenea nivel cel
n'am disprut
. 1 Illcalen. Ele sunt neopera!ionale pentru 0 perioad de timp, ca
l 1
, pu!in jumatate de an nu a$ mai avea $anse de supravie!uir~.
filca dumneavoastr s nasc copii sntO$i. Vznd privirea ! Dar cine ~tie cu ce se vor solda cercetari le meleo Aveam 111
nen!elegtoare a femeii, am continuaI:
tinere!e ciudata senza!ie a unui sentiment luntric: mi se parea
, - Dac aptitudinile ei n-ar fi fost acum limitate, depen- !
Il
1
'II
.
den!a de ele putea crqte, $i atunci ar fi nceput s piard iubire !t
'il
ca aptitudinile mele sunt nelimitate. Probabil ca fiecare ncear-
ca aceste senza!ii n copilrie ~i adolescentii. Ulterior uitam de
l' din suflet iar viitorii ei copii n-ar fi aprut pe Jume. Fetita a t
i ele. Eu lin minte $; simt acest lucru pna n prezent. Nu demult
fost lsat acum Tar aprare $i e vulnerabil ca ea s tind~ $i
am mers cu prietenii la 0 baie public. Unul din ei se
mal puternlc spre iubire $i acest impuls ea I-a transmis $i 1i
r schimbase cumva $i nu puteam nicidecum sa n!eleg ce se
copiilor.
ntmpla. ~; dintr-o data totul s-a clarificat.
Femeia ddea din cap in!elegtor. Ea voia deja s plece
- Asculta, tu doar ncarun!isei cu totul, iar acum jumatate
cand mi-am amintit de aptitudinile extrasenzoriale:
1
1:
din prul tau este negru. .
-
Apropo, ce fel de aptitudini avea fiica dumneavoastr n
- Vezi parul de pe piept- era ~i el carunt- iar acum nu mal
planul diagnosticrii ~i al tratrii?
am nici un fir alb.
Doamna a zmbit stingherit:
- mpart~e~te-ne ~i noua aceast taina ngrozitoare, -
- Aptitudinile ~i le-a demonstrat doar 0 singur dat. Mer-
I-am rugat eu, - 0 voi relata cititorilor ntr-una din car\ile mele.
'geam cu ma~ina ~i so!ul meu a clcat ntmpltor un cine.
- M-am ndrgostit, nu mai beau, fac sport - mi-a <.'spuns
Am iqit din ma~in ~i am vzut cineJe murind. Oraanele i
.. ~ b scurt amicul.
le~lser 1:1afar iar sngele se mpr~tiase pe asfaJt. Fetita s-a
~i din nou mi-am amintit ca iubirea trebuie sa nvinga
apropiat de cine ~i a inceput s fac un gest n aer de pa;c ar
timpul. ~i cnd acest lucru se va ntmpla, nu vor mai fi,
fi adunat totul la un loc ~i, sub privirile noastre, intestinele ~i
probabil, procese ireversibile!
sangele s-au resorbit n interior, coastele fracturate s-au
reTacut iar cinele s-a ridicat ~i a fugit.
- Da, - am spus eu mirat, - feti!a are capacit!i deosebite.
'f)8 ~ "'-t:!

Dup ce pacienta a plecat rn-am uitat ce se ntmpla n

momentul nvierii cinelui. Feti!a s-a conectat fulgertor la Stimate Serghei Nikolaevici, v-am citit cartile: schim-
nivelurile superioare. Conectarea la acestea pentru un timp barile fizice ~i emotionale su nt pIJr ~i sim plu uimitoare,
defll1lt genera un nivel extraordinar al aptitudinilor. Puteam nsa nu am n continuare nici un fel de viata personala.
Spuneti-mi, n ce directie ar trebui sa luerez?

224 225

..
 -
.-QU CI:I
~:::Iv:::
+-~-
CE..:...; 0...
CClf-<f-<..c:
~
c::
..::
v
-
--=--
==-=
!!!!!!!!!!!!!!!

H9li:
r":,:,;~"

"',

,l', Ati avut 0 dependenta foarte puternica de relatii, de omul

l 1""

nu sotul ei. Jar judecnd dupa energetica nu este la curent nici

1 Il iubi!. Aceasta dependent se manifesta nu ca gelozie, ura ~i
III:
, suparare pe barbati, prin care se face purificarea, ci ca lipsa cu car(ile mele.
'l' il '
dorintei de a trai, ca un refuz al iubirii proprii. Toate acestea - Da, ea are 0 atitudine critica fata de crtile tale.
s-au transmis sulletului copilului pe care eu / vd n bio- - Poate fi ajutat cel care a vrut sa se ridice ~i a ncercat s-o
cmpul dumneavoastra. Refuzul de a' trai n cearta, tradare, faca,- i-am raspuns eu, - dar pe cel care zace ~i ceresa fie dus
infidelitate, la copil e mai mare dect la dumneavoastra. Cu ct de cineva e periculos sa-i ajuti.
vor fi mai bune relatiile Ct de interesant decurg toate, - ma gndesc.
. dumneavoastra cu barbatii cu att mai . Periodic primesc sfaturi referitor la car(ile mele.
daunator va fi acest lucru pentru copi/. Continuati sa lucrati "Sunt
asupra dumneavoastra foarte multe repetari ~i orice caz s-ar analiza, sfr~itul e unul ~i
~i rugati-va pentru copii ~i nepoti. Un
astfel de mecanism este destul de raspndit: am n vedere pro- acela~i: cel mai mult sa-I iubiti pe Dumnezeu." ~i de fiecare
blemele din viata personala cauzate de orientarea de
data spun despre car(ile mele ca nu sunt romane despre aven-
profunzime gre~ita a copiilor.
turile cuiva, ci tratate de supravietuire. Fiecare volum vizeaza
sa-i ajute n primul rnd pe cei care au citit cartile anterioare ~i
i"
mi amintesc CUm 0 femeie mi vorbea cu uimire despre nu ~i-au rezolvat problemele. Nu am deocamdata puteri sa ma "

problemele sale. gndesc la valoarea literara a car(ilor mele. Mai bine sa repet
un lucru de trei ori dect sa-I las rara atentia cuvenita ~i din
- Sunt rara sot ~i mi cresc singura fata. Ori de cte ori
. ncep 0 relatie, mi se mbolnave~te fiica. Rup relatia ~i fiica cauza asta cuiva sa i se ntmple 0 tragedie.
mea se face bine. ~i acest lucru se repeta de fiecare data. AJt
exemp/u, Nu de mult 0 cuno~tint de-a mea mi-a sugerat sa ma Am n fata un biletel pe care n-am reu~it sa-I citesc n
uit la biocmpul prietenei sale. timpul ~~dintei. La sfr~itul biletelului e un numar de telefon
scris de fratele unei femei tinere.
- Ce s-a ntmplat?
- Iatii fotografia sotului ei: a parasit-o. Se ntoarce uneori,
plnge, i spune ca 0 iube~te ~i iar pleaca rara urma. Toti zic ca
i s-au racut farmece, dar nimeni nu i le poate dezlega. 'f><o ~ ~
Obosit, ma uit spre tavan. Informatia nu e disponibila.
- ~i ce nseamnaacestlucru?- e curioasa arnica mea. Sora mea era 0 admiratoare nfliiciiratii a ciirtilor
- Asta nseamna ca nu pot s-o ajut. Caracterul ei e foarte dumneavoastrii ~i le-a propus pentru a fi citite ~i multor
dur, trufia e imensa. ~i mai degraba ea este vinoyata de toate ~i rude. Nu demult ea s-a sinucis, liisand n urmii un biiietei
de cinci luni. Curn se poate explica acest lucru?
226
227
 ~--
.- CI-l'-::=:':" ;:;
E..:..;i:i ;;: ~
QU CU -
~~~. 0

H9a'
r-.::';~'" ~-
~

Prin inte~mediul grafologiei am ajuns la biocmpul fratelui

. La dumneavoastra agresiunea subcon~tient fata de barbati
el, apol la blOcmpul surorii moarte ~i apoi rn-am uitat cum se
desfij~oaraaceasta situatie n timp. L-am sunat mai trziu e este de aproximativ 400 de unitati. Ata~amentul pentru idealuri
fratele acestei nefericite ~i i-am spus ce-am vazut p ~i ngradirea viitorului dep~esc de cteva ori nivelul peri-
- n vietile anterioare sora dumneavoastra ~vea un nivel culos. Nu arat prea bine nici situatia copiilor, a nepotilor ~i
imens al trufiei. n doua din vietile trecute, din cauza stranepotilor. De la douazeci pna la douazeci ~i patru de ani
pretentiilor permanente fata de sot, i-au murit copiii. Ea simtea ati avut foarte multe suparari ~i pretentii fata de barbati, pe
ca poarta n sine programul de lichidare a propriilor copii' care i-ati ~i detestat. Tratamentul prin njosirea idealurilor nu 1-
'Ii,
ma. slmtea ca informatia din car(ile mele 0 ajuta, Programul~i ati annal. lata de ce oricare barbat simte intuitiv in dumnea-
"II,

Il nsa s-a dovedit a fi mai putemic ~i de propor(ii mai mari. n voastra un peri col ~i ncearca s se apere. Nici dorin!a dum-
III subcon~tient femeia ~i dadea seama ca nu va putea invinge neavoastr de a pleca din nv!mnt nu se explic prin
'1

'/
!I', mecal1lsmul de lichidare a propriului copil ~i atunci I-a intors conflictul cu directorul. Cu ct pedagogul este mai putemic
III
l, orientat spre spiritualitate ~i nu spre iubire, cu att acest !ucru
impotri~a sa. Apropo, nici biocmpul copilului nu arata prea
Il
bme. N,velul orgoliului ~i lipsa dorintei de a trai in cazu! unor e mai periculos ~i pentru el ~i pentru elevi. Dumneavaastra
mi-ati citit car(ile, nsa nu v-ati putut schimba launtric. .'
e~ecuri este cu mu!t mai mare dect limita admisa. Daca cei
'1
care il inconjoara var gasi inauntru 1lor puteri sa se roage atat Amintiti-va de relatiile dumneavoastra cu parin!ii ~i ncepeti
1
Il
pen~ru el ct ~i pentru ei, atunci ace~tia i vor salva copilului ~i de acolo. Retine!i un singur lucru: pentru a va schimba eu-I
1

sanatatea, ~IVIata. dumneavoastra uman trebuie sa ie~i din limitele lui. n plan
subtI omul ocupa ntregul Univers. A ie~i dincolo de hotarele
Unversului se poate numai prin intermediul iubirii fa!a de
~ ~ ~ Dumnezeu. Asta nseamna c att timp ct nu ve!i anihila
agresiunea fa( de iubire nu va ve! putea schimba n profun-
Stimate Serghei Nikolaevici, citesc ~i recitesc n caz de
zime. Aveti 0 nemul!umire profund ~i fa! de sine. nca din
nevoie ciirtile dumneavoastrii. La serviciu (en lucrez la adolescenta v-au ramas multe pretentii fa! de brbati ~i, de
~coalii) nu mii nteleg cn directornl, avem relatii tensionate
asemenea, fata de parinti. A~a ca !ucra!i n continuare. ~i cu
de~i sincer IIn-i doresc riinl! Din aceastii cauzii mii ncearc;
ct lucrul dumneavoastra va fi mai eficace, cu att mai repede
deseori crize de negare totalii a capacitiitii mele de a preda.
se va schimba ~i attudinea fat de dumneavaastra a brba!i!or
Am Inat n prezent decizia de a pleca din ~coalii la sfr~itnl
~ a altor oameni.
anulni ~colar. Care este canza karmicii?
Exsta 0 ghicitoare: "Cum s define~ti a aristocrata
adevarata?" - "Dupa felul cum se imbrac, cum i~i vopse~te
228
229
 Su
-+--~-
CI E..:...: i:i.
~~~,g
~
5:
G -
--=--
-=

.H91l
-"-'~

unghiile, dupa parfumurile pe care le folose~te, dupa mersul ei i~r din acesta a curs sange ro~u - aprins. Cum se explicii
sau dupa felul cum se poarta cu alti oameni?" raspunsul corect aceasta ?
e urmatorul: ,,0 aristocrata adevarata poate fi definita dupa
atitudinea pe care 0 au fata de ea ceilalti oameni". Acest lucru e n legatura cu sufletele copiilor dumnea-
voastra. E un fel de ,semn ~i nu att pentru dumneavoastra, ct
M-a sunat din ait ora~, cu cteva luni n urma, un cunoscut pentru mine. n timpul consultatiilor sufletele copiilor nenas-
de-al meu. cuti deseori ne fac anumite semne ca sa ne atraga atentia. Ei au
- Se pare ca situatia mea nu e deloc buna, - mi-a spus el. - nevoie sa se nasca sau sa se purifice. Acest lucru ma face sa
La serviciu am numai neplceri, rn-amcertat cu vecinii, nu ne studiez mai detaliat anumite probleme. pentru a le ajuta
mai salutam. copiilor sa se nasca sau sa se purifice.
- Ai 0 parere foarte buna despre tine, - i-am raspuns, -
afacerile au nceput sa-Ii mearga foarte bine. Att timp ct ai
avut doar insuccese fondul de trufie ~i de dispre! fata de
~ ~ ~
oameni era ca ~i a!ipit. nsa cnd ai obtinut succese mai mari ..
Cum pot sa nteleg daca sunt sau nu ata~at de idealuri?
dect puteai tu suporta launtric s-a activat pe nesimtite senti-
mentul propriei importante, preluat dintr-o viala anterioara; iar
Daca nu pute!i spune "nu" atunci cnd sufletul dumnea-
acum se declan~eaza mecanismul de echilibrare.
voastra protesteaza nseamna ca sunteti ata~at de idealuri.
Peste zece zile rn-a sunat din nou.
Daca va sim!i!i incomod sa verifica!i 0 persoana, care va fura
- Biocmpul tau arata mult mai bine, - i-amspus.
din bani, nseamna ca sunte!i dependent de idealuri. Daca ju-
- Eu am nteles acest lucru acum doua zile, - mi-a con-
firmat el, - vecina a fost prima care a nceput din nou sa ma decati sever oamenii ~i evenimentele, nseamna ca principiile
. sunt pentru dumneavoastra mai importante dect iubirea. Daca
salute.
aveti. 0 astfel de atitudine fata
, de lume nseamna ca problemele
va sunt asigurate.
~ ~ ~

Sunt casatorita, copi; nu am. Cu 0 luna n urma mi-am

acut programare la 0 consultatie la dumneavoastra. Cu
patru zile n urma am fiert oua tari ~i Ie-am pus n frigider.
Ouale le-am fiert mult. leri am spart unul din auale fierte

230 231

.'l
 .-
~u
ea +~
CI E..:...:
~~~.
i:i
~
5:
j --=
-=0::::0:

H9Ll
~~.
""

~ ~ ~ tot atM d~ repede va disparea acel rau pe care I-a!i mo~tenit de

la stramo~ii dumneavoastra.
Avem mari probleme cu copiii. Sotia mea nsa nu vrea
sa citeasca cartile dumueavoastra ~i nu vrea sa lucreze ~ ~ ~
asupra sa. Ce-i de acut?
Oaca cineva nu vrea sa accepte informa!ia nseamna ca din Cum sa uu depind de omul iubit dac acesta mi place
anumite motive el nu este pregatit pentru acest lucru. Nu va foarte mult?
pute!i supara pe so!ie ~i nu trebuie s-o for!a!i sa-mi citeasca
cartile. nva!ati-va sa vede!i n bine raul ~i n rau - binele, ~i apoi
$i-n al doilea rand: daca dumneavoastra ncepe!i sa va sa iubiti ~i unul ~i altul concomitent.
schimba!i launtric, mergand n direc!ia corecta, atunci copilul
se va apropia intuitiv de dumneavoastra ~i va depinde mal ~ ~ ~
mult de dumneavoastra, decat de mama.
,.
Am vazut deseori cum copiii ncep sa se ata~eze mai
Cand primul nostru copil a mplinit un an, sotul meu a
puteroic de mama sau tatal adoptivi ~i nceteaza practic sa mai
primit un post nou ~i practic nu mai trecea pe acasa. Cu uu
depinda de karma parin!ilor naturali. Probabil ca din aceasta
an n urma I-am nascut pe cel de-al doilea copil ~i practic
cauza exista obiceiul na~ilor de botez. Atunci copilul se poate
se repeta aceea~i situa\ie. Care poate fi ca uza?
sustrage intuitiv "murdariei" karmice a parin!ilor ~i se poate
conecta la karma unui om mai curat.
La un an copilul ncepe sa mearga ~i sa vorbeasca. Oaca n 1
acest timp dependenta mamei de valorile uman.e nu este prea
~ ~ ~ mare copilul se dezvolta activ ~i aceasta nu pune n peri col
sanatatea ~i viata lui. Oaca nsa mama se cufunda n tot ce line
Daca pariutii mei au murit cum pot eu sa-i eliberez de de omenesc, atunci copilul se poate mbolnavi ~i dezvoltarea j

pacate? lui este ngreunata. n acest caz i se ia femeii sursa principala a

Tot ce au sim!it stramo~ii dumneavoastra ~i ceea ce ati
sim!it dumneavoastra n vie!ile anterioare este acum codific~t
n caracterul dumneavoastra ~i n sentimentele dumneavoastra
de profunzime. Cat de profund va yeti schimba dumneavoastra
omenescului, adica rela!ia ei cu barbatul. Cand barbatul nu
este alaturi nu exista nici primul pas de la dezicerea de
Dumnezeu, omul iubit fiind identificat n subcon~tient cu
Oumnezeu. Absenta omului apropiat de alturi reprezinta 0
njosire a rela!iilor, idealurilor ~i a destinului. Dar pastrand

232 233

1
 cu ~~g.
+::::::

a::If-f-..s:::
~
....
..::
u
-
-=

H9lG"
;",.'
~

bunatatea, acest lucru echilibreaza energetica interi~ara a ma-

nimanui. Nu ntmplator copiii mici plng de suparare - acesta
mei ~i a copilului.
e un mecanism de aparare creat de natura.
Femeia trebuie sa se teama de puterea ei, ~i nu de slabi-ciunea
~ ~ ~ ei. lubirea nu vine prin intermediul puterii, ci prin slabiciune.

Cand ma ndragostesc mi pierd pofta de mancare. De

ce?
~ ~ ~

[n planul subtil al energeticii sentimentul sexual ~i cel al
foamei arata la fel. Evolu!ia omului consta n aceea ca el trece
de la emo!iile animale la cele umane iar mai apoi
- la cele
divine. Cnd amui se ndragoste~te se emana a cantitate enor-
ma de energie. Concentrarea pe aspectul sexual nu-i permite
sentimentului sa se dezvolte corec!. Cnd dumneavoastra nce-
tati sa mai mancati, concentrarea pe aspectul fizic, sexual,
scade. ~i atunci sentimentele dumneavoastra se dezvolta ntr-o
direcfie corecta. Adica organismul trece iutuitiv la un regim
corect de existen!a.
De unde provine puternica mea alergie fata de animale?
Ma pregateam odata sa merg cu un grup de prieteni la
mariile sudice. Acestea mi~unau de rechini ~i baie!ii rn-au ru-
gat sa verific daca vreunul din noi va fi nghi!it de rechin.
- Rechinul il va mnca pe acela care manifesta agresiune ..
subcon~tienta puternica fa!a de animale, - le-am spus, - vreo
doua persoane din echipa noastra risca cu siguran!a.
Oamenii s-au nelini~ti!. .
- Ei bine, dar de unde apare a asemenea agresiune puter-
nica fa!a de animale?
- Nici eu nu ~tiu, - am strans din umeri, sa ncercmsa
-

~ ~ ~ ne uitam.
Peste cteva minute mi-am dat seama ce se ntmpla.
De ce plang cand sunt insnltata. de sot? Probabil ca Pe orice am noi I percepem ca pe a natura dubla: ca pe un
acesta e un lucru rau? nveli~ spiritual ~i ca pe un corp fizic. Pe animale nsa le \

percepem numai ca pe corpuri fizice. Iata de ce, daca noi ~:

E mai bine sa plnge!i, dect sa ur!i. Daca n-a!i reu~it sa manifestam agresiune fa!a de corpul uman, atunci yom mani- i
va nvinge!i pe dumneavoastra n~iva atonci agresiunea se festa agresiune subcon~tienta ~i fa!a de animale, chiar daca nu r
acumuleaza n mod inevitabil. ~i, eliberndu-se, va va ucide banuiam acest lucru.
1.

pe dumneavoastra sau pe so!ul dumneavoastra. Atunci cnd

- Ei bine, dar cine manifesta agresiune fa(ii de corpul
plnge!i agresiunea aparuta se distruge ~i nu pricinuie~te rau uman?
234
235

~-.L..
 ----
QU
Q
E~ ~g
tt::::I~:::
a:a t-..<:::
...::
u
-
==-=
=
.H91l

Eu am zambit din nou ~i-am strans din umeri:

neinsufle!it din Univers. Cred ca n-ar trebui sa uitam aceste
- Cum cine, fra!ilor? Gelo~ii.
lucruri.
Daca a!i fost gelos in vie!ile anterioare ~i in aceasta via! v- l'
a!i amplificat sentimente le agresive de profunzime, atunci
pute!i avea probleme cu orice animal: yeti putea avea ~i aler- 4{)8 ~ ~
gie, ~i boli contactate de la animale, pe care dumneavoastra le
yeti lua mult mai repede decat al!ii, ~i yeti putea fi ~i obiectul Cum sa te abtii de a judeca pe cineva?
agresiunii din partea animalelor. De obicei, rechinii nu ataca
niciodat un om cafe se atla n barc. Vazuscm ntr-o revist 0 Ave!i grija cum vorbi!i.
fotografie ~i relatarea despre faptul cum un rechin uria~, iqind Se poate spune "murdar ca un porc", dar se poate spune ~I.
din apa langa un iaht, I-a in~fi'icatpe un tanar care statea langa murdar ca un purcelu~".
bord ~i s-a cufundat in apa. Am cercetat de la distan!a "
Care din aceste expresii apar(ine unui om bolnav ~i care -
biocmpul tanarului: ata~amentul acestuia fa!a de rela!ii era de celui sanatos?
~apte ori mai mare decat limita mortala. Eu cred ca yeti in!elege. ,-
Peste pu!in am mai vazut 0 fotografie. Un rechin inghi!ise
un barbat sub ochii prietenilor in!epeni!i de frica. Peste pu!in
timp rechinull-a vomitat pur ~i simplu ~is-a retras in adancuri.
4{)8 ~ ~
Am incercat sa vad in planul subtil ce s-a intamplat totu~i?
Prietenul meu lucreaza conform sistemului
~i iata ce se intamplase: barbatul avea 0 dependen!a de dumneavoastra. El mi-a pus diagnosticul ~i mi-a spus ca
rela!i' de patru ori mai mare decat nivelul mortal. Cand fuses,~
viitoruJ meu este nchis 100%. E adevarat? 1
inghi!it de rechin el ~i-a luat att de repede ramas-bun de la
viala, de la toata lumea ~i toate rela!iile sale, incat gelozia lui
Prietenul dumneavoastra gre~e~te. Pentru a vorbi de anu-
profunda ~i agresiunea au disparut ca fumul. Un astfel de om
mi!i parametri trebuie sa intri in structurile fine ale omului ~i
nu poate fi mancat. Rechinului pur ~i simplu i-a venit sa ,
sa interac!ionezi cu ele luand informa!ia. Acest lucru poate fi
vomite ~inein!elegand ce se intampla s-a indepartat. Noi uitam
periculos ~i pentru cel care pune diagnosticul, ~i pentru pa-
ca in planul subtil to!i suntem uni!i, ca radacinile copacului.
cient. Asta - n primul rand.
Noua ni se pare ca manifestam agresiune numai fa!a de un f
~i n al doilea rand: intreg sistemul meu ~i cercetarile mele
singur lucru, dar uitam ca atunci cand agresiunea coboara la
au aparut dupa ce eu am vazut in biocamp~1 omul~' s~ructunle
radacinile noastre noi incepem sa atacam tot ce e insufle!it ~i t
karmice. M-am strduit mul!i ani de-a randul sa patrund
I~
nivelul acesta subtil dar nu reu~eam nimic. Pentru a afirma ca
236
237
 ~--
bu
-+::'::::
CI E..:..; j:i.
"'::1...,=
a:H-f-,..c:

c-
s;
u
-
==

r-':'--;::.;::~~-; ..J .H1I1l

-- "..-

lucrezi conform metodei mele trebuie ~i sa parcurgi acea cale

pe care eu am parcurs-o. Iata de ce cnd cineva afirma ca
lucreaza dupa "metoda lui Lazarev" sau gre~e~te, sau face
acest lucru cu un anumit scop. Eu cred ca sunt destul de mul!i
clarvazatori mai buni dect mine. Fiecare nsa lucreaza n felul
sau ~i nu au de ce se ascunde n spate/e metodei mele sau a
numelui meu. U~urin!a cu care sunt defini!i parametrii unui
subiect anume este foarte amagitoare. Am lucrat timp de opt
ani la limita posibiJita!ilor mele dar nici acum nu ma orientez
1
l,
1 corect ntotdeauna. Nu v-a~ STatuisa face!i experimente infil-
trndu-va n sufletul cuiva.
I-am pus doua ntrebari unei paciente care a venit sa ma
consulte.
Ea mi-a povestit pe scurt ca stul ei nu c~tiga bani, ca se
poarta ca un nemernic cu ea, 0 parase~te des, ca viala cu el ~i-a
pierdut orice sens. Am ntrebat-o:
- Va plictisi!i cu el?
Ea rn-a privit nedumerita ~i, dupa 0 mica ezitare, a spus:
-Nu.
- Va simtiti atrasa de el?
~i dupa 0 pauza scurta, chinuitoare a zis:
-Da.
- Asta-i tot. Plecati.
Vad silueta ei ncremenita ~i n ochii ei nedumerire. ~i
dintr-o data fata i se nsenineaza. Zmbe~te voios. mi
multume~te ~i pleaca.
238
')o ~ ~
.
Fiica mea SUlera- d e 0 boala - grea ca re i afecteaza
picioarele. Care este cauza?
E vorba de fondul de agresiune fata de barbati ~ide trufie -
un fond care se prelunge~te de-a lungul a trei genera!ii pe linia
feminina. Pentru a na~te un copil ea trebuie periodic sa accepte
njosirea a tot ce e uman din partea barbatului. Practic ea nu
are nici 0 ~ansa pentru a se purifica n acest modolata de ce are
parte de njosiri n fiecare secunda, n portii mici,
da~
permanente. E vorba sau de 0 boala incurabila sau de 0 trauma
serioasa a membrelor. Cu ct parin!ii, mai ales marna ~I bu- .-
nica vor nvata retroactiv sa accepte njosirea umanului ~i vor
nva;a sa pastreze iubirea cu orice pret, iertndu-i pe to!i ~i
n!elegnd ca nimeni nu e vinovat, vaznd n. toate.
~OI~
Domnului, cu att mai repede fata se va simti mal bine. ~l Inca
ceva. Daca blocajul s-a declan~at n zona picioarelor nseamna
ca n vie!ile anterioare ati fost foarte nemuJtumita de sine, de
situa!ia ~i starea dumneavoastra. Prin urmare e necesar sa va
debarasati de nemultumirea provocata de boala. Boala cor-
pu/ui este un vaccin mpotriva mboJnavirii ~i distrugerii
sufletului.
Am ntrebat-o pe una din paciente : ~ti!i cum este 0 femeie
de IOO%?
- Spuneti-mi, s-a artat ea curioasa.
- E 0 astfel de femeie care ~tie ca so!ui ei n-are dreptate
100%, ~i cu toate acestea i spune: "Sunt de acord cu tine,
iubitule".
239

QU
.
--
~ ~ ~
Vreau sa ajut oamenii, dar de cate ori i ajut ncep sa
ma simt prost fizic: am crampe, slabicinni.
Dumneavoastra ajuta(i oamenii nefiind ghidat de iubire, ci
de moralitate, spiritualitate, de idealuri. $i fiecare fapta a dum-
neavoastra amplifica orientarea spre spiritualitate ~i ideaJuri.
lubirea v-ar putea sugera pe cine trebuie sa ajuta(i ~i cine se
poate descurca singur. Con~tiin(a n acest plan nu este
niciodata exacta.
~ ~ ~ ii vedeau principialitatea, cinstea ~i omenia. Am aflat un lucru
Sotul meu mi spuue ca u mine coabiteaza doi oameni-
unul e bun, cumsecade, moral ~i spiritual, celalalt e dur,
ura~te ~i dispre(uie~te. Eu nu am pricinuit niciodata rau
nimanui. M-am purtat tot timpul corect. Ma deranjeaza
doar unele lucruri la oameni. Simt nsa ca sotul are
dreptate. Simt ca su nt duala. Prin ce se explic aceasta?
Dumneavoastra v-a(i pastrat n profunzime rezerve de
iubire ~i sunteti, un om destul de bun. nsa educatia dumnea-
.
voastra, car(ile citite, v-au orientat n a~a fel ncat (elurile,
principiile ~i idealurile s-au dovedit a fi mai presus de iubire.
Acest proces e n continua cre~tere ~i cu timpul va poate
distruge ~i bunatatea, ~i iubirea dumneavoastra. Retrai(i-va in
gand viala ~i schimba(i-va atitudinea nu numai fa(a de
240
;::
+:=:::
:i2 ~~ 8-
~E-<E-<J::
~
(]
-
=:::l:1lI:=--
U91Z
1"'"
evenimente ~i de oameni, ci ~i fa(a de cartile citite, in care
principiile erau mai importante decat iubirea ~i viala. Revizui(i
il
1, sfaturile pe care le-a( primit n copilarie ~i adolescen(a. Cu cat
,f
1 omul e mai armonios dezvoltat, cu atat e mai periculoasa vizi-
!i
unea lui asupra lumii: la nceput doar pentru ceilal(i, ulterior ~i
pentru el nsu~i.
Revolu(ia socialista a fost Tacuta de oameni in general
spirituali ~i principiali. A fost nsa de ajuns sa accepte teza ca
poli ucide n numele viitorului luminos, principiile ~i (elurile
fiind mai importante decat iubirea ~i viala, ca treptat ace~tia sa
se transforme din oameni morali ~i spirituali in calai, iar mai
apoi n jertfe.
Kirov a fost unul din cei mai respecta(i oameni fiindca to(i
,.
care m-a ~ocat. El a dat afara zece mii de familii de inte-
lectuali, in Leningrad, ~i i-a instalat acolo pe muncitori. Pe cei
cu studii superioare i-a cazat in baraci, unde ace~tia mureau.
Daca el ar fi fost mai pu(in principial ace~ti oameni ar fi
supravie(uit.
Ra,boiul din Crimeea era greu ~i cu mari varsari de sangt
n ambele tabere. Comandantul de o~ti sovietic Frunze ( nascut
in actuala Republica Moldova) a spus ca vrea sa opreasca
varsarea de sange ~i a jurat pe onoarea sa de ofi(er ca tuturor
celor care se vor preda le va fi garantata viala. $aizeci de mii
de albgardi~ti au depus annele ~i au fost ulterior macelari(i. 1
Ordinul nu fusese dat de Frunze, aceasta chiar a vrut sa se ~
impu~te dupa acest caz. Un om onorabil, indus in eroare, poate !
face mai multe rele dect ultima canalie. La baza tuturor
acestor gre~eli ~i rataciri se afla (elurile umane, situate mai
241
 Su
T_+:::::
~~-
aa-f-<1::
:
!-
i'i:
-
u
-
=

aga:
"..'
-----

~\

presus de viata ~i iubire, cnd tot ce e uman ncearca sa
nabu~e spiritul divin.
ntr-una din lucrarile lui Fr. Engels am citit 0 fraza curi-
oasa: "Cnd e vorba de interesele de clasa ale proprietarului,
nu poate fi vorba de nici un fel de etica ~i moralitate".
Trebuie sa ne amintim mereu ca nici 0 valoare umana nu
poate fi scop n sine.
lubirea fata de Dumnezeu na~te iubirea fatii de lumea n-
conjuratoare ~i oameni.
f"f Daca vreti sa va debarasa!i de un factor traumatizant, Taraa
va schimba, veti avea parte de 0 trauma ~i mai mare. Ave!i un
respect deosebit fatii de femei. lata de ce a aparut aceasta
1. femeie, prin intermediul careia orientarea dumneavoastra spre
1
divinizarea femeii scade. Lucrnd corect asupra eu-lui, facto-
rul traumatizant ar trebui sa plece singur, adica sau femeia va
deveni \untric mai maleabila fa!a de dumneavoastra sau ~i va
da singura demisia.
\f
1

lubirea fata de oameni e cea care genereaza eticul ~i mora- )

litatea. Acestea, la rndullor, genereaz nobletea ~i idealurile. ~ ~ ~

Spiritualitatea creeaza familia, aptitudinile, intelectul ~i 1

destinul favorabil. Iata de ce noi traim, n primul rnd, pentru a i

1
Marna mea sufera de leucemie. mi fiiceam mari griji
acumula iubire fata de Dumnezeu ~i acest lucru este esential ~i
pentru ea. La un moment dat nsa mi-am spus: "Daca va
trebuie sa ne fie ndrumator pentru faptele noastre.
muri nseamna ca asta a fost voia Domnului". UIterior
Doar atunci iubirea ~i viata vor fi mai importante dect alte
starea mamei s-a mbunatatit brusc. Aceste doua mpre-
scopuri ~i probleme. ~i nici un fel de teorii ~i proiecte, orict
jurari au legatura una cu aIta?
de grandioase ar fi acestea, nu vor duce la moartea oameni\or
~i a ntregii omeniri. n alte cazuri ne vom ata~a n permanentii
Problemele mamei sunt legate de dumneavoastra; daca
de ba1i, de principii ~i idealuri, de etic ~i moralitate divi. \
dumn'eavoastra ncepeti sa va purta!i corect, nceta!i sa mal
nizndu-Ie, ceea ce va cauza inevitabil crahul ~i moartea a tot
ucideti iubirea cu temeri ~i regrete, atunci ~i starea mamel
ceea ce ne-am dorit ~i pentru care ne-am rugat.
, dumneavoastra se va mbunatti.
1\

~ ~ ~ ~ ~ ~ i

f
Am 0 senzatie de disconfort atunci cnd comunic la 1
Spuneam n rugaciunea mea: Doamne, ti cer iertare
serviciu cu 0 anumita subaIterna. Simt din partea ei 0
pentru ca mi-am iubit fiica mai muIt dect pe Tine: Dupa
anumita agresiune fata de mine. Pot s-o concediez?
aceasta flica mea nu mai voia sa triasca. De ce?

242 1
243

il
 - +~-
~~-ig.
~ ~....
-
===
"'"u .c:Qt-t I:: ~
U

il.ga
1"""

Nu poti cere iertare pentru ca iube~ti. Poti cere iertare

Am cercetat biocampul barbatului ~i la inceput n-am inteles
pentru suprimarea iubirii, iar cainta nu poate fi transformata
nimic. Din cauza comportamentului sau incorect puteau muri
intr-o nemultumire de sine. E necesar sa simti cat mai puternic
oameni n alte lumi, in deosebi un pericol mare il pa~tea pe
spiritul divin in tine ~i in altii, adica nu trebuie sa te dezici de
unul din ei. Problema parea de nerezolvat. Am inceput sa-I
tot ce e omenesc, ci trebuie in tot ce e omenesc sa iube~ti ~i sa
cercetez cu mai multa atentie. Nu ~tiu de ce barbatul se dezi-
vezi tot mai mult spiritul divin.
cea de iubirea acestor oameni, iar ei tindeau spre el. Fiind la
limita posibilitatilor am incercat inca putin timp sa stabilesc
'f>o ~ ~ despre ce fel de oameni era vorba. ~i deodata toate s-au
clarificat. Acestea erau sulletele viitorilor sai copii, dar nu
Cand eu ~i sotia ne punem inelele de casatorie, imediat Tacuti cu sotia lui. Am nteles totul.
ne ~i mbolnavim. Le scoatem - ~i ne facem bine. - Aveti sotie?
-Da"
Launtric sunte!i foarte ata~ati unul de celalalt iar omenescul - 0 iubiti?
pune tot mai mult in umbra spiritul divin. Atunci cand va -Da.
'1
puneti verighetele procesul dependen!ei de omenesc se ampIi- - Ave!i amanta"
fica brusc. ~i fiindca ne ata~am de omenesc, in primul rand, -Am.
prin agresiunea fata de iubire, trebuie sa va iertati reciproc ~i - 0 iubiti?
sa vii deziceti de supararile din trecut ~i mai ales de cele dia -Da.
perioadele cand vindecarea avea loc prin intermediul injosirii - Nu vreti sa aveti copii cu amanta?
rela!iilor ~i idealurilor. -- Nu vreau. \
Se pare, totu~i, ca va trebui sa aiba copii.

'f>o ~ ~
\

!
Mi se ntmpla lucruri aproape mistice, fel de fel de
'f>o ~ ~ i'

tampenii aiurite care n-au niei 0 explicatie. Simt ca toate 1

acestea sunt 0 avertizare,
ntmpla de fa pt?
Locuiesc la tara ~i am n gospodarie vaei ~i porei. Odata
nurnai ca nu nteleg ce se
le dadeam mncare poreilor ~i un purcelu~ se baga oa- 1r
recum obraznic naintea celorlalti. M-am suparat ~i I-am
lovit cu 0 jordie. Dupa asta purcelu~ul a nceput sa

244
245

~
 .- A E..:..:i:i. ~".
- +:::::: ~--
25 -
cc
"'"u <'f!"
~~~.

H9a
. ":..L~

.11

j'!
1
Il

boleasca ~i nu-i ajuta nimic: nici ngrijirea sporita, nici Pe Dumnezeu noi il pereepem prin iubire ~i con~tiinta ne
l i
f
brana suplimentara. Am mers la 0 baba-doftoroaie care
mpiedica in acest sens. lar daca noi nu putem sa indepartam
locuie~te la noi n saI. con~tiinta, s-o "inghe(am", atunci sau nu ne yom putea ruga, 1
Jlli
- - mi-a zis ea, - ~iatunci ~iva reveni.
Vinde purcelul, sau rugaciunea noastra va fi lipsita de sens. Daca dumneavoas- 1

- Pai cine-I cumpara, - i-am zis eu, - ca a ramas din el 1.

1
tra cascati inseamna ca nici con~tiinta nu s-a deconectat pna "
doar pietea ~i oasele.
la capat ~i se desIa~oara un blocaj intuitiv. i
-
1
la ~i vinde-I feciorului tau, pentru 0 rubla.
.1,
1
Deci, efectul unei rugaciuni este mai mic daca textul ei este
M-am ntors acasa ~i le-am povestit alor mei ce mi-a zis gndit mult timp. Cu ct sunt mai pu(ine cuvinte in rugaciune
Il

batrana, iar a doua zi, n prezenta rudelor, fiul meu mi-a

~i cu ct rugaciunea aduee mai mult a poezie, cu att mai bine.
nmanat solemn 0 rubla ~i eu i-am vandut porcul. ~i, de~i
n versuri gndul treee in sentiment. Aeela~i lucru trebuie sa se
dupa asta braneam animalele ca ~i mai nainte, purcelul
ntmple ~i la rugaciune.
acela a nceput sa se ntremeze foarte repede iar peste 0
lu na chiar i ntrecuse pe ceilalti n greutate ~i naltime.
Cum se explica aceasta?
'!Je ~ ~ ;- 1

Savan(ii spun ca electronul este concomitent ~i particulara,
~i unda. Orice obiect, avnd 0 fOl111aconcreta ~i 0 suprafa(a,
este amplasat in timp ~i in spatiu. De asemenea ~i orice emotie
este dispersata in spa(iu ~i timp. Cu ct 0 emotie este mai
.ff'
Ce ne stanjene~te cel mai muIt cnd ne rugam?
Agresiunea fa(a de iubire, incapacitatea de a-ti dizolva
propriul eu uman, de care trebuie sa ui(i atunci cnd te rogi lui

puteTIica cu att mai mult ea se prelunge~te din inertie in vii- Dumnezeu.

tor. Emo(ia dumneavoastra ucidea purcelul, el era receptiv ~i
depindea de dumneavoastra ca stpn. lar cnd I-a(i "vndut" '!Je ~ ~
el a ineetat sa mai depinda de energetica dumneavoastra. ~i de \
aeeea s-a ~i Iacut bine. Care pacienti sunt tratati cel mai greu?

Acei care in permanen( se tem ~i au dubii.

'!Je ~ ~ Acei care vor sa aiba garantii:
- ntr-adevar ma voi sim(i mai bine daca ma voi ruga?
De cate ori ma rog lui Dumnezeu ncep sa case. De ce? Persoanele a caror con~tiin(a e prea activata din cauza
func(iilor ~i a boga(iei.
246 l,
247

il ( ..,
 .-
~u
cu
t'r<:" ~"tg.
~;:::::

a:a-f-<..s::
~
~
u
-
=-=

H91i:"
~
,1
1

l,
.
il

Acei care au comis crime mpotriva iubirii. Unui am nrait "}<o i) ~

III
~i lipsit de orientare i va fi mai greu sa se nsanato~easca decat
unuia onest ~i bun. Mi-am dorit sa-I vad pe fiul meu mai bun, mai de~tept ~i
Il

mai frumos, ~i cu dit mai mult mi-am dorit acest lucru cu

1

atat mai nervos ~i mai rau devenea el.

Il,
"}<o i) ~
Ati trait cu gandul la idealuri, adica la viitor, ceea ce
Tatal meu a fost un om foarte bun ~i onest ~i n-a filcut nsea;"na ca ati fost n permanenta nemu!tumita de prezenl. Cu
[II

1 rau nimanui. S-a mbolnavit de cancer ~i peste putin timp cat mai putemic va ata~ati de idealuri n privinta fiului cu atat
1
s-a stins din viata: nu i-an ajutat nici un fel de mai repede acestea se vor destrama. .
Fiecare dintre noi 11poarta n sine pe Dumnezeu. Pe cat
1

medicamente. mi puteti explica de ce?

III suntem n stare sa vedem spiritul divin ~i sa ne nva!am sa.1
0 doamna mi-a ariitat la a consultatie poza unui sfnl. vedem ~i mai mult, pe att ntelegeam cat de frumos e copilu! r
1:

- A murit de cancer, ~ mi-a spus. - Exista a tendinta stra- nostru acum, n aceasta clipa ~i secunda, ~i cu cat mai multa
1

nie: mul!i dintre sfinti mor tocmai din cauza cancerului. iubire avem n noi, cu att mai frumos se face copilul nostru.
- De ce se ntampla a~a ceva? Frumuse!ea se na~te din iubire ~i nu din idealuri.
Ei nu ~tiau ca nu te poti gandi la tine insu!i cu umilire ~i
dispret. "}<o i) ~
lsus Hristos spunea:
-'- Eu sunt n Dumnezeu ~i Dumnezeu este in mine. nca din co pila rie fiica mea nu poate manca legume,
Adica in El spiritul divin era mai mult decat umanul ~i
f ructe , verdeturi
, - are 0 alergie foarte puternica. De unde i
ncetase de a mai depinde de ce e omenesc. Eu-I nostru suprem se trag toate acestea?
se regase~te n Dumnezeu ~i Dumnezeu se regase~te n fiecare
dintre noi. n doua vieti trecute ea a locuit n India ~i a fost vege-
Nemul!umirea superficiala fa!a de sine ~i fata de situa!ia n tari ana. Orientarea catre valorile spirituale a devenit pericu-
care te afli te ndeamna la ac!iune. Nemultumirea de sine, in loasa. Pentru a supravietui se dezvolta a orientare sporita catre .
straturile de profunzime, dispretul fata de sine ~i umilirea valori materiale, pamante~ti.
f
reprezinta a agresiune fatii de sine ~i umilirea reprezinta 0
~i cu cat parintii vor ridica retroactiv agresiunea fa!a de
agresiune fa!a de iubire ~i Dumnezeu, ~i ea trebuie stopata. iubire - atunci cand erau vindecati prin njosirea spiritualitatii t~.
249
tf"~
248 'q
i.
1(.
 ea
...;. ~
::OU et!"'

H9ll'

,.. --r-

- cu att contactul cu valorile spirituale va fi mai pulin Dupa starea launtrica a dumneavoastra ~i dupa atitudinea
periculos pentru feti\. pe care 0 au oamenii fala de dumneavoastra. Senzalia
. .ca
1 b- 1

spiritu\ divin este prezent n toate este un semn ca sc 1Im an e 1

'{)e ~ ~ bineracatoare au nceput.

Am visat un vis ciudat. Sa ncep cu nceputul. A veam un

'{)e ~ ~
sot dar ne-am des partit cand am allat ca ma n~ela. Nu

demuIt I-am vazut n vis: ara maini, Cara picioare, Lucrez asupra mea dar nu sunt nici un Celde schimbari.
schilod, pe jumatate orb, nentelegand nimic. Ma bucur n Cum pot determina cat am Jacut deja?
somn, plng de bucurie ~i-i spun :

- n sfii~it te-am gasit. Siava lui Dnmnezeu! i?i Nt1 trebuie sa deterll1inati. Lucrati n continuare.

deodata totul dis pare. Cum poate fi explicat acest vis?

'{)e ~ ~ .'
Aptitudinile sunt legate de zona minilor, destinul - de cea
a picioarelor, intelectul - de cea a felei, nlelegerea - de Su nt bolnav de epilepsie. nca din copilarie, de cand ma
con~tiinta. V -ali iubit so\Ol pentru aptitudini, spiritualitate,
tin (Ilinte, ma chinuiesc n permanenta starile de
adica treptat con~tiinla a nceput sa nsemne pentru dumnea- deprimare. Cand ncep sa ma rog simt n jurul men un
voastra mai mult dect iubirea. Vi s-a oferit 0 portita de sal-
cerc nchis. De ce?
vare - destabilizarea con~tiinlei prin infidelitatea sOtului. N-ali
.
acceptat oferta data ~i v-ali dezis de iubire ~i, judecnd dupa Deceplia este, n profunzill1e, 0 nemultumire fala de sine ~i
toate, ar fi trebuit sa murili sau, n cel mai bun caz, sa va
de soartii, adica e 0 perpetuaagresiune fata de iubire.Epilepsia
este ncetinita ~i e mai u~or sa
mbolnaviti. n somn con~tiinta
este rezultatul unei depresiuni de profunzime. Trebuie sa te
faci fala ncercarii de a pastra iubirea. Ali trecut cu bine de rogi lui Dumnezeu atunci cnd te-ai dezis de tot ce e omenesc.
aceasta ncercare - iata de ce aveli acum ~ansa de a supravielui de toate problemele, ell1otiile, temerile ~i decepli,ile.
~i a fi sanatoasa. Daca omenescul v-a acaparat destul de mult puteli ncepe
cu un antrenament mental. Puteli repeta:
'{)e ~ ~ -Totu-i creat de Dumnezeu ~i eu accept n suflet acest
lucru. Eu nu conduc pe nimeni ~i nimic, nu-mi fac emolii pen-
Cum se poate determina cat de eficient lucrezi asupra ta? Tru prezent, nu ma tem de viitor. Nu ma deranjeaz absolut
251
250
-- .=,
~u
1
d!:'
nimic. i iert pe to!i. n sufletul meu e bucurie, lumina ~i iu-
bire.
Pentru primul pas acest antrenament e destul de eficient.
'f>o ~ ~
SotuJ rn-a Jasat cu copii mici. Copiii au crescut ~i spun
ca au fost tipsiti de copilarie ~i ~i blameaza tatiil. Ce sa le
spun?
La copiii dumneavoastra dependen!a de amui iubit, de
idealuri ~i rela!ii a depa~it cu mult nivelul periculos. ~i ei pu-
teau fi salva!i prin njosirea rela!iilar ~i a idealurilor. Daca nu
ar fi fast lipsi!i de copilarie, Ii s-ar fi luat viala. Cand var n-
!elege aceste lucruri eu cred ca ei ~i var ierta tata!.
'f>o ~ ~
leri am auzit ca n Rusia a nceput 0 epideme de
tuberculoza, ntr-o forma noua, care nu raspunde la nici
un tratament. Pentru cercetari sunt necesare sume enorme
de bani, care lipsesc. Ce ar putea face n acest caz tiecare
din noi?
n planul energetic tuberculoza este consecin!a faptului ca
ne suparam pe noi n~ine ~i pe destin. Suntem nemultumiti de
tara n :are traim, suntem supara!i pe func!ionari ~i ~e lu.mea
dm JUr.ln prezent, n Rusia, are lac cea mai mare destabilizare
a con~tiin!ei. ludecand dupa toate acestea, s-ar putea ca rara
252
Cle:':',
0::::::145
Qf-<f-.E
~
~
u
-
:::=:0:::0=::
U9LZ
-l
acest lucru sa nu fie posibila ie~irea la un nou nivel de gandire.
Ca sa faci un pas decisiv nspre spiritul divin trebuie sa
t-
"cIatini" tot ce line de omenesc. Nu n zadar Moise ~i-a purtat
patruzeci de ani poporul sau prin pustiu. nca nu demult Rusia
se nchina saraciei. Principala divinitate a Rusiei erau planu-
rile, principiile ~i !elurile. Dar n-a ie~it nimic din toate acestea.
Rusia a bolit de socialism ~i s-a vindecat. Acum tara ncearca
sa se nchine boga!iei ~i divinitatea suprema este bunastarea
persona la. Ne vom nsanato~i dupa ce vom boli ~i de aceasta.
Pentru ca noi sa avem idei ~i bani nu trebuie sa depindem
launtric nici de unele, nici de celelalte. Cu cat mai repede var
avea lac schimbari bineracatoare n sufletele noastre, cu atat
mai repede Rusia va pune bazele unei societa!i n care banii nu
var ucide spiritualitatea, iar principiile ~i idealurile nu var fi "
cauza saraciei. ~i pe cat de mult nu vom sim!i launtric
legita!ile a ceea ce se ntampla cu Rusia, cu atat mai multe var
fi bolile incurabile ~iepidemiile.
'f>o ~ ~
Sunt ntrebat deseori: ,,~i ce sa fac, totu~i, daca nu-mi
trece supararea? Vreau sa iert uu om dar cnd mi
amintesc ce-a lacut - gata, nu mai pot, e mai presus de
puterile mele."
- DUlDneavoastra nu trebuie sa-I ierta(i. - i explic - cand
ve!i n(elege ca el nu e vinovat, dar absolut de lac, supararea va
va trece de la sine. Pe cat yeti vedea ~i sim!i voia Domnului n
toate, pe ata! de patrunzator yeti sim!i caracterul secundar ~i
253
.fi
 .-
QU
~
r'c.:.;~";;;;
d!!"
iJuzoriu al voin(ei umane. lar atunci va trebui sa depune(i tot
mai pu(ine eforturi pentru ca supararea sa plece din sufletul
dumneavoastra ~idin sufletele urma~ilor dumneavoastra. Ca sa
vezi ln toate voia Domnului trebuie sa fucrezi greu ~i mult
asupra ta. Daca am primit 0 prima substan(iala noi sesizam
destul de u~or voia Domnului ~i-i mul(umim. Cnd peste
cteva zile aceasta prima ne-a fost furata ne e mai greu sa
vedem aici tot voia Domnului. lar cnd Inca peste cteva zile
yeti fi batut, pentru nimic, la intrarea ln blocuf n care locui(i
s-ar putea sa nu vede(i deloc in aceasta voia Domnului. nsa-
ct de des ne straduim sa vedem spiritul divin n jur ~i,
respectiv, pastram launtric iubirea pentru tot ce ne nconjoara,
tot att de mult spiritul divin ncepe sa se desfa~oare n sufletul
nostru. Pe ct de mult spirit divin vedem n orice om ~i
pastram launtric iubirea pentru el, pe att noi ne apropiem de
spiritul divin ~i atunci n noi nu se destrama, ci se dezvolta
activ omenescul. Am putea gasi foarte multe exemple. 0 sa va
dau un exemplu, pe care-I cunoa~te(i cu to(ii.
nainte ma tot straduiam sa n(eleg de ce Noul Testament
e~te seris a~a?
Sunt patru Evanghelii ~i n fiecare este expusa propria
versiune asupra nal!iirii ~i mortii lui Hristos. Nu ar fi fost mai
simplu sa i se adune toate poruncile ~i nva(aturile ~i sa fie
urmate ntru totul? Mai apoi am In(eles ca deseori situa(iile ~i
interdependen(a dintre fenomene poarta 0 informa(ie ne care
noi nu 0 putem con~tientiza de la nceput, nsa pe care 0
receptam cu sim(urile noastre ~i incon~tient tragem anumite
conc/uzii. Sa ncercam sa analizam, din punctul de vedere al
logicii umane, comportamentul Inva(aceilor lui Isus Hristos ~i
254
----
~ ~ 1
a:lE-F-.E u -
-
~ =-=-==
==--:
U9LZ
-"..-
caracterul acestora. Daca ne yom ntreba care din apostoli este
cel fricos yom vedea ca acesta e Apostolul Petru. El de trei ori
s-a dezis cu nfrico~are de nva(atorul sau. Un amestec ciudat
de frica ~i curaj. Cnd Hristos mergea pe apa tocmai Petru a
fost cel care i-a mers n ntmpinare ~i tot Petru a pus la
ndoiala nva(atura lui Hristos ~i nu a crezut n El ~i atunci a
nceput sa se nece. Reiese ca necredin(a la Petru era mult mai
puternica dect credin(a; la~itatea era mult mai puternica dect
curajul. De ce, totu~i, Hristos i-a oferit acestuia, dintre to(i
discipolii sai, rolul principal?
Sa ne ntoarcem acum la luda. ludecnd dupa tot ce ~tim,
luda era cel mai principial ~i avea cea mai mare voin(a dintre
to(i Apostolii. Cu ct omul are mai multa voin(a, mai mult
intelect ~i spiritualitate, cu att mai dur el poate reaC\iona la "
orice nedreptate. lar comportamentullui Hristos nainte de a fi
rastignit a fost, din punct de vedere al logicii omene~ti, ilogic
~i incorect. El facea ceea ce-~i permiteau doar oamenij boga(i.
luda ~i zamislise n sufletul sau chipul nnui nva(ator
extraordinar de talentat, inteligent ~i dezinteresat. :;>idintr-o
d.lta acest ideal s-a destramat: luda nu a vrut sa mai slujeasca
celui care i-a tradat ~i i-a ntinat idealurile. To(i nva(aceii I
criticau pe Isus Hristos pentru un comportament inadecvat nsa
luda, omul cel mai puternic ~i mai volitiv, a dus aceasta critica
pna la capat. Trebuia oprita dezagregarea morala a nva(a-
torului, trebuia pastrat chipul sau luminos n fa(a celor care
credeau n El. lar pentru aceasta El trebuia sa fie omort. :;>icei
treizeci de arginli nu erau aici 0 banala dorinla de parvenire ci
exprimarea unei tendinle care exista n sufletul fiecaruia dintre
nol.
255
 QU ",.. ~ij~
i:C:!-E-.E
t:
u
-=
~-
II!!!!!!!!!
==

a91l
-
~r"~
,
1
Daca tot Ce e slant
e
_ .
e ca 1cat "m plcloare, atunci scuipi pe jucat festa, el s-a dezis de tat ce e uman.
splfltuaiitate
'" . -" . .
. ~I trale~tl cu valorlle materlale, cu bani adica Ce s-a ntmplat mai apai? luda a vazut cum s-a purtat
fapta lUI!ud'l '
reprezenta 0 dezlcere slmbolica de la spirituali-
" Hristas dupa ce a fast aresta!. luda era ncredinlat c atunci
tatea nca!cat- . ,. .
'1 ~I gaslrea unul nou punct de sprijin - banii ca cand amenescul din Isus Hristas va ncepe sa se destrame,
sens suprem. S " ..
e SlI1ucld,de oblcel, oamenll..,.mandrl. De ce ,msa lacul lui va fi luat de durere ~i chin, de ura ~i suparare. Cand
luda s-a decis ". . {
, sa'~1 puna capat zIielor? Sa se fi deziluzionat insa valul omenescului a nceput sa cada de pe Hristos atunci
atat de reped' e ~Ide bal1l? . Este ,msa imposibil sa te deziluzi-
. luda a vazut n lac de ura, depresie ~i teama, aceea~i iubire pe
onezl de bani 'Intr,un termen atat, de scurt. !nseamna
- ca a avut care 0 vazuse ~i nainte. Omenescul s-a destramat ~i luda a
altfel de moti ve. Care-s acestea?
vazut n sfr~it, divinu!. ~i atunci a nleles ca a tractat nu ceva
Sa-i comp'l - , -. data pe acqtl ..dOIApostoli, reprezen-
, ram II1ca0 amenesc, ci spiritul Divin ~i ca nu a mcut dreptate ci a calcat
tand fiecare cil te 0 tendm!ii.
.
. A~adar, omul principial, inteligent i n piciaare divinul din sufletul sau. Acest lucru I-a ~i mpins
~I cu multa Va'
. - . ,.
Inla a dat faiiment 10 vIala ~i s-a sinucis. Cel spre sinucidere. luda era asemenea unui munte care se prabu-
frIcos, la~, ~0V'. . ..
'Iltor a aJuns prInclpalul propovaduitor ~i purta- ~e~te, iar Petru era asemenea unui deal care se nalla. Hristas
tor al Ide
'" Il de . .
. cre~tll1lsm. Care este cauza celor ntamplate ~i ~tia ca avand 0 astfel de viziune asupra lumii luda este predes- ."
prIn ce se deos .,
. . e beau el atat de mult? Exista 0 diferenta..
Cand tinat sa tradeze ~i sa se dezica de iubire. luda era purtatorul
HrIstos ~I.a l1tre at mvatacell: .
. b ' -," "Cine sunt eu, ce ma conside- unei tendinle care-~i gase~te lac pana azi n sufletele noastre.
raIl VOl?." . toli ., .
<lpostoii au mceput sa-I raspunda ca i considera lata de ce Hristas i-a spus: "Mergi ~i nmptuie~te ce-ai gandit".
proroc, clarvaz' . ,
ator, etc. El vedeau 10 El doar ceea ce era
. .
.
omenesc ~I do <Ir Petru a vazut . - . Domnulul,. adica a
111El pe Flul
~i tatadatii Hristas a vazut ca fricasul, ~ovai!orul Petru, dar
care putea vedea divinul, va putea duce dupa sine ~i pe ceilalli.
s.mtlt. splrItul
" . ,
d' Ivm m spatele celor lume~ti. Pe cat sunt<m I1 !3r tat ce e amenesc n el va nflari ~i nu se va destrama ca la
stare sa vedem .. . . ,
l' , . sPmtu 1d Ivm 10 ait om, tot pe atta acest spirit Juda.
1

cre~te m 1101.". . .
, ,,1-atUI1CItot e omel1esc - slab ~I mra puteri - ApostaluJ Pavel, caruia i se spune cel de-al treisprezecelea
1
mcepe sa se l1t' -',
<lreasca ~I sa se dezvolte. apastal, ~i-a nceput calea de viala ca ~i Juda, mra a vedea
Tragedia lu' 1 1uda consta . -10 faptul ca acesta, simlindu-se
., divinul n alti aameni, urmand cu tot mai multa severitate
IIder lI1 compar'
. aIle cu ceIialll,
" se concentra tat mai mult asupra logica umana; apai s-a nseninat, a putut sa vada ~i sa atinga
"
aptltudmIiar il)t e 1ectu UI.. ~I splrItua
.. . - .. ~i amenescul punea
. ' 1 JItalll. spiritul divin din \umea nconjuratoare. ~i dupa asta a mers pe
tat mal mult t} .
-. Umb ra d Ivmu 1 d me. 1 A nceput sa traiasca
' " calea Apastolului Petru, nfrangand chingile can~tiinlei ~i
dupa laglca oll) e , .
neasca .' ~I sa- se mc 1line acesteia. ~i n Hristas simlind ca Dumnezeu este iubire.
vedea daar ce ~ra omenesc. ~I. cand
,
ceea ce era omenesc -a Noi citim n prezent Biblia, ne batem jac de Iuda ~i avem 0

256 257
 . ea co
C:>U
r:'
.
~":'::..:;;;6...J$"/:'~
aptitudine aroganta fa\ de acesta. E nevoie de cineva rau ca
L
r :J
noi sa ne sim!im buni. Dar ntr-un moment oarecare noi
ncetam de ce a mai sim!i Voia Divina n tot ce se ntmpla,
noi nu mai vedem divinul din fiecare om ~i devenim sclavi ai
omenescului ~i mergem spre distrugere ~i ucidere. Unul a
putut sa-~i suprime omenescul din el ~i i-a condus spre fericire
~i ispa~ire ~i pe ceilal!i. Altul n-a putut ~i-a sfr~it tragic. n
fiecare secunda noi sau ne dezicem de spiritul divin sau mer-
gem nspre el. Noi sau suprimam iubirea, sau 0 salvam ~i 0
pastram. ~i aici foarte multe depind de fiecare dintre noi.
'f)8 ~ ~ !
Surar de varice, am probleme de natura ginecologica,
mi amor1esc ~i ma dor minile din cauza aOuentei insu-
ficiente a sngelni. ndeosebi de rau ma simt n timpul
lumii pline.
Racirea membrelor e 0 problema ce line de gelozie, de
ta~area de rela!ii. Problemele ginecologice sunt rezultatul
agresiunii fa!a de barba!i n planul rela!iilor ~i al idealurilor.
Varicele vin din faptul ca sunte!i suparata pe sine, pe soarta, ca
nu vre!i sa trai!i atunci cnd omul iubit va provoaca neplaceri.
Cnd e luna plina are loc activarea subconjtientului iar
supararile care s-au adunat din vie!ile anterioare, gelozia ~i
lipsa dorin!ei de viala amplifica raul. n primul rnd, retrage\i
orice agresiune fa\a de iubire pe care a\i avut-o n viala
dumneavoastra. Retrage\i-va preten!iile fa\a de barba\i. Retra-
i\i n .gnd periodic situa!ii n care sa-; ierta\i pe cei care va
258
H911
.~
--L. .- ---
sunt dragi ~i tot ce va este drag. Din cnd n cnd sta\i singura.
-~
l Starea sanata\ii dumneavoastra se va mbunata\i n masura n
i care ve\i putea vedea spiritul divin n tot ce va este drag ~i va
yeti putea ndeparta de ceea ce este superficial.
Apropo, unei doamne cu acelea~i probleme i-am spus:
fit
- Imagina\i-va ca v-a parasit so\ul, v-a n~elat sau a murit
1 ~incerca\i sa va pastra\i iubirea n suflet.
Peste pu\in timp doamna mi-a spus uimita:
- Am ncercat sa fac ce m-a\i STatuit~i-au nceput sa-mi
"arda" minile ~i picioarele.
- E bine, i-am spus, - energia se restabile~te, venele se
,. largesc.
nsa pentru 0 restabilire complexa a sanata!ii e necesar sa .-
va convinge\i sufletul ca n raport cu sentimentul iubirii, omul
iubit este secundar.
'f)8 ~ ~
Copiii raspund pentru parinti, scrieti dumneavoastra.
Onde e aici dreptatea?
Cnd ma ocupam de cercetari ~i am vazut zeci ~i sute de
dovezi cum ca soarta, caracterul ~i sanatatea copiilor depinde
de parin\ii lor, nici prin cap nu mi-a trecut daca acest lucru este
drept sau nedrept. Exista date, ele pot fi generalizate ~i din ele
se poate extrage ceva util. Parin\ii ~i pot educa bine copilul ~i
atunci el va avea un caracter bun ~i un destin favorabil. Dar ei
i
l~
pot sa-i dea copi lului ni~te orientari valorice incorecte ~i aces-
i
"" tea i vor distruge sanatatea, caracterul ~i destinul. Copiii
259
1
 i::>u
~
depind ntr-o masura mare de parin!i. Pe noi nsa aceasta
1
dependen!a nu ne indigneaza.
Ait exemplu.
$oferul autoturismului, capitanul unei corabi i sau pilotul
unui avion s-au purtat incorect ~i din cauza aceasta au murit
1
mul!i oameni. Noi doar nu ne ntrebam: "Unde e dreptatea?"
1 Noi ~tim pur ~i simplu ca 0 astfel de dependen!ii este un fapt
dat ~i ca pentru a se ntampla cat mai pu!ine trageoii trebuie sa
le acordam cat mai mult timp ~i energie celor de care depinde
viala cuiva. Cercetarile mele demonstreaza ca nu numai copiii
depind de parin!i. Atitudinea incorecta fa!a de lume, transmisa
copiilor con~tient sau incon~tient, este chiar cauza unor boli
grave ~i incurabile. Nimanui cred ca nu i-a trecut prin cap ca
legea gravita!iei universale este incorecta. Noi 0 receptm ca
un fapt dat ~i cu cat mai bine 0 studiem cu att mai multe
perspective ni se deschid. lar legile, dupa care exista sufletul
nostru, noi de abia am nceput sa le cunoa~tem.
~ ~ ~ le ajuta unora, iar altora nu. Daca omul se roaga pentru a-i
- Dumneavoastra recomandati rugaciunea pentru a ne
schimba ~i a nvinge bolile. Nu considerati dumneavoastra
cr~tinismul, catolicismul, mahomedanismul mai competente
dect dumneavoastra n aceasta problema? $i daca e sa
ntrebati pe cineva cni sa te rogi, e mai bine sa ntrebi un
preot dect pe dnmneavoastra?
- Eu sunt savant ~i ma ocup de cercetarea ~i analizarea
faptelor. Pe baza acestor date eu va pot spune ca rugaciunea
260
C> F
~3"iiB-
C::U-f-..E
~ ~
~
u
----=
1
1 H9a
0 '-
ac!ioneaza mult mai benefic asupra omului ~idestinului sau decat
orice antrenament mental. Autosugestia ~i hipnoza sunt lucruri
despre care eu va vorbesc. Cu cat omul va reu~i nainte de
rugaciune sa renun!e la toate ~isa uite de toate problemele lui, cu
atat de putemic va fi efectul bineacator al rugaciunii. $i nca ce-
va. Daca omul nu a putut ierta pe cineva ~i regreta n permanen!
trecutul, atunci rugaciunea nu va avea nici un efec!.
"Dumnezeu este iubire" - se spune n Biblie. Cu cat mai
des am suprimat n viala sentimentul iubirii ~i am manifestat
agre-siune fa!a de el, blamand al!i oameni, evenimente curente
sau soarta, cu at( mai pu!ine sunt ~ansele de a ne purifica prin
rugaciune. $i daca nainte de rugaciune omul ~i aminte~te de
situa!iile esen!iale din viala sa ~i trece peste acestea pastrand
iubirea ~i retragand orice preten!ii, atunci 0 astfel de rugaciune .'
vindeca ~i sufletul, ~i corpul.
Mul!i oameni se roaga ~i totu~i se mbolnavesc ~i mor.
Unora rugaciunea le ajut, altora - nu. Exist ~i aici anumite
legit!i. Studierea lor ne pennite sa n!elegem de ce rugaciunea
~
cere lui Dumnezeu sanatate, bunastare sau alte bunuri atunci
aceasta rugaciune poate, n cele din urma, sa-i dauneze.
Cred ca multe din lucrurile pe care le-am aflat ~i le-am
n!eles au fost deja descoperite ~i spuse de al!i savan!i ~i
militan!i religio~i. Eu nu am nici timp ~i nici puteri ca sa aflu
ce s-a spus pana la mine ~i ce n-a fost spus. Eu trebuie sa ajut
concret un om. Acesta ~i revede viala, devine mai bun, ~i
retrage preten!iile, starea lui se mbunat!e~te, nsa boala nu
cedeaza definitiv. Omul se roaga, nsa nu au loc nici un fel de
schimbari de profunzime. Eu ncerc sa-I ajut ca el sa se
261 ;
( ~:,~
 +-~- ~
cu ....
~
CI E..: : 0..
~:::I01J=
~t-E-.J::::
P:
~
U
-
---='-"
~

.
""";::..L~,,,,-_..
H9Ll
l""

nvinga pe sine. i explic ca rugaciunea trebuie sa fie dezin-

teresata.
- Noi nu ne rugam pentru a primi mai multa fericire
omeneasca, ci dimpotriva - ne rugam pentru a ne dezice de
fericirea omeneasca, pentru a diminua dependen!a de ea ~i
pentru a sim!i ca exista 0 fericire mult mai intensa ~i de mai
lunga durata dect orice valori umane. Omul ncepe sa se
roage astfel ~i eu vad cum el ncepe sa nvinga boaJa. Probabil
1 i
ca nici el n-a reu~it sa citeasca toate car!ile sfinte ~i toate
tratatele ~tiin!ifice. De ce sa nu-l >uutcu ceea ce ~tiu?
Eu vad ca teama de viitor, frica de moarte ~i nencrederea
III n for!ele sale I mpiedica pe om sa se nsanato~easca.
ncetati sa nu mai aveti ncredere n dUlTIneavoastr,
i ~
sufletului, ~i corpului. Omul se calmeazii ~incepe sa lucreze asu-
pra sa cu succes. Dar ceva totu~i nu merge bine. Vad ca orien-
tarea spre valorile umane, con~tiin(aeste nca destul de mare.
- Dumnezeu e iubire, iar omul e con~tiin!a, - i explic, - 1 '
cu ct mai tare va ve!i ndeparta de con~tiin!a cu att mai 1;
1
multa iubire va veni n sufletul dumneavoastra. Acum e de
dorit sa gndi!i, sa cuteza!i ~i sa analiza!i ct mai pu!in posibi/.
Astfel are loc excitarea con~tiin!ei. Sentimentul puterii, al
ncrederii ~i siguran!ei este asigurat de iubire, nu de con~tiin!a.
lata de ce cnd va ruga!i lui Dumnezeu nu trebuie sa va gndi!i
la nimic. Fi!i cu totu! deschis ~i sincer. Trebuie sa va sim!i!i
slab ~i neaparat ca un nou-nascut. De obicei, nainte de a se ru-

ga oamenii ~i amintesc de toate problemele lor. Nu pOli merge

spun, - puterile va sunt determinate de dorin(a dumneavoastra.
Daca ave!i 0 dorin!a mare de a va schimba yeti nvinge boala.
i'f.
J, cu probleme la Dumnezeu. La Dumnezeu se merge cu iubire. ri
Nu va mai teme!i de viitor. Din cauza fricii, a regretelor ~i a ~i cnd te rogi lui Dumnezeu ncearca sa iu!i de tine. ~i ceea
nemul!umirii de sine pierde!i foarte multa energie. lar ea va e ce ve!i sim!; n acel moment poate fi mai bun dect orice
medicament. Pe masura ce avansez n cercetarile sufletului
necesara acum pentru a lucra asupra dumneavoastra. Nu va te- f
1;'
uman eu ma conving ca pe alocuri n-am avut dreptate, ceva
me!i de moarte. Dumneavoastra va identifica!i eu-I persona! cu
1 l'
nveli~ul fizic ~i din aceasta cauza va sperit att de mult deza- :'-
n-am n!eles, ~i ma straduiesc sa-mi revad ~i sa-mi corectez
gregarea posibiJa a corpului dumneavoastra. Eu-I care e legat gre~elile. Sper ca rezultatul de ansamblu d cercetarilor mele
,
de corpul dumneavoastra nu este unicu/. Eu-I dumneavoastra de viitor va fi pozitiv.
"
suprem, adevarat, se afla dincolo de limitele timpului. El este
ve~nic ~i se regase~te n Dumnezeu ~i n iubire. 'i><' ~ ~ il
lar ct prive~te eu-I dumneavoastra fizic daca va este sortit sa t
i
muriti yeti muri ~i nimeni nu va va"'salva: nici vracii, nici ! Ce ne facem cu bolile transmise prin intermediul
medicamentele. De aceea accepta!i-va cu anticipa!ie propriul de- ,,,
virusurilor?
ces. Trebuie sa va purifica!i sufletul indiferent daca yeti supra-
vie(ui sau ve!i muri. lar excesul launtric al emo!iilor dauneazii ~i Cu ct sunt mai bolnave caracterul ~i sufletul omului, cu
att mai puternice sunt blocajele constituite din boli fizice ~i
!
1
262
263

1
 +:::::

~u ~ "i.9- ~ -=
-
CClI-E-o:E (j
,.'

l~9a:

spirituale. Boala poate avea orice origine, inclusiv una

manent schimb de informa(ii. Corpora(iile industriale lucreaza
l, virotica. Am studiat energetica unor grupuri de oameni ~i a
1 conform acelora~i legi n toate (arile lumii ~i n plan economic
1
ntregii omeniri. Se vede ca periodic au loc amplificari sau
toata lumea e un ansamblu de rela(ii. De douazeci de ani
reduceri ale anumitor programe. Sa admitem ca are loc cre~-
existm ca 0 civiliza(ie unica. Comuniunea la nivel energetic
terea dependen(ei de rela(ii
- tema geloziei- deci are loc amplifica de cteva sute de ori posibilita(ile fiecaruia dintre
,
Il cre~terea fondului launtric agresiv al multor oameni. Oamenii
1 1
noi. 0 omenire unita este n a$teptarea unei explozii de noi
cu 0 orientare asemanatoare se pot mbolnavi de diferite boli
il, posibilita(i $i noi perspective - acestea su nt avantajele.
1 ( grave, precum reumatismul, poliartrita, probleme auditive
Sa vorbim acum despre dezavantaje.
, ~,a.m.d. $i cu ct mai repede vor fi stopate intensificarea
"1 Pentru fiecare grqeala, nu va suferi doar 0 parte din
depend~n(ei ~i agresiunea, cu att consecin(ele vor fi mai pu(in omenire, ci ntreaga omenire. Cel11lai probabil e ca daca vor
grave. ln diferite zone a avut loc activarea orientarii sporite
aparea noi boli ele vor cuprinde ntreaga omenire, indiferent
catre oricare dintre valorile umane soldata cu boli grave.
de eforturile 11ledicinii. $i pentn. gre$elile grave n viziunea
Fiecare popor, fiecare civiliza(ie era ca un om; cu un anumit
asupra IU11lii, 011lenirea ar putea plati nu cu 11l0artea unei
caracter, energetica, cu un anumit nivel al dependen(ei de .'
civiliza(ii aparte sau cu dispari(ia unui popor ci cu propria
valori umane. Unul se mbolnavea ~i murea, iar altul se dez-
moarte $i dispari(ie. Vorbim aCU11ldespre faptul ca to(i locui-
volta ~i lasa urma~i. E vorba de zeci ~i sute de oameni
torii devin 0 singura na(iune. $i posibilita(ile, ~i responsabi-
(popoare) $i fiecare avea 0 forma individuala de cunoa~tere a
lita(ile sunt enor11le. Nu suntem pregati(i nici pentru une le, niei
lumii. Gre~eala unuia nu costa viala altuia. n toata lumea, ca
pentru celelalte. $ i aceasta 1ipsa de pregatire ~i va spune
ntr-un organism unic, aveau loc periodic explozii ale
cuvntul $i n propor(ii din ce n ce mai mari. Mai departe;
dependen(ei de valori umane ~i atunci muLe civilizatii mureau
fiecare religie a pus bazele unei civHizatii mai mici, cafe aveau
dar supravie(uiau cele al caror poten(ial de dezvolta~e corecta
0 viziune $i mai redusa asupra lumii. nsa aceasta comasare a
era mai mare. Diferen(ele dintre popoare, state ~i civilizatii
amplifieat semnificativ dezvoltarea religiei respective, dar a ~i
(mpra~tierea n spa(iu), insularitatea lor le ncetineau ev~- agravat conflictul cu alt religie, cu alta civiliza(ie. Conflictul
lu(ia, dar le permiteau n general sa supravie(uiasca. n prezent
economic care a fost cauza multor razboaie e mult mai purin
putem vorbi despre ntreaga omenire ca despre 0 singura
pericuJos dect conflictul ideologic.
civiliza(ie nu numai fiindca s-au deschis frontierele ~i au loc
$i iata cum se prezinta situa(ia acum.
modificari genetice, nu numai din cauza dezvoltarii transpor- Faptul ca omenirea este mpar(it n eteva civiliza(ii reli-
tului ~i a turismului, ci din cauza radioului, televiziunii $i a
gioase poate face ca acest conflict sa duc a la pieirea tuturor. Pe
sistemului prin salelit, toate acestea reprezentnd un per-
de alta parte, tot ce e comun n planul subtil ~i n planul pur

264 265

1
Ii \ 8
 iSu .,
QE.t-~
O:::::Iv::::
1:Qf-<f-..c:
~
...:
u
---==
!. H91.l
~~~->
~
exterior- mbracaminte, moda, computere, obiecte de uz casnic l1
- poate fi la fel de periculos. aceasta ntregii omeniri n nvingerea viitoarelor epidemii, boli 1
$i razboaie.
l'!
Totul se ntampla nespus de repede iar omul nu s-a adaptat
nca la viteze $i posibilita!i foarte mari.
Cu cat va fi mai pu!in pregatit fiecare din noi pentru '><> ~ ~
volumul mult mai mare al posibilita!ilor umane in deceniul
apropiat ~i pentru 0 mai mare responsabilitate pentru aceste Toate ceasurile pe care le port la mana se opresc pentrn
l'
Il'1 vaJori, cu att mai puternic va fi ncetinit unirea omenirii: 0 nn anumit timp. Daca nn se opresc ceasurile atunci mi se
izolare la nivel economic este imposibila, deci ea va decurge rnp bratiirile.
mult mai activ la nivel spiritual. Ceea ce nseamna 0 ampli-
ficare a conflictelor religioase $i politice cu tendin!a crescanda M-a consultat 0 data un barbat tanar care mi-a povestit
l,:, de a se transforma n razboaie, ale caror consecin!e ni le putem u rmatoare 1e:
imagina cu u$urin!a. - Am in!eles din car!ile dumneavoastra ca starea launtrica
nseamna ca pentru a omului se rasfrange asupra lucrurilor care il nconjoara. ~i
supravie!uirea tuturor $i a fiecaruia din
noi trebuie sa fim pregati!i pentru ceea ce se va ntampla peste r
d~ca omul are un puternic program interior de autodistrugere
cateva decenii ~i ceea ce a nceput deja. atunci i se strica ~i i se autodistrug cu mult mai repede lucru-
Cand spre noi vine 0 mare cantitate de fericire omeneasca rile care i apar(in. n cazul meu procesul acesta s-a agravat.
bani, bunastare, aptitudini, mplinirea planurilor noastre $i -a Lucrurile mele au inceput sa se uzeze mult mai repede. Mi-am
speran!elor, noi - traim 0 senza!ie de bucurie $i euforie. Noi nu cumparat n Emiratele Arabe 0 ma~ina "Toyota" ~i am adus-o
$tim ca fericirea ucide mai repede decat nefericirea. Daca n n (ara. Ma~ina era noua, avea doar cteva luni. $i deodata
suflet cantitatea de iubire este mai mica decat fericirea care ne- ncepe sa se strice. Mecanicii se uita la ea ~i ma ntreaba:
a parvenit, dependen(a sporita de valori umane ne destrama "Ca!i
ani are?" ~i nu ma cred cand le spun ca ma~ina e noua.
sufletul $i ne ucide corpul foarte repede. Ideologia, viziunea Istoria pe care mi-a povestit-o acest barbat tanar nu este
asupra lumii $i caracterul omenirii, n prezent, nu permit, ju- una extraordinara. Astfel de cazuri sunt destul de frecvente. Cu
decand dupa toate, fiecarui om sa acumuleze n suflet acea cat programul de autodistrugere patrunde mai profund n noi
cantitate de iubire care i-ar permite sa nu depinda de cu atat mai repede se degradeaza corpul nostru ~i tot ce ne
bunastarea materiala de care va dispune omenirea n timpul nconjoara. Programul de autodistrugere este consecin!a pre-
apropiat. ~i cu cat fiecare dintre noi depune mai multe eforturi tentiilor foarte mari fa!a de lume. lar acestea, la randul lor,
pentru a-$i aduce n ordine sufletul sau, cu atat el ajuta prin sun~ rezuItatu1 dependen(ei sporite fa!a de valori umane.
Valorile umane sUnt alcatuite din materie, spa!iu $i timp. Fie-
266
267
 Su ... "e~"ii
0::::1
aH
out;:
f-o..c
~
u
- :=
II!!!III!
=====-

H91.l

"...-

care lucru din Univers poarta n sine cauza prim ara ~i este
mai mare volumul valorilor spirituale, cu att mai mare ~i mai
dependent de ea, lar noi to(i
- tot ce e viu ~i tot ce e fina e agresiunea.
nensufle(it - I purtm n noi pe Dumnezeu. Dar sunt ~i factori
Daca la amui limitat ~i ancorat n teluric agresiunea este
exteriori, cu a anumita cantitate de iubire, care determina spe-
direc(iollata mai mult spre exterior, spre planul fizic, iubirea
cificul unui lucru. Materia con(ine n sine a anumita cantitate
avnd mai pu(in de suferit, la omul spiritual agresiunea se
de iubire. n spa(iu e mai multa iubire. lar n timp e ~i mai
desf~oara nu numai n planul material, ci ~i la nivelurile
multa. Omul e limitat la parametrii corpului sau. Din acest
spa(ial ~itemporal. Unuia nu-i place cum se comporta vecinul,
motiv el se dezvolta mai activ n spa(iu ~i n timp. Cu ct
altuia nu-i place cum se comporta vecinul ~i cum gnde~te
parametrii valorilor sale spirituale sunt mai mari, cu att mai
aceasta, celui de-al treilea nu-i place cum se comporta vecinul,
mult spa(iu ~i timp se gasesc n structurile lui spirituale. nsa
cum gnde~te el ~i nu-i place ca aceasta exista pe lume.
orientarea esen(iala trebuie sa fie ntotdeauna cea ctre iubire,
Ceasurile pe care le purtam la mna merg ntr-un anumit
caci ea guverneaza ~i timpul. ~i spa(iul, ~i materia. Daca
regim temporal. ~i daca apare a mare dorin(a agresiva de a
aceasta orientare se atellueaza atullci se amplifica dependen(a
controla situa(ia nu numai n plan fizic - material sau spiritual
de nivelul exterior ~i ~i face apari(ia agresiullea fa(a de iubire. ri
Agresiunea noastra nu va patrunde catre Creator, nsa va
- spa(ial, ci ~i n cel temporal. atunci ceasul este perceput ca
un "vecin" independent care se comporta inadecvat, gnde~te 1

afecta straturile de suprafa(a ale iubirii. ~i fiindca iubirea ge- 1

incorect, care a aparut din gre~eala pe aceasta lume n care nici

nereaza timpul, spa(iul ~i materia, atunci agresiunea fa(a de
macar nu ~i-a gasit locul potrivit. Agresiunea fa(a de timp este
iubire este ~i a agresiune fa(a de toate celelalte, adica ncep sa 1

~i una mpotriva ceasurilor, iat<lde ce acestea se pot defecta.

se distruga lucrurile de care depindem ~i pentru care ne rugam.
0 astfel de agresiune vorbe~te despre rezerva interioara de
1

spiritualitate, despre dependen(a extr,m de puternica a

Sa revenim la autorul bile(elului.
nivelurilor nalte ale spiritului ~i despre volumul mare al
Daca ne orientam spre iubire mai mult dect spre orice
agresiunii de profunzime, care poate crea probleme ~i celui
altceva, atunci, fiindca iubirea trece dincolo de limitele spa-
care poarta ceasul ~i genera(iilor ulterioare. n orice caz,
(iului ~i ale timpului, noi ne sim(im launtric ca un tot unitar ~i
'1 observ la autorul bile(elului, n plan fin, mari neplaceri cu
il, nici nu putem fi nemul(umi(i de ceva sau de cineva. Daca ba-
1 proprii copii. Ceasurile nu numai ca se pot strica dar ~i pot
l' lan(a se nclina spre parametrii valorilor spirituale, noi
schimba ~i mersul.
ncepem sa resim(im eu-I nostru autentic deja nu ca iubire, ci
De obicei cnd sunt ncalcate legile supreme ceasurile se
ca pe un corp material care exista n spa(iu ~i in timp. ~i pentru
grabesc. n cazul unor schimburi pozitive mersul timpului se
a supravie(ui se declan~eaza mecanismul agresiunii. Cu ct e
Ii ncetine:;;teoarecum. ns ele ntarzie nu n permanent ci doar

268
269

\1
----- .r:-t-
::.u .. ~Hi"ii go
a:a-f-..c:
~.;::;::

""
u =
~-
=

r'''-.~~~~.r'~
1
- a9ll

!"""

la nceputul schimbarilor pozitive. Atunci cand te ndepartezi

Daca am testa lucrarile autorilor aminti!i aici am vedea ca
l', " brus~ d~ valoril~ umane are loc 0 ncetinire a timpului. n pri-
1 pe to!i i une~te 0 dependen!a sporita fa( de idealuri,
"'1
~a z,., cand am mceput sa lucrez asupra acestei car(i dictarea ~i spiritualitate, noble!e, tendin!a catre idealurile binelui, victoria
mreg,strarea materialului au du rat n jur de cinci ore. n acest
timp ceasul meu a ramas n urma cu trei ore ~i jumatate. A
binelui asupra raului. ~i n cele din urma i une~te 0 tot mai f
puternica orientare spre con~tiinta care devine pentru e~ scopul
Il,
doua zi mergea ca de obicei ~i nu ntarzia. Au mai fost multe
1'\
suprem. Dumnezeu este iubire, amui - con~tiin(. Intregul
situa!ii curioase ~i 0 sa va relatez una dintre ele.
"I
Il,1 Univers este 0 forma de con~tiin!a. Gandurile noastre sunt
l,
Mi-am cumparat un ceas de perete n biroul unde aveam
,1 alcatuite concomitent din con~tiin!a, timp ~i materie.
consulta!ii. Mai apoi am observat ca ceasul e defect, minutarul
" Con~tiil1!a e cea care mparte lumea I1dreapta ~i stal1ga,
mergea bine, nsa limba care indica ora statea pe loc. Am vrut
,,11
luminos ~i ntunecat, n sublim ~i abject. [ubirea adevarata nu
sa merg sa-I nlocuiesc cu ait ceas dar nu gaseam timp
l,
compara, nu face aprecieri ~i nu critica dintr-un simplu ~otiv:
n.clcum. Peste cateva zile am discutat cu un barbat care rn-a
l'
"1
sunat dupa 0 consulta!ie ~i mi-a spus cu uimire ca ceasul lui
ea se alla dincolo de limitele spa!iului ~i ale timpului. ln ea
"1
care c~sta 700$ merge ciudat. Acul care indica orele sta pe loc,
totul e uimitor: ~i sublimul, ~i abjectul, ~i binele, ~i raul.
l,
Agresiunea se declan~eaza cand apare posibilitatea de a com- "1
l" lar mll1utarul continua sa mearga de parca nimic nu s-ar fi
para ~i a aprecia situa!ia. Compara!ia e posibila atunci cand
ntamplat. Mi-am dat seama ca nu e vorba de ceas ci de starea
'1,'1
mea interioara. Am nceput sa cercetez planul subtil ~i peste
exista spa!iu ~i timp. lar daca omul vrea sa traiasca cu
idealurile noble!ei, ale purita!ii, vrea sa vada lumea doar prin
ceva tlJnp am descoperit cauza. Se vede ca la consultatii 0-
intermediul frumosului, atunci el traie~te nu prin iubire, ci prin
Il rientarea mea catre mbunata!irea condi!iei fizice a de~a~it
con~tiin(. Cu cat amui divinizeaza mai mult binele cu att mai
onentarea catre spiritul divin. S-a declan,.at 0 agresiune fata de
mult ura~te ~i dispre!uie~te raul. 0 femeie se ndragoste~te de
1
l, timp ~i ceasurile au reac!ionat atat de ciudat. Peste cateva' zile
ceasuJ meu ~i ceasul barbatului de care v-am vorbit ~i-au reve-
un barbat ~i ~i imagineaza chipul'ui doar n culori luminoase.
1
l' ~i cu cat ea este mai ncantata de spiritualitatea, noble!ea ~i
nit ~i merg rara nic; un fel de abateri.
1
frumuse!ea lui, cu atat mai multa trufie ~i dispre! simte fa!a de
alti, barbati n care ea vede abjectul ~i imperfec!iunea. Cu cat
1

~ ~ oI! ea este mai "

ncantata de valorile con~tiin!ei, cu att mai pu-
ternic acestea nlatura iubirea de sulletul ei.
S.N, care este atitudinea
dumneavoastra fata de La un moment dat are lac 0 schimbare neobservata.
Incrarile lui Rerih, BIavatskaia, Daniil Andreev (Tran- Valorile con~tiin!ei se situeaza pe primul loc, iar iubirea - pe
datirullumii"), Naumkin ("Kalaghia")?

270
271
 . ~ --
=-
+:::::
~
~ ~~.e. s:
"'"U ... ~!-!-.E
<1:
U
=
H9LZ
r"'C.:..;~~
-- "...

j
locul al doilea. Idealurile dreptatii, spiritualitatii, ale frumusetii
catre dezvoltarea a tot ce e uman ~i viu. Daca nsa n acest
~, puritatii devin mai importante dect iubirea ~i viata. C~I
impuls placerea fizica este esen\iala, atunci are loc 0 redirec\i-
mai mic neajuns observat la omul iubit este motiv de e~ervare
onare brusca n planul con~tiin\ei ~i nu al iubirii; deci, 0
~I nemultumire. lar agresiunea n permanenta cre~tere distruge atitudine eronata fa\a de sentimentele sexuale ne poate face
III' 111cele dll1 urma con~tiinta.
repede ~i pe neobservate sclavi ai umanului. ~i atunci iubirea
1 M-am gndit mult timp: care este, totu~i, sensul pacatului divina va fi nlaturata de cea umana, dimpreuna cu geloZla, 1
1
1
.
1 pnmar pe care-I purtam n noi de pe vremea lui Adam ~i Eva?
'1
frica, ura ~i dispre!ul caracteristice acesteia.
l'l'l,
N_uputeam ~e fel ntelege urmatoarea situatie: 0 femeie ~i un Sa vorbim mai clar: cnd omul nu avea 0 con~tiin\a
1
bar~at alergand dezbracati printr-o poiana au mncat ceva ~i- individuala, iubirea era pentru el mai importanta, umanul nu
Il
Il au II1ceput sa se ru~ineze iar dupa asta au ~i paciituit. Ce-i
punea n umbra divinu!. Cu ct omul se dezvolt mai mult cu
; I,i"Il d~e~t, gratie acestui pacat, noi toti traim pe acest pamnt att mai frumoase devin corpul, sulletul ~i spiritul lui, dar cu
pacatos ~I tot, suntem - nca din nascare - vinovati fata de
Il'1
atat mai mari sunt ~i ispitele de a se orienta catre valorile uma-
'III Dumnezeu. Nu demult nsa am receptionat aceasta pa~abo'la cu
ne supreme ca fiind cele esen\iale. nvingerea, n fiecare dintre
l,Ii
totul altfe!.
1;,1 noi, a pacatului primar este totodata ~i victoria asupra orienta- .'
1,1 Omul se alla n rai ~i era tara pacat pana a gustat din
rii sporite spre spa\iu, timp ~i materie, spre con~tiin\a ~i va-
,I I ' roadele cunoa~terii, roadele binelui ~i ale raului, adica omul a
Il' lori le umane supreme. Acest lucru e posibil doar cand tinzi
l, gustat din rodul con~tiintei. S-a constituit con~tiinta, s-a
mereu catre iubire ~i Dumnezeu. E necesar un efort constant
!I!'I revendicat iubirea, ~i n ea ~i-a gasit loc timpul, spatiul ~i pentru a pastra ~i a nmul\i iubirea.
: '1
matena. A aparut eu-I personal, individual, ~i eu-I acesta a Conform Bibliei, n istoria lumii noastre sunt doua pacate
1

,
,
,1 nceput sa compare, sa aprecieze ~i s., analizeze. A aparut
"

'1 esentiale. Primul e pacatul lui Adam ~i .1 Evei, iar al doilea -

rU~lI1ea ca 0 consecinta a aprecierii situatiei. Eu-I uman a
sau ~ai bine zis primul - e pacatul ngerului care s-a pre-
1 '1
nceput sa lucreze pentru sine. A aparut posibilitatea de a face
1 schimbat ulterior n diavol, adica acest pacat e ca al ntregului
l' un scop n sine dn cunoa~tere ~i con~tiinta. Umanul a ie~it din Univers. S-a pretacut n diavol cel mai inteligent ~i mai talen-
spmtul d,vll1. Acest fapt i-a permis 0 dezvoltare rapida dar I-a
tat dintre ngeri, deci cel care avea con~tiin\a mai dezvoltata
pus totodata n fata ispitei de a face din con~tiinta ~i nu din
dect a celorlal!i.
IUblfe scopul principal n viata. Purtam cu to!ii n noi cauza primara. La baza con~tiin!ei,
Sentimentul iubirii pe care-I simtim are ntotdeauna doua nsa, se afla iubirea. ~i att timp cat ngerul ~-a sim\it unitatea
straturi - cel divin ~i cel uman. Noi primim prin intermedul
cu Dumnezeu el a fost nger. Ulterior nsa con~tiin\a a decis sa
atractiei sexuale ~i a dorintei de procreare un impuls puternic se separe de iubire ~i ngerul s-a declarat Dumnezeu, adica ~i-a

272 273
,'1 &
-~;
III: >!--,""
.,1~-
 ;::
.- eu
~u ...
~;:::;:

~-iig.
a:a-f-o..c u~
-
--==
~
1 H9iZ
1
r.:.o~- -
r-.-.

t
numit cu numele de Dumnezeu eu-l sau secundar
- aptitu- Launtric l-ali admirat intotdeauna pentru spiritualitatea sa,
dinile ~i intelectul.
Copacul care-~i pierde radacinile la nceput se nnegre~te ~i l-ali tacot un ideal. Respectiv, nu ali mai putut accepta ceea ce
apoi se prabu~e~te. A~a ca diavolismul nu este 0 personalitate, nu mai corespundea idealurilor dumneavoastra. La dumnea-
voastra e exageratii agresiunea subcon~tienta. $i aceasta influ- 1
ci 0 tendinla ctre 0 evolulie gre~ita. Orict de mareala ar fi
enleaz ntr-o oarecare masura asupra sanatalii ~i destinului
omenirea ea va fi ntotdeauna secundara fala de iubire. 1
solului.
De obicei, cele mai mari realizari spirituale sunt legate de
Mai departe. Daca femeia iube~te n barbat la nceput
cunoa~terea religioasa a lumii. n budism, de exemplu, starea
spiritul divin ~i apoi omenescul din el, atunci aceasta iubire nu
lui Buddha nu este altceva dect nfrngerea dependenlei de
depinde de uman. Atunci cnd e vorba de iubire, pe dum-
toate forme le con~tiinlei. Acest lucru provoacii 0 senzalie de
neavoastra pulin va intereseaza daca e nobil solul dumnea-
umilire ~i fericire: aceasta este senzalia divinului n sufletul
l'l,' voastra sau e 0 lichea, e inteligent sau e tmpit, e frumos sau e
nostru. 0 atare senzalie simte fiecare din noi cand l iarta pe
l'II invalid. Daca nsa sOlia ~i iube~te sOlul fiindca acesta e bogat
1,1
cel care I-a trMat! 0 astfel de senzalie 0 simt femeile care-~i
ea se ata~eaza prin aceasta iubire de banii lui de zece ori mai
ilr 1
l, iubesc solul cu toate neajunsurile ~i calitalile lui. Cand iubim ...
puternic ~i sOlul ~i pierde sau banii, sau sanatatea, sau viafa.
1
lumea nconjuratoare n toate manifestarile ei atunci iubirea
Daca ea I iube~te pentru ca e un bun familist, atunci, daca el
noastra nceteaza de a mai depinde de lumea nconjuratoare ~i,
nu va chefui n stanga ~i-n dreapta se poate mbolnavi ~i muri.
I:! n cele din urma, ~i de con~tiinla. Cu cat suntem mai mult n
Daca ea il iube~te pentru ca el este capabil ~i inteligent el va
stare sa-I vedem pe Dumnezcu n toate, cu atat mai pregnant
trebui sa aiba parte de n~eliiciuni ~i insuccese sau va trebui
va fi spiritul divin in sufletul nostru.
l, sa-~i injoseasca aptitudinile. Daca femeia iube~te un barbat
~i atunci cand inmullim valorile "pirituale ~i intram in
pentru ca acesta e spiritual, nobil atur'ci el sau incepe sa se
contact cu planurile superioare nu trebuie sa uitiim nici pentru
poarte josnic, sau ncep sa nu-i mai mearga afacerile, sau el
0 clipa ca, sentimentul cald al iubirii pe care 0 purtiim in suflet
trebuie sa aiba 0 atitudine nedreapta ~i lipsita de noblele fala
va fi mai important dect cea mai mare ~i mai necesara
de ea, etc.
informalie.
Cu cat barbatul se orienteaza mai pulin spre spiritul divin
din sufletul sau: cu atat mai repede femeia ii va invinge
~ ~ ~ dependenfa de valorile umane ~i cu atat mai repede el va
pierde aceste valori, sau sanatatea, sau viafa. ~i inca: daca
S.N., dupa 0 trauma sotul meu a inceput sa sufere de femeia are un ata~ament de 100%, atunci la barbat el este de
epilepsie. Care e cauza? Sunt eu oare vinovata? 200%, deci procesul de dezagregare are loc mult mai repede.

274
275
t
?
~
 -+::::: ~
~u
...
~-t-
ClH ~:E
~
(] --==

U9LZ
"....

n cazul dat, ata~amentul fa!a de idealuri este de cteva ori Nu demult m-am ntlnit ntmplator cu un barbaI.
mai mare dect nivelul morta!. Se desTa~oara n permanenta un - ~ti!i, am citit toate cele patru caqi ale dumneavoastra,-
fond de nemul!umire fa!a de al!ii ~i fa!a de sine nsu~i. A~resi- mi-a spus el, - nsa e foarte greu sa ma schimb, nu-mi ajung
unea subcon~tienta s-a transformat ntr-un program de autodis- puterile.
truger~. Agresiunea interioara fa!a de sine i-a cauzat trauma. ~i - Dumneavoastrav-a!i ~i schimbatdeja, - i-am spus eu, -
fill1dca trauma nu a anihilat complet programul de autodistru- '. numai ca nca nu ~ti!i lucrul acesta! La dumneavoastra
gere, epilepsia a devenit 0 veriga ajutatoare n acest proces. dependenta de idealuri era de trei ori mai mare dect nive lui
Ce se poate face n acest caz? La nceput trebuie sa lucrati admis. lar acum sunte!i la limita. Avea!i 0 agresiune sub-
dumneavoastra: ndepartati-va de omenesc ~i sim!i!i spirit~1 . con~tienta de 210 unita!i. Nu trebuie sa va deda!i la acte de
d,vll1. Accepta!i njosirea omenescului ca 0 purificare a eu-lui eroism, ci lucra!i pu!in cte pu!in asupra sa, ncontinuu, ~i va
dumneavoastra suprem. lerta!i-i pe to!i cei prin care vi s-a dat ve!i schimba. Rezultatul va este garantat.
purificarea. Ace$ti oameni nu au nici 0 vina. Revin nsa la ntrebarea din bile!e!. Ca sa pute!i controla
lertati-va, n primul rnd, so!ul, retraind n gnd viata dusa toate suparari le trebuie sa ~ti!i a va ndeparta de toate formele
mpreuna. n!elege!i ca purtarea so!ului dumneavoastra' este 0 con~tiin!ei. Con~tiin!a reprezinta valorile noastre materiale ~; ,-
refiectare a starii dumneavoastra launtrice. Accepta!i ca pe 0 spirituale, ea reprezinta ~i controlul asupra situa!iei, analiza ~i
punficare falimentul idealurilor, tradarea, nedreptatea ~i aprecierea evenimentelor.
ncerca!, sa sim!i!i ca orice valori spirituale chiar ~i cele mai Un pacient mi-a povestit 0 istorie curioasa n care a fost
1';1

"
sfinte, sunt secundare n raport cu iubirea. nva!ati-va sa va antrenat. l ofensase un om. 5i nu-I putea ierta, oricte eforturi
iubi!i so!ul cu toate neajunsurile lui. Nu va nchi~ati n fata ar fi depus. Solu!ia i-a ven;t pe nea~teptate. Din lucrurile sale a
.
calita!ilor ~i atunci nu ve!i dispre!ui nici defectele.' ales pe cele care-; placeau cel mai mult ~i i le-a daruit celui
Cnd ve!i sim!i schimbari serioase n interiorul dum- care l-a ofensat. Dupa aceasta i-a trecut supararea. Daca v-a
neavoastra atunci ele vor fi urmate ~i de schimbari n sufietul ofensat s-au v-a jignit 0 persoana, sau vi s-a ntmplat 0 mare
so!ului. E de dorit ca el sa renun!e la toate supararile cauzate neplacere spune!i-va ca pentru sine:
de dumneavoastra ~i de el nsu~i. ~i daca viziunea dum- - Peste 0 luna voi aprecia situa!ia ~i voi decide cine are
l'
1
neavoastra incorecta asupra lumii nu s-a transmis copiilor ~i dreptate ~i cine e vinovat, dar acum spun doar un singur lucru:
nepo!J!or atunci schimbarile n bine vor veni destul de repede. "Ceea ce mi s-a ntmplat mi-a fost dat de la Dumnezeu, vino-
1

va!i nu exista. Daca s-a ntmplat nseamna ca exista 0 ra!iune

Mai repede sau mai ncet, nsa schimbarile au loc suprema ~i mie nu-mi ramne altceva de Tacut dect sa accept
ntotdeauna. cele ntmplate."

276 277
1
1
-- ....
~u
-::;.
1]
..
III:
Trebuie sa nva!m sa ntelegem ca logica umana este
1 valori umane. Cu ct femeia se simte launtric mai neaparata ~i
,,,,',
secundara.
1
Odata i-am spus unei doamne:
- ncercati macar 0 data pe saptamna sa va deziceti de
controlul asupra barbatului dumneavoastra.
0 astfel de fa! ca a doamnei careia i-am spus lucrurile de
mai sus poti vedea doar la un om care vede ca se prabu~qte
lumea. Cnd ~i-a mai revenit un pic am adaugat:
- $i mai ncercati 0 data pe saptamna sa va lasati dusa de
curent, sa nu va gndi(i la nimic ~i sa traiti doar prin emotii. $i
atunci so!ul dumneavoastra va fi mai sanatos.
$tim cu to!ii ca primii care au gustat din roadele cunoa~-
terii, ale binelui ~i raului, au fost Eva ~i Adam, adica, reie~ind
din acestea, femeia este mult mai pacatoasa dect barbatul. Ce
nseamn, totu~i, acest lucru? Aceasta nseamn ca prima cafe
a Iacut un pas n direc!ia valorilor umane a fost femeia ~i ca
rolul ei n nfrngerea valorilor umane ar trebui sa fie mai
important. Tendinta de a diviniza omul iubit e mai putemica la
femei dect la barba!i. $i atunci cnd omenescul la 0 femeie
ncepe a pune n umbra spiritul divin acela~i proces se
declan~eaza ~i la barbat.
lata de ce natura a Iacut-o pe femeie mai doroica de iubire
dect barbatul ~i omenescul din femeie a fost njosit mult mai
puteroic dect cel din barbat. $i cu ct erau mai fragile ~i mai
vulnerabile corpul femeii, starea ei materiala, politica ~i fami-
liala cu att mai tare tindea ea catre iubirea de Dumnezeu.
Pentru a na~te un copil femeia trebuie sa-i transmita un
impuls - tendinla catre Dumnezeu - ~i impulsul aeesta trebuie
sa fie de cteva ori mai mare dect tendinta spre alte posibile
f.
1~
278
1
~
i1>
~"iig.
~:==::::
,:Qf-f-o..c:
~
~
u
---
-
l~9'-l
l""
lipsita de putere, cu att mai u~or i va fi sa pastreze iubirea
atunci cnd este njosit omenescul din ca.
Fiecare barbat vede, n mod incon~tient, n fiecare femeie
propria marna. $i dependen!a lui este sporita. lat de ce. atunci
cnd ofensele ~i pretentiile se ridica deasupra IUblm aeest
lucru love~te nu numai n copii ci ~i n sotul ei.
Sa va mai prezint un exemplu.
Sotul femeii care mi-a vorbit despre viala ei a fost internat
cu douazeci de ani n urma ntr-o clinica de psihiatrie ~i a stat
acolo cteva luni. Femeia nu aveanici regrete, nici pretentii ~i
nici un fel de temeri. Ea il iubea ~i avea grija de el. Barbatul
s-a nsanato~it, a avut parte de suceese n viata ~i douazeci de
ani nu a prezentat nici 0 urma ca ar fi fost bolnav. $i dintr-o
,.
data boala a recidivat.
- Nu nteleg nicidecum cum s-a putut ntmpla una ca
asta? - spune cu uimire femeia dezolata.
- Sa ncercam sa clarif.cam situatia, - i-am propus eu. La
. dumneavoastra s-a amplificat brusc orientarea . catre
s otul
con~tiin!. lar dereglarea psihica a wnit c~ 0 frnare a mten: \
sificarii dependentei de va lorile spirituale. Insa cauza stm lUi
tine de schimbiirile din dumneavoastra. n ultima jumatate de \
~n vi s-au amplificat preten!iile de profunzime fata de sot ~ide \
alte persoane, n general, vi s-a marit brusc trufia ~i depe~-
denta fata de principii ~i idealuri. Ce evenimente au avut loc m
ultimul an n viata dumneavoastra?
Femeia a neeput sa-~i aminteasca ~i sa povesteasca ~i totul
a neeput sa se clarifiee. Ea dintotdeauna ii admira launtric
aptitudinile ~i spiritualitatea sotului. Nu avea nici un fel
279
 QU
..
~"tg.
-9-;::;::

aH--<E-..c
~
~
u
-
-=
H91;>;

1 -. r-
1.

pretentii fata de el, iar dependenta de aceste valori cre~tea

treptat. Femeia avuse tot timpul 0 slujba care nu-i placea, nu-i
-ln cunoa~terea 1umll.. barbatul genereaz efectul exterior, iar
. - femeia vrea sa-~i cheltuiasca
permitea sa-~i dezvaluie aptitudinile in toata amploarea lor. Cu fem~1a -. pe cel mtenor. Daca .
un an in urma a obtinut 0 slujba prestigioasa cu un salariu toata energla pe.ntru obtinerea efectului exterior ea devme
foarte bun. Iubirea divina a trecut pe neobservate pe planul al
-
sterila ~I smguratJca- sau 'barbatii
. din jurul ei se mbolnavesc,
.
doilea. lar pe primul plan au ie~it cariera, aptitudinile, intelec- pler d totul ~i mor.
.. . .
1aCa.ed ce femell lUb Irea de Dumnezeu ca valoare suprema,
-
tul spiritualitatea ~i con~tiinta. ~i dintr-o data a strMulgerat-o . ' .
un gnd: manl1lmla, pnceperea. de a ierta ~i a uita ofensele, capacltatea

- Sotul meu nu e chiar att de inteligent ~i spiritual cum de a astra iubirea cu once pret -'Il d au posibilitatea sa devina
.'" -'
credeam eu nainte. cu ad~varat fericita ~i sa-i faca ferici!i pe sotul ~I COpll1saI.
Nemultumirile ~i iritriJe erau dn ce n ce mai muJte, iar
prietenie, caldura ~i iubire erau tot mai pUtine. Rezultatul a ~ ~ ~
fost deplorabil:
- ntelegeti - ii spuneam eu, - omul iubit e un pretext S.N ., 0 ghicitoare mi-a spus despre cop ilul meu ca .poate
.
...
pentru a simti iubirea. ~i daca el a fost motivul iubirii atunci muri, ~i di cel mm pro babil va mun la varsta de dOlspre-
puteti sa va debarasati de tot ceea ce impiedica acest senti- . po ".?
zece am. Ce ate influenta, aceasta preZlcere.
ment. Att timp ct omenescul din dumneavoastra era injosit,
.. .
dumneavoastra va lasati ghidata de iubire. Ati primit insa ceva "1 1 dumneavoastra nu este ntr-adevar prea
:ltua:Iav:io~~~c~i~
mai multe posibilitati omene~ti ~i nu le-ati putut face fata. buna. Va starea dumneavoastra de pna ~a, citirea
. . .
ncercati sa invingeti importanta a ce',a Ce aveti deja. Daca nu -
cartdor me l'e lar apoi, starea COpIu 1 1Ul dumneavoastra m chpa
. . .
reu~iti, renuntati la slujba. Acel sentiment de iubire pe care-I de fata. - p'ana.- la citirea cartdor
. ata~amenu t 1 fata. de aptitudml
aveti pentru sOtul dumneavoastra era de do..ua ori mal mare deca't nI'velul critic. Ata~amentul fata
- iubire rara pretentii, temeri .
~i regrete pentru dumneavoastra, sOtul ~i unna~ii dumnea- de principlI ~I.' Ide alu~lt 1de mare. Nivelul trufiei era de
voastra este de 0 mie de ori mai important dect orice cariera 7-8 on mal mare d eca ::~~U~eadmiS. Concentrarea pe propriul
- . -
a dumneavoastra ~i orice realizare spirituaIa. De foarte multe eu uman era foarte 'ma Ita. Agresiunea subcon~tIenta fata . de
ori cariera, politica, puterea unui magnat financiar sau doar barbatl era d e 400 de unitati. Mai exista ~i un fond de nemu 1-
: - 0 1 cu un orgoliu exa-
descoperirea unui savant notoriu sun! doar expresia ~i reali- tumire fata, de
zarea unei cantitati mari de iubire din sulletul ~i realizarea unei gerat e l~me~:I~:~~I:~~~;el~un:~c de ceva. ~i acesta
cantitati mari de iubire din sulletul sotiei sale. nu e ste s::z~~:::u~:~etii
, actual~ ci ~i a doua vieti anterioare Ati
_
- 1 b rva . AureslUnea
'mcerca t sa v a schimbati , ~i rezultate e se 0 se 0>

280
281
 Su
..
~~1
--i--

p::Jf-<f-<.E
.0:;

~
G -
~-

.H9LC:
~.~
,-
subcon~tienta fat de barbati i de ,.
r
~ lumeamconjuratoareestede ca sunteli rara puteri, rara aparare ~i vulnerabila. Renun!ali la
'.,
120-15 0 d e umtatl. Tot!.' param e tr'"II s'au Imbunata!it. Insacon- . voin!a de a guvema lumea nconjuratoare ~i ncercali un
centra!ia depa~e~;e nc~ de 2-3 on tendm!a spre IUbire sentiment de bucurie. Nu regretali trecutul. Nu va faceli griji
'i Spr e
D umnezeu. ' pentru prezent. Nu va temeli de viitor. nvalali-va sa gndi\i 1
lata de ce schimbarile la copil decurg foarte lent. La el
1i
mai pUlin ~i sa sim\ili mai mult. ~i atunci cnd dorinlele dum-
dependen!a de mtelect ~i aptitudini este de 6. 8 . . neavoastra omene~ti vor dispare rugali-va pentru copii ~i
on malmare
dect nivel l":enculos, lar dependen!a de principii ~i idealuri nepo\i. Rugali-va ca fericirea suprema pentru ei sa fie
este de patr~ mare. Nivelul trufiei depa~e~tede20 de acumularea spiritului divin n sufJetul lor. Ca mai nti ~i nti
ori limita admn.m;1
./sa. n penoada matunzarii sexuale, de ladoi- sa vada ~i sa iubeasca n sine ~i n cei din jur spiritul divin ~i
sprezece la p3lsprezece ani la c Opl' , m planul fm
. au loeacele doar apoi pe toate celelalte. Rugali-va sa poata ierta n\elegnd
. '
evemmente c~re trebuie sa i se ntmp!e n viito;. La 0 astfel ca nu exista vinova\i n fala lui Dumnezeu. Tot ce este legat de
de dependenla puternica fata de tot C . are dezvoltarea intelectului ~i a aptitudinilor poate fi periculos
. . e e omenesc copdul
t' sa !ma piept incercarii chiar ~i n plan subtil. A~a pentru copil. lata de ce nu e voie sa certa\i copilul pentru note
~~,~n: ~:nse.
m r-a eva~ va, avea parte de probleme. Sa vedem acum ce proaste. Cunoa~terea lumii trebuie sa fie senzoriala, Cntul, ,.
se poate face m sltua!la creata. dansurile, muzica, desenul ~i artele plastice trebuie sa fie
forme le esenliale ale nvalamntului. Copilul ar trebui deo-
n primul rnd COpi U1 trebUle. tacot sa n!eleaga ca spiritul camdata sa se lipseasca de computer ~i televizor. Ede dorit ca
. .'
divi n e pnmar lar cel omenesc e secundar. Incerca!i
'
sa va
. hrana sa fie uniforma. Dulciurile amplifica gelozia, dar reduc
reeducati, y<i pe d umneavoastra n~iv" , . sa
a ~I pe copd. Trebme orgoliul, deci le puteli da dulciuri copiilor. E bine ca hainele sa
retraiti n gnd' '.
nce msucce" neplacerile din destin, fie simple, sa nu scoata cu nimic C)pilul n evidenla. notul,
trebui'e sa acce p~~~!~n;o
, O l .
"SIrI e ca pe 0 salva re a filU1Ut dum- traseele turistice, mersul pe jos timp de mai multe ore ~i
neavoastra renuntand1a cele mal'. mici . preten!ii fa!a de sine ~i munca fizica pe lnga casele de vacan\a asigura un fond
1,1
de ceilalti. Simti;" . .,
,i,: , .1 m mtenorul dumneavoastra pozitiv. Puteli lasa copilul singur ntr-o camera ca el sa stea
' ve~mcla, "nde-
l',
l' partati-va
. de t ot ce e omenesc y<,. ac cep a!1.,.mjos/rea
. acestuia acolo ~i sa se roage ~i sa se obi~nuiasca treptat cu acest lucru.
. . t
il sub oricefo,rma, ca 0 punficare a eu-lui suprem, Ru ai-v' Sunt foarte multe posibilitali de a salva un copil ~i de a-i
. , ,
g1 a
1 pentru IUblrea suprt ' mata " m sme ~'1 m a 1" mbunata\i destinul. Posibilitatea esenliala 0 reprezinta nsa
111.Ruga!i-va pentru
11 co p ilul d umneavoastra . ca acesta sa n -'
U ~I sa lveze, m pnmul A' schimbarile de profunzime n caracterul mamei ~i n viziunea
. . . .
rand' , man d na ~I prmcipiile sale'
1

CI lUb Irea
' pentru Dumnezeu ei asupra lumii. A~a ca, n primul rnd, dumneavoastra trebuie
din sufJetu 1sau". ~I sentlmentu! propriu-zis
' al i
u bt r Il.
' " ".
' 1magmall-va sa va schimba\i.

282 283

,.
--- '1""
!~
....
QU

~'~~.
1
, . ~
+:::::

~.e.
a:n-f-<.E
~
;s:
...:
u

H9Le
-=
-

,....-
1,
:1'
l ,1 1

;'
,,1
1
,1

~ ~ .q
'III sentimentele exterioare, pastrand iritarea n interior, ea ~i
,
l'I'
Il,,1,, poate ucide sotul Tara a banui macar. Daca barbatul va nceta
Sotului meu, dupa ce a fost
111:, eodifieat' mpotriva sa bea atunci programul de autodistrugere i poate provoca
l'i"II' ~Ieoolului, i-a seazut bruse potenta.
Exista vreo legatura diferite boh sau diminuarea functiilor diferitor organe.
"
"1;1 IDtre aeeste doua lueruri?
1 :1 lata de ce (rebuie sa lucreze mpreuna dar, n primul rand,
",'II'
,.1, femeia. Sa se ierte unul pe altul retraind n gand ntreaga viata.
'1,1
Natura 0 apara pe femeie pentru pastrarea ~i supravietuirea
. me mcorectii . Nu este necesar sa va amintiti cu minutiozitate fiecare detaliu.
1 neamulUI . lata de ce 0 atJlu .
l' . .
d' fata de lum
. e Se ras.
frange n'lai pu termc asupra copiilor ei decat asupra ei nsa~i.
- E mai bine sa retraie~ti n gand 0 singura situatie serioasa de-
cat sa-ti aminte~ti de 0 suta de situatii nerelevante. Schim-
Am observat deseon la soti aceea~i imagine a biocam
., . . . pu- bandu-va atitudinea fata de trecut va schimbati acum, n
fi or. Sotla are 0 a greslllne Incon~tlenta sporita fata d 1
. .' prezen!. Retraiti-va viata vazand n toate logica divina.
mconJuratoare ~i de barbati, iar sotul- 0 agreSiune's ~
Po:it~'7a:a Revedeti orice situatie din punctul de vedere al logicii divine
d e SlOe. '
~i nu al celei omene~ti. Imaginati-va ca ati murit azi dimineata.
ProgramuJ de autodistrugere la barbat est r .'
a Imentat la Mai trziu imaginati-v di ati ITIuritCLIcteva luni n uTllla!?i
ncep ut die
e nep acerile de la serviciu, apoi ~i de cele de r'
.
destmulUl. Mai tarziu el ncepe sa bea pentru a .
pe Ulla ca problemele dumneavoastra ~i corpul dumneavoastra sunt
mcetml pro- deja n trecu!. Luati-va ramas-bun de la tot ce va este drag ~i
gramul d e auto d'lstrugere sau i provoaca neplaceri sotiei
. . renuntati la toate. Amintiti-va cele mai mari nenorociri ~i
~ce~cand s-o echilibreze. sau face ~i una ~i alta concomit~nt' uitati-va la ele Tara nici.o emotie. Amintiti-va de cea mai
aca nu ar face aceste lucruri s-ar putea mb 1 - .'
. 0 naVI" ~l mUn neplacuta situa(ie din viata dumneavoastra ~i uitati-va la ea din
Dac'a fiel~ela este sincera ~i bun, pretentiile ei nu vor a'un ~
punctul de vedere al ve~niciei. Sau 5a admitem ca v-a jignit ~i
" stratunl:
;n de profunzime. ~i chiar daca nu le poate co;tro~ v-a njosit cineva. Retraiti aceasta situatie nlauntrul dumnea-
supraf~a ele sunt cu mult mai putin periculoase decat ~
.at voastra ~i aminti(i-va de sentimente le dumneavoastra. Acum
IDenor.. aca. ea tinde intuitiv ctre iubire ~i renunta la
. ncercati sa va imaginati aceea~i situatie din punctul de vedere
pretentu atuncl starea ei se echilibreaza' . se echili-
lar u 1tenor al parintilor dumneavoastra. Mai reveniti nca 0 data la situatia
breaza-' ~I starea sotului ei. Daca .1115a- ..
ea I~I "cosmetizeaz" respectiva din punctul de vedere al ofensatorului. Treceti prin
aceasta situatie imaginandu-va ca nca nu sunte(i nascuta ~i
1
Codificarea - metod de (ratament DI' - . conceputii. Apoi treceti aceea~i situatie imaginandu-va ca
0 ~slta ln general pentru
combaterea alcoolism ulul (d ar nu numal) M (
. '
Implantarea subcutanata a unei CI' s e 0 d a consUi .JO sunte(i un batran sau 0 batrana neajutorata. n cele din urma ar
aP u.e ce reaqi?neaza instantaneu,
producnd consumatorului de al COD Iverse reactll (great, etc.) trebui sa ave(i senzatia de iubire pentru orice, orice s-ar fi
ld
284
285
 .-
~U =
d!'
~~g.
-t-;;:::;:

lXI~fo-..<:::
;:
~
u
--=
!!!!!!!III!
====-

L,9Ll
r-'''-:~-,",~~
r-

intamplat. Ceea ce inseamna ca va ulta(i deja la situa(ia data

prin perspectiva divina. Nu poti fi bogat rara a rezerva launtrica de valori spirituale.
'1
lata, deci, ca pentru un am de afaceri pericolul principal il
'','1'1
I!
''
Trebuie sa intelege(i ca orice situatie din viata dum-
reprezinta nu ata~amentul fata de valorile materiale, ci ata~a-
l,IIl
1',1
neavoastra, buna sau rea, este un mijloc de a acumu;a iubire
,
1111"
,',1 pentru Dumnezeu ~i spiritul divin in sufletul dumneavoastra. mentul fala de valorile spirituale. Cand acesta consuma alcool,
" "1
(;'11 l' Nu impartiti lumea inconjuriitoare in rau ~i in bine. Aceste frecventeaza baia cu aburi, iese deseori in natura are lac a
'1 11
' 1 'il,/ incetinire a con~tiinlei. Dependenla de valorile spirituale se
,"1 notiuni sunt legate numai de corpul ~i con~tiinta noastra.
l" "
,/
Ce este binele? E ceva folositor pentru corpul ~i con~tiinta mic~oreaza ~i delinerea unor sume enorme nu mai este peri-
l,II
Il' 1''
l' noastra. Ce este raul? E ceva dauniitor, insa ceea ce a fo~t culoasa. Daca insa nu are lac destabilizarea con~tiinlei atunci
l,II"
',l'1 nociv ieri astazi poate fi util. Dincolo de limitele corpului dependenla de valorile spirituale se amplifica brusc. ~i atunci,
nostru ~i ale con~tiintei noastre nu exista bine ~i rau, exista pentru a supravielui, amui se arunca de la cele spirituale la
doar iubire. Atunci cand ne straduiam sa incadram lumea cele materiale. Scuipa pe tot ce e sfant ~i incepe sa aiba
ntreag n notiuniJede apucaturi de am marginit. El devine un materialist inrait ~i in
"bine" ~i "rau"noi ne asemuim unei cele din urma potenlialul spiritual i se diminueaza, ulterior
III celule canceroase care incearca sa impuna intregului organism,
Il
loglca "corpului" ei, programul ei individual. incepe sa piarda banii, adica lacomia ~i pragmatismul exagerat "
"l,
i' Nliunile de reprezinta, provizoriu, a masura de salvare. Iata de ce a avea
1',1, ,,~ine" ~i "rau"au existat ~i Vormai exista nca.Trebuie pur ~i
l,'
sllTIplusa ne dam seama cat de relative sunt ele. mulli bani ~i a nu bea, rara a-i dauna caracterului ~i destinului,
,l,
poate doar amui care crede launtric in Dumnezeu ~i care are a
1l'
1
Sa revenim la codificacea impotriva alcoolului.
Il
Lucrand asupra sa, schimbandu-ti atitudinea fata de lume rezerva mare de iubire ;i bunatate. Pentru ceilalli cred eu, e
cerandu-(i iertare pentru agresiun~a fata de iubire, pot ~ mai bine sa bea.
1
III
evitate consecin(ele nedorite ale codificarii. Drogurile, alcoolul ~i fumatul sunt forme ale destabilizarii
1
Nu demult mi s-a pus a intrebare curioasa: daca un am de con~tiinlei. lar neplacerile, nenorocirile ~i bolile sunt ~i ele
afaceri se lasa de baut, chiar rara a se codifica, el devine forme ale destabilizarii con~tiinlei. lata de ce alcoolul ~i liga- \
deseori, in mod patologic, lacom. 1 se modifica ~i caracteru! ~i rile sunt un factor antstres. I sratuiam pe unul din cunosculii
met:
\
nu inspre bine. Am fast rugat sa explic. ce se intampla. S-a !
dovedit ca banii multi sunt, in primul rand, nu valori materiale - Dependen(a ta fala de valorile umane e atat de mare
, nctntr-osituatie critica vei avea 0 izbucnire de ura ~i nu vei
ci spirituale. Pentru a detine a mare suma de bani trebuie sa ai
mari aptitudini, sa detii controlul asupra situatiei, sa guvernezi mai vrea sa traie~ti. Daca stresul e foarte puternic ~i situalia e
a situalie din viitor, adica sa ai a intuitie dezvoltata, etc. periculoasa urmeaza, in ordine, cateva proceduri. Intra in cada
de baie ~i da drumul pe rand la apa fierbinte ~i rece, Daca simli

286
287
 .n
~ -~
~.;::::;: ....
~
i2 ~ 0. t:
~" "'"u
d!" 1
aH"'~.

1
! U9'-l'
...;..

ca !i-a mai trecut - mergi la bucatarie. la un baton de salam, 0
bucata de paine ~i 0 sticla d@vin sau votca. Taie 0 felie sub!ire
de salam ~i una de paine. Bea ~i mananca ceva. Mai a~teapta
cateva minute. Daca sim!i ca !i se activeaza con~tiin!a reia din
nou procedura. Mai tarziu daca ai n casa un fotoliu balansoar
a~eaza-te n el ~i leagana"te pre! de 0 ora. Mi~carile ritmice, ca
de pendul, franeaza bine con~tiin!a. Nu n zadar copii mici
sunt legana!i. A~a poate fi nvins stresul prin franarea
con~tiin!ei. Daca nu ave!i un fotoliu balansoar va pute!i plimba
cteva ore.
n timpul stresului e important sa nu apreciezi situa!ia ~i sa
te straduie~ti sa ai emo!ii pozitive. nsa cea mai buna aparare
mpotriva stresului e sa ~ti!i ca stresul nu e ntamplator ~i ca
exista n aceasta 0 logica suprema.
Va voi comunica la nceput rezultatele diagnosticarii iar
mai apoi yom trage concluziile. Ata~amentul copilului fa!a de
principii ~i idealuri este de 900 de unita!i, adica depa~e~te de
noua ori nivelul periculos. Ata~amentul pentru idealuri este
dorin!a de a vedea lumea ntreaga luminoasa ~i curata, de a
vedea imaginea omului iubit, nu mai n culori luminoase
~.a.m.d. n conformitate cu principiile ~i visurile sale omul
ncearca sa-~i "modeleze" oamenii apropia!i ~i lumea nconju-
ratoare. Are loc 0 lupta permanenta ~i se declan~eaza 0 agre-
siune impotriva oamenilor apropiati ~i a intregii lumi. Lumea
ideala este moarta, ea nu mai evolueaza. Se dezvolta doar
lumea care iube~te. $i nu exista iubire Tara murdarie ~i
imperfec!iuni. Mama copilului are un fond permanent de ne-
r,
mul!umire fa!a de 50! ~i lumea nconjuratoare ~i 0 concentrare 1

Mijloacele pentru depa~irea situa!iilor dificile despre care foarte puternica pe idealuri ~i spiritualitate. Orientarea 1

am vorbit acum sunt destul de primitive ~i nu pot fi folosite de
multe ori. Cel mai bun mijloc de a nvinge stresul este acu-
mularea de spirit divin f suflet, este acea stare cand noi iubim
tot ce e omenesc, dar nu depindem de acesta. n acest plan
posibilita!ile de lucru sunt inepuimbile. $i e de dorit sa se
lucreze n aceasta direc!ie.
~ ~ ~ ~i agresiunea subcon~tienta fa!a de lumea nconjuratoare. S-a
Copilul are ~apte ani ~i este un piroman patologic: a dat
foc la apartament, continua sa ia chibrituri din casa, incen-
diaza tot ce poate ~i deseneaza incendii. Nu demult a fost
codificat. Cnd vede focul i vine sa vomite. Nue peri-
culoasa aceasta codificare pentru el?
copilului catre con~tiin!a e atat de mare ncat acesta cauta
intuitiv 0 forma de destabilizare. Apa curgatoare ~i focul sunt
percepute ca ni~te simb.,luri ale destabilizarii care ncetinesc
con~tiin(a iar dependen(a de ea scade. Agresiunea subcon-
~tienta a copilului fa!a de lumea Lconjuratoare este de 100 de
unita!i. Cu timpul nsa ar fi putut cre~te. Dupa codificare
ata~amentul fa!a de idealuri a scazut pana la zero. S-a miqorat
amplificat nsa brusc programul de autodistrugere. n bi~
ocampul copilului ~i-au Tacut apari!ia copiii, nepo!ii ~I
stranepo!ii cu ~anse mici de supravie!uire, adica agresiunea
fat de lume s-a ntors mpotriva autorului ei ~i aceasta
sci1imbare va crea anumite probleme n destinul copi lului ~i al
descenden!ilor sai.

!
289
288
--- .n
"'"u
4!:'
~
.,

~'ij&
oo~!-.E
:;:::

-~
.....
"~ =-=
a9Ll
-
~. .~ .- , "
III
ii,

l',il
'

',l'fi' lata de ce codificarea are indiscutabil avantajele, dar ~i n consecin!a, parin!ii trebuie sa parcurga in mod just toate
neajunsurile sale, Parin!ii baiatului nu au aceeptat destabi- neplacerile ~i umilin!ele, miqornd cadrul nemul!umirii de
'11 Il '
'11

"1
, lizarea principiilor, a idealurilor ~i a con~tiin!ei lor, aparnd n , sine mai ales pana la conceperea copilului ~i n timpul sarcinii.
l'l' "

1
suflet nu iubirea, ci valorile umane" La copil aceasta tendin( Mai exista un moment important.
1I ,', este de cteva ori mai mare. nsa cu ct mai mult ne rugam
l':IIi" Cel mai puternic contact cu urma~ii are loc la neeputul
,,1',11 pentru valorile umane, cu att mai mult cre~te n noi dorin!a de primaverii, adica de la mijlocul lui februarie pana la mijlocul
l'" a le demola ~i nimici. ~i aceasta este, orict de paradoxal pare. lui aprilie. n aceast perioada posibilitatea de a ne schimba pe
Il!'II'1
0 masura de protec!ie. Orice ncercare fOr(ata de a redresa noi n~ine ~i prin noi de a-i ajuta pe copii, nepo!i ~i stranepo!i
1IIIi'I"
situa!ia se soldeaza inevitabil cu consecin!e nocive. lata de ce este destul de mare. De la mijlocul lui noiembrie pana la
'I,!I',
1, 1
ambii parin!i, dar mai ales marna, trebuie sa inceapa schim- mij locul lui decembrie exista de asemenea aeeasta tendin!a.
'"

",1
,

,1 barile cu ea insa~i. Daca copilul i~i roade unghiile, iar dumneavoastra incerca!i
1!I'lil,II'
sa-I convinge!i ca eel mai important lucru in viala este
,,11,1'1 'f)e ~ ~ ob!inerea unei situa!ii bune, dezvoltarea aptitudinilor, de a
r
,111"1 deveni mai de~tep!i dect al!ii, prin aeeasta pute!i sa trau-
De ce copiii ~i rod deseori unghiile? matiza!i viala ~i sanatatea copilului. Este neeesar sa i se
Il,1''1'
Il
'i'1,
aminteasca mai des copilului ca toate aeestea sunt secundare ~i
,

,i,
1 ,

,
Minile sunt intr-o anumita rela!ie cu aptitudinile. Daca nu reprezinta lucrurile cele mai importante in viala. n masura
1
/
Il,l'j1
'" omul are un nivel inalt al aptitudinilor ~i i se amplifica brusc in care aptitudinile ~i s'Jceesul vor nceta sa constituie scopul
I,i' principal al vie!ii lui, in aceea~i masura i se va pennite sa
dependen!a de aeestea atunci ii pot fi traumatizate minile sau
1
,l,1"
ii pot fi afectate de 0 eczema ~.a.n\'.d. ob!ina mai mult.
Iii' ~.
III Apropo, a~a-zisa buza de iepure la copii este ~i ea 0
il,
consecin!a a blocajului dependen!ei exagerate fa!a de aptitu- 'f)e ~ ~
dini ~i intelect. Daca parin!ii au un nivel inalt al perfec!iunii ~i
al aptitudinilor ~i ei nu i-au putut line piept, atunci copiii M-am nase ut prematur, la 7 luni. De ce de pinde acest
primesc nu numai problemele legate de soarta ~i boli, dar ~i lucru ~i poate avea vreo influenta asupra soartei viitoare a
problemele legate de mini. Uneori, copilul ~i roade unghiile omulni?
- ceea ce constituie 0 incercare intuitiva de a se echilibra ,
miqornd ata~amentul de capacita!i, adica umilind minile ~i n viala, copi lui treee prin doua perioade importante.
aptitudinile in acela~i timp. Acestea sunt formarea n perioada sarcinii ~i maturizarea
1
290 291
,il

U
 .-
~u
-r'
~~a.
:::::::

O:H-f-.E
~
~

u
----
.a9LZ
'Ir"1 r ".~~.-" ,....
l'
sexuala. Na~terea prematura nseamna umilirea mandriei
. pre- ori, nsa acest lucru nu mai poate avea nici 0 nsemnatate.
'..
cum ~I a aptltudmdor ~I" a Idealurilor. Acest lucru permite ca n
u pot sa renunt la activitatea mea viitoare precum ~i la
decurs de 20-30 de ani de la na~tere sa mic~oreze nivelul d
'I~rcetare daca vad ca nu ma descurc sau daca simt ca am
1

dependenta fata de aptitudini, de intelect ~i de spiritualitat:

i :obosit ~i nu mai doresc sa ma ocup de acea problema. Dar
Na~terea prematura ~i prin cezariana, statura mica toate ,jJescoperirile mele referitoare la legitatile dezvoltarii corpului
acestea constituie cele mai indulg';nte forme care co~du
0 0 c , a. ,'ti spiritului nostru au existat pana la cercetarile mele ~i vor
-
ln f ranarea mandriei.
il' Astfel, daca apreciem urmarile na~terii premature, atunci
,. j:xista ~i dupa ele.
" Daca furnica dore~te sa renunte la muntele, pe care se
III,
ele, pe plan general, sunt pozitive. Copiii nascuti prematur ,
I,}I 1,'
,
catara, poate face acest lucru de cte ori dore~te, dar aceasta
,Il'', sunt deseon slabi ~i bolnavicio~i, iar aceasta nseamna aceea~i
III
nu schimba nimic. Pur ~i simplu, cercetarile mele nu sunt
il blocare a mandriei.
'i,II'1 comparate cu caracterul meu ~i conceptia mea despre lume.
',i
,i,' "
Datorita cercetarilor am dobndit un caracter mai blnd, am

'h'
l'!'
~ ~ ~ devenit mai nobil n ceea ce prive~te conceptia mea despre
"','i lume. Dintre toti pacientii pe care i-am vawt, eu am fost
il
Stimate domn, se vorbe~te ca dumneavoastra ati renun- probabil unul dintre cei mai rai. Pentru mine, n decursul vietii,
,'l"
tat deja la cercetarile ~i parerile dumneavoa~tra d' a existat un singur far calauzitor - sentimentul dragostei din
f,l:'
l,,; .
prIme 1e carti. Este adevarat?
ID
suftet. Toate celelalte au fost estompate ~i strivite. Mergnd
;:, nspre acest far, eu, din ateu am devenit credincios. Neavnd
Deseori sunt ntrebat daca se strecoara g re'eli ~anse de supravietuire ~i de a avea copii, am reu~it totu~i sa
,'1 . .
d lagnostIcarile ~i n prognozele mele.
. -m
depa~esc toate acestea.
Eu raspund ca se ntampla. n diagnosticare exista infor- lata de ce, daca eu voi renunta la ceva, acestea vor fi
matu eronate atunci cand eu ma framant ~i sunt nelini~tit. Daca ambitiile mari, supararea ~i ranchiuna. Sper ca voi putea
sunt deta~at ~i lini~tit, atunci informatiile curg cu exactitate. realiza acesl lucru.
Nlcl eu nu pot sajudec ntotdeaunajust ~i sa trag concluzii din
1
1
'~fo.rmatiile obi~nuite. lata de ce eu nu schimb textul n toate .f ~ ~ ~
cartlle mele pentru a putea vedea evolutia, precum ~i avan-
~
~area :nea destul de anevoioasa. Nu pot sa-mi reneg cartile, Fortele vitale au fost epuizate pana la capat, de~i
mtrucat este vorba despre cercetari obiective. Daca un savant a
medicii nu gasesc nimic. A disparut eu-I interior. Cum sa-I
descopent 0 anumita lege, el poate sa renunte la ea de 0 suta
redobandesc? Va implor, ajutati-ma!

292 293
 .-QU co

..
T-- +::::::
;2 ~ 2-
i:C1-1-.E
::
i:i:
-(
u
-
==-==

,uya:
I
T, I'
,',1
--,....-

IJI
l'
:'1" l
V-ati rugat prea mult pentru spiritualitate 1i idealuri, De
"
" ,Ii
1
'1

prea multe on atl criticat brbat. L ,

lecuite dupa sistemul dumneavoastr. Dar ei nu citesc
l'I!I 0 Imensa
' - agreslune ear!ile dumneavoastra ntrucat n ele se vorbe~te despre
su bcon~tlenta
'- a fost t ransm'sa - d e 'dumneavoastr copilului
'
rencarnare, ~i chiar ~i cuvantul "karma" i sperie. Poate
Toate acestea s-au transformat n copil ntr-un flux de
1,',
ca ar fi bine sa nlatura!i din drtile dumneavoastra aceste
autod:strugere, 0 parte din acest f)ux de autodistrugere se
'1,1 no!iuni pentru a ajuta mai mul!i oameni, ntrucat n toate
,'1 arunca asupra dumneavoastr cu sco p ,
'
"
1 ul de a supravietui' celelaIte probleme, cercetarile dumneavoastra corespund
"111 ,1
l'II ,, ' ,,

cop~'J u 1 Starea
"

1 ,
dumneavoastr este de fapt starea profund' a
1 pe deplin cu ortodoxia.
1 I"'', 1
,

Ir'll'lll COP '~Ulul dum~eavoastr care cu timpul se poate transforma n

11 1' b oa Ia traumatlsm .
'
~I moarte, Dumneavoastra ati trait cu eu-I Cnd am vizitat Israelul, mi s-a spus ca cercetarile mele
'11;1 1

uman, cu con~tllnta dumneavoastra, cu corpul dumneavoastra

1"11"
",'r,l
,
-
,
"'

-
~I m permanent ati nce rc a t sa- -mab U~I!Isentimentul iubirii din
"
corespund pe deplin cu Kabbala, Au venit la ntlnirea cu mine
musulmani care au terminat Facultatea de teologie din trile
i,' Il'':
suflet, lar pentru
"
a putea supravietui, copilul are nevoie de 0
Il,,1,1
'1 ' arabe, "Tot ceea ce a!i povestit despre mine ~i despre carac-
il 1]'" mare cant,tate de lU' b' Ife. p entru ca dumneavoastra sa titi
. terul meu corespunde adevrului - a spus musulmanul - ~i tot
l'II
''l'
l'III'j nnpmsa
" ctre ~
iubire trebuia sa se mlqoreze
'
eu-I dumnea-' ceea ce mi-ati aratat n general corespunde Coranului ~i r
l ''-,!"J '
voastra- uman, con~tiin!a dumneavoastr cor p
u l dumneavoas- religiei mele, Eu v multumesc foarte mult pentru acest lucru,
.
l /
'1 ,' ' , - Dumneavoastr
tra C eea ce v, se y<i -mt'amp 1a,
~

'
' l' ,
sunteti s- ntruct acum ~tiu cum sa lucrez asupra mea ~i cum sa ma
,"''il!i -
natoasa, - dar sufeql" pentru boala co p
, ilulu 1' d umneavoastr, ' Ati schimb" ,

1 '1' , 1
,
l l' avut 0 concep!le nesntoas despre lume ~i caracter ~i toat~
1":1" lat, deci, c Ir, ntlnirile cu mine vin musulmani ~i budi~ti,
il ,
acestea le-at,, tral1smls' cop ' l ului ' am p lificat iudei ~i catolici, ortodoqi ~i atei, Tuturor le spun acela~i lucru:
1 e de ca' teva on
A str.e,1 nu dumneavoastr trebuie' sa fiti salvat
'
','
-
dum neavoastra,Cum
CI C Opl 1Ul
" eu cred c veti
' '
'
- Fiecare obiect din Univers provine din cauza primar ~i
s faceti acest lucru, este legat de aceasta, Creatorul se gse~te n afara limitelor
-mtelegedaca veti citi cartile mele, '
spatiului, timpului ~i a materiei, Totodat, El este prezent ~i n
aceast lume, Con~tiinta const din spatiu, timp ~i materie, de
~ ~ ~ aceea nu se poate, prin intermediul con~tiintei, sa n!elegem
Creatoru!. Singura modalitate prin care putem s ntelegem
Mul!i credincio~i au pur ~i sim p lu nev Ole sa-. clteasca - Creatorul este iubirea,
- '1 ' ,
ca.~. e du~.neavoastr, ntrucat ace~tia au nereguli n fa- "t.
Toate marile adevaruri au fost descoperite ~i cunoscute prin
mll.e, COplII sunt bolnavi ~i numeroase I~ iubire, iar con~tiinta a introdus acestea n plan uman, Ortodoc~ii,
bol.' ar pu t ea fi1
catolicii, musulmanii, iudeii, ~i schimba adeseori religia ~i

294 295
......- .=,
~U

'"
~~

Q:lf ~~
::2 S.
E
.....
t:
~
u
-=
-
J lI.91.2'

l,
:,
r-
Il ,
I

l"
'ill
Il continua sa traiasca ~i sa nasca copii, Dar nici unul nu a
a murit n urma unei afectiuni la picioare. Sa fie oare
supravieluit negn,d iubirea; chiar daca a supravieluit, atunci au legate ntre ele aceste doua evenimente?
"'Ii
munt urma~ii lui. ln viala omului, religia joaca un roi important.
'd
!.II Numeroase tendinle religioase, se straduiesc, fiecare in felul ei Judecand dupa toate posibilitatile, s-ar parea ca da, Atunci
l'II sa cunoasca Creatorul ~isa se apropie de Acesta, '
'I!,' cand omul este nemultumit de soarta sa, il dor adeseori
,1 Cu ct exista mai multa iu~ire la baza unei religii, cu att
:'1",1
,ill\
picioarele. Atunci cand omul este gata ca pentru 0 soarta mai /
1:lt: mai mult aceasta ofera 0 imagine asupra moralei ~i eticii ~i buna sa,i faca rau unei alte persoane sau sa se dispretuiasca pe
"i'IIIII' conduce la dezvoltarea spirituala. Religiile mondiale actuale sine, daca prosperitatea se naruie, atunci toate acestea pot da ~i
11 11'
,
11'1
' 1l, 1 " au creat civilizalia existenta. Nascndu-se dintr-o singura rada- dureri, traume ale picioarelor ~i 0 dilatare varicoasa a venelor.
1)
,1 l,,
1' cina, religiile lumii au diferite trunchiuri ~i ramuri. n plan Initial la copil actiona un program de autodistrugere din cauza
':111',;.1 religios, intreaga lume este divizata in cteva parti, iar in plan idolatrizarii soartei, iar apoi, probabil ca sub influenta medica-
'1111'11

,'i' "11 informational, energetic ~i economic, !loi suntem deja cu totii

1IIIi'"
I acela~i popor, aceea~i nalie, aceea~i civilizalie. Dar da~a
mentelor sau ~i a altor cauze, starea lui sa se fi imbunatii(it, dar
1" ,1111 acest program a trecut asupra copiilor pe care urma sa-i aiba.
Il'
,1
parerile noastre vor fi indreptate asupra a ceea ce desparte 0 De ce este periculos acest transfer asupra altei persoane' Pe de r
1,.1'1
,l'II religie de alta, atunci rara doar ~i poate se va pune problema: 0 parte - ofera un repaus temporar, 0 aman are. $i daca omul se
. .1
1,1
Ilj':
l' "care religie ~i cafe papor este mai bun. "nseamn ca mai schimba, atunci acest rastimp poate fi folosit ca sa se sai veze
!
,'II,' devreme saumai trziu se va na~te dorinla distrugerii celei mai ~i pe sine ~i pe Llrma~ii sai. Pericolul consta in faptul ca atunci
rele religii ~i a celui mai rau popor. lar in conditiile mijloa-

1
cand raspundemnoi n~ine pentru gre~elile noastre, noi ne
celor tehnice contemporane, aceasta inseamna disparilia civili- schimbam in bine mai repede.
zatiei. Dar daca pentru concept'a noastra de via( ~i pentru caracterul
Daca Yom analiza ceea ce ne une~te, intelegnd ca in fata nostru incorect platesc copiii ~i nepotii, atunci cand yom incepe
lui Dumnezeu nu exjst nimic mai bun ~i nimic mai rau, ~ noi sa platim, deseori nu mai avem forta necesara. Adica 0
prin iubire noi suntem uniti, atunci Yom indrepta toate fortele amanare de durata in cazul unei conceptii incorecte de via( este
nspre salvarea omenirii ~i nu nspre nimicirea acesteia, ' vatamatoare ~i pentru urma~i ~i pentru noi. Animalele domestice
sunt ca ni~te copii. $i in cami de fata programul de autodistrugere
4p.o ~ .q ~.
i\.
.' aruncat asupra copiilor care urmeaza sa apara pe lume, s-a
l':
transferat asupra cinelui. Cand copilului ii va veni vremea sa
Pe copi/ul meu I-au durut un timp ndelungat picioa- aiba la randul sau copii, daca au un suflet intunecat, atunci pot sa
rele. Dupa un anumit timp durerea a disparut, dar cinele nu mai apara niciodat pe lume sau sa se nasca bolnavi,
,,1
,
1
,
296 297
1
'i,1

l,! (
 Su
Q - +:::::.:
E..:..: Q..
-<
15:
~......
-
===-=
..
g5~~.E ;5
=
LI9Ll
T'~ r..:;~~....- -- ,....

l1
,/1 Daca sufletele sunt mai luminoase, atunci nainte de
,II:, I
,l, l concepere ncepe procesul lor de purificare, ~i viitorul lor tata 'f)<o ~ ~ ,
'1
illl'll\ - al copiilor de astazi - poate avea din nou dureri la picioare,
,I
,,;
".'1 1"
fracturi ale picioarelor, inllama(ii, erizipel etc. Poate sa se. Eu I insult foarte tare pe fiul meu ~; ma supar pe el ,J
,1

:1
1l' realizeze ~i 0 alta varianta. Copiii au un sullet pur, ei se na sc ,. pentru faptul ca neaga familia, nvatatura, etc. Ce e de
, q~l;ilil
sanato~i, iar tatal lor Illi prezinta nici un fel de probleme. Dar flicut? Aceasta se ntampla de la sine, n ciuda striidaniilor
Il Y
"" '111
"l'II
ntruct mina aC(iunii ncetinite se alla n cmpul lor, mai mele de a-I iubi.
, ,i'
1,11 1
devreme sau mai trziu, va, exploda. $i daca acest lucru va
11,, 11
' ,
Il'1 1'
,
'
1

1" amenin(a copiii, atunci se va transfera mult mai puternic nspre Dumneavoastra ave(i 0 dependen(a interioara foarte mare
""",11
'1",1"1, tata. $i atunci, la c(iva ani dupa na~terea copiilor, tatal poate fata de toate va lori le. V-a(i manifestat agresivitatea fata de
1.1
,l,l' IU;l1ea nconjuratoare, fa(a de oameni, aptitudini ~I destin
1,II'i, sa-~i piarda picioarele sau sa aiba 0 afec(iune grava la picioare.
': Il lar acum nu voi mai intra n detalii, ntruct ele nu sunt favorabil ~i n planul principiilor ~i al idealurilor. Pentru ca fiul
1,'\',1
111, dumneavoastra sa supravietuiasca, este nevoit sa renun,te ~i la
necesare. Daca parin(ii ~i copilul se vor schimba ~i vor lucra
,"/,"1'
!il'I asupra propriilor lor persoane, aceste probleme pot fi ocolite, morala ~i la idealuri, precum ~i la destinul favorabd ~i la r
,1;1
" aptitudini. Nivelulmndriei la el nu este n~are. ~I se ase_al~ana
cu cel care este gata sa mpra~tie tO(1 ban~' ~I sa devma sarac
'f)<o ~ ~ numai pentru a pastra iubirea n suflel. ln cazu~ de fata, el
tinde sa atinga un nivel spiritual mai inalt, ignora,nd Complet
Daca prin sterilitate se blocheaza ceva, atunci ce se afla
',!I partea materl' ala' , lar la dumneavoastra nivelul mandne, este
I,'
n spatele na~terii unor gemeni, tripleti ~.a.m.d,? . .
,
,),: -'
foarte mare. ncerca(i sa eiti(i cu aten(le eartlle mele ~I sa
,1,1
. 1 lucrati mai ndelungat asupra propriei persoane. Atunel se va
Unul dintre componentele mndriei I constituie sentimen-
schl~ba ~i caracterul fiului dumneavoastra.
tul tau de unicitate ~i irepetabilitate. $i daca omul are ~anse
Il mici de a supravie(ui cnd se na~te singur, atunci cnd se nasc
1
1
gemeni, mndria le este nftnata ~i acest lucru le permite sa 'f)<o ~ ~
traiasea. Chiar ~i n uterul mamei, gemenii sunt obliga(i sa se
orienteze nu att asupra propriei persoane, ct asupra rela(iilor Domnule Lazarev, cum poate fi explicata urmatoarea
dintre ei. Concentrarea asupra aptitudinilor se transfera n
. ,'? La multi. dintre ce; care ncercau sa vina la pre-
SIt ua~le.
concentrarea asupra rela(iilor, mndria nlocuindu-se cu gelo- legerile dumneavoastrii apiireau urmatoarele o~sta~ole
zia. Aceasta este una din formele de armonizare naturala. (traumatisme ale picioarelor, accentuarea radlcuhtei,

298
299
--- .-::1"'1
~u
.--
..
ruperea tiilpilor de la pantofi, lovirea cotului, pierderea
tuturor cheilor de la tocuin!ii)?
La prelegeri, cantitatea de informa(ie este mare
accelerarea tuturor proceselor este mult mai puternica dect n
momentul lecturarii car!ilor. Are loc un proees insesizabil, dar
foarte intens asupra propriei persoane. Daca omul nu este
pregatit pentru un asemenea proces, atunci lui i dispare
dorin!a de a ajunge la prelegere. Daca n interiorul sau el este
pregatit, atunci acest proceS ncepe nainte de prelegere. Au
loc diferite neplaceri, iar omul, trecnd prin aeestea n mod
just, primqte in decursul a doua ore de expunere, posibilitatea
de a desa~ura 0 activitate mai intensa. Uneori eu, sau nu sunt
pregatit pentru a da informa!ii pure, sau nu am puterea sa
asigur oamenii din sala n timpul ~edin(ei, sau sala este practic
goala iar atunci fie se pierde dorin!a mea de a prezenta
expunerea fie se conecteaza mecanismul secundar de autoapa-
rare. Acum eu lucrez asupra temei legate de "personalitate".
Despre aceste cercetari doresc sa relatez mai amanuntit n
viitoarea mea carte. Iata,n timpul activita!ii cu sala au 'avut
loc lucruri stranii. De obieei eu prezint cercetarile mele ~i
informa!iile noi dupa 2-3 luni dupa ce le-am derulat ~i le-am
trecut prin filtrul meu. De aeeea, nu ma ntlnesc des cu
spectatorii. Acum am hotart sa fac 0 bucurie ascultatorilor
prezentnd informa(ii noi, de~i de fapt nu le-am verificat de~
1;1
plin pe propria-mi piele. Primele me le expuneri, pur ~i simplu
dm cunozltate, le-am nregistrat cu 0 videocamera pentru a
ana/iza gre~elile mele ~i pentru a line cont de par(ile pozitive.
Apoi, cuno~tin(ele mele' au nceput sa-mi ceara videocasetele
1 ,
il
1
300
1"':::::::
~OOt-r-..E
~"ii& ~u
=-=
-
-
ag/.Z
r-
,
afirmnd ca au 0 influen!a mult mai puternica dect car!ile. n
primul rnd, toate car(ile erau coneentrate ntr-o singura
conferin(a. n al doilea rnd, informa!ia de baza va parvme nu
~i
prin text, ci prin voce, mi~care. n al treilea rnd, interac!iunea r -
prin videocaseta este mai puternica dect prin carte. Este mal
u~or sa lucrezi asupra ta, este mai u~or sa te schimbi. Dupa
aceasta eu m-am straduit sa nregistrez pe videocasete toate
conferin(ele. n general, nregistrarea pe videocasete se adre-
seaza aeelora care doreau sa ajunga la consulta(ie. Dupa ee
vizionau casetele, mie m era mult mai lI~or sa explic I1 ce
consta esen(a problemelor omului ~i cum trebuie rezolvate. De
exemplu, n Saratov, operatorul a pornit videocamera, a fixat-o
pe cortina scenei, a trecut spre mine apoi a nceput sa ma
filmeze. Camera s-a op rit. ncercarile de a 0 reconecta nu au
'1
reu~it. A fixat camera pe cortina ~i a neercat sa 0 conecteze.
Camera a pornit. Ca sa nu mai apara aceea~i problema, el a
hotart sa nu 0 atinga, iar 0 ora ntreaga, pe ecran, s-a vazut
cortina ~i s-a F.Uzit numai glasul meu. Dupa 0 ora, el a n-
dreptat camera spre mine. Nu s-a mai ntmplat nimic, ~i
videocamera continua sa func(ioneze normal. Dar eu apaream
ntr-o imagine foarte mica. Atunci operatorul a decis sa ma
prezinte n prim plan. De ndata ee figura mea a ocupat tot
ecranul, videocamera s-a oprit din nou. A fost nevoit sa filme-
ze din nou cortina.
ntorcndu-ne la Sankt Peterburg s-a verificat video
camera; totul a fost n regula, ea func!iona irepro~abil. Dupa 0
saptmna, am (inut 0 conferin(a la Orcol. Eram con~tient ca
noua tema pe care 0 abordasem deja reu~isem sa 0 funda-
mentez. Pentru a ncheia aceast tema trebuia sa primesc 0
301
.....- .n
QU
..
.,.-.:; t:
[;J -;; g.
IE-oE-o...::
~
u
-=
~-
L~9a:
r '~

noua portie de neplaceri, de nenoraciri , de umilinte ., sa trec am consultat 0 persoana care suferea de cancer la gt. Acesta
prin ele n mod corect ~i sa ma deta~ez mai mult de valorile era un mare specialist n domeniul vindecarii prin regim,
umane pentru a ma ridica pe 0 noua treapta a cunoa~terii. Nu - Dumneavoastra aveti cancer ntruct ati hotart ca omul
am chef de expunere ~i anulez aceasta conferinta, Dar deja s-a se vindecii prin regim ~i spirtualitate, Dar pe om I vindeca de 1
Tacut reclama, organizatorii cheltuisera bani ~i am fost rugat sa fapt iubirea, Dieta ~i spiritualitatea contribuie doar la aceasta,
n-o anulez, ci sa 0 reprogramez, Eu am fost de acord, De data Am mai discutat 0 vreme, apoi el a plecat. Dupa aceasta a ,/
asta, la Oreol am luat cu mine doua camere video, de doua aparut ~i imbunatatirea starii lui de sanatate, Dupa 0 jumatate
tipuri diferite, M-am gndit ca nu se pot strica amndoua de an , omul a hotart sa le relateze americanilor des pre cartile
deodata, nainte de conferin!ii, 150 de persoane au dat napoi ~i cercetiirile mele. A avut loc 0 ntreaga conferinta, Totul a
biletele la casa, Uitndu-ma la sala destul de goala, eu am fost nregistrat pe casete video ~i audio, nsa nici aparatul
ncercat sa-mi adun gndurile. Apoi, dupa conferinta, citind video, nici cel audio nu au l1registrat nimic, a=?a curn am
biletele venite din sala, am observat ca une le dintre ele erau constatat ulterioL Poate ca informatia mea a fost destul de
pur ~i simplu j ignitoare, Un asemenea lucru,nu s-a mai ntm- seaca. Sau el a expus lucrurile din punctul lui de vedere,
plat niciodata pna acum. Sa trecem la videocamere, Prima, a dndu-i 0 interpretare informationala proprie, ceea ce putea fi ri
refuzat sa functioneze din start, Ea s-a stricat pur ~i simplu, periculos, dar in general, nu s-a inregistrat nimic, 1
De~i semnalul luminos era aprins, nu a nregistrat nimic, A n principiu eu ma bucur ca se intmpla asemenea lucruri.
doua videocamera a nregistrat limpede expunerea, Tara nici un Am foarte multe probleme dar dispun de foarte putina putere
cusur. Eu m-am uitat pe vizor ~i m-am gndit: pentru a putea controla informatiile pe care le primesc, Daca
- ::;i iata ca totu~i mi-am atins scopul ~i am reu~it sa aceste mecanisme straine de control functioneaza, nseamna ca
nregistrez, nu trebuie sa ne ngrijor,',m ca eu, prin informatia mea a~ pu-
Il!:,I Dupa aceea m-am ntors la Peterburg ~i am introdus caseta tea aduce prejudicii cititorilor.
1
n aparatul video, Imaginea era foarte clara, Eu cascam gura ~i
",II
!,'I:I
1111
dadeam din mini n mod convingatoL Sunetul insa nu se ..g;.. ~ ~
auzea. Videocamera nu s-a stricat, dar nu a inregistrat nici un
1111
sunet. Dupa aceasta, ea a fost folositii de nenumarate ori la
n a patra carte a dumneavoastra exista un episod n
nregistrarile obi~nuite, nsa niciodata nu s-a mai ntmplat a~a
care se vorbe~te despre 0 transfuzie de sange care vi s-a
ceva cu ea.
acut . Eu nu am putut sa citesc aceste randuri. n generaI,
Mi-am amintit ca a mai avut loc ceva asemanator cu
eu nu pot vedea sange ~i nici sa aud des pre rani. Din ce
informatiilemele. Cu un an ~ijumatate n urma, la New York, cauz?
1

302 303

1',1
l,
--
l'Il
.n-
~u

Fl:;.,::.:.i-'" -
df:O

'"" "..~
0

'"
~~
~"ii jj-
~(-of-<..c:
~
u
--
=-=

lt9a:
-,....
i .'1'

nainte, oamenij au considerat c'

,' ' 'i'' a sulletul omu/Ill. se gase~te
) ,
!
,

, n sange/e sau . n m od sub . .

con~tlent om U/ I~I. 1eaga- persollal i-
fost trezi!i de ni~te sunete ciudate, Femeia vorbea ntr-o limba
neculloscuta, allalldu-se Il contact efectlv cu cineva. A vorbit
"'l,
'
,
l
. de corp
tatea sa mai mu It de' sallge decat ' S' cr .
II1seam~a astfel cateva ore, Il a treia zi dupa acea Iloapte a nceputsa i se
II
.1 "
lljosirea tuturor fUllqiilor vitale ~i a tutu~ora~:~ra~ea
on or umane 111 llllegreasca parul ~i llcetul cu ncetul i s-a restabilit lltru totul
rl'/Ii
: Il!
acela<i v tim p . De aceea Prll1
'
.
san gerare s-au vll1decat multe b0 r1
'.111trecut ~I de aceea donarea de sail e vederea. Medicii au hotart sa cerceteze pelltru orice eventu-
.
. . . . geste folosltoare pentru alitate cum se comporta inflama!ia. Ea IlU se mai gasea pe
l'III' sanatate . N' ICI 111penoada clclului la fem .
1

el scurgerea de sallge creier, Illflama!ia callceroasa a disparut rara urma, Apoi, prin
":
'
"

1"
:
nu este lltam p lat oare. A cest lucru cOllti. . . .
era 0 IZbUCI11rea Iubirii radiografierea plltecelui s-a distills un copiI de cillci IUlli pe
''"l'
',
Il,1,
..
.
1,:,"

prin njosirea latu fil umalle. Daca femeia este foarte

'.1'
. . . mandra,- care dupa alte patru IUlli I-a adus cu bille pe lume.
atuncl menstruatii/, e pot sa Ispara.
' d
- Cu mlldria dumlleavoastra ~i cu ata~amentul fa!a de
1
"/"
l'i . .
",,1"
a femeie mi-a po t'
copilului sau. idealuri ~i spiritualitate practic IlU avea!i ~allse sa face!i un
'
1

,
Nivelul de sPiritualitat;e:r~ ;~:~~a ri~~::;rii.
,,1"'1 /
:' '"

A vea menstruatie 0 data e . ~I trufia IIllellsa. copi/. De aceea au nceput sa va pregateasca cu ajutorul unor
l, pail: ApOl a ramas totu~i lltr-ull fel
l,,!,
'
.
nsarcinata v<i I; ac e 1a~1 tlmp 1 s-a pus .
astfe! de metode sa pute!i na~tecopilul, i-am explicat eu. Ull
un d'lagllostlc - illlla-
1

Il!I '1
1

mare maligna a creierului . ell ru, a face O caracter putemic poate cOllduce la 0 imellsa trufie, dar el poate .-
i,il
.
IJ1treru pta sarc l' ,la . I s-a -C:::
P t p e ra,la,
t' tre bula
' ~i ajuta la depa~irea acelor obstacole pe care ait caracter IlU le-
,acut ~I'. 0 d .
,!r .la~llostlcare cu ultrasullete ar suporta, adica este 0 prghie care poate zdrobi omul, dar il
pentru a vedea Il ce 1una. de sarCll1a s Il" A
e a a. paratul nu a
indicat Ilimic, Tatul nu e'. . ~i poate ridica , daca omul va sim!i corect direqia.
sem ne le. fe~eia se - ~ti!i, ca dupa acest eveniment eu am nceput sa cred n
alla Il a treia IUlla de sarc~~~~'ia~:a p i~:~te
nu se alla 111pantece, Dumnezeu, - a spus ea, - ~i ntreaga mea viata s-a transformat.
dar sarcilla exista. nseal1na c'a nu tre ula efectuata operatia
. b
Treb' ilia sa. a~tepte. Au illternat-o Il clillica, unde a stat Eu traiesc acum numai cu glldul la Dumllezeu ~i vreau sa
.
1Ull/. MedlCII au mai supus-o nca 0 d . .
d'oua : nfiin!ez Ull celltru spiritua/.
ata dragllosticarii cu - Dar ata~amelltul fa!a de spiritualitate exista totu~i la
'1
ultrasullete . Fe'mela era d eJa .. 111a cillcia l' . . .
1

aparatul arta iara~i ea nu ex,.st W

u~la de sarema, Jar dumneavoastra - i-am comullicat eu cu amabilitate, ar fi de
a IlICI
" un cop" . D - 1 .
1

upa.o ulla de dorit sa lucra!i asupra propriei persoane.

~edere Il spital, femeia a al bit cu totul 1
1

ar apOI a II1ceput sa Dupa doua zile m-am convills de corectitudillea diagllos-

orbeasca . Med'"ICII au JJOtarat ca este pt'. ' .. .
1

'"
1
opera!ie pe creier. Au a~teptat sa vad::~
:rzlu .sa-I mal faca 0 ticului meu.
1 e se II1chele aceasta
,

. ..
tevatura . D upa. d ImellslUllIle pantecelui - Noi mergem totu~i pe cai diferite, - a spus cu triste!e ea.
. .
se 'II1C hela de'a a
c.II1cra
. 1ulla- de graviditate Deod C . ' Dumneavoastr ati venit n ora~ul nostru, oamenii viseaza
. a a, mtr-o noapte, veeiniiei " au 1
Ilumai sa va poata vedea, iar dumneavoastra petrece!i Ilop!ile

304
305 1
....- .~
QU

-
~
1"<:::::

~~;;. -~
tQf-~.E
;:
--
=-=

~.;,;~.-JI- l a91.Z

racnd be!ii ~i traboi. A~a ca fi!i bun, elibera!i apartamentul

pe care vi I-am pus la dispozi!ie. adnci ale caracterului dumneavoastra, nive lui mndriei ~i
Sper ca totu~i dependen(a ridicata de principii ~i idealuri s-a agresivita!ii fa!a de barba!i a fost imens ca ~i dorin!a de a
diminuat la ea. diviniza omul iubit care statea la baza acestuia. Daca
dumneavoastra a!i fi avut 0 concep!ie incorecta despre lume,
Sa ne ntoarcem la autorul ntrebarii. ntrucat dumneavoas- atunci nu a!i fi suportat purificarea care ar fi condus la
tra va orienta!i asupra eu-lui, asupra corpului superior, atunci accentuarea agresivita!ii, iar treaba ar fi putut sa se termine cu
fa!a de orice pericol la care este expus corpul ~i viala. 0 mbolnavire grava. De aceea, fie n-a!i fi dorit sa privi!i
dumneavoastra va comporta(i cu 0 frica exagerata. Cum put~ti
emisiunea, pur ~i simplu neconectand televizorul, fie nu a!i fi
sa va reveni!i, miqorand mandria dumneavoastra eu sper c~ putut privi chiar din primele minute. Dumneavoastra a!i
ve(i n!elege din car!ile mele. ob!inut purificarea prin nenorocire, suparare, boala ~i
traumatisme. ns, ntrucat ati ncepllt sa va manifestati coreet
. de lume, eu-I dumneavoastra superior s-a folosit de acest
fata
'!J>o ~ ~ moment pentru a scoate la suprafa!a "murdaria" ~i agresivi-
tatea, iar orientarea corecta v-a ajulat sa depa~i!i mai repede .'
Stimate Serghei Nicolaevici, dupa a doua sau a treia negativul pe care I-a!i purtal. Acum situa!ia este mult mai
emisiune a dumneavoastra sub titIul "Bumerang" eu am buna. Boala dumneavoastra actuala ml mai este legata de
...1'
1.'
fost !iutuita la pat, sim!ind dureri acute n tot corpul. Pur
~i sim plu alti fost !intuita la pat, nu am putut sa-mi mi~c
dumneavoastra, ci de viitorul copi/. Continua!i sa lucra!i
asupra propriei persoane, ruga!i-va pentru dumneavoastra,
nici mana. Timp de cinci zile ~i cinci nop!i uu am putut sa
pentru copii ~i nepo!i. Merita sa va uita!i la casetele cu
ma ridie .,i nici sa ma ntorc, ntrucat orice rni.,care mi
provoca dureri ngrozitoare. Ce mi s-a ntmplat? De fapt,
.
~. ultimele conferin!e ADJlo yeti gasi 0 informa!ie care nu este
j"
~ reflectata n carli. n primul rand, sa sim!i!i n sinea dum-
eu nu reac!ionam uici la Ciumak ~i nici la Ka~pirovski. neavoastra la nceput Divinitatea, iar apoi umanu/. n sotul
III
Acum rn-am mbolnavit gray, de~i ncerc sa lucrez asupra r
,},
Il [
dumneavoastra ncerca!i sa iubi!i la nceput Divinitatea, ~i abia
mea. Doresc sa am un copil (castorie tarzie, varsta de 37 apoi umanul, adica nchipui!i-va ca so!ul dumneavoastra a
aui). Cum sa ma pregatesc, cum sa ma purific? Spune!i-mi murit, v-a parasit, a plecat sau a devenit dintr-o data minunat,
ce sa fac, ajuta!i-ma va rog. ,
tanar, deosebit de spiritual ~i bun. Dupa aceea, imagina!i-va ca
so!ul se mbolnave~te ~i devine invalid. ncerca!i sa pastra!i
n momentul privirii emisiunii, dumneavoastra a!i avut 0 1
iubirea fa!a de Divinitatea dinlauntrullui, indiferent de cum nu
concep!ie justa despre lume ~i un caracter ural. n straturile
s-ar schimba latura sa umana. Atunci ~i umanul I yeti iubi rara

306
307
---- .~
QU
..
~
"1"=
~~ 8- ~
a:n-f-..c u
...
!:: ~
--

U91.Z
F"-.:.."".,-~ r-

frica, Tarasuparare ~i pretentii, Astfel purificarea va avea loc

mal repede ~i mai u~or.
- Eu primesc umilinta nu de la tine, ci de la Dumnezeu
care te-a trimis,
Daca simtiti nsa ca totu~i va supuneti umanului, atunci e
~ ~ ~ mai bine sa strigati, sa zgariati fata sotului dumneavoastra,
Cand femeia are n suflet multa dragoste ~i ea se concentreaza
- -
Cn cat ma s t ra d Ulesc
'
,
mal mnlt sa ma sn p nn so t,u 1UI, cu ,asupra acesteia, atunci intuitia lucreaza mai bine decat la
atat" mal. mnlt ncerc 0 presinne mai mare .i n
'
barbat ~i la orice situatie ea se uita cu mai multa ntelepciune,
.
v m 1' ln t.a. D e
-
ce.? "
n acest caz, sotul nu trebuie s-o umileasca, El dirijeaza
lucrurile marunte ~i i va ceda mereu sotiei n problemele
Trebuie sa va supuneti lui Dumnezeu ~i nu sotului, ntrucat !\
esentiale, Daca nsa n suflet exista iubire putina, atunci fie
Dumnezeu va conduce prin intermediul sotului, Cand va femeia va exercita presiune asupra sotului, fie el asupra ei,
~upunetl, sotului, va supuneti de fapt logicii umane, ceea ce Toate divergentele se rezolva prin iubire, Pentru aceasta este
IDseamna ca ncepeti sa depindeti de ea, Cu cat depindeti mai necesar sa tindem spre dragoste ~i sa ne orientam mai mult
, r
mult de logica umana, cu atM mai mult se na~te nla~ntrul spre sentimente, decat asupra unor prejudecati ~i principii
du~neavoastr agresivitatea. Dumneavoastr "ndesati" n Femeia trebuie sa se comporte n a~a fel ncat sa il apropie atat
adancul dumneavoastra agresivitatea, ncercand sa fiti bl' pe sot cat ~i pe ea de Dumnezeu, Pentru aceasta este nevoie sa
1 A . , an d a'
, ,
1 ID extenor
'(<i cu cat IDfa
t ' mal' a d ane'
'
agreslvltatea n intensifice dragostea atM n sufletul ei, cat ~i n sufletul
.
subcon~tlent, cu atM mai periculoasa este pentru sotul ,.). sotului, lata de ce, uneori, este mai folositor sa ii strice buna
dumneavoastra, Totodata , el este sili t sa, devma mal, agreslv
" ~- dispozitie sotului, sa nu fie de acord cu el, sa fie pus ntr-o
"
'-'
<.
pentru a supravietui, situatie nea~teptata ~i "rin aceasta sa se destabilizeze umanul,
\
Mama cedeaza adesea n fata capriciilor copilului sau ~i nu fiindu-i astfel sotului mai u~or sa simta dragostea din sufletul
se enerveaza n fata comportamentului stupid, ~i totu~i prin {'
',1
lui, Supunerea oarba fata de dorintele sotului I ancoreaza mai
'
l' 1
asta ea nu se supune lui, lata de ce este mai bine sa nu i te puternic de toate valorile, agresivitatea lui cre~te ~i se
supui sotului, ci sa-i cedezi. Nu este voie sa te simti mai presus denatureaza caracterul.
de sot, dar nu este voie totodata sa te simti mai prejos de el. n Nu demult, un tanar mi-a marturisit urmatoarele:
dragoste noi suntem egali ~i unici, Daca simtiti ca supunerea - M-am plimbat cu 0 fata timp de cateva luni, n cele din
d~mneavoastr trece n robie, nseamn c nu vedeti divi- urma am hotarat ferm sa ma despart de ea, lar acum ma simt
I1Itatea ascunsa dupa nveli~ul uman al sotului dumneavoastra, din nou atras de ea, nsa eu sunt ferm hotrat sa ma despart,
Putet' sa spuneti n gand: Cum sa procedez?

1 308 309
'II
l'
1
-- .n
QU

l" ;';-~~.-~
.1t""

'"'-
~ijg.
'f"<::::

i:C:E-<E-..c::
t:
~
u

H9/.Z
-
,.,-

- Cum ce sa faci? Ignora hotarrea. Daca vrei sa 0 vezi,

du-te la ea. Daca te atrage, du-te ~i nu mai acorda aten!ie la
nimic. Indiferent cum se comportii ea, orice !i-ar spune ~i orice
s-ar spune despre ea, Sa ai ncredere n senti mente le tale. Daca
n adncul tau nu dore~ti sa 0 vezi de~i principiile,
~i morala
impun ntlnirea, nu te duce la aceasta. Sa nu te ntlnqti din
. i,
',1
l' " mila sau din motive morale. Va fi mai rau ~i pentru tine ~i
pentru ea. Binen!eles, n rela!ii trebuie sa existe ~i moralitate
1
" ~i principii ~i logica, dar principala orientare trebuie sa se
ndrepte mereu spre sentimentul dragostei din suflet. Cu cat
1 '
1 1
amuI este mai sincer ~i mai binevoitor, cu att i va fi mai u~or
l' 1 sa faca alegerea corecta. Este bine sa cunoa~tem faptul ca
logica ~i con~tiin!a umana nu vor putea niciodata determina pe
1
Dar aici avem un ait caz. Eu vd sentimente reale. Mai mult
decat att, eu vad n cmpullor un copil comun.
Dumneavoastra ve!i avea cu ea un copil - i-am spus eu - ~i
se pare ca amndoi ave!i sentimente reale de iubire.
Dar dupa doua luni ei se despart, ea nu se culea cu el. Dupa
0 jumatate de an el vine iara~i la mine ~i mi spune ca ei nu s-
au mai vazut ~i este pu!in probabil sa se mai vada.
- Dar copi lui n campul nostru este comun? - ma ntreaba
el.
Eu ma uit n cmpul lui. Nu mai vad copi luI. Nu mai
n!eleg nimic.
- Probabil ca peste ctva timp va ve!i ntalni ~i ve!i avea

, l'
,1
deplin cum trebuie sa se comporte omul. Comportamentul a
',l"
1 doi oameni ndragosti!i este imprevizibil
,"
,1
~i determinat
logica divina care nu este accesibila con~tiin!ei.
lata un
l'
'II'
Il! ,
exemplu.
Se ntlne~te un tanar cu 0 fata. El se ndragoste~te de ea.
Ea, prin comportamen~ ~i sentimente cDntribuie la acest lucru.
ntre ei ncepe un joc al dragostei care dureaza 0 saptamana, 0
luna, doua, trei. Ea nu i cedeazii sexual. El mi s-a adresat mie
~i a ncercat sa afle ce se ntampla.
- Aceasta poate fi 0 ntamplare obi~nuita de vampirism,
atunci cand femeia stame~te n mod artificial pasiunea bar-
batului, dar nu se culea cu el. n acel moment el cheltuie~te n
favoarea ei energie, aptitudini ~i bani. $i cu ct depinde mai
mult de aceasta pasiune ~i de toate sentimentele umane, cu atat
este mai mult golit sufletullui de aceastii femeie.
310
un copil - am presupus eu.
El se uita la mine cu parere de rau, da din umeri ~i pleaca. .'
de
Eu, chinuindu-ma, ncerc sa n!eleg unde am gre~it. Dar nu
n!eleg nimic. $i astfel de cazuri au mai fost dar de fiecare data
nu am n!eles nimic. lIuminarea vine ncet ~i chinuitor. Se pare
ca genotipu! campului copilului, st!l!lctura spiritului ~i sufle-
tului se formeaza n timp de cteva vie!i. Se ntalne~te tanarul
cu 0 fata, nutresc sen imente puternice unul fa!a de celalalt ~i
n campul lor are loc conceperea spirituala a copilului. Se
desfii~oara un proces activ de formare a structuri i spirituale a
copilului. Dar tinerii nu se culea mpreuna. Ceva i mpiedica,
ceva nu permite acest lucru. Se pare ca daca ncep 0 viala
sexuala activa, caldura sufleteasca scade brusc. Astfel, struc-
tura n formare a copilului va fi lipsita de energie. Se franeaza
brusc dezvoltarea copilului. Natura face nsa totul pentru a
~
.'W- salva copilul ~i a continua procesul lui de dezvoltare. Poate
~
aparea alta situa!ie. Dupa primul contact sexual, nu se ~tie de
1
1
31l

.,.
1
 -.

~
~::::::
.n- f:: -==
cu iBi:i&
a::H-f- .E ~
u --
4!:"

.
j H9a
r"-~.,;...>!.......-
1
'
1,1 ! .---
1"
"
1
unde, apare 0 mbolnavire venerica, de~i pana atunci ambii
';lescentul ncepe de timpuriu viala sexuala sau, urmand
parteneri au fost pe deplin sanato~i. Aceasta ntamplare stupida
'.exemplul parintilor, se nfurie ~i nabu~a dragostea din suf1et,
poate sa-i desparta sau soarta i arunca n diferite ora~e. Daca
atunci acesta ~i deterioreaza soarta lui ~i a copiilor ce vor
judecam dupa logica umana, acest lucru I putem numi prostie,
urma. Dupa aceea, pentru aceasta poarta raspunderea att el
stupiditate sau tragedie.
cat ~i parintii. Unul din mijloacele cele mai bune de purificare
Aici avem nsa de a face cu 0 alta logica, logica salvarii ~i
a kannei I constituie educatia corect. Daca noi nu i educam
dezvoltarii copilului la nivelul cmpului. Astfel, timp de
n mod corect pe copiii no~tri, sau elevii no~tri, atunci purtam
cateva vie!i ei se ntalnesc, fac cuno~tin(, iar schema compor-
responsabilitatea ~i pentru acest lucru.
tamentului ~i rela!iilor lor este determinata de particularitatea
Cu cat tanarul ncepe mai tarziu viata sexuala, cu atat mai
formarii copilului n campul lor. ~i cu cat se vor supune mai
multe posibilitati exist sa aiba copii armonio~i, ~i 0 soarta
mult partenerii logicii iubirii, ~i nu vor avea preten!ii unul fa(
echilibrata.
de celai ait, cu atat mai echilibrat se va na~te copilul.
Sa ne nchipuim 0 situatie: omul, dupa 2-3 ani, trebuie sa
Dar daca parin!ii cedeaza n fa!a logicii umane, nabu~a
sufere schimbari imense n soarta. El poate beneficia de 0
iubirea sau daca cedeaza corpului omenesc ~i transforma .-
mbuntatire brusca a afacerilor, de multi bani, iar nainte de
iubirea n pasiune sexuala, campul genotip al copilului se
aceasta, ;rece prin pregatire ~i verificare prin neplaceri,
deformeaza ~i este rectificat pe parcursul a catorva vie!i prin
nenorociri ~i pierderi de bani.
bolile ~i nefericirile din viala viitorilor parin!i. Energia cea mai
Il' Fata de aceste ncercari, el trebuie sa se apropie cu 0
utila ~i nal!atoare se consuma pentru cele mai importante
ncar;atura acumulat de dragoste, b4natate ~i spiritualitate. ~i
strategii ale omului. Cu cat mai nal(toare ~i pozitive sunt
Il
deodata, din senin, ncepnd cu ziua de azi, omul dore~te sa fie
senti mente le pe care. le simte copilul n timpul maturizarii
1 n singuratate, dispa"e pofta, dispare atractia sexuala, dore~te
sexuale, cu atat mai mult aceasta energie subtila se va
sa traiasca n dragoste ~i sentimente naltatoare rara placeri
consuma pentru formarea soartei omului, a destinului ~i sana-
sexuale. Omul se sperie ~i i se adreseaza medicului. Deodat,
ta!ii viitorilor sai copii. Moralitatea, spiritualitatea, bunatatea,
se na~te ideea: "Dar daca am devenit impotent? Daca am
se nasc din dragoste omeneasca, iar aceasta la randul ei se
dobndit 0 boala necunoscuta?"
na~te din iubirea fa!a de Dumnezeu. Cu cat copilul n perioada
n loc sa se deta~eze de toate acestea ~i sa se ajute pe sine
maturizrii sexuale va nazui ctre Dumnezeu, cu ct se va afla
nsu~i, el, rara mila, consuma energie subtila, trecnd-o n plan
ntr-o stare de bunatate ~i dragoste, cu cat se vor ncerca
exterior, vizibil. Dupa 2-3 luni, totul revine la normal, iar acele
sentimente nal!atoare ~i de bunatate, cu atat mai favorabila va
ncercricafe vor avea loc peste dai ani, el nc nu le-a trecut.
fi soarta acestuia ~i a copiilor care vor urma. Dar daca ado-
Asta-i tot. Nu vor fi bani. Nu vor fi succese. Nu va fi sanatate.

312 313
--- .~
~u
d!"
c0:: +::::::
~..:..:
a:lE-~.E
a.
~
;;:
i3 ---
H9a
1 :1
'" --- ,...
j'jl'f
,
l :1
j
i
'1 Dar acum stereotipul obi~nuit le-a nvins. Logica umana ticalosul care ne-a tradat ncrederea. Dar ~i n exterior ne
,1
ilr
tnu~Ia. Totul este n deplina ordine. Iata de ce n relatiiledin- putem apara n mod diferi!.
ii tre ba~bat ~I femeie ~i n relatiile fata de sine, este necesar sa M-ajignit un om - am luat un cUlit~i I-am omoral. Este 0
a~c~lta~ dlvm~tatea din interiorul sufletului nostru. A fi pre- modalitate de a te apara. Sau I-am batut zdravan ca raspuns.
gat.tl sa acceptam sltuatla traumatizanta ~i de umilire dinlaun- Este de asemenea un mod de aparare. Sau i-am spus:
tr~ nu. nse~mna 0 supunere totala ~i oarba fata de exterior. - E~ti un ticalos, un nememic, pleava societatii, - ~i eu ma
Cate dlscutl! au existat n jurul celor spuse de Christos: "Dac a apar din nou.
l'-~ dat 0 palma peste un obraz, ntoarce-I ~i pe celalalt". Au Sau i spun:
eXlstat numeroase ncercari de a aplica aceasta porunca ad
- Ai ncercat sa ma jigne~ti, dar cu aceasta te njose~ti
hteram. Dar, trebuie sa nlelegem pur ~i simplu ca porunca lui doar pe tine.
Chnstos se refera nu la corpul nostru, ci la sufletul nost Sau ma apar ntr-un ait mod, spunandu-i:
Trebule pur ~i simplu sa nlelegem acest lucru. Daca cineva ;~~ - Probabil ai avut ultimele doua zile lipsite de sucees,
a J,lgnlt, te-a suparat, te-a tradat, nu te razbuna pe acel om, nu-I daca i ura~ti a~a pe to(i.
II
I un ~I nu te su para pe el, ntrucat acest lucru este dat de
'1III'
~umnezeu. Sa fii gata sa fii supus nca une; asemenea ncer-
Sau, dand din umeri, i spun:
"
- Dumnezeu sa te judece.
1'1 cano Omului pOli sa-i raspunzi, dar lui Dumnezeu nu. Daca Sau nu-i raspund nimic ~i ncep sa ma rog ~i n sinea mea i
Il Il
cmev.a ne atac ~i vrea sa ne jefuiasca sau sa ne omoare nai cer scuze pentru ca i-am stamit dorinla de a ma jigni, aceasta
! 1
tre~~le "sa ne aprm la exterior, dar nu avem voie s; ne fiind tot c modalitate de a te apara. Binen(eles, mult mai
'ii 1 aparam m launtrul nostru.
1 eficace. Aceasta ntrucat se schimba caracterul meu ~i dispare
1 ~ motivul de a-I jigni..cu cat ne schimbam mai putin aparandu-
ne, cu atat mai mult atragem atacul asupra noastra ~i cu atat
'>e ~ ~ " mai mare este agresivitatea care izbucne~te n sufletul.
nostru... Cu ce se poate sfr~i, eu cred ca cititorul n(elege.
Du~a sistemul dumneavoastra aceasta nseamna: sa-I Informa(ia noua trece printr-o situa(ie neplacuta, nea~tep-
.
IUbe~tI pe cel care te-a lovit ~ sa nu te aperi? tata. $i cu cat mai crunt ne aparam, cu atat mai mult scade
posibilitatea de a ne adapta la mediul nconjurator.
Dumnezeu este n toate y
. .
'i noi trebui e sa-- 1 lU.m
b
f Nu demult, 0 fata mi-a povestit 0 situatie nea~teptata care i
Dumnezeul.
.
toate
dm
.. pe
tOli: ~i din uciga~ul care a venit sa
~I dm
Je

s-a ntamplal. Ea a urcat cu liftul mpreuna cu un barbat care

ne curme viala ~i din hotul care a venit sa ne ia averea ~i din I-a oprit ntre etaje ~i a vrut sa 0 violeze. Ea a nceput sa se

314 315

1
,il
--- .rI
QU

-
~ +~
~~-tg.
1:Qf-f-..c:
~
u ~
=
;:;-- ==:-

H9a

""';';'N:~--
,....

roage, apoi, Tara suparare ~i Tara ura, a nceput sa vorbeasca cu

. ~ .' dumneavoastra. nchipui!i-va
asigurati pe deplm lenCIrea
el. Ei au stat de vorba, apoi au coborat la primul etaj. El a ie~it
..
-
mbatral1l!1ca
- - va .
. . Trece!1.. pnn
mbolnaviti iar apol. ca- mun!t.
din lift a Tacut un semn de ramas bun cu mana ~i a plecat. .
Astfel, noi trebuie sa ne aparam, dar apararea trebuie sa se t a viata. y<i elimina!i nu numal ceea ce pentru dumneavoastra
.. .
bazeze pe iubire ~i nu pe ura. Pe cat de mult vedem ~i sim!im ste nep 1acu- t <'y ) P retentllie
.'
dar ~I ceea ce Pentru.
d umnea-
. .
noi voin!a divina n tot ceea ce se petrece, pe at( de pu!in ne 'oastr este cel mal scump, -lI1,e t leuand
t>
ca 0 sa plerd etl toate
. ..
. . . .
sunt necesare ura ~i furia pentru apararea noastra. ceste lucruri mdlferent ce a!1 t:ace. Dar prin asta Slm!I!' nu
. .. . -
ica, parere de rau ~i tnste!e, CI 0 lUbire mal mare lata. d e
~

Dumnezeu.
':\>0 ~ ~
.
Nu demult a venit la mme un tanar. Nu era la prima
Stimate Serghei Nicolaevici, am 24 de ani ~i snfar de 0
puternica osteohondroza. TotuI scartaie n permanenta (n
. audien!a
- Totul se destrama,
. - familie
a spus e 1 lar m
situatia con-
.
special gatnl); pur ~i sim plu simt ca se rnpe ceva n mine.
duce la divort.. . .
ncerc sa mbunata(esc starea mea, dar nu ren~esc. Va sunt -
Am cercetat campul 1UI.' ~I am ramas ulUlt - SIt ua!la' era .-
recnnosctor ~i pentru car(ile dnmneavoastra. ele rn-au -.
-mgroz. itoare Printre altele, el a citit toate cartlle mele. A vazut -
ajntat foarte mult. nc 0 data mii de mul(nmiri. .
videocasetele ~i a fost la mme 1a au d'1ente . Ata~amentul fa!a de
. . . . ~ -d
Il idealuri , nchiderea viitoru 1UI erau de zece on mal. man la t.a e
l'I,'
Sa ncepem cu parametrii. Pana cand a!i Tacut cuno~tin!a cu -
nivelul pHiculos. Incercan e
- de a explica motive1e care au
1
cartile mele, a!i avut 0 dependen!a putemica fa!a de rela!ii (de . ..
l'i,1 . determmat aces'1 lucru nu au dat I1ICIun fe 1 de rezultate. Apoi
patru ori peste norn;al), fa!a de idealuri (de asemenea de 4-5 .
t " du p a- care rn-am UItat cum anume
1
'l' am examinat camp~ 1 SO.lel, . .
ori mai mult dect nivelul limita) ~i fa!a de dorinta de a va
. ruga pentru omul iubit. Acum, dependen!a aceasta a scazut de se sc h'lm bau n ultimul timp structurile de camp a 1e 1UI ~I a 1e
.. .
sO!lel~l -mcet ncet s-a conturat tablou 1genera.1
,'i,'
cateva ori, dar dorin(a de a va ruga pentru omul iubit s-a '. .
- Sunteti prea bme educat - I-am. sp us eu lui. Va este frica
pastrat totu~i, adica n ciuda schimbarilor substan!iale, deo- ~
sa 0 supara!1
-'
' - ". -
p.e sotie cu cea mal ml.'ca Pro blema 'II m
1

camdata nu au avut loc schimbari cardinale ~i profunde. .

i,'
1
interiorul dumneavoastra va ruga\! pentru ea.. Acest lucru nsa
1 1 [n interiorul dumneavoastra, nca mai considera!i ca
1;
!' ntare~te dependen!a dumneavoas t ra fata. de ea lar nu de mu it
valorile omene~ti, sunt fericirea ~i !dul suprem. Imagina!i-va .
tim structura karmic a vletll antenoare a ~otiei a ie~it la
1
y
'I ca cele mai [uminoase visuri s-au adeverit ~i n plan mental '.

,1
1
primi!i tot ceea ce a!i visat ~i chiar mai mult. Apoi ncerca!i sa
.
sup~afata. n aceasta exista un pachet ntreg de dlspre:, de ura
-' ".
yi sub ea exista 0 structura ~I mal
!

~i trufie fa!a de barbaIt.

3]6
317

f,
.......- .=,
QU
....
adnca de divinizare a omului iubi!. Daca dumneavoastra ati fi
~l1ers dupa sentimentul de dragoste, atunci ati fi jignit-o, ati fi
'~JOSlt-O sau v-ati fi certat cu ea, demonstrnd n acela~i timp
~, dragoste fata de ea. Dar principiile dumneavoastra, morali-
tatea, nu v-au permis s-o face!i. Prin aceasta, dumneavoastra
v-ati ata~at de principii ~i idealuri ~i de sOtie n acela~i timp.
lar dependenta ei de valorile umane respectiv agresivitatea au
nceput sa creasca ~i mai rapide nca vreo cteva luni ~i cineva
s-ar fi mbolnavit ~i ar fi muri!: fie dumneavoastra, fie ea. De
aceea sa nu va fie teama sa jigniti omul iubit. Pur ~i simplu nu
treblile sa sariti calul ~i sa manifesta!i nencetat bunatate. A~a
cum spunea un filozof: "fericirea barbatului ~i a femeii nu
consta n faptul de a se uita unulla celalalt, ci n faptul de a se
uita n aceea~i direc!ie". Daca sOtii ncearca sa traga rela!iile
lor intr-o linie dreapta ascendenta, aceasta linie cade n jos n
poz,!,e vertlcala. Linia dreapta nseamna moarte, iar cea
sinusoidala nseamna viala. Raceala n relatiile dintre soti este
din cnd n cnd necesara, precum ~i marirea distan!ei di~tre ei
n mod periodic. Cu ct fiecare dintre sOti se straduie~te sa
accentueze divinita,ea din sufletul sau, tinznd spre iubire ~i
spre Dumnezeu, cu att aceast~ linie sinusoidala va fi mai
pUtin dureroasa. Racirea temporara a rela!iilor se va putea
folosl ca 0 posibilitate de a sim!i prioritatea iubirii divine fata
d: cea umana. nsa, daca orientarea spre valorile umane nce~e
sa creasca, atunci racirea temporara a rela!iilor se transforma
ntr-o racire de durat ~i va sluji drept cauza pentru n~elari ~i
destramarea familiei.
Facem cu tOtii 0 gre~eala des ntlnita. nchipuiti-va ca noi
am vazut un om nu prea puternic, slab ~i grbovit ~i i-am spus:
318
t 319
~::::::::
~ ~~;;.
~f-<~.E
~
~
0 -~=--==
.H9LZ
r--
l
~ine sa te scoli frumos ~i sanatos". Apoi ne suparam
fngrozitor pe el a doua zi daca nu a devenit astfel. Situatia se
i
prezinta comic. Oricine ~tie ca trupul are a inertie ~i ca este
nevoie sa muncim mult ~i permanent pentru a schimba situatia. 1
. lar cu sufletul este ~i mai greu. Cu toate acestea noi dorim ca
omul invidios ~i ngmfat sa devina n ctiva ani bun ~i
sensibil. El vrea sa devina astfel dar nu reu~e~te. $i astfel,
asemeni coco~atului care nu poate sa se ndrepte, adesea nu se
pot ndrepta nici cei cu spirit ~i sullet coco~at. Fiecare am are
dreptul sa-~i traiasca soarta. Fiecare om are dreptul sa nu
. semene cu noie Fiecare dintre noi La nceput este executant,
, apoi actor. n sfr~it, fiecare am se poate ndrepta. Pentru
aceasta este nsa nevoie sa gsim punctul de reper n noi.
Acest lucru este posibil numai prin iubire fata de Dumnezeu. .-
Pentru a putea atinge ceva n viala este necesar sa se lucreze n
,
permanenta. Pentru a fi fericit este nevoie de a activitate
permanenta pentru a mari iubirea din sullet. $i cu ct lucram
mai mult, nencetat, n aceasta directie, cu att mai repede ~i
mai mult obtinem n viat clin tot ceea ce numim "sntate" ~i
,Jericire" .
'fJ'o ~ ~
Am sentimente puternice fata de 0 fata. Dar a~a cum se
comporta ea, nu se potrive~te cu cadrul conceptiilor mele.
ncerc sa ma despart de ea, dar nu pot. Ce sa fac?
Dac va veti despartiti de ea, nabu~indu-va sentimentele,
atunci dupa un timp va veti putea mbolnavi grav. Mi se pare
-- .n
QU

;;
d!!'
T":::::
~~~s.
aH f-<,E
'0;
t:
~
~
-

H9/.Z
1 -

ca este mai bine sa suferiti din dragoste dect din cauza unei iubirea ~i 0 amplificati. Ce se va ntampla n viitor nu veti
boli.
" decide nsa dumneavoastra. Dar ati trait altfel. Acum vedeti n
1 i
,1 _1 trecut - moartea, iar n viitor - un gol ~i singuratate. Avand n
l' 1
'{Je ~ ~ vedere faptul ca ati trait nu n prezent, ci n trecut ~i viitor,
"1 " acum pentru dumneavoastra apar n fiecare secunda situatii
Il; 1
Cu trei ani n urma am pierdut un om foarte apropiat ~i traumatizante. n fiecare zi ~i cu fiecare luna se mare~te
1
;,1 foarte iubit, dupa care, la scurt timp, rn-am mbolnavit. M- programul de autodistrugere. Acest program este parlial nfra-
il
"/ ;,

l 1 a durut stomacul, s-a deteriorat sistemul digestiv, am nat de dureri de cap ~i probleme legate de tractul digestiv.
Stomacul reprezinta 0 insatisfactie teribila fata de altii, fata de
'Iii, pierdnt mult din greutate ~i nati~area mea s-a schimbat
Il'
: cu douazeci de ani. Medicina nu mi pune un diagnostic sine ~i fata de soarta proprie. 0 mbatranire puternica, schim-
III

Ii Il' (nici internistul, nici oncologul). Ce am de acut? barea felei reprezinta 0 njosire a idealurilor. Cu cat mai pu-
1

'Il, ternic veti fi umilit n prezent n directia valorilor spirituale, cu

,
[
III
1

,,1

r
"

Cu 0 jumatate de an n urma, daca ar fi trebuit sa va pun un atat mai u~or va fi sa suportati pierderea omului iubit. De
aceea schimbarea felei, bolile, neplacerile, va ajuta sa depa~iti ri
diagnostic, v-a~ fi spus urmatoarele:
1':I't
h"-
-Il' ~'i
- Ati avut un ata~ament puternic fata de idealuri. Nu ati aceasta pierdere. Daca reu~ili sa faceti singura acest lucru,
: , trait a~a cum se poate, ci cum trebuie. Ati trait Il viitor ~i nu n atunci nu aveti nevoie de un asemenea ajutor.
':
I

1
,'

prezent. Cu cat mai puternic se transfera punctul de sprijin n Ce se poate face n acest sens" n primul rand este
'[il
,; '
'l',
1
1
viitor, cu atat mai puternic veti depinde de planuri, sperante ~i
idealuri. Pierderea idealurilor se poate materializa ca 0 tradare,
importa"t de nteles urmatorul lucru: noi, nlauntrul nostru, n
plan subtil, nu ne despar(im niciodata. Oriunde s-ar alla
[.- , sulletele noastre, pe Pamant, n lumea de dincolo de mormant
.,
,

ca 0 prabu~ire a scopurilor, planurilor ~i sperantelor, ca 0 m-

Il'il ''
1' ',l' bolnvire grava sau ca 0 scdere a vederii, a memoriei, 0 sau n alte lumi, nai continum sa comunicm, sa ne iubim
l
,
1

Il trauma a fetei. Moartea celor apropiati ~i a rudelor nseamna reciproc ~i sa ne ajutam unul pe celalalt. Distrugerea stratului
ii ;il
,
:1,1
"'' ' "
tot 0 pierdere a idealurilor. Cu ct reprezinta mai putin pentru su peri or legat de corp nu poate avea aici nici 0 semnificatie. n
al doilea rand: cu cat mai mult suferili ~i nu acceptati moartea
,

!',Ii / dumneavoastra. sentimentul iubirii din sullet n comparatie cu

j!l, !I idealurile, cu atat mai aspra va fi neacceptarea unei situatii omului apropiat, cu atat mai mare prejudiciu i aduceti
l
Ii 'I traumatizante. Cnd traiti prin iubire, ceea ce a fost n trecut ~i sulletului lui, ngreunnd patrunderea ~i instalarea n lumea de
1

ceea ce va fi n viitor nu reprezint pentru dumneavoastr dincolo de mormant ~i trecerea ulterioara prin alte lumi. De
[,II'
principalul lucru. Principalul este ca dumneavoastra puteti fapt, cu ct are mai pUlina dragoste sulletul dumneavoastra, cu
l'
[

acum simti n sullet sentimentul de iubire. n prezent pastrati atM mai mult 0 preluati de la sulletul celui disparut. n al
.
'U' i
Il 320 321
'i
'1

!j,':'j
---' .~
QU

r'":':, ,"""
-- 1
d!!'
il
..,.;;:::;:
~'ij;;'
I:CE-f-<.E
...
~
G

U91.l
-=--
~

,......

,i 1
!;
1
III.
il.
treilea rand: cu cat dumneavoastra sim\iti mai mult voin!a nivelul subtil, poate sa accelereze brusc procesele de
,1 i' divina n toate, cu atat mai mult n!elege!i ca fiecare om are 0 mbatranire, atat n noi cat ~in copiii no~tri.
1i'
schema de paras ire a Pamantului, fapt care are loc dupa 0 Cu cat mai sus se afla planurile suflete~ti de care se apropie
fi ,1
logica proprie, ~i cu atM mai u~or va fi sa accepta!i plecarea omul, cu atat mai mult responsabilitatea ~i rezultatele unui
Ii !I comportament gre~it sunt mai periculoase. Prin atitudinea
omului iubi!.
:il..1 n continuare: dumneavoastra a!i trait numai cu logica dumneavoastra incorecta fa!a de trecut, a!i adus prejudicii nu
', umana, superficiala. Aceasta a fost strans legata de iubire. numai sufletului propriu dar ~i sufletului omului disparut
'i
1,I .
Cand logica de suprafa!a s-a destramat nsa, a nceput sa se precum ~i sufletelor copiilor dumneavoastra. Mai aveli un ra-
'l'III destrame ~i sentimentul de iubire din sufletul dumneavoastra. gaz de un an. Totul se poate corecta ~i ndrepta. Daca
.,1 ..
, 1 informa!ia negativa nu dispare pana la 0 perioada anume, ea
1

Uita!i pentru un timp logica umana ~i ncerca!i sa trai!i cu cea

l, divina. Nu gandi!i, nu aprecia!i situa!ia, sa nu va para rau dupa patrunde n acele ~traturi unde va trebui sa depunem un efort
l'l,
. de zeci sau sute de ori mai mare pentru a pune IOtu!n ordine.
"

trecut ~i sa nu va fie frica de viitor. Con~tiin!a dumneavoastra

.1
'.1.
"1 1 a nabu~it prea mult sentimentele dumneavoastra. Este foarte
!
1
"

',l'll,'
: i'
simplu sa te sim!i fericit. Trebuie sa nve!i sa te debarasezi de ')G ~ ~ ,.

i',1 i povara grijilor, a fricii ~i parerii de rau. Aduce!i-va aminte

1
Ii,l' perioada cand avea!i 5-7 ani. Sim!i!i-va ca un copi! care nu are Ce se ntamplii cu sutletele copiilor avorta Ii? Se mai
':' trecut ~i pe care i framanta mai pu!in viitorul.
::1] poate ndrepta ceva?
'i Eu am nleles de curand de ce Iisus Christos a spus: "Fili
,i 'I
1 ~
il: !!! precum copiii". Indiferent cali ani ali avea, trebuie sa va ~,\; Eu am vazut cum uneori sufletul copilului, dupa avort, nu
simlili ca un copil suflete~te. Astfel, nici un fel de cunoa~tere ".
.~
pleaca n lumea cealalta, ci ramane n campul mamei. Dupa
,11,11

Il'.1 sau tit!u, nici un fel de bani sau datorii, nici un fel de pierdere aceea are loc a doua sau a treia ncercare. Daca copilui nu se
Il
sau cucerire nu va umbresc fericirea dumneavoastra. nsa na~te, sufletul lui pleaca pentru mult timp n lumea de dincolo
'1:
il
pentru ca sa simlili acest sentiment ~i sa va debarasa!i de de morman!. Se ntmpla ca n cazul avortului, principalul sa
j": ,
l
i' povara con~tiinlei. trebuie, prin rugaciune, ~i smerenie sa nu fie ntreruperea fizica a sarcinii, ci renunlarea la dragostea
l'1
1 scoateli din suflet agresivitatea fat de iubire. Programul fat de copil ~i la motivele dupa care s-a condus marna cand a
1 dumneavoastra de autodistrugere a patruns destul de adanc. Eu ntrerupt sarcina. Starea interioara a tata!ui are de asemenea 0
l'
1 am nceput de curand sa lucrez cu structuri care determina mare nsemniitate n aceste cazuri. Cu cat sufletul copilului
1 procesele de mbatranire ale organismului. Nu va pot spune viitor are 0 orientare spre valorile umane, ~i n consecint spre
multe, dar ~tiu ca agresiunea care a patruns adanc pana la agresivitatea subcon~tienta, cu att mai des se poate ntrerupe
Il
1
323
1
322

Iii
--- .n
~u
d!:"

1
.L
.-<::;
~~-;;e-
~E-o~.E
....
~
~
L~9'-l
--=
"~~-
r--""

sarcina ~i CUatt mai putin parintilar lar, mai ales tatalui, i se -inteles nimic. Faarte brusc ~i puternic s-a accentUat ata~a-
na~te dannta de a avea capii. Astfel, trebuie sa ne rugam nu mentul fata de saarta favarabila. A crescut nivelul mandriei ~i
nu~al pentru nai n~ine, dar ~i pentru sufletul capilului al agresivitatii subcan~tiente. Mainile sunt legate de aptitudini.
nenascut. Daca intelectul, aptitudinile ~i saarta favarabila ncep sa
canteze faarte mult pentru nai, aceasta reprezinta punctul de
~ ~ ~ parnire a ceea ce numim "mndrie", Nu am nteles delac ce
putea sa-I ata~eze de aptitudini, intelect ~i destin favarabiJ.
Curn int1uenteazii cornputerele siiniitatea copiilor? - Prababil ca i-a placut prea mult adihna n sud - m-am
gndit eu.
n legatura cu tema aceasta mi se pun deseori ntrebari, Ne-am ntars acasa tatul a treeut.
~

Dql nu dispuneam de fapte, eu trebuia sa raspund, ceea ce nu
a fast u~ar. lata de ce a sa va relatez ceea ce s-a ntmplat cu
15 Zlie ID urma, expunnd cancluziile la care am ajuns. Anul
acesta m-am adihnit cu familia n Crim eea . Co plll me. ~I-au
'"
. ro~ii. Atrnau din ele f~ii de rama~ite de piele. Priveam ~i nu
petrecut de mal multe ori vacan (a n sudul tarii ~i s-au simtit
bine. De data aceasta a venit la mine fiul meu de 12 a~i
aratndu-mi minile. De pe buricele degetelor se cajea pielea. '
- Aceasta este probabil de la apa marii - am spus eu.
- Dar ~i anul trecut m-am scaldat ~i nu am patit nimic.
i'
'
'
- Nu ~tiu, am dat din umeri eu, a sa-ti treaca.
l'"'1I .
Il '
A trecut a saptamna ~i iar mi-a aratat minile. Pielea se
ill
Yersiunea a fast slaba, dar neavnd alta am hatart sa ma
aprese asupra acesteia. A mai trecut nsa a saptamna ~i dupa
ce m-am uitat din nau la minile fiului, am nteles ca nu e de
glumit ~i m-am impacientat. Buricele degetelar al' devenit 1"
"
ntelegeam nimic.. Ata~amentul de aptitudini, intelect ~i saarta
favarabila depa~ea de cteva ari nivelul eritie, Dar ou ntele-
geam n cOlltinuare ce a constituit izvorul acestei siuJatii peri-
eulaase. Situatia a fast salvata de a prietena a satiei: "~tii ce -
a spus ea - mi se pare ca el s-a cantaminat de la camputere cu
~
;<,t a ciuperca". Deadata mi-a picat fisa. Capila~ul, ca un fanatic,
,('

cajea pna la carne. ;;' fugea n fiecare zi la jacuri]e mecanice care se aflau la a
- Tata, ce mi se ntmpla mie, - m-a ntrebat din nau fiul distanta ce depa~ea un kilametru. Jacurile se gaseau la capatul
meu. Pati sa-mi explici? plajei. Chiar cnd nu mai avea bani, fugea tatu~i acala ca sa
priveasca cum se jaaca ceilalti capii. Am examina! cum I-a
- Ciudat, am spus eu, - este faarte clar ca nu este vorba de
apa. influentat jacul pe computer.
1

Dupa aceea, cineva din cuna~tintele mele a presupus ca Tatul carespundea. Orientarea puternica asupra
este vorba de avitaminaza. Dar ce avitaminaza paate fi n sud aptitudinilar, intelectului ~i a saartei favarabile. Daca lucrurile
~i nca vara? Eu am trecut la diagnasticarea fiului ~i nu am var continua astfel, atunci lui var ncepe sa i se estompeze
J

324 325

:/
~ .J"'I
"'"u
OP+::;:;
0::: 3":""; B-
Q:)t-o~.E
-::.
c::
;5
-
.....-.....

d'!O

H9lZ

r--
,ii il
PI
1 !

i
1
aptitudinile, intelectul ~i vor ncepe neplacerile ~i nefericirea Dupa aceast poveste, printre altele, mi-am adus aminte de
i! pe linia destinului. "valea cu siliciu" (cremene) din Statele Unite, unde se desra-
~oara 0 activitate fervent pentru crearea computerelor ~i pro-
- Nu mai ai voie sa te joci la computere - i-am spus eu.
- Dar tu ai putea sa te ui!i ca sa vezi care sunt cele mai gramelor pentru ele. Acolo s-a petrecut un fapt interesant.
periculoase jocuri de pe computere, a replicat fiul neastam- Speciali~tii de seama din America au creat programe educa!i- il
parat. onale pentru copii. Dupa un timp, ei au refuzat sa se mai joace
- Cu placere - am cazut eu de acord. - Astfel, cel mai la computere. Era de neexplicat. Apoi cuiva i-a trecut prn cap
periculos joc este acela cu lupte. Acolo, pOli sa-i snopqti pe ideea sa ncredin!eze crearea unor programe educa!ionale celor
to!i. Tu e~ti cel mai capabil ~i mai grozav dintre to!i. Prin asta de origine rusa. Au ncercat, ~i totul a mers. Copiii s-au jucat
jocul !i creeaza impresia ca e~ti cel mai bun la computere cu un interes deosebit. Concep!ia despre lume a
celui carS' creeaza programe, orientarile sale nepre!Uite, emo!ii-
- Dar acolo unde alergi pentru a supravie!ui? - a ntrebat
el. le sale deosebit de profunde, toate acestea se transmit ~i se
accentueaza nlauntrul copi lu lui care sta n fa!a computerului.
- Acola, exista de asemenea 0 orentare puternica aSLIpra
Il destinului favorabil. Acesta creeaza din ce n ce mai mult senza!ia realit!ii. Nu mai .-
i :1
- lar jocurile strategice? este 0 simpla jucarie, ci un mecanism de formare a copilului
care sta n fata computerului. Printre altele, computerul re-
-Sunt mai bune, cu toate ca intelectul este solicitat.
- Ce zici de jocul compus de programatorii no~tri ru~i la prezinta 0 Jupa. Este de do rit sa fie trase nainte concluziile
care jOI"~
eu? coresp'-lI1zatoare.
,{!I
- lnteresant - m-am mirat eu - acest joc este, practic

.;
'Ii' normal. Dar cu bate acestea, la computerele de aici n-o sa te ~ ~ ~
1
1

l' maijoci.
iil Dupa cteva zile eu am plecat ~i dupa 0 saptamna am
&
Ce se ntmpla n cazul n care nu exista sentiment
~
\:
,l' sunat n Crimeea pentru a afla care este starea fiului. n aceste f matern, de~i exista copii?
zece zile pielea de pe degetele lui s-a reracut complet. De fapt
':
\'
~i bioenergia sa. Exista 0 poveste care se repet adeseori. Femeia se com-
i
Eu am nceput sa calculez ct de des poate copi lui sa se porta indiferent fala de sOlul ei. Nu mai are fa!a de el nici un
l'l'
joace la computer. S-a adeverit ca varianta cea mai buna era: fel de sentiment, n afara de respect. Apoi se ndragoste~te de
numai 0 data pe saptamna. La televizor putea sa se uite un ait barbat ~i astfel ia na~tere 0 poveste lunga ~i chinuitoare.
maximum trei zile ntr-o sptmn. n cele din urma ea decide sa fie cinstita ~i pleaca de la so!U1ei

327
326

Il,
--
'l'!
I

.1

1'1 '
Hill
:'1, l'

Il'

III
i,:1
l'
!'I,I'!
l"
,

,I",

,I
Ii:

'III d

"I
Il,'! 1'1 !
',1
Il
1'1

'
'

,l"
,[
1
l:

:1.' 1: '
,1';!'I,i

1:111

Ir!:,
1'),':::1
,!Ii

,
,
l

Iii

1
,1

1;,

:]
1;1

'l, ,

'1:1'"

;.

'1

l'
1
l,

Il

1
"

1
' '

ill

,
.,
1

1l

'1
.n
~u

Se pare ca 0 fa(eta exhaustiva

...

la celalalt barba!. Trec cteva luni, ~i brusc i vine iluminarea,

i devine clar ca ea ~i-a iubit cu adevarat ntotdeauna sotul
, , iar
fara de celalalt barbat a sim!:it numai 0 atrac(ie puternica ~i 0
izbucnire a pasiunii. Ce s-a ntmplat?
a naturii ~i a starii personale
a omului i se ofera aceluia care este bine orienta!. Sa diferen-
(ieze pasiunea sau atractia de iubire poate sa 0 faca numai
acela pentru care iubirea fata de Dumnezeu este mai presus de
toate celelalte. Adeseori, daca femeia este gata launtric sa se
roage pentru barbatul iubit, trupul lui, relatiile cu el, momen-
tele spirituale superioare de apropiere devin un scop principal
~i 0 lltruchipare a fericirii; n acest caz, cu cat sunt mai bune
relatiile lor, cu atiit mai mu It femeia ntelege ca ~i iube~te
sotul, cu att mai periculos devine pentru amndoi acest lucru.
Casatoria poate fi salvata numai de sentimentul ca ea nu-~i
iube~te sotul. Iubindu-I cu adevarat, ea nu banuiqte acest
lucru. ~i invers - se considera adesea n~elata. Ata~amentul se
miqoreaza; la fel ~i agresivitatea. Adica subcon~tientulnostru
ne condllee nu numai ctre imbolnviri ~i traume ca sa
mic~oreze depel!den]a de fericirea omeneasca. Uneori boala
este nlocuita de senti mente care nu reflecta corect 0 situatie.
~i acest lucru ne salveaza n mod obligatoriu
echilibreaza.
~i ne

Sa ne ntoarcem la autoruI biletului. Dumneavoastra ave]i

tendin(a sa va ruga]i pentru brbatul iubit ~i n special pentru
copiii dumneavoastra., iar tendin(a este foarte puternica. De
aceea subcon~tientul dumneavoastra frneaz sentimentele
materne. Daca vreti sa trai]i bucuria comunicarii cu copiii ~i a
iubirii pe care le-o purta]i, nv]ati-va sa va ndepartati launtric

328
,
de tot ceea ce va este mai drag ~i de persoana care va este
draga n favoarea iubirii fata de Dumnezeu. n masura n care
sunteti n stafe sa simtiti c fericirea omeneasc este se-
cundara, n aceea~i masura vi se va pennite sa 0 traiti.
Procesul de educare a sentil11entelor dumneavoastra
foarte ndelungat, a~a ca nu a~teptati un rezultat rapid. Femeia
pentru care are 0 nsemntate cam mare plcerea sexual
alaturi de un barbat, devine frigida. ~i cu ct relatiile prie-
tene~ti ~i Divinitatea din sutlet devin mai importante
1110mentelesexuale, cu att mai mult va ncepe trupul sa se
revigoreze. Noi ncepem sa-i iubim pe cei apropia]i n
mOl11entul n care ne ndepartam de ei, cnd i privim nu pe ei,
ci n adncul sufletului nostru. Este important nu ceea ce se
petrece ~i cum se petrece ci cum ne raportam noi la aceasta.
Starea noastra launtrica este de 0 mie de ori mai importanta
dect ceea ce are lac cu !loi n exterior. Trebuie sa lucrati n
medie cam doi ani - doi ani ~ijumatate pentru a ndeparta real
depenJenta fa]a de oamenii ndragiti ~i pentru a trai bucuria ~,
fericirea comunicarii cu ei.

Ce sa fae?
'>o ~ ~

Daca de mine s-au ndragostit trei barba(i iar eu pot sa

iubese doar pe anul dintre ei, eu ucid dragostea n ceilal(i?

Daca nu ave]i nici un fel de sentiment fata de barbatul care

va declara iubirea sa, atunci este perfect normal sa I respin-
geti. Sentimentul iubirii este ntotdeauna reciproc, ntruct n
este

dect

329
If'
~
"'-";:::: "<::
"&
i:Cr-.r-.,E ~-=-==-
H9Ll
~

r-
-- .n
QU

...
t:
't"..:::::

~~B-
a:I~E-<.E ~
....
--=
-
H9/.Z

spatele lui se ascunde apari!ia urma~ilor. lar acel ceva pe care
noi il llumim "indrgostire", "pasiune", "atractie puternic" -
toate acestea pot fi nemparta~ite. Dar ele constituie 0 energie
foarte puternica ~i ea se poate transforma ntr-o agresivitate fie
mpotriva femeii, fie mpotriva aceluia care a sim!it un
sentiment puternic ~i ncepe autodistrugerea. Cu ct este mai
puternic n snul femeii nazuin!a catre Dumnezeu, cu att i
este mai u~or sa-~i transfere pasiunea puternica ~i senza!iile
i,! Il sexuale ntr-un plan superior al rela!iilor de prietenie ~i al celor
II I!I nal!atoare care se transforma apoi n senti mente Divine.
i' Il
atunci cand omul iubt devine nu un scop, ci un mijloc pentru a
l '
,! atinge Divinitatea din sullet. Femeia poate sa i spuna
' l
,
'ii "
idealurilor. Dumneavoastra sunte!i mai mult sau mai purin n
regula. Dar ceea ce sim!i!i profund n interior ~i ceea ce simt
. copiii dumneavoastra actuali ~i viitori, precum ~i nepo!ii,
constituie unul ~i acela~i lucru. lar pe parcursul comunicarii,
oamenii se orienteaza n primul rnd asupra nivelului profund
al emo!iilor. Din aceasta cauza ave!i ~i probleme de comu-
nicare. Daea aveti asemenea copii ~i nepoti nseamn di ati
avut un caracter corespunztor Il vietile anterioare. Continuati
sa lucra!i asupra dumneavoastra ~i schimba!i-va. 0 dat ce
nivelul schimbarii atinge 0 adncime suficient, se vor schim-
ba ~i rela!iile cu ceilal!i oameni.

barbatului: 'f)u i)
: 1 ""il
- Tu te-ai ndragostit de mine, sim!i fa!a de mine 0 ,-
atrac!ie puternica; iarta-ma, dar eu nu am astfel de sentimente.
1 Cum i influenteaza pe copii mndria ~i intransigenta
! Haide sa pastram 0 rela!ie de prietenie.
mamei?
" l' Aceasta este de multe ori mult mai durabila dect simpla
,," pasiune. Cu ct femeia I ajuta pe barbat sa transforme 0 starc
1l' Nu demult m-am ntlnt cu 0 femeie care a venit la audi-
trupeasca dificila ntr-un sentiment cu orientare preponderenta
en!a din cauza fiului ei. Ea a scos 0 scrisorica ~i a enumerat pe
catre Dumnezeu, cu att i salveaza prin aceasta ~i pe barbatul
puncte ceea ce 6 framnta n legatura cu fiul ei, ~i anume:
ndragostit de ea ~i pe sine.
1) Nu vrea sa nve!e.
2) Nu poate sa se adune launtric.
'f)u i) ""il 3) Aten!ia este difuza.
4) Nu simte ca nu are dreptate.
'/
Eu sunt un om blajin, dar de ce cu toate astea mul!i 5) Nu vrea sa fie un elev dirijat.
J'
oameni prefera sa pastreze distanta n relatiile cn mine? 6) Nu simte mila fa!a de alte persoane.
7) i dispre!uie~te pe cei slabi.
La copiii ~i nepo!ii dumneavoastra n emo!iile profunde 8) i place sa-~i batiijoc de cei slabi.
este cuprins dispre!ul fa(il de oameni din cauza idolatrizarii 9) Se tra~te n mocirla spre 0 viala obscura.

330 331
-- 'r
.n
QU

r~~,:'"
~
~
~
~..:::::
~& ~u
E-<.E
:5

H9LZ

---1"'"'
-

ri ,', 10) Nu comunica cu al!ii.

I
,i :', nevoie de 0 anumita scala. Astfel, bunatatea omeneasca se
'1 ! Il) Este nchis ~i singuratic.
diagnosticheaza n felul urmator: plus 60 - foarte bine, 0 -
l
1
" ] 2) Din copilarie scotea din
frigider mancarea ~i 0
'!
l nensemnat, minus 60 - foarte rau. Mai rau de aceasta poate fi
.

, .1
,.1
ascundea n camera.
1,1 moartea cuiva. La acest biat, n viitor "atrnau" ~ase sau ~apte
]3) Copil fiind, nlelegand deja totul, scria pe pere!i n
',II: cazuri de moarte efectiva, nesocotindu-Ie pe cele colaterale,
'1111 col!urile camerelor.
plus invalidita!i, boli ~i moarte n cateva din vie!ile viitoare.
]4) Fura.
Acest lucru se ntampla pana n clipa n care a lucrat asupra
15) Minte.
propriei persoane. Marna a ncercat sa ~i schimbe pozi!ia fa!ii
16) Chiar ~i atunci cand este prins asupra faptei, continua
de evenimente ~i fa!ii de sine n decurs de 0 ora. Binen!eles, n
sa minta ~i sa fure.
acest caz ajucat un roi important faptul ca n timpul audien!ei
Femeia a enumerat aceste puncte cu scopul de a primi
are loc intensificarea profunda a tuturor proceselor karmice.
raspuns la fiecare. Eu i-am spus ca raspunsul la fiecare
l, Ca urmare, n camplll fiului ci IlU a mai aprut nici un semn
problel11a este unul - mandria.
de moarte. Nici a altor persoane, niei a sa. Parametrul sulle-
'1
,1 Dumneavoastra nu a!i trecut examenul privind
1
tului s-a stabilizat la plus 60. Diavolul s-a destramat ~i eu am ,-
,1 purificarea iubirii catre DUl11nezeu nainte de a se na~te
1 1 vazut sufletul ngerului. nseamna ca marna a simtit puternic
copilul. Motiv pentru care, orientarea profunda a copilului este
cat de importanta este iubirea fa!a de Dumnezeu n comparatie
ndreptata nu spre iubire, ci asupra con~tiin!a. lata de ce ncet-
cu con~tiinta ~i tot ceea ce este liman.
ncet, el merge spre saracia spirituala pentru a pastra dragostea
l, E ultimele secole, omenirea s-a ndepartat din ce n ce mai
n sufle!. Furtul ~i minciuna constituie 0 renegare a spi-
mult de la iubire, concentrandu-se asupra diferitelor forme ale
ritualita!ii ~i b,mata!ii. Aten!ia difuza, lipsa de dorin!a de a
1

con~tiin!ei. Pentru femeie, cariera, principiile, idealurile

nva!a nseamna refuzul aptitudinilor. Lipsa de mila fa!a de
al!ii nseamna renegarea iubirii fa!a de oameni ~i a moralei. La
copilul dumneavoastra se manifesta tendin!a destramarii va-
lorilor umane. n ultima instan!a, se va destrama soarta lui,
corpullui, adica el va muri.
ncerca!i sa va revede!i mental viala ~i s-o retrai!i corec!.
Cand ea a revenit la mine dupa 0 ora, am cercetat campul
fiu/ui ei. n mod obi~nuit nu ma mai mir de nimic, dar acum
am fost ntr-adevar ului!. Pentru aprecierea schimbarilor este
i deveneau tot mai importante ntunecand Divinitatea din sulle!.
l1 '
Acest lucru a avut 0 influenta indubitabila asupra copiilor. Tot
1 ~:
mai des copiii au 0 inhibare a dezvoltarii, ncep sa vorbeasca
tarziu, se manifesta cu cruzime fa!a de animale ~i oameni.
Copiii se ndobitocesc cu narcotice. Sufera de tulburari
nervoase. Parin!ii cauta vinovati. Desfac farmece ~i blesteme
sau i urasc pe proprii copii, Tara sa nteleaga ca propria lor
atitudine incorecta fa!a de via!ii a mutilat caracterul ~i soarta
copiilor lor. Adeseori parin!ii nu concep cat de multe se pot

332 l'
333
---- .~
~u
....

l
~~
~~-;;g.
g:n-f-..c::
j::
~
u --=-=
U9J.l
';:'-~-" r-

ob!ine n vederea salvarii propriilor copii prin schimbarea

contemporan. Dupa ce am citit ~i am analizat ~i nsu~it prima
propriei concep!ii despre viala, prin a lucra asupra caracterului ,

~i a doua carte, eu am devenit un ait om".

persona!. , n cercetarile mele nu rn-am bazat pe nici un izvor. ~i daca
.
tot ce am scris este deja cuprins n cartile sfinte, acest lucru nu
4>e ~ ~ . poate dect sa ma bucure ~i nseamna ca eu ma ndrept n
direc!ia corecta. Pentru mine este important faptul ca aceasta
Ce se ntampla atunci cand n decursuI vietii nu reu~e~ti cale am parcurs-o singur. Aceasta este cauza faptului ca eu ma
sa Iii slab? orientez mai liber n fa!a oricarei informa!ii ~i nu depind de
dogme. Din pacate, nu pot sa ma laud n ceea ce prive~te
Trebuie sa fii slab n fa!a iubirii ~i complet lipsit de aparare faptul ca am suficiente cuno~tin!e n domeniul studierii
,
10 mtenor. Daca la dumneavoastra aceste lucruri stau astfel Cabbalei ~i a Coranului, Sper ca n urmatorii doi ani voi putea
atunci n celelalte manifestari puterea dumneavoastra nu est~ acoperi ignoran!a mea n acest domeniu.
periculoasa.

Iii!' 4>e ~ ~
4>e ~ ~
,-

Care este pozitia dumneavoastra fata de ceea ce scrieti?

ei care studiaza KabbaIa spun ca ceea ce afirmati
dumneavoastra este prezentat deja n Kabbala ~inu exist;' Nu demult, 0 cuno~tinta de-a mea mi-a pus 0 ntrebare
nici 0 diferenta n ceea ce scrieti n caJiile dumneavoastra interesanta
fata de ceea ce se spune n Kabbala. Ce atitudine aveti fata
1
- Auzi, tu pOlisa-mi dai un raspuns serios? \
de aceasta? - Pot, despre ce este vorba?
1 - Tu ai scris cteva carti, dar tu nsu!i crezi n tot ce ai
Va cite sc cteva fraze dintr-o scrisoare pe care mi-a trimis- l,fA
seris?
0 un cititor din Asia centrala. Eu am privit n jur, ~i cu un glas scazut, i-am spus:
- "La mine totul coincide cu parerile dumneavoastra. - !i raspund cinstit. Eu credo
ii
Concep!ia dumneavoastra despre lume coincide pe deplin cu ngndurat, el s-a uitat la mine, s-a scarpinat n cap ~i mi-a
'Ii"
Iii nva\tura Coranului. Nu am gasit n Coran faptul ca omul spus:
traie~te cteva vie!i. n rest, a!i redat Coranul ntr-un limbaj - Da, n general, probabil ca e ceva adevarat. ~tii ce
ntmplare a avut loc n ora~elul nostru acum 25 de ani? Acest

1 334
335
'1
--- .~ ~ 'ii - ~
;: --
=

::::::::
~u
...
CQ~f-<..<::u
=
l~9/.1:
r~~~.:;:
..-

lucru s-a ntamplat n !inutul Kuban. Eu eram copil ~i aveam

JO ani. Ora~elul nu era mare, avea case construite n general
'Je ~ <4! 1

din lemn. Nu ~tiu cum, dar 0 casa a luat foc. Pana cand au
. . f
. E U 1-am facut farmece sotulUl meu, a d'ICa mai bine zis el
fugit, s-au agitat, au chemat pompierii, casa a ars. n momentul
acela ~i-au adus aminte ca n casa ramasese 0 feti!a de cinci
.
,8 tncep ut sa umble pe alatun,. .ar .
eu rn-am. dus la vra-
- J

ani. Dupa ce au stins focul, au intrat n casa care fUlllega

. - -
jitoar~ rU.ga n d -o. sa-Ilege d e casa, dup a care el a tncetat sa
.

pentru ca sa scoata macar trupul copilului. Cand s-au uitat. 'se ma. p Ilm b e . A, dori sa ~tiu dacii i-am pricinuit lui vreun
ntr-o camera sttea copilul mbracat n rochi!a, iar n jurul lui. riu san nu.
aproximativ pe 0 raza de 1111metru, podeaua era intacta, Au
nceput 5-0 ntrebe ce a sim!it ~i ce a vazut. Eu alll cercetat call1pui so!ului.
~ -
Sa ~ti!i ca n interiorul lui exista. 0 bunatate de ne-
-Cand s-a aprins totul - povestea ea - eu alll vrut sa hlg
din casa, dar n-am putut; atunci Ill-am ridicat ~i am stat n
. patruns,
- Nu vad nici un, l'au pricinuit acestllla,
,
mijlocul camerei. Dupa aceea totul a devenit fierbinte, - Ull t tmp, a poi a Sp us 1I1cet:
Femeia a tacut

1
w

Deodata am vazut ca zburau catre mine ni~te baie!ei cu aripi. - Dar de fapt el a ncetat sa mai umble dupa ac~ast~.

1
ri
~i mi~cand din aripi n jurul meu, am sim!it 0 adiere racoroasa, - Interesant - am spus. eu Haideti, sa anahzam 1I1treaga
Au mi~cat astfel din aripi pana cand focul s-a stins. dUlllneavoastra familie. 1

.
Eu alll nteles des pre ce este vorba atuncl can'd am cercetat
Dupa aceasta am ncercat sa adun informa!ia. A trecut mult .
'
clllPul COpll" or. Pna la conceperea "Ior q, la na~terea
COpll
timp de la acest incendiu ~i n-am mai putut sa strang informa!ii
. "
de la Illaliorii oculari; dar judecand dupa toate, spre fata au acestora, onell t al'ea asupra va lon ' 1or Umane a fost crescut la
.
venit sufletek viitorilor copii ~i nepo!i pe care urma sa-; nasca. dUlllneavoastr. Trebuia sa parcurge!! 0 pr ocedura de purifica-
Daca sufletele nepo!ilor ~i ale copiilor sunt pure ~i ele trebuie re pelltru
.
ca lUb'If.ea fatii de Dumnezeu
-
sa depa~easca ata~a-
sa apara pe Jume, atunci parin!ii lor l'aman adeseori n via( mentu 1 t a,a
C de tot ceea ce este uman. Dumneavoastr, cu

chiaI' ~i atunci cand nu este posibil teoretic sa supravie!uiasca.

,,'
.
mandna pe, ca re 0 aveti, nu atl parcurs pana
,
- la capat aceasta
. '- ." robleme, Cand situa!Ia. loI'
Astfel are Iqc fenomenul pe care-I numim "misticism", purificare. ln consec1l1!a, COplll au p ,
.
s-a nrauta!lt, a d'Ica- n P lanul subtIl au 1I1ceput sa se formeze
l' "minune" sau "semn".
. '-
Sllllptomede ne laceri ~i boli care urmau sa al'ba loc '...so!ul
r
dumneavoas tra- ~ nceput n subcon~tient sa sai veze COplll,
, . .. ..
1. vran d -nevrnd umilind princlpllie ~I Idea 1un"\e ciUIllI1eavoastra.
. ..
1
Vrajitoarea a ntrerupt acest proces, lar ca"mpul copu or s-a
1

nrautatit" .
336 337
--- .rt-
~u
....
-+:::::
~~&
~E-!-.E =
~ .---==
<

L~9a:
1;1 '~~-
,...
1

j'i,l'i,
l,
! - Deci, eu le-am racut rau copiilor? principiu, omul poate sa se descurce singur n cazurile legate
; i
,
il, 1
1
Am ridicat din umeri: de problemele sale. Eu tocmai de aceea scriu cartile, ca
- Da, a~a s-a ntmplat. Dar acum sotul nu mai umbla? - oamenii sa poata pune ordine n viata lor, rara sa ajunga la
1
am ntrebat-o eu.
mine n audienta. Cei care vin n audienta sunt fie lene~i, care
Femeia a oftat: nu au aprofundat cartile mele sau au citit numai una sau doua
- Nu, nu mai umbla. dintre ele; fie sunt oameni care au 0 situatie foarte grea, adica
- Nu va framntati, am nceput sa 0 lini~tesc. Nu e nimic ei nteleg totul, lucreazii asupra lor, dar prea mult timp nu s-au
ngrazitor n acest lucru. Acum ncepeti sa lucrati asupra comportat corect cu lumea, ~i n-au forta sa poarte aceasta
dumneavoastra, schimbati-va, reu~ind prin asta sa va ajutati povara. Sunt ~i persoane care vin cu probleme pe care eu
copiii, adica schimbati purificarea fortata cu una voluntara.
Ii nsumi nu le nteleg. Nivelul meu nu este suficient de nalt
1IIIi
Eu mi-am adus aminte ca mersul la vrajitoare se poate pentru a putea lega totul ntr-un singur tablou. Aceste persoane
, sfr~i de fiecare data n mod diferit. sunt Pacientii. cei mai doriti. de jctre mine. Ajutndu-i, eu
La una din femei, exagerat de geloasa, sotul a umblat n
nsumi pot sa evoluez.
'1/ permanenta. Dupa una dintre vizitele la vrajitoare, sotul, dupa
1/' Majoritatea, nsa, sunt cei care au citit cartile dar care, din "
un timp, i-a comunicat llcreztor sotiei: anumite motive nu le pot adapta la situatia lor ~i nu pot trage
l'II' - Sa ~tii ca dupa contactul cu aceasta vrajitoare mi s-a concluziile adecvate. Adica omul cite~te cartea, este de acord
1 ntmplat ceva rau cu potenta.
1"
cu totul, dar nu vrea sa se schimbe.
A~a cum s-a clarificat ulterior, sciiderea potentei a avut loc
il'
numai n relatiile cu sotia. n' schimb, numarul femeilor Alaltaieri rn-am ntlnit cu doua femei: marna ~i fiica. Ele
"fericite" de ,1, n afara de sotie, a crescut. au venit dir.tr-un ait ora~. Timp de 0 luna ~i jumatate au
,1,1
il,1
l'Il ncercat sa ajunga la mine la audienta. n prezent eu nu ma mai
l'
')e ~ ~ ocup de audiente ~i de consultatii. De data aceasta am primit
un telefon de la un cunoscut ~i rn-a rugat sa fac 0 exceptie.
l' Vi se intampla des sa aveti cazuri pe care nu le pot - 0 sa fie interesant ~i pentru tine - a spus el.
explica doctorii ~i speciali~tii din domeniul medicinii 'Ji'
':~- Doctorii au pus diagnosticul fiicei ~i au operat-o. nsa nu
netraditionale? s-a pradus nici 0 schimbare. Dimpotriva, starea ei s-a nra-
utatit. Atunci, medicii au pus un ait diagnostic ~i au nceput s-o
Tocmai asemenea pacienti ma viziteaza n general. Pe de trateze. lara~i rara nici un efect. Dar starea ei se nrautte~te.
alt parte, daca se ntelege bine ceea ce scriu eu, atunci n

338
339
(
.... .~
~u
..
~~s.
aH""'~1:
~
t:
c..
:
u
-====
-
I!!!!!!!!!!!!!

U9L;:"
r-

- Dumneavoastra. ali trait cu idealuri, principii ~i spirituali-

Doctorii au mai Tacut cateva ncercari dupa care au dat din
i, umeri:
tate, ignorand dragostea - am nceput sa-i explic eu mamei. La
fiica dumneavoastra nsa orientarea spre idealuri este ~i mai mare
- $tili ce? Duceli-va la babe. decat la dumneavoastra. Copilul nu avea ~anse de supravieluire.
S-au dus la vrajitoare - la una, la doua, la trei. Fiecare
Singura posibilitate era umilirea brusca ~i jignirea idealurilor,
dintre ele au examinat-o ~i au spus:
principiilor ~i speranlelor, ncepand chiar cu omul apropiat,
- Vad farmece ~i blestem dar nu le pot desface. Ele au ntrucat iubirea pentru acesta este mai u~or de pastrat. Dumnea-
nleles ca totul este n zadar. S-au dus la un bioenergetician
voastra trebuia sa suportali circa 70-80% din ncercare, iar n
cunoscu!. El a lucrat ~i starea ei s-a mbunatalit un pic. La
cazul extrem, 50 %. Dumneavoastra nsa ali rezistat numai 30 %
sfr~it, el a spus:
ceea ce era suficient pentru a salva viatJl fetei. Dar pentru ca fiica
ill
1
- Aici este un caz karmic ~i nca foarte gray. sa fie sanatoasa, fericita ~i sa aiba copii, nu i-a mai ajuns iubire.
lata ca n fala mea s-au a~ezat cele doua femei. 0 fata
- Aceasta nseamna ca fiica mea are acum 0 stare proasta?
plapanda ~i speriata, iar alaturi de ea - mama, a carei privire
- a ntrebat speriata mama.
nu pot spune c este nici delicata nici speriata. Mi-au ajuns
- Mai rau nu se poate - am raspuns eu - n mod normal
cinci secunde ca sa vad 0 imagine clara. "
cand karma viitorului este nchisa de trei ori; ~ansele de viala
- Aveli un caz elementar - am spus eu abatu!. n campul
~i de sanatate sunt mici. La fiica dumneavoastra karma este
,'1'1
fetei e posibila moartea copilului ei, ntrucat mama ei viitoare,
nchisa de 9 ori.
adica dumneavoastra nu veli trece ncercarile de purificare a
- Doamne, e groaznic, - a replicat speriat marna.
iubirii de Dumnezeu. Nu veli trece de aceste ncercari ntrucat
- Acest lucru nu este groaznic, ci este realitatea, am spus
ata~amentul fala de idealuri, principii ~i spiritualitate este la
eu. Dar ea l'ate fi schimbata. nsa numai n cazul n care va
dumneavoas.rra de 9 ori mai ridicat dect nivelul mortal, adica
schimbali nluntrul dumneavoastra ~i va schimbali ~l
la nivelul con~tiinlei puteli trece acest examen, dar sentimen-
atitudinea fala de situalie.
tele dumneavoastra vor lucra mpotriva propriei persoane. 0
1 - $tili ce? A intervenit fata, eu m-am ndragostit de un
asemenea situalie nensemnata este legata de faptu! ca mama l '~
~: barbaI. El ma n~ela, pleca, apoi se ntorcea, ma ruga sa-I iert
dumneavoastra nu a trecut peste cea mai importanta ncercare
~i iar ma n~ela. La urma urmei ne-am mpacat. El s-a ntors ~i
din via\ ~i anume pastrarea ~i salvarea iubirii. Eu vd 0
mi-a Tacut "cadou" 0 boala venerica. De~i el se jura ca este
explozie de pretenlii fala de sol atat n timpul sarcinii dar ~i
sanatos ~i nu ~tie de un de a aparut boala.
pana la conceperea copilului.
- El avea dreptate, am spus eu. El purta 0 infeclie ascunsa
- Sotul meu m-a parasit n timpul sarcinii, a marturisit
care nu s-a manifestat niciodata. Dar daca relaliile dumnea-
ncet marna.

341
340
...... .~
,"u
...
voastra calduroase ~i echilibrate ar fi durat 0 jumatate de an
sau mai mult, ali fi murit. De asemenea, daca el n-a mai vrut
sa continue purificarea dumneavoastra, atunci, ca 0 salvare s-a
declan~t mecanismul bolii care a aparut nu se ~tie de unde.
- Eu I-am iertat, a spus fata. De fapt, amndoi ne-am
vindecat, dar dupa un anumit timp mi-a Tacut din nou un
"cadou", Cu toate acestea, eu simt ca cineva acolo sus ma
ocrotqte, n ciuda tuturor neplacerilor.
- Este foarte corect, am confirmat eu, copilul dumnea-
voastra are un sutlet curat ~i trebuie sa se nasca. Ar fi trebuit
sa fili pregatita dur cliva ani pentru a-I na~te, iar punctul
negativ pe care nu I-ali fi putut depa~i, s-ar fi oprit n mod
artificial ~is-ar fi reconectat dupa na~terea copilului.
- Adica acest lucru este inevitabil? - a ntrebat fata.
- Nicidecum. Marna dumneavoastra trece din nou prin
viala ei, ~i schimba pozilia fala de oameni ~i fa( de ea nsa~i.
Lucrali ~i dumneavoastra asupra propriei personalitali. Rugali-
vii.pentru copii ~i nepoli ~i veli obline doar a zecea sau a suta
parte a acelor neplaceri care va sunt destinate.
- Da, ,"ai este ceva - mi-am adus eu aminte - barbatul
trebuie sa cultive la nceput, iubirea fala de Dumnezeu, dupa
aceea cea sutleteasca ~i abia pe urma cea materiala. Femeile,
inilial, iubirea pentru Dumnezeu, apoi cea materiala ~i apoi cea
spirituala. Daca sOlii merg n direclia spiritualitalii, acest lucru
conduce la sterilitate. Cu cat se gande~te mai mult sOlul, cu
atat mai pulin trebuie sa gandeasca sOlia~i mai mult sa traiasca
cu ajutorul sentimentelor. Cu cat mai mult este spiritualizat ~i
evoluat solul, cu atat mai pragmatica ~i cu picioarele pe
pamant trebuie sa fie solia. Problema dumneavoastra consta nu
Il 342
-- +:;::: ~
c:q:..:..:
~~~.E
s- 1S:
G
--
H911
,..-
\,
n faptul de a mari spiritualitatea, ci cum sa depindeli mai
pUlin de aceasta. Iat de ce trebuie sa mancali mai des carne ~i
sa va concentrali mai mult asupra problemelor materiale. Pen-
tru dumneavoastra corpul trebuie sa fie mai important decat
spiritul, iar iubirea din sutlet trebuie sa fie mai presus ~i de una
~i de cealalt.
ntalnirea noastra s-a ncheiat. Marna cu fiica s-au ntors ln
Urali. Eu vazusem deja un ait destin-al fiicei, un ait caracter,
mai bine zis, caracterul ei s-a corectat. Emoliile ei profunde s-
au dus dupa conceplia ei justa despre lume. Destinul nostru
este caracterul nostru. lar caracterul nostru este pozilia sau
relalia noastra fala de sine ~i fa( de alte persoane. Relaliile 1
corecte cu alte persoane sunt posibile n cazul corelarii juste a 1
valorilor noastre. ~i cel caruia Ii este dat sa simta cu cat este
"1
mai mare iubirea fatii de Dumnezeu n comparalie cu fericirea
~i diversele valori umane, acel om este fericit n fiecare
secunda, iar ln orice clipa salveaz ~i se ajuta nu numai pe el
Insu~i ci ~intregul neam omenesc.
'f>o ~ ~
Nu demult copilul meu a racit puternic, a avut guturai.
Dupa aceea s-a nsanato~it. Dupa 0 saptamna, diu senin,
ara sa paraseasca locuinta, s-a mbolnavit din nou. Am
nteles ca tiind mijlocul lunii septembrie timpul e schim-
btor, dar copilul nu a ie~it afara. n prezent nsa, vedeti
dumneavoastra are tuse convulsiva nsolita de ragu~eala.
k Seamana cu pneumonia. Nu il ajuta nici un medicament.
.'
Spuneti-mi ce sa Cac?
343
-- .~,
QU

..
1"~
~~s.
PH r-.E
1:
...
-<
u

H911
--=
r-
....

.
Cercetez femeia ~i mi aduc aminte de mine. A veam 12 ani Acum aduce(i-va aminte de ntreaga viala petrecuta alaturi de
~i am avut ~i eu 0 tu se uscata asemaniitoare. Dupa aceea 0 sot, de toate supararile dumneavoastra. Ce v-a venit n minte,
Il

1 bron~ita putemica. Apoi a nceput 0 recuperare chinuitoare, iar cafe este cea mai mare suprare?
"
eu am expectorat 0 singura data 0 jumatate de pahar de sputa. - Pana la nunta m-am suparat pe sot.
1
,
1 Au existat momente cand nu puteam sa tu~esc. Eu am ncercat - Dumneavoastra v-a(i nchipuit relatiile ntr-un fel iar ele
1
din toate puterile, dar flegma care s-a ridicat mi-a blocat caile s-au petrecut altfel?
respiratorii. M-au lasat repede for(ele ~i am nceput sa-mi -Da.
pierd cuno~tin(a. n clipa aceea a intrat in camera mama mea. - Au fost njosite rela(iile ~i idealurile?
Ea era asistenta medicala ~i avea spirt la ndemana. Cand m-a -Da.
vazut albastru la fa(a, cu 0 privire fixa, ea a luat spirtul, a - Cafe este urmtoare suprarea cafe v-a vellit n minte?
tumat pe piept ~i a nceput sa ma frec(ioneze. Eu am nceput sa - La mijlocul convie(uirii noastre so(ul m-a suparat, mi-a
~uier ~i mi-am revenit treptat. n~elat increderea n el.
De abia acum n(eleg ca bron~ita mea a fost direct legata de - A(i fost supara(i mult timp?
caracterul meu supracios. Dac ajungeam sa ma supr, atuilci - Mult. El nu avea dreptate.
, l1
I

"
' supararea tinea mult timp. - lata toate supararile dumneavoastra
~

~i arat spre copil.

1/
Tanara femeie, ma ma fetei, era suparata pe sot nainte de nteleoeti
, b, ca sotul
. nu a avut nimic de-a face cu aceasta.
1
nunta. Supararea se reflecta acum asupra starii copilului ~i de Situa(ia a constituit purificarea dumneavoastra ~i salvarea co-
aceea a nceput un ~ir ntreg de mbolnaviri. Feti(a are apro- piilor dumneavoastra - '1(elegand asta, va ajuta(i pe
1
ximativ un an. E straniu, dar de obicei, problemele parintilor au dumneavoastra ~i pe copil.
'Iii
efect asupra copiilor de 3-5 ani. Probabi, ca, avand n vedere ca n ziua urmatoare am cercetat camp,,1 fetei. nainte campul
l,
este toamna, la mama s-au activizat supararile din subcon~tient, fusese sec(ionat n zona pieptului ~i a organelor genitale.
i,l
iar la copil acest lucru s-a amplificat. nsa mama ~i-a revizuit Acum campul a devenit pur, neted ~i luminos. M-am interesat
',1 deja via(a ei, a lucrat asupra propriei persoane ~i a citit cartile la mama cum se simte copi lui:
1:1,
1
mele. Nu pot sa mping cu degetul pe fiecare pacient ~i sa-i - Feti(a a incetat sa tu~easca ~i se simte normal, a raspuns
l' spun: "Aicinu ai lucrat pana la capat, asta ai uitat-o". femeia.
M-am gandit cum s-o nva( pe mama ca sa se descurce Tara , :\' Nu demult am citit un articol cu un interviu luat de la un
Il \ it '
.

ajutorul meu. -w
mare om de afaceri evreu. El a fost ntrebat
- Poftim, am spus eu, dumneavoastr cunoa~te(i ca
tuberculoza, pneumonia ~i bron~ita constituie toate suparari.
"

344 345
-- .n
t::.u

..
~.;::::

~~s.
aH""~.E
....

~
G

H91l
-
~

r.:'.;,rol'~:;"
r-
1 1

- De ce, n lumea ntreaga, cei mai mari bancheri sunt nchinarea la zeii pagni a permis abstractizarea unui
evreii? De ce au plecat din Rusia bancherii ru~i, iar evreii au
Il anumit obiect, concentrarea unui anumit grup de valori ~i
ramas la cnna puterii financiare?
punerea n dependenla fa1 de ceva invizibil, dar superior.
El a spus ca daca bancherii ru~i dau faliment, atunci nu-~i .Pagnismul I-a ajutat pe om s se deta~eze de lumea ncon-
,
mai pot reveni, iar evreii ~i pot reveni de mai multe ori jurtoare, s diminueze dependenla de valorile vitale, s simt
deoarece pe ei i-a calit viala ~i umilirea pennanent..
ca principalul lucru este nu ceea ce vedem ~i percepem, c
valoarea principal nu rezid n lumea material. Dar depen-
i Este greu de crezut ca numai astfel se poate explica talentul ,
Il denla general de valorile umane n pgnism nu poate fi
,II poporului evreu. La noi, nu numai cei mai buni speciali~ti n dep~it. Acest lucru este posibil numai prin existenla unui
,
1
finanle sunt evrei, dar ~i cei mai buni muzicieni ~i cei mai buni Dumnezeu unic.
1. umori~ti. Cu toate acestea, prin ce se poate explica talentul Evreii au fost cel mai asuprit ~i dependent popor ~i foarte
:I! poporului evreu?
1
restrans ca numar. A slipravietui n asemenea conditii a fast
l' Omul care poseda simlul umorului iarta ~i uita mult mai posibil prin concentrarea nu asupra aprrii exterioare ci
u~or ~i mult mai repede jignirile ~i supararile n comparalie cu asupra celei interioare. n!elegerea faptului c Dumnezeu este
cel care nu are simlul umorului. Cu umor puteli trata situalia
,
unie a permis unirea puternica a poporului, a asigurat un nive!
numai atunci cnd ali ncetat sa depindeli de ea. Capacitatea de
foarte nalt de spiritualitate ~i a mrit ~ansele de supravieluire.
a ie~i dintr-o situalie 0 poseda acela care diminueaza depen-
Evreii au ajuns la DumnezeuI unie cu trei mii de ani mai
den(a de valorile umane. Pen~rua deveni bancher trebuie sa nu
devreme dect popoarele ElI"opei. Este normal c posibilit!ile
depinzi de destinul favorabil, trebuie sa ai un talent subtil de
de dezvoltare att n plan spiritual cat ~i n cel material ale
abstractizare a situaliei. Acest lucru este posibil daca exista un
omului care purta n genele sale 0 experien! de cinci mii de
nivel destul de nalt de spiritualitate. Pentru a fi un muzician ani, dep~ind umanul ~i nzuinla spre divinitate, pot fi mai
bun ~i pentru a obline ceva n arta trebuie sa pOli sa te
mari decat pentru aceia care au unnat mai trziu acest drum.
delimitezi de con~tiinla ca atare, iar aceasta se poate realiza Dar este vorba despre no!iuni generale. Cu ct omul, n
prin adresarea catre Dumnezeu. Pagnul se roaga pentru
sufletul lui, nzuie~te spre Dumnezeu ~i spre iubire, cu att
fiecare divinitate separata ~i depinde de ea. Eu am auzit ca n
1
drumul ntortocheat de dou- cinci mii de ani poate fi parcurs
Il Roma antica au existat 3 milioane de zei pagni. Un om se
1. n perioada actual n decurs de 10- 15 ani.
ruga la zeul care ntruchipeaza banii, altul la zeul care
ntruchipeaza familia, iar al treilea la zeul~care raspunde de
sanatate etc.

.~
t
346 ;(
347

,
;1.
......- .!::
QU = ~
1-<::::
S..;.; Po

CQE-<~.
~
Ii:

G
-
~
...
H9ll
...t "
r'.

'f)v ~ ~ oameni, vi s-a oferit purificarea prin probleme fizice. Adica

probleme legate de fa!a; daca e vorba de suprafa!a capului,
Am avut mari probleme cu fata. Am nceput sa ma rog atunci nseamna umilirea idealurilor. n principiu, daca noi
~i sa-i cer lui Dumnezeu sa ma vindece. Dupa un timp, fata solicitam n permanen!a ceva, adresandu-ne lui Dumnezeu,
mea s-a vindecat perfecto Dupa cateva luni, am avut dureri atunci aceasta dorin!a se nTaptuie~te. Totul depinde nsa de
p'uteruice la articulatii, iar aceste dureri nu au contenit puritatea noastra, de echilibrul ~i de juste!ea dorin!elor noastre.
pana n prezent. Au vreo legatura aceste doua evenimente Dumneavoastra a!i cerut sa fi!i lipsit de propria salvare, Dar
unul cu celalaIt? ntrucat ave!i un suflet bun, atunci un gen de purificare a fost
schimbat cu altu!. Ata~amentul fa!a de idealuri s-a manifestat
Eu cred ca daca sunt citite cu aten!ie cartile mele, atunci se la dumneavoastra n principal prin intennediul rela!iei, sub
poate ntelege ~i Tara consulta!iile me le ce s-a petrecu!. forma geloziei. Gelozia a fast blocata prin problemele cu
Valorile spirituale au mai multe straturi. Primul nivel este cel articula!iile. Daca pute!i sa va schimbati atitudinea fa!a de
mai dens ~i reprezinta relatiile, aptitudinile, intelectul ~i . toate valorile umane, atunci ~i fa!a va fi curata ~i articula!iile
r
destinu!. Dependel1(a de rela!ii este conferita de gelozie. nu var mai durea.
nsemnatatea crescuta a aptitudinilor, intelectului ~i a bunasta-
rii con duc amui spre mandrie. La baza primului nivel se 'f)v ~ ~
gase~te al doilea, mult mai subtil ~i mai amplu. Acesta I
constituie spiritualitatea, bunatatea, visele, idealurile, principi-
Aveti reteta pentru tericirea ve~nica? n ce consta
ile ~i scopurile. Ceea ce se gase~ten cartea a patra se nume~te
aceasta?
"contactul cu viitorul". Daca amui se ata~eaza de idealuri,
atunci n mod automat cre~te ~i dependen(a lui fie de rela!ii, fie
Pentru noi, ntreaga fericire umana nseamna a fi sanato~i, a
l'I, de aptitudini, fie devine n acela~i timp atat gelas cat ~i
1

nu fi singuri, a avea un destin fericit, adica neplacerile sa nu se

, 'l' mandru. Vreau nca a data sa subliniez faptul ca lipsa dorin!ei
transforme n tragedii ~i nefericire, de a avea bunastare
, l'! de viala, renun!area la iubire atunci cand e~ti n~elat,
materiala, care sa permita realizarea nazuin!elor proprii etc.
': nemul!umirea n raport cu toata lumea, dispre!ul fa!a de sine ~i
1 ~ Daca sintetizam toate acestea, atunci constatam di una dintre
'II l
' 1

' de propria soarta, acest lucru nseamna totodata gelozie ~i

,
;!II mandrie. Dar sa trecem la autorul biletului. t principalele componente ale fericirii a constituie lipsa ne noro-
1
11 A!i avut a dependen!a marita de spiritualitate, bunatate ~i J cirilor. nainte se spunea: "Daca Dumnezeu iarta pacatele ~i
indica drumul nainte, indiferent ce ar fi amui ~i unde s-ar afla,
de idealuri. ntrucat nu era!i pregatit sa primi!i purificarea de la
el este deja fericit". La aceasta ntrebare a raspuns deja Iisus

348
349
llil
--- .r-I
QU

...

.L.~
gs~~.
+:::::
CI E .. i:i -~ --..-
f5.
--==

H9lZ
-
-- ,....-

Christos cu 2000 de ani n urma spunnd: "Celui care iube~te cel bun i dezvolta. De aceea, n primul rnd, pentru a cunoa~te
mai mult i se iarta mai multe". mult , trebuie sa facem ordine n noi n~ine.

n audien( la mine a venit de mai multe ori 0 femeie. Ea ~ ~ ~

vroia sa n!eleaga totu!. A scos 0 lista cu 150 de ntrebari ~i mi
le-a pus, notnd raspunsurile cu grija. La a treia ~edin!a i-am
Una dintre nepoatele mele se da cu capul de podea ~i de
spus:
perete. Are seboree (0 problema cu pielea capului). A doua
- ntrebarile dumneavoastra ncep sa va mpiedice sa va nepoata cade des ~i nu demuIt ~i-a rupt mana. Are 0 colita
schimba!i.
puternica. Marna lor, adica rata mea, are 0 eroziune a
- Dar ea marea numarul de ntrebari de pe lista cu colului uterin. Eu am 0 migrena ~i spasme ale vaselor
drzenie. Dupa aceea a nceput sa aiba probleme psihice,
sanguine. Nici un medicament nu ajuta. Daca ma
printre altele destul de serioase. lar eu nu am putut s-o ajut.
mbolnavesc nu ~tiu cu ce sa ma lecuiesc. Ce e de tacut?
,, :: "n sistemul meu exista un fel de defect straniu - am gndit
eu - ntruct cea mai insistent pacient, comunicnd cu mine,
.-
Fracturarea minii ~i dorin!a de a se lovi cu capul de perete
~i-a pricinuit un mare rau". constituie franarea intelectului ~i a aptitudinilor. La dumnea-
Eu nu mi-am permis sa cad n disperare ~i sa-mi fac
voastra ~i la to!i ceilal!i membri ai familiei este prezenta n
complexe de inferioritate ~i am continuat sa merg mai departe,
mod evident mndria. n situa!ii!e critice, dumneavoastra nu
n!elegnd mai trziu despr~ ce este vorba. n timpul audien!ei
a!i salvat iubirea ci demnitatea, principiile ~i idealurile, de
are loc 0 accelerare imensa a proceselor karmice. Atunci,
aceea fondul dispre!ului ~i condamnarea barba!ilor este mare.
concep!ia justa despre lume poate conduce la nsanato~ire nu
Toate acestea se transforma ntr-un program de autodistrugere.
peste zece ani, ci peste trei luni. Dar, 0 orientare injusta da
Printre altele, n cazul nepoatelor, tendin!a negativa nu
rezultate negative la fel de repede. Pacienta s-a concentrat nu
slabe~te ci se accentueaza. La dumneavoastra programul de
pe sentimentul iubirii, ci pe con~tiin!a. De aceea, a nceput sa
autodistrugere este frnat de migrene ~i de ngustarea vaselor
se diminueze con~tiin!a sa.
sanguine. La fiica - probleme ginecologice, iar la nepoate -
"[
,.1 Eu vreau sa mai subliniez nca 0 data: noi cunoa~tem lumea S
.1 t disfunc!ionalitatea intestinelor ~i traumatismele. Astfel, ave!i
prin iubire. Con~tiin!a ne ajuta nsa s-o n!elegem. Informa!ia ~. mult de lucrat ~i este bine sa nu amna!i pentru mai trziu.
1:1:
:'11
constituie 0 no!iune vectoriala ~i noi trebuie sa n!elegem ca
.1' orice cunoa~tere n ultima instan!a, trebuie sa fie orientata spre
acumularea iubirii. Pe omul rau con~tiin!a i schilode~te iar pe
1
~'
350 351
,II

'II" J
--- .n
~u

- "
~~s.
+~

a:lf-f-<.E
~
il:
G

H911
-
--==
-"'"

~ 1"""'

~ ~ ~ spirituala, adica - descampunere ~i maarte. Omenirea, ca ~i

Eu am vrut sa le ajut cumva pe cuno~tintele mele ~i am
adus apa sfintita din biserica. Dnpa trei zile, apa sfintita a
prins un miros urat. Apa a fost turnata n closet ~i chiar
dupa 0 saptamana se simtea mirosul de ona clocite. 0 apa
obi~nuita nu se strica a~a de repede. Cum explicati acest
lucru?
Atunci cand preatul se raaga n biserica. el se canecteaza la
starea la care se afla Jisus Christas. Apa se structureaza n
canfarmitate cu aceasta. Multe depind aici ~i de starea prea-
tului. Daca se afla n casa, a asemenea apa echilibreaza
structura spatiului casei. n acea lacuinta. dependenta de
aptitudini, de intelect ~i de spirit a fast att de mare, ncat nu
au avut lac schimbari energetice pazitive. Energia mandriei a
fast deasebit de puternica. Daca energetica lacuintei s-ar Ii
schimbat brusc, lacuitarii acesteia ar fi putut
mbalnaveasca ~i sa maara. 0 asemenea schimbare prafunda
nu ar fi fast supartata. nseamna ca trebuia sa se descampuna
fie ei, fie apa. Aceasta din urma a preluat energia ~i
Hmurdria" lor, interactionnd cu ei. n acest caz, n apa a avut
lac un fel de eroare infarmatianala. Umanul agresiv s-a
napustit asupra divinului. Umanul a nceput sa intre n
putrefac(ie ~i n descampunere, adica, sa spunem exact: apa
sfintita nu s-a stricat. A nceput sa se descampuna acea parte a
ntregul univers, traie~te prin pulsatii. Nai ne ndepartam de
divinitate din ce n ce mai mult, cufundandu-ne n problemele Il
noastre umane ~i treptat uitam de Dumnezeu, iar apai ne
ntaarcem. Cei care n interior au uitat de divinitate, adata cu
1
atingerea Acestuia se descampun, ~i mor. Acum, in decurs de 1
ctiva zeci de ani, omenirea trebuie sa simta ntoarcerea divi-
nului. Cei care s-au preacupat prea mult cu lucruri umane, ar fi
de darit sa nteleaga ca le-a ramas prea putin timp.
~ ~ ~
0 femeie rn-a ntrebat: "Spuneti-mi cum arata campul r
men acum?"
Eu mi-am adus aminte prima naastra discutie. Aceasta a
fost asemanataare cu un cantact cu cineva care era pe cale sa
sa se moar .'jicafe, cu sperant, ntreba:
- Ei, cum a sa supravietuiesc? Care este starea sanatatii
mele?
Apai a~tepta sa-i raspundeti:
- La tine tatul este bine. Cu sanatatea stai mai bine.
Acestei femei eu i-am spus adevarul:
- Aveti a tendinta deasebit de mare de a diviniza amui j
, ilhit. lata de ce ati avut relatii teribile cu fastul sat ~i de aceea
,ali divor(at. Acum, at; citit cartile mele ~i ati fast la mine n

"
1,,1
1

.
apei care a intrat n cantact cu energetica lacuintei. Mai simplu
spus, cu apa sfintita s-a ntamplat ceea ce trebuia sa se
ntample cu ntregul neam daca acesta nu schimba arientarea
.8udienta. Din sufletul dumneavaastra s-a ndepartat agresivi-
.fatea. Ati incercat sa va schimbati atitudinea fata de valarile
;IJI11ane,dar dorinta de a va ruga pentru amui iubit ati pastrat-a
.

:1 ' '
'
,.1,
,.

.
i' 352 353
i '
.1i" '
II.',:I .

l
.....- .~.,
QU

or.
oe1'.
~r=~.E
-<
!-
i':i::
u""
"""",""",,"-
-
...........

H9/.Z
,....

n continuare, Situatia se nrautate~te deosebit de mult datorita
faptului ca sotul dumneavoastra actual nu va umili tot ceea ce
este uman n el ~i n dumneavoastra, El nu are un asemenea
caracter, ntr-o situatie obi~nuita, careva dintre voi ar fi fost
condamnaI, n cel mai fericit caz, casatoria s-ar fi destramat
Eu am vazut 0 ntrebare tacuta ln ochii femeii,
- Ce este de Tacut?
- n primul rand, schimbati-va atitudinea fata de sotul an-
terior ~i fata de viala conjugala, traind corect orice situatie
traumatizanta, nchipuiti-va periodic ca sotul dumneavoastra
actual a murit, v-a In~elat, v-a parasit ~i Incercati sa pastrali
dragostea fala de el, nchipuili-va moartea dumneavoastra ~i
exersati cu 0 profunzime din ce ln ce mai mare ritualul iertarii
tuturor acelora care va sunt dragi,
Dupa cteva luni, am vorbit la telefon:
- Dumneavoastr, ca ~i nainte, nu va este bine - i-am
spus eu, ei. Nu ati "czut", dar nici nu v-ati "ridicat". Con-
tinuali sa lucrali mai departe,
Au mai trecut Inca cateva saptamani ~i, am vorbit din nou
cu aceasta doamna la telefon:
- Va este putin mai bine - i-am comunicat eu - dar
renunlarea la omenesc ln favoarea divinitatii Inca nu a aparut
la dumneavoastra, Dependenta fata de omenesc este nea foar-
,,' I-!,
1
te mare la dumneavoastra, ~i iata ca i-am dat telefon din nou:
- Vreau sa va felicit - Ii spun femeii, Pentru prima data
,II vad un semn de echilibru ln campul dumneavoastra,
ill'
I - Eu simt ca interiorul a degajat totul, a zis pacienta, dar
'
'1 I '
.1 probabil ca trebuie sa mai renunt nca la ceva mai mare ln
11 !
II favoarea iubirii fata de Dumnezeu,
I
l
- Nu trebuie sa renuntati la nimic, am raspuns eu, Acum,
ID primul rand, trebuie sa vedeti divinul din dumneavoastra,
din omul iubit ~i deja din lumea Inconjuratoare,
Eu am simtit ca ea zambe~te: l
- ~tili ceva" n ultimul timp, eu am ajuns la aceasta
concluzie pur ~i simplu din intuitie, Am reu~it ca ln spatele
umanului sa vad divinuL
Am zambit ~i eu:
- Ce sa va spun? Aeum ~i eu sunt lini~tit pentru starea
dumneavoastra,
'{)<> ~ ~
r
Copilaria mi-am petrecut-o ntr-o casa cu cinci etaje.
Nu am copii. Prietena mea, care st n aceea~i casa,
(apartameutul ei se alla sub al meu) uu are uici ea copii. 0
temeie care a locuit sub apartamentul prietenei, a fost
, singura ~i a murit. Au vreo legatura ntre ele aceste fapte?
Sa le luam pe rand. Lipsa de copii exista atunci eand
~iitorul este Inchis. Adica, dependenta de valorile spirituale
este mai mare decat nivelul periculos. Valorile spirituale se
formeaz atunci cnd oamenii comunica ntre ei. Legturile
, muiom cu celalalt, legatura cu un a:t obieet ln Univers,sau cu
0 alta lume, legatura cu treeutul ~i viitorul, toate acestea
~reeaza 0 unitate stabila a diferitelor grupuri ~i le ajuta sa
iupravietuiasca ~i sa se dezvolte.
,a
Am descris 0 Intamplare cand pe mine s-a suparat 0 ma~ina
'~ care nu am vrut s-o cumpar, La Inceput, a fost foarte

'l,
,1
354 355
Ii
 QU
...
ciudata pentru mine ~i chiar absurda existenta sentimentelor la
obiectele rara viat. Apoi am nteles: totul n Univers, att ceea
ce este viu cat ~i ceea ce este nensulletit, se na~te datorita
sentimentului iubirii. lata de ce n plan subtil, sensibilitatea
fiintelor vii ~i obiectelor nevii este identica. Cu toate acestea,
pentru mine, a fast nea~teptat faptul cand am vazut ca ~i
Soarele are emotii. Una dintre emotiile sale cele mai puternice
a constituie nemultumirea fata de sine, datorita mbatranirii
progresive. Stelele au emotii unele fata de altele. Ele au sis-
temul lor de comunicare ~i de schimb de informatii. De
asemenea, planete]e au sistemullor de schimburi, sistemul lor
de comunicare... nsa, daca Soarele este ca un tata din punct de
vedere energetic, adica barbat, Pamantul are un puternic
ascendent feminin, adica este pentru noi ca a marna. Marte ~i
Venus au a origine feminina. Jupiter ~i Mercur au a origine
masculina. S-ar putea ca, daca Pamantul nostru ar fi avut a
energetica masculina, atunci sa nu fi aparut pe acesta
civilizatia umana. Pamantul fata de Soare are emotii bune,
blande ~i de iubire. Dar iata ca fata de neamul omenesc,
sentimentul Pamantului este deosebit de agresiv ~i acesta a
nceput sa se accentueze n ultimii patruzeci de ani. Judecnd
dupa toate, omenirea reprezinta un corp din ce n ce mai strain
pentru Pamant. Eu am examinat n ce masura energetica
omului a corespuns cu energetica Pamantului cu cinci mii de
ani n urma. Nivelul compatibilitatii era de aproximativ 93 %.
Acum doua mii de ani - 92 %, acum a suta de ani - 90 %,
acum 40 de ani - 92 %, iar n prezent - 13 %. Daca aceasta
seade sub zero, atunci energetica ntregii omeniri intra in
antagonism cu energetica Pamantului. Aceasta nu va aduce
356
--! -+-<:;;..-
~ E .. ci.
Q::;~O)~
!:C!-f-..r::
<1:
t
~
u
-
=-::z=
.H9LZ
.....
T'
:numai pagube, ci va conduce ~i la dorinta de a distruge
,
pamantul ca pe un corp strain. n preajma anului 2000, aceasta
.granita poate fi depa~ita. mi este greu sa-mi nchipui cum se
.:va apara Pamantvl de agresorul energetic. Cand amui se m-
c.
!;Jolnave~te, el subcon~tient ridica temperatura pentru a miqora
.yitalitatea coloniilor de bacterii. A~ fi dorit ca prognoza mea sa
..RUse adevereasca, dar, judecand dupa toate, dupa anul 2000,
,cataclismele naturale pot cre~te brusc.
Sa ne ntoarcem la autorul ntrebarii.
Pe corpul omenesc exista meridiane energetice. Prin aceste
pnale ~i puncte energetice are lac a interactiune cu alte lumi,
,'lJuSoarele ~i Pamantul, precum ~i cu oamenii. De asemenea,
~antul are ~i el meridiane ~i puncte energetice care I leaga
.
alte obiecte ale Universu]ui. n aceste puncte, orientarea .-
te spre unitate, spre legatura, adica spre a spiritualitate
entuata, iar amui care se alla mult timp ntr-un asemenea
, n mod subcon~tient, amplifica orientarea spre valorile
l\I1ului spiritual, ~i contactul lui cu Cosmosul poate fi mai
. .are dect al altora. Daca a acumulat ereditar dragoste ~i
atate, atunci nivelul spiritualittii care se marqte brusc
ite dezvoltarea aptitudinilor, intelectului ~i a posibiIita-
de creatie. Cand caracterul ~i conceptia despre lume a
ului mpiedica acumularea iubirii, atunci are lac cre~terea
ndentei de valorile spirituale ~i atunci este posibila
ilitatea la femei, problemele psihice la barbati etc. Jude-
d dupa toate, casa cu cinci etaje a fast construita pe un
enea canal energetic ale pamantului. Diametrul mediu al
r asemenea canale, a~a cum am constatat, este de
Ximativ 50 de metri.
357
 ~ ~ ;:::: --.
~
;;: --
&1-;;e.
COE-<E-<..E u

'"
l
! UIILZ
,..

n general, diagnosticarea naturii nevii este foarte dificil, volum mare de munca, ce depa~e~te capacitatea lui,
Despre rezultatele acestor diagnostice nu pot vorbi cu anismulnu poate sa reziste solicitarilor permanente ~i mai
certitudine, Atunci cand problemele se refer la oameni, orice - vreme sau mai tarziu clacheaza.
viziune ~i presupunere a mea se deruleaz de 10-100 de ori in Suprasolicitarea spirituala este mai periculoasa decat cea
timpul lucrului cu pacientii, Dac ideile sunt demonstrate de ica, Omul poate sa e~ueze flira s observe acest lucru ime-
, 1
zeci de ori prin practic, eu pot s am certitudine n concluziile iat, iar pe urma, ani de zile, plate,te pentru aceasta, Valorile
mele. n comunicarea cu natura nevie nu am experien!. pirituale constituie acelea~i valori materiale numai ca n plan
Totodat, eu simt c este putin cam prea devreme s m ocup 3811btiL Daca este responsabil ~i periculos s posezi ni~te bani
de aceasta, cu atat mai mult cu cat strile fizice sunt secundarc .are dep~esc posibilitatile noastre, atunci posedarea de valori
n comparatie cu starea interioara a omului. Daca n ceea ce !$pirituale poate fi ~i mai periculoasa.
prive~te neamul are loc 0 tendinta, de stinoere atunci cu vai" ,
l:>'
destinului, femeia nimere~te n acea locuinta LInde aceasta 1 Sa ncepem de la lucrurile materiale. n copilarie, ni s-a tot
tendinta se amplifica ~i se ncheie cu sterilitatea, Daca urma~ii at n cap ca a ca~tiga la loterie reprezinta 0 mare fericire,
trebuie sa supravietuiasc, atunci fie ca parintii schimb pare c poate fi ~i invers. mi amintesc de 0 ntamplare n r
,i
locuinta, fie c se conecteaz sistemul de asigurare pentru gatur cu 0 femeie care n perioada sovietica a ca~tigat 0
'!'
pastrarea ~i amplificarea iubirii, ~ina Volga. Sotul ei i-a spus sa ia mai bine banii ~i sa-i
ntrucat nu este posibil sa tii cont de toti factorii fizici ,i Ituiasca judicios. Pentru ea nsa, ma~ina era simbolul
1 ,1

,
1
'1
,
energetici trebuie sa ntelegem ca, cea mai buna metoda de a ricirii. Ea a refuzat catr.:goric. "Noi vom avea ma~ina" a spus
r,
1",1 1

1
ne feri de factorii traumatizanti sau de a-i folosi pe ace,tia in
l"
l, avantajul personal este 0 corecta nazuinta ~i permanenta Au nceput certurile. La cateva luni dupa acest incident,
1'1
l ' activitate asupra eu-lui, ilia s-a destramat. Femeia a nceput sa aiba neplaceri la
,l'
'II,
1

Una din cauzele aparitiei problemelor n relatiile personale III de munca, n cele din urma ea a fost con'cediata. Ea
l,,' 1 0 constituie incompatibilitatea nivelului partenerului. Dac :_~i a fost nevoita sa vanda ma~ina. Divortul, pierderea
omul are 0 suma de bani care depa~e~te limita periculoas iciului, vanzarea ma~inii au doborat-o ~i ea a nceput s
1
pentru el, fie ca pierde ace~ti bani, fie ca ncepe s se .,bea, Dupa un an, 0 cuno~tinta a intalnit-o ~i nu a recunoscut-o.
mbolnaveasca, sau ncepe sa aiba neplaceri, Daca omul a vzut n fata 0 persoana prost mbracata, pe jumtate beata
primit 0 functie sau un titlu care depa~e~te posibilitatile sale, :.i
. cu 0 vanataie sub ochi. Valorile materiale, nmultite brusc,
Il aceasta poate sa se ncheie tragic pentru altii ~i cu ru~ine e potndepartade divinitatea pe care 0 purtam n suflet. Cand
l' pentru el, nemaivorbind de boli, Daca omul a luat asupra lui . n barbat se ntalne~te cu 0 femeie, relatiile favorabile se leaga
ii

[ 358 359
! ,,
'[,/
l,
 .-
QU
~
+::::::

ii1"ij -
~~f-o..c
~
~
u
-
--
agil

~
mai cu seamii atunci, cand el este n plan generallider n raport
cu femeia, dar nu pentru mult timp. Dacii el va conduce prea
puternic, femeia, n interiorul ei, va depinde total de el ~i va
ncepe sii simtii n general 0 singurii emotie, entuziasm, ado-
ratie ~i supunere fatii de el. Caracterul biirbatului ncepe sii se
strice, dupii care urmeazii soarta ~i siiniitatea. Dacii el nu va
renunta ntr-o mare miisurii la calitatea de lider, la femeie vor
apiirea aroganta ~i sentimentul de superioritate. Acesta din
urmii na~te u~or emotii de dispret ~i de condamnare. n
asemenea conditii, var suferi copiii n primul rand, iar dupa
aceea ma ma ~i tatiil. Daca barbatul alege ~i ncearca sii
piistreze pe langa el femeia care I depa~e~te la capitolul
dimensiunilor interioare, el trebuie sii fie pregiitit pentru a fi
n~elat ~i njosit ~i aceasta nu 0 datii. Daca el se va concentra
pe sentimentul de dragoste, va renunta la pretentii ~i la
controlul exterior, atunci la nceput, foarte lent ~i anevoios, iar
apoi tot mai repede, se va ridica la dimensiunile femeii pe care
0 iube~te ~i pe care 0 va depa~i. Dacii el nu rezistii la mai multe
jigniri ~i njosiri permanente, atunci nervozitatea ~i dispre(ul
devin principale le instrumente ale apararii lui. lar atunci, n loc
de a miiri dimensiunile personalitiitii lui ~i de a 0 "ajunge" pe
prietena lui, biirbatul ncearcii s-o tragii pe ea n jos, pana la
nivelul sau. Aceasta duce nsii n mod inevitabil la ncerciiri
periodice din partea femeii de a se elibera dintr-un asemenea
jug.
mi aduc aminte de un caz pe care mi I-a povestit un
cunoscut de-al meu.
- n tinerete, am fost un ghid n turism
~
,....
"\:
n grupul meu a aparut 0 femeie taniirii ~i deosebit de
; frumoasa. Mi-a pliicut de ea din cale afarii. Eu am nvatat chiar
~i sa cro~etez numai pentru a-i face pe plac ~i ma comportam
deosebit de delica!. La nceput, nu mi-a acordat nici 0 atentie.
Apoi a aparut un fel de atentie,
. pe urma un interes ~i n final
1
" s-a nascut un sentiment puternic pe care ea nu I-a putut
nvinge. Am Tacut dragoste ~i amandoi am simtit 0 mare
.
pliicere.
- Asta e toatii povestea? m-am adresat eu cu curiozitate.
- Nu. Povestea de-abia acum ncepe.
Apoi a ie~it la ivealii cii ea este ciisiitorita ~i sotu 1 este un
om cu totul neobi~nuit ~i nstiiri!. Ea probabil cii i-a povestit
. despre sentimentele ei. $tii cum a ie~it el din aceastii situatie?
ntr-un mod cu totul inedit pentru pozitia sa nalta. El 0 aducea
,-
la mine cu Volga lui, iar dupii doua ore se ntorcea ~i 0 lua. Pe
parcursul acestor doua ore noi ne-am consacrat unui delir de
; dragoste. A~a a adus-o la mine pana cand ea s-a racori!. Dar ~i
: eu rn-am lini~tit de asencenea.
Dacii noi ne mpoviiram cu 0 greutate care este peste
puterile noastre, trebuie sii fim gata sii avem rabdare ~i sa
suportiim suferintele pe de 0 parte ~i sa lucriim asupra noastra
~i sa fim gata pentru 0 niizuintii mult mai puternica fa(ii de
divinitate pe de altii parte. Altfel, aceasta greutate poate sa ne
;
6triveasca.
Acum cateva ore am vorbit la telefon cu unul din pacientii
mei.
Cativa ani la rand, el a cunoscut 0 femeie care pur ~i simplu

a tiicut 0 dipii -a distrus. A fost ndriigostit puternic de ea ~i a trecut prin

aducandu-~i aminte de acele evenimente. $i iata, nu ~tiu cum, .:multe, dar nu a putut sa se abtina sii 0 dispretuiascii, sa se

i 360 361

,j
 cu
':';"':';':-.t.
" .H9L
supere ~i sa fie gelos. Ea s-a comportat din ce n ce mai rau ~i
n cele din urma s-au despartit.
- Dupa 0 luna, am nceput sa ma simt rau - mi povestea
el. Au nceput neplacerile, inclusiv cele legate de sanatate.
Odata m-am trezit de dimineata ~i am observat ca am 0 boala
venerica grava. Totul a nceput sa se umfle ~i a pornit 0
secretie abundenta. Eu am mai avut ~i nainte boli venerice.
dar de data aceasta a fost ceva ngrozitor ~i s-a ntamplat foarte
repede. Mi-am adus aminte de povestea dumneavoastra. La
conferinta n care ne vorbeati despre ni~te sOti care au avut
trichomonas. Ei au Tacut cateva ~edinte de tratament, nsa nu
i-a ajutat nimic. Chiar urologul a fost uluit pentru ca dupa
ultima ~edinta de tratament lucrurile nu s-au ndreptat, ci
dimpotriva, s-au nrautatit. Femeia a renuntat la pretentiile fata
de SOt, precum ~i la orice agresiune legata de dragostea din
sufletul ei. S-a ndepartat de tot ceea ce i-a fost drag ~i a
nceput sa se roage. Dupa cateva zile, au Tacut 0 analiza de
control ~i aceasta a ie~it bine. A urmat vindecarea completa.
Am nceput sa compar faptele ~i am ajuns la concluzia ca
nu pot s-o iert pentru ceea ce a facut ~i n subcon~tientu! meu
nu 0 absolv de vina. Toate acestea nasc agresivitate, care se
rastoarna ~i "Iovqte" n mine. Eu m-am a~ezat, mi-am analizat
viata ~i m-am deta~at de toate, i-am iertat pe tOti ~i am nceput
sa ma rog. Dupa trei ore, "boala mea veneric" a trecut tara
urme. Dupa aceea am trait 0 viata normala. Am mai avut
femei, dar am fost lini~tit n relatiile cu ele. Nu demult m-am
ntalnit cu 0 femeie care mi-a placut foarte mult ~i am petrecut
mpreuna 0 noapte. Dupa aceasta am avut un traumatism fizic
I!
puternic. Puteti sa-mi explicati de ce?
1 362
il
Il
~ -t - ~a:
-+::::::
a:lE-f-.E 0 -
=-==-=
'-I!"'"'
- Data trecuta dumneavoastra. v-ati schimbat numai atat
:. cat sa va treaca boala - i-am spus acestui om - dar nu a fost
suficient pentru a va schimba destinul. Cunoa~teti zicala: pana
cand nu tuna, tiiranul nu-~i face cruce". Daca dumneavoastra
v-ati dus deja la Dumnezeu 0 data, atunci trebuie sa mergeti
tot timpul. Va duceti ncet sau repede, nu conteaza, dar trebuie
sa mergeti. Altfel sunetul tunetu!ui va fi din ce n ce mai
puternic, ~i dupa aceea te trasne~te ~i fulgerul. n acest fel,
. dumneavoastra ati lucrat pUtin asupra eu-lui, nsa sistemul
: interior al valorilor I-ati pastrat. Daca n-ati trecut l1cercarea cu
acea femeie, nseamna ca dependen(a de fericirea umana a
crescut brusc. Pentru a lucra asupra dumneavoastra, nfran-
gerea repetata n cazul acelor situatii s-a egalat cu situatia
planu!ui fizic real, dumneavoastra trebuie sa ntoarceti pe toate i-
fetele, mental, una ~i aceea~i situatie cam de 300 de ori. V-ati
oprit chiar la nceput ~i ati avut 0 atitudine foarte superficiala
fatii de acest lucru. Acum va ntalniti cu 0 femeie fata de care
aveti un sentiment real. Dependenta fata de ea ~i agresivitatea
cresc aidoma unei avalan~e. ~i iata, nu dupa 20 de ani, ci dupa
cativa ani se va transforma ntr-un program de autodistrugere
i n consecinta - n trauma.
La dumneavoastra poate sa se nfiripe un sentiment de trei
Ori mai puternic pana la ntalnirea cu femeia n plan fizic ~i
,real. Daca vrem sa fim exacti, atunci sentimentele ncep pana
.
la aparitia evenimentului. ~i de data aceasta ati putea sa nu
lnai treceti ncercarea, de aceea pe dumneavoastra va franeaza
tu rouit nainte ~i va ncurc n cazul unui contact viitor cu
;aceasta femeie. A treia oara poate sa "va surprinda" nu dupa
$ituatie, nu n timpul desTa~urarii ei, ci pana la aceasta. Nu
363
 Q
U
" H911
"";':'J.
numai ca nu yeti reu~iti sa aveti 0 desTatare cu femeia iubita,
1: dar nici macar nu va yeti ntlni cu ea. Pot aparea mbolnaviri
Ii grave pe un drum neted, Tara nici un motiv vizibil ~i nu va
exista nici 0 logica, ntruct mbolnavirea a aparut nu din
trecut,ci din viitor.
~titi, mi-a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp
dect credem noi". Cu ct depindem n interior mai puternic de
valorile umane, cu att mai neet avansam. Cu ce difera
organismul viu de mediul nconjurator? n mediul nconjurator
1
1
1;1
1
temperatura cre~te sau scade. n organism este stabila. Stabili-
tatea compozitiei chimice permite pentru 0 perioada sa supra-
vietuiasca organismul n conditiile care sunt fire~ti pentru
existenta lui. Organismul ia din mediu tot eeea ee contribuie la
dezvoltarea lui, adica izvorul de dezvoltare transfera din mediu
n el nsu~i tot ee este neeesar. Cu ct este mai mare inef!ia
unui asemenea proees, cu att mai mult traie~te organismul.
Exista homeostaza fiz'ca ~i exista homeostaza spirituala. La
fiecare dintre noi, au loc evenimente n viata care ne permit
dezvoltarea capacitatii, a intelectului ~i a spiritualitatii. lar
atunci cnd factorul de constrngere sau favorabil a disparut,
iar noi continuam sa ne perfectionam intelectul nostru,
capacitatea noastra, spiritualitatea noastra, aceasta nseamna
de asemenea schimbarea izvorului de dezvoltare din mediul
nconjurator n interior.
Cnd traim flacara iubirii umane iar apoi durerea legata de
destabilizarea ei, cu cat ineercam mai mult sa pastram
dragostea, cu att acest izvor al dezvoltarii il transformam in
noi. Mediul inconjurator nu ne mai mpinge spre dragoste ~inu
364
,.....-
exista nici 0 conditie pentru a 0 pastra, dar noi continuam sa
traim prin iubire. Cu ct noi, n permanenta ~i Tara oprire,
ncercam sa pastram impulsul dragostei catre Dumnezeu, cu
att mai mult pastram dragostea fat de un ait om Tara sa existe
vreo ratiune vizibila ~i cu att mai mult pastram moralitatea,
corectitudihea ~i bunatatea, cnd conditiile externe nu contri-
buie la aceasta. Cu ct prin antrenament minim are loc n noi 0
dezvoltare aceelerata a intelectului ~i a capacitatii, cu att mai
putin suntem supu~i imbolnavirii.
<{)e ~ ~
Cum sa facem sa nu ne suparam?
"
Regula principala este cunoscuta: trebuie deconectata
logica umana ~i simtita cea divina. Cu ct putem sa simtim
mai mult timp divinul n sufletul nostru, cu att mai mult
dispare agresivitatea ~i cu att mai mult logica umana ramne
numai umana. Dar omul este fiinta duala ~i are nevoie de
logica umana att pentru a dirija situatia, ct ~i pentru aparare.
Dupa mai multi ani, am ajuns la 0 gndire clara ~i simpla: se
pare ca ura, supararea, dispretul constituie pur ~i simplu
ncercarea de a controla cu alte mijloace. Supararea, indig-
,narea ~i jignirea constituie 0 forma de condueere a altor
oameni. Aratndu-ne propria jignire, noi neercam sa condu-
cern comportamentul altei persoane. De aici putern trage 0
concluzie simpla ~i minunat: daca noi nvatam sa conducem
situatia altfel, atunci forme le primitive ale condueerii, adica
notiuni cajignirea, supararea ~i ura pot fi inlaturate. 1
365
 ---=-
~u OE:t:'R
Q:::;:::Ivt::
Q:l1-f-..<::
~
~u --====-

~
aga
-r-

Aceasta nseamna ca trebuie analizate ce forme de

de bunatate ~i supunere. n cazul acestei conduceri gasim din
conducere exista. Noi putem sa conducem situa(ia n prezent ~i
ce n ce mai multa iubire ~i stare Divina.
n viitor ~i putem sa conducem situa(ia schimbndu-ne. Con-
ducerea superioara a situa(iei se nTaptuie~te prin iubirea
Unul din principiile de baza este: nici un proces nu trebuie
divina. Dumnezeu conduce 1umea. Aceasta nseamna ca prin
sa intervina deodata. Fiecare are iner(ia sa. Iata de ce
iubire noi putem sa depa~im limitele Universului, iar deplina
rabufniril~ singulare ale conducerii nu au nici un efect. Mai
conducere a situa(iei, daca noi ne allam n ntregime n ea ~i
exista 0 regula: con~tiin(a nu poate niciodat sa conduca n
depindem de ea, este imposibila. Daca noi conducem situa(ia
totalitate situa(ia. Un ait lucru important este: ncercarea de a
nazuind spre Dumnezeu, atunci avem informa(ia deplina. iar
conduce situa(ia n problemele marunte duce la un imens
traumatismul psihic profund nu este posibil. Ca sa conduci
consum de for(a ~i n ultima il1Stan(a duce la pierderea
ceva, este nevoie sa ai 0 informa(ie ct se poate de completa
conducerii.
despre acer ceva. n iubirea divina. informa(ia este absoluta. n
nca 0 legitate:
timp ce la dumneavoastra cre~te iubirea pentru divin, va cre~te
Orice eveniment este legat de Univers. lata de ce la nivel
~i posibilitatea de a conduce lumea. AI doilea nivel este mult
mai limitaI. Acesta este de fapt conducerea strategica.
exterior, evenimentele se controleaza destul de u~or. La nivel A'
interior, ele se controleaza slab. La nivel profund este
lltruct acesta este un nivel de cunoa~tere, atunci aici
imposibila dirijarea con~tiin(ei, iar ncercarea de a face acest
momentele de fOr(a su nt nevitabile, nsa sunt minimale.
lucru costa scump.
Aceasta metoda ofera 0 restituiremairapida.de~i. binen(eles,
Cum procedam nt"-o situa(ie obi~nuita? Cnd suntem lipsi(i
cedeaza n fa(a prime metode.
1
de posibilitatea de a conduce n mod tactic, adica conectnd
Il planul exterior,energianevalorifat ,,0 ndemnm" nuntru, iar
1 Metoda a treia este cea tactica. Se refera la momentul cnd
1 ea se transforma n suparare, indignare, condamnare. Dar se
1
dorim sa corectam 0 situa(ie acum sau n viitorul apropiat.
poate, daca nivelul tactic este strans unit, sa se treaca la nivelul
Aceasta este n general 0 metoda de conducere prin fOrta. Daca
strategic. Daca nivelul strategic este de nepatruns, solu(ia este
omul nu ~tie deloc sa conduca. el merge fie spre 0 jignire
dezicerea de ceea ce este uman ~i trecerea la divintate.
permanenta, nemul(umire ~i preten(i, fie spre Divinitate ~i
Cu mul( ani n urma, savan(ii au realizat urmatorul
atunci iubirea care sala~luie~te n sulletul lui il ajuta sa dez-
experiment. Un grup de maimu(e au fost speriate cu ni~te su-
volte, obiceuri de a conduce Taraa face vreo ~coala n aceasta
nete puternice. Sursa care a provocat frica nu era vizibila, iar
drectie. Sau daca omul nva(a n permanen(a sa conduca,
grupul allat n panica a umblat dintr-un col( n celalalt pe
atunci 10gca lui din agresiv-atacatoare se transforma ntr-una
teritoriul allat la dispozi(ia lor. nainte de aceasta, una dintre

366
367
 i5u =
, H9LZ

1 ~:..-'. r-
1

maimute a fost legata puternic; n timp ce celelalte fugeau apoi ntelegeti ca 0 asemenea carte nu exist. Deci, posi-
Il dintr-un colt n celalalt ea a stat nemi~cata iar ca rezultat a bilitatile dumneavoastra s-au epuizat ~i apare supararea ~i con-
lacut un infarct. Cand animalele fug de sursa pericolului, acest f, damnarea. Dar daca dumneavoastra puteti sa-I chemati pe
\t
"
lucru constituie unul din forme le de conducere tactica a directorul magazinului sau sa-i explicati calm vanzatorului ca
situatiei. Daca aceasta posibilitate este nchisa, atunci energia nu are drevtate. atunci posibilitatile dumneavoastra se largesc.
trece n interior ~i-I macina. Ce concluzii trebuie sa tragem din 0 data am intrat n magazin ~i rn-am adresat vanzatoarei:
!
1
acest lucru? ~ - Pot sa cumpar la dumneavoastra zece pachete de
Prima concluzie: posibilitatea de a con duce 0 situatie nu polietilena?
!II
este depa~ita niciodata 100%, adica daca sunteti legat de maini Ea s-a uitat la mine cu indiferenta:
~i picioare, atunci dumne3'.'oastra puteti sa mi~cati degetele. A Nu, nu se poate.
-
doua concluzie: daca omul conduce situatia la al treilea nive!.
- Dar cinci?
atunci cand se nchide un canal, energia trece pe celelalte,
- Tot nu se poate.
Il: adica daca a fost nchisa posibilitatea tactica de a controla , - Dar macar unulnu se poate cumpara?
.'
situatia, atunci lucreaza mai activ cea strategica ~i divina. Vanzatoarea a ridicat din umeri.
ntruct canalele divine nu sunt oprite niciodata, atunci mare
- Nu se poate. Noi nu vindem n general a~a ceva.
parte a energiei trebuie sa mearga tocmai ntr-acolo, iar apoi la
Eu am plecat cu un sentiment de mahnire n sullet. Atunci
dirijarea strategica ~i cea mai mica parte a energiei la nca nu exista nici una din cercetarile mele. Acum ns mi era
conducerea tactica. ;\tunci, n orice situatie, la om nu se mai 1 clar c eu m-am ata.at de ideal ~i pe mine m-au lecuit prin
na~te nrairea ~i n loc de degradare are loc accelerarea vanztoare. Eu nc nu ~tiam c n primul rand trebuie sa te pui
dezvoltarii. Eu mi aduc ami,lte de ncercarile mele de a IJ pe tine n ordine. n acel mome"t eu am simtit pur ~i simplu c
dezvolta forme le de conducere. Daca presupunem ca dumnea- , port n piept a puternic iritare ~i aceasta i poate duna fie ei,
,1
voastra aveti 0 posibilitate de a conduce situatia, pierderea I( fie mie. M-am ntors n magazin ~i m-am dus din nou la
acesteia v-ar duce la manie ~i suparare. Daca aveti nsa zeci de 1~ vanzatoare:
metode de conducere a situatiei date, atunci aveti ~anse mult Doamn, scuzati-m, dar dumneavoastr sunteti prost
t
mai mari de a transforma energia distructiva a supararii n ! crescut. Trebuia sa-mi spuneti de la bun nceput c nu vindeli
energie creatoare.
a~a ceva - i-am zis, iar apoi m-am ntors ~i am plecat.
Sutletul mi s-a u~urat dintr-odata. Aceasta nseamna c
Sa presupunem ca ntr-un magazin, vanzatorul s-a iscusinta de a formula pretentia ~i de a 0 pronunja poate ajuta
comportat incorect. Doriti sa cereti cartea de reclamati i, dar foarte mult la pstrarea sanatatii.
i

1
368 !~ 369
1
Il
 QU
/ -,
""-.:
f;H-;j&
i:Q(-f-<.E
i::

~ ~
--
-
...
.H9LZ
.~'~'
r
1
l',1
Un ait exemplu. Nu demult am fost la Marea Mediterana. M- 4{)u ~ ~
am dus sa ma scald, sa fac baie putin mai departe de plaja
i;1
ora~eneasca, pe malul stncos. Acolo nu era multa lume. Malul
Primesc multe ntrebr n legiitura cu modalitatea n
era presarat temeinic cu murdarie, cu sticle de plastic, cutii de care se piistreazii ~i se utiire~te familia.
tabl ~i borcane. Ceea ce era mai trist: n mare, unde am notat
, ,-
cu ochelari subacvatici, era de asemenea plin de murdarie. A Acum apraximativ un an, rn-am lovit de 0 situatie care rn-a
,;
l fost dureras sa contemplu cum moare natura, iar eu iubesc ajutat sa nteleg ce este familia. La 0 pereche de tineri se
marea n mod deosebit. Pentru mine, sa vad fundul marii
destrama familia. 0 prietena a sotiei, din senin a nceput sa-i
murdarit a fost 0 trauma psihica. n asemenea conditii nu se spuna sotului ca sotia il n~eala. Sotul a capatat un complex
poate sta mult timp. Supararea patrunde adnc n tine ~i duce la
puternic, pe care nu I-a putut depa~i nicicum. Sotia a nceput ~i
mbolnavire. Treouie Tacut ceva. n primul rnd, rn-am pus n
ea sa se chinuiasca. Sotul s-a dus la 0 anumita clarvazatoare ~i
rezonanta cu planul divin. Totul se na~te, traie~te ~i moare. Mai
ea a confirmat urmatoarele:
devreme sau mai trziu moare Pamntul, mor piidurile, rurile ~i
- Da, exact, sotia te n~eala.
Il marile. De aceea suferinta luntrica este inutila ~i chiar peri- .-
~i iata ca eu stau ~i le explic sotilor ce s-a ntmplat:
culoasa. Energia a fost solicitata ~i la nivel uman. Eu am
- Dumneavoastra, n interior, v-ati ata~at a~a de mult unul
elaborat un plan strategic. M-am gndit sa scriu la ziar, sa ncerc
de celalalt nct poate sa se termine trist pentru amndoi.
il sa sesizez organe le locale, pentru ca macar sa fie puse
! Dumneavoastra priviti relatiile sexuale ~i le considerati de
tomberoane pentru gl:l1oi ~i pe tablii sa se scrie rugamintea de a
neclintit ~i chiar ~i .gndul n legiitura cu faptu! ca ceva se
nu se murdari marea ~i malul. Dar, avnd n vedere ca eu nu
destrama, va imprima frica. Primul lucru ce trebuie Tacut este
locuiesc n aceast tara ~i nu CU!10SClimba, existau putine ~anse
ca ncepnd de acum sa nlaturati toate suparariJe unul fata de
de a schimba situatia. Iar sufletulnu putea sa accepte cutiile ~i
celalalt ~i sa va rugati pentru urma~i.
sticlele de plastic de pe fundul marii. Atunci, eu rn-am
Ma adresez sotului:
scufundat ~i am nceput sa adun de pe fundul marii toat
- nchipuiti-va ca sotia v-a n~elat cu adevarat, scuipati ~i
murdaria, depozitnd-o pe mal. La nceput am simtit n piept 0
uitati. Aceasta este la urma unT,ei salvarea dumneavoastra.
durere sufleteasca ~i nemultumire. Treptat, acest sentiment a
- Am ncercat, dar nu am reu~it, a raspuns sotul.
disparut. Am venit n fiecare zi pe plaja aceasta stncoasa ~i
- Sii nu vii limitati la 0 singura ncercare, continuati mai
rn-am ocupat cteva ore de cautarea ~i nlaturarea murdariei de
departe. nchipuiti-va cii n ultimii ani ati fost impotent, dar
pe fundul marii. Cu timpul am simtit 0 deosebita satisfactie, cu
familia s-a pastrat. n ceea ce prive~te ntlnirile sexuale ale
nimic mai prejos dect satisfactia de a privi bancurile de pe~ti.
sotiei, priviti lucrurile cu totul altfel. Pentru dumneavoastra

370 371
-- ~cJ

'-:;'..}J
f
)
--

---
-+:::::
~"i3s.
I::QE-<f-<..E
~

u
----
~ ==-=
H9lZ
-
~r-

principalul va deveni nu patul, ci rela!iile prietene~ti. Sau n-

ve!i depinde de reJa!iile sexuale. Cu cat noi stopam mai mult
chipui!i-va ca a!i murit ~i modela!i viala so!iei rara
pierderea iubirii din sutlet, cautand pentru aceasta un anumit
dumneavoastra adica ea se va casatori cu altcineva ~i va na~te
motiv, cu atat ncepem sa cadem n dependenla de valorile
copii pentru acesta. Asta e viala ~i orice fericire n viala nu
umane.
poate fi mai presus decat scopul suprem ci numai un mijloc.
Eu am vorbit cu so!ii ~i am ncercat sa n!eleg ce anume din /'

caracterul lor, din concep!iile lor despre lume a provocat ase- ~ ~ ~

menea probleme. Cand vrei sa aju\i pe cineva, posibilita!ile
cresc de nenumarate ori. Una dintre cuno~tin!e mi-a spus: Serghei Nicolaevici, n cartea a patra, n capitolul
- Din punct de vedere biolo g ie omul este astfe! construit "Iubire ~i morala" dumueavoastra tratati fraze din
l

neat I poate ajuta pe altul ntr-o masura mult mai mare deeat ' Evaughelie: "cei saraci cu duhul"... ~i afirm~ti ca peutru
pe sine nsu~i. ace~tia: ticalo~i, mr~avi, tradatori etc., seutimentul iubirii
~i toemai n acest moment, din dorin!a de a ajuta, s-a este mai aproape ~i mai pe uteles dect pentru de~tepti,
nase ut n!elegerea situaliei. morali, etc.
r
Prin momentele sexuale noi ne legam foarte puternie de Dar este limpede ca ticalo~ii ~i mr~avii uu au idee u
fericirea umana - le-am spus eu sOlilor. Cand casatoria este general despre existenta iubirii. Va rog sa explicati
bazata numai pe senti mente sexuale, ea nu poate fi ndelun- gndurile dumneavoastra mai departe. n legatura cu
gata. Cand senti mente le slabesc, intervine n~elarea, iar cas- aceasta, dumneavoastra prezeutati un exemplu al unui
nicia se destrama. Tatal prietenului meu I-a sratuit: "Vrei sa ai cntec despre iubire, cntecullui V. Vsotki:
0 familie normal a? Casatore'te-te
, cu 0 femeie care ti, este H- Stai fraiere, nu vezi ca e 0 zoaie
prietena. Cand sentimentele sexuale se transforma n cele de C-un ochi umtlat $i stramba la !urloaie
prietenie, atunci, cand se vor clatina relaliile sexuale, familia Stai, fraiere, nu !?tiic-i turntoare?
va rezista". - M doare-n cot, 0 vreau mai tare!"
III
1
n eonsecin!a, daca dumneavoastra, mpreuna cu toata Oare aici este vorba de iubire ~i nu pur ~i sim plu de
l,
1
familia merge!i n excursie, face!i 0 anumita activitate faptul ca 0 "dore~te"?
,
1 mpreuna, n permanenla va oferi!i unul altuia caldura, aten!ie 1
l, Daca omul pur ~i simplu "0 dore~te", el nu va spune ca i se
!;Ii respect, atunci sentimentele dumneavoastr umane se
transforma mai repede n cele divine. Cu cat acordali mai hotiira~te destinul. n acest cantec mai sunt versuri: "Astazi
multa atenlie dragostei ~i caldurii reciproce cu atat mai pUlin dumneavoastra nu ma murdari!i, astazi dumneavoastra nu ma 1
mai nteresati" - nseamn c are ce sa murdreasca? Poate c

372
373
 ..
'--;':-10--'.."
eu am exagerat datorita elanului polemic, spunnd ca este
vorba de cel mai bun cntec al lui Vsotki despre iubire, dar
faptul ca acest cntec este despre iubire este 0 convingere a
mea. Fiecare vorbe~te despre iubire n felul lui ~i nu se poate
ncadra acest lucru n ni~te stereotipuri. lar faptul ca dumnea-
voastra i-ati privat de sentimentul dragostei pe ticalo~i ~i
mr~avi, aici mi se pare ca v-ati grabit. Doar nimeni nu se
considera pe sine talpa iadului. Noi cu totii ncercam senti-
mentul iubirii. Dar pur ~i simplu la ticalo~i acest sentiment
poate lua 0 forma urt, iar la omul bun, cumsecade, el se
poate prezenta mutt mai frumos. Dar daca omul cumsecade ~i
bun considera principiile ~i idealurile sale ca un scop n sine,
atonci el va omor iubirea mult mai repede dect cel care nu
este cUlTlsecade~i este rau.
Este mult mai u~or sa ierte ~i sa uite jignirea ~i insultele un
taran needucat ~i analfabet dect un boier spiritual ~i educat.
Cnd neamul aristocrat a nceput sa moara, domnii se casa-
toreau cu tarance analfabete ~i lipsite de nvatatura. Au aparut
mo~tenitorii ~i neamul a supravietuit. Deseori natura ne
limiteaza ~i pe noi, ~i pe coriii no~tri n aptitudini, intelect ~i
spiritualitate tocmai pentru a nu uita ca iubirea este mai
importanta dect toate.
~ ~ ~ perioada se depa~e~te destul de greu ~i chinuitor. Cnd nte-
Ce puteti spune despre Rusia de azi?
Cred ca avem un popor talentat, ~i 0 tara lipsita de talent.
Talentul poporului se explica printre altele prin faptul ca
374
L,91.Z
r-
l
idealismul ~i materialismul, ~tiinta ~i religia, lTlodurile de
gndire occidental ~i oriental au putut sa se uneasca n sufletul
omului rus. n stat, acest echilibru nca nu s-a realizat. De
aceea, Rusia balanseaza succesiv ntre ruble ~i idealuri. Acum
eu cred ca Rusia, ca stat, va putea sa uneasca cele doua tipuri
/'
contradictorii de gndire ~i sa creeze 0 gndire noua. Cu att
mai mult cu ct exista un precedent n aceasta tara, adica
reforme le lui Petru I.
~ ~ ~
Acum trei lu ni, vara, fiul Meu a nceput dintr-o data sa
repete: "Eu sunt bun, eu sunt bun". Eu I-am ntrebat: r
- Dar oare nainte ai fost rau?
- Da, nainte am Costrau ~i acum sunt bun.
Spuneti-mi de ce poate fi legat acest lucru ~i daca
pentru copi! este utH.
n prima perioada, cnd noi ntelegem ca oamenii care ne
nconjoara nu sunt vinovati, iar ca sa.i nvinuim este un
nonsens, prin aceasta perioada trecem destul de repede. A
doua perioada este sa ntelegem ca noi de asemenea nu suntem
vinovati ~i ca dispretul fata de noi ~i profunda nemultumire
fa( de sine constituie 0 agresiune fata de Dumnezeu. Aceasta
legem ca nu exista vinovati, atunci noi, ncet ~i chinuitor,
parcurgem prima faza care se nume~te "a nvata sa nu omori
dragostea". Dumneavoastra ati nceput sa nvatati sa va
schimbati, dar profunda nemultumire de sine, de situatie ~i de
destin au ramas foarte puternice. Fiul dumneavoastra v-a ur-
375
 ..
-,...i.-".--
mat exemplul ~i n mod intuitiv ncearca sa opreasca n sine
pragramul de autodistrugere. Atunci cnd el spune: "Eu sunt
bun, eu sunt bun" - atunci preten!iile fa!ii de sine sunt
nfrnate ~i aceasta i ajut s-~i pastreze iubirea. destinul meu. ncep sa ma pregatesc ~i mi repet ncet:
Mi-am adus aminte des pre aceasta problema cnd am stat
la coada n Ambasada Israelului. Am fast invitat sa lin a
conferin!a n Israel. Oamenii deja m a~teptau ~i unul din
ini!iatori a trimis a invita!ie. ~i iat ca stau la coada ~i a~tept
rezultatul. leri m-a n!epat ficatul. Eu m-am uitat sa vad despre
ce e vorba. Era vorba de condamnarea unui grup mare de
oameni de pe teritoriul Israelului. Totul era clar. Nu mi var da
viza. ~tiu deja ca nu a sa primesc viza, dar stau totu~i la coada
~i ncerc sa nabu~ a u~oara iritare. ~i deodata, pe nea~teptate,
mi vine n minte: "Dar eu am posibilitatea excep!ionala de a
lucra asupra mea".
Nu demult eu le-am explicat pacien!ilor:
"Una din cele mai bune metode de a stapni ofensa este de
a a considera ca o. posibilitate minunata de a lucra asupra
prapriei persoane ~i de a te ,chimba". Dupa 10-15 minute mi
var comunica refuzul ~i a sa-mi rabufneasca sentimentul de
ofensa ~i nemul!umire. n prezent, nca nu se desf~urase
situa!ia reala. Ea dormita. Pe nea~teptate, mi vine n minte ca
n anii care au trecut, eu am lucrat cu situa!ii care au avut deja
lac. Mi-am adus aminte ofensele ~i nemul!umirile mele.
Aceste situa!ii le-am trait din nou ~i m-am pus n ofdine. Dar
emo!iile amintirilor sunt mai slabe dect cele reale de cteva
sute de ori. lar eu trebuie apoi de zeci ~i sute de ori sa
limpezesc aceste situa!ii pentru a ma pune n ordine.
376
H9lZ
~ - r
Eu evaluez n minte ce emo!ii a sa ma cuprinda peste 10-] 5
minute. ~i astfel constat sentimente de ofensa fa!a de al!i
oameni, nemul!umirea de sine ~i de situa!ie, precum ~i de
"Nimeni nu este vinovat de necazurile mele. Totul se petrece
din voia lui Dumnezeu. Eu nu ma supar ~i nu condamn pe al!ii.
Totul este din voia lui Dumnezeu." Cele 10 minute care au
mai ramas mi le ocup prin a ma pune la punct. Deodata se
striga numele meu. Ma aprapii ncet de ghi~eu ~i vad 0 femeie
care mi napoiaza cu compasiune documente le:
- Nu a!i demonstrat ca cei care v-au invitat sunt rude le
dumneavoastra motiv pentru care nu putem sa va acordam
Vlza. .'
Ma ndepartez de ghi~eu zmbind. Emo!ia a~teptata a
trecut. Sentimentul de iritare ~i de ofensa a nceput sa ma
cuprinda. Ma minunez n sinea mea: "De~i am fast pregatit
pentru a~a ceva, de unde aceste emo!ii puternice?" 0 expli-
catie simpla mi-a dat so!ia:
- Tu ai planificat totul. pna la cele mai mici amanunte.
Ai calculat cu cine te duci ~i cu cine te ntlne~ti. Calatoria a
devenit pentru tine a realitate. ~i iata de ce reac!ionezi att de
dureras la schimbarea acestei calatorii.
- E a idee interesanta, m-am gndit eu. De acum I1 cola,
de fiecare data cnd voi planifica ceva n detaliu, pentru sfr~it
trebuie sa-mi nchipui un e~ec total al planurilor mele ~i
trebuie sa repet: "Doamne, fac-se voia Ta n toate", AlUnci ml
var mai exista ata\,amente.
- Acum nsa, eu trebuie sa ma descurc cu sentimentele de
agresiune care ma cuprind. Agresiunea fa!ii de al!ii, slava /
377
 - H9lC:
Domnului, a disparut. Continua ofensa adusa mie ~i destinului.
ncep sa repet:
Eu sunt bun, la mine totul e bine, Doamne, faca-se Voia Ta.
Dupa 5 minute, am senzatia unei lini~tiri evidente.
Zmbesc din nou. Va fi nevoie ca n fiecare diminea(ii sa-mi
nchipui jignirile ~i insuccesele posibile ~i va trebui sa lucrez
asupra lor din timp, atunci voi putea sa lucrez asupra mea cu
eficienta n momentul izbucnirii nemultumirii sau a ofensei,
iar 0 asemenea munca va fi de 0 suta de ori mai eficienta dect
acele eforturi pe care le depun dupa 0 zi sau doua dupa ce
situatia a avut loc.
Multi rn-au ntrebat cum sa marim eficienta muncii asupra
propriei persoane. Mi-aduc aminte cum anume am ncercat sa
explic timp de cteva ore unei paciente ca ea trebuie sa-~i
schimbe atitudinea fata de barbatul ei ~i fa(ii de lume. Ea a
plecat ~i a lucrat asupra persoanei sale. S-a ntors ~i a ncheiat
discutia cu una ~i aceea~i fraza.
- Eu nu nteleg totu~i ceva.
- Ascultati, omul ntelege prin sentimente, iar dumnea-
voastra nu puteti simti. La dumneavoastra nu lucreaza simtul,
de aceea nu ma ntelegeti. Pna cnd nu va iertati sotul, nu
scapati de sentimentele negative, nici munca dumneavoastra
asupra propriei persoane nu va avea efect.
- Dar cum pot sa-I iert, daca el n permanenta ma
asupre~te ~i ma njose~te, - a nceput sa plnga femeia.
- Ascultati, fie va depa~iti propria conditie, fie nu, - i-am
spus pe un ton ridicat.
[ar dumneavoastra sa nu tipati la mme, - a spus
-
plngnd femeia.
378
r-
- Ce sa fac daca dumneavoastra nu vreti sa ma ntelegeti,
am ntrebat-o eu agitat, apoi rn-am oprit, am ridicat minile ~i
i-am spus:
- Bine, ma predau. Eu nu va pot ajuta.
- Trebuia sa-mi spuneti de la nceput ca nu puteti sa ma
ajutati, a continuat sa plnga suparata femeia.
Apoi 's-a ridicat ~i a plecat. [stovit, ma culc pe masa $i
ncerc sa ma deconectez de ea, dar ceva ma mpiedica sa fac
acest lucru. Dupa cteva minute, cineva deschide U$a. Ridic
capul ~i 0 vad din nou pe aceea$i femeie.
- Pot sa ma nscriu la rnd ~i peste 0 luna sau doua sa vin
din nou la dumneavoastra n audien!a? - ma ntreaba ea.
Eu dau din umeri: r
- nscrieti-va, nscrieti-va. Toate cele bune.
Timp de 10-15 minute ma odihnesc. Dupa ce mi revin,
continuu audien(a. Discut cu urmatorul pacient, iar cnd
intervine 0 pauza, ma gndesc din nou la aceasta situatie de
nen!eles. Dupa 2-3 audiente pe mine ma ntelege oricine. De
ce n acest caz totul s-a ncheiat fra un rezultat? Ce a m-
piedicat posibilitatea sa n~eleaga $i sa simta ceea ce i-am
spus? Eu 0 cercetez de la distanta $i vad moartea copi lului n
timpul sarcinii. n acest caz existii ceva n legatura cu uciderea
iubirii. Judecnd dupa toate, acest lucru a mpiedicat posi-
bilitatile ei. Ma ntorc din nou la pacienta din fata mea $i
continuu sa discut cu ea.
A trecut 0 ora. Acum n u$a trebuia sa apara urmatorul
1
pacient. Se deschide U$a $i 0 vad din nou pe aceea$i femeie: 1
- Eu vreau sa mai ncercnca 0 data, a spus ea.
379
- ]S'"u -~l
1
1
--
Il . .H9Ll
" -"'...i."-'
mi vine sa ma ascund sub masa, dar nu arat acest lucru.
Obosit, dau din mini catre ea:
- Intrati, luati loc.
- ~titi dumneavoastra - spune ea - eu vreau sa va
povestesc faptul ca pna la casatorie am avut 0 idila cu un
barbat. Am ramas gravida cu eL Cnd am avut trei sau patru
luni de sarcina, el rn-a n~elat. Eu am simtit acest lucru, iar mai
trziu am aflat. L-am iertat, dar copilul a murit n pntece.
- L-ati iertat, am spus eu, dar sufletul dumneavoastra nu
l-a iertat. Prea multe pretentii profunde purta sufletul dumnea-
voastr n el. n viata anterioar, v-ati simtit superioar~ mai
cumsecade ~i mai nteleapta dect sotul dumneavoastra. Pentru
ca sa dispretuie~ti pe cineva ~i sa-I condamni trebuie sa te
simti superior obiectului condamnarii ~i dumneavoastra I-ati
asuprit pe sot ~i n sinea dumneavoastra I-ati njosit. n con-
secinta, nu ati putut sa acceptati nici macar n gnd 0 njosire.
n viata actuala, ati nceput sa va schimbati n bine. Dar
sufletul dumneavoastra nu tine pasul cu dumneavoastra.
Mergeti ~i rugati-va, debarasndu-va de orice agresiune fata de
iubire ~i atunci va fi mai u~(\r sa apara schimbari profunde.
Dupa ctva timp, ea revine din nou. Este un ait omo Alta
nTati~area fetei, alte gesturi.
- ~titi ceva? Sufletul meu zmbe~te - spune ea.
Eu ncerc de asemenea sa zmbesc:
-Ei, slava Domnului, vedeti, totul este bine.
Ea pleaca.
Eu stau ~i ma gndesc. Un progres brusc are loc la solicitari,
uneori foarte mari. nca din frageda copilarie eu-am observat
ca pot" sa rezolv ~i sa nteleg orice problema. Daca nu
380
Q
E :':R
Q:;::I"O)::;:
Q::I~F ::::
f~
u -
'--
---==
-.10.-.-
r-
ntelegeam ceva ~i nu puteam rezolva acum eram con~tient ca
voi ntelege peste 5- 10 ani ~i niciodata nu uitam aceasta. n
fiecare saptamna mi s-a schimbat efectiv imaginea conceptiei
despre lume. Dar niciodata nu am avut sentimentul ca am 0
soarta grea. Explicatia a venit de la sine. Cnd am nceput sa
lucrez nsa cu structuri karmice, am nceput sa scr(i din toate
ncheieturile ~i aproape de fiecare data am avut impresia ca nu
voi reu~i, ca acest lucru este peste puterile mele. Daca nu intri
n panica ~i te stapne~ti, atunci la urma urmei '\iungi la bun
sfr~it. Lucrurile nensemnate, nuantele, au parut ca au capatat
nsemniitate ~i totul a devenit fOaJ1eclar. Urmatorului meu
pacient i-am explicat:
- ntelegeti ca a spune: "Doamne, iarta-mi pacatele,
Doamne,d-mi sntate"este un nonsens. Jardac yeti spune; .-
'"Doamne, nltur din sufletul meu ofensa", nici asta nu
nseamna mare lucru. Daca sufletul dumneavoastra doarme
care este eficienta rugaciunii? Amintiti-va de situatiile cnd ati
fost puternic ofensat sau cnd ati pierdut ceva ce pentru dum-
neavoastra a t'ost foarte scump. n acelmoment ati ncercat din
rasputeri sa salvati ~i sa p,'strati dragostea fata de Dumnezeu.
Daca dumneavoastra simtiti ce a rezultat, atunci ncepeti sa va
rugati. Numai atunci rugaciunea dumneavoastra va avea efect.
La cteva minute dupa acest pacient, a intrat 0 fata careia
am nceput sa-i explic urmatoarele:
- Noi toti ne hral1im cu dragoste a~a cum frunzele se
hranesc cu umiditatea provenita de la radacini. Radacinile nu
i,i
se vad, dar Tara ele plantele nu pot trai. Divinitatea se afla n
afara timpului ~i spatiului. Dar cnd divinitatea intra n contact
381
 ~ ';..J """'r-r-..<:; u

....
9/.l

1
-r-
'1

l
1

cu umanul, acesta din urma trebuie sa se nchida, sa se strnga, ntregului neam sa ndepartam de la sine ~i de la urma~i orice 1

ntruct altfel va muri, se va descompune. Cele mai mari portii dorin(a de a reprima iubirea atat n al(ii, cat ~i n noi. Trebuie
de iubire le primim dupa mbatrnire ~i moarte. A primi aceste n(eles ~i sim(it ca nu exista vinova(i. Cunoa~terea lui
por(ii ~i a ramne n via(ii au putut numai c(iva din ntreaga Dumnezeu ncepe cu iertarea. Daca dumneavoastra yeti sim(i
istorie a omenirii. Por(ii mai mici de iubire putem primi cnd ca nu yeti atenta la iubire, aceasta nu nseamna ca n adncul
suntem bolnavi ~i neferici(i, cnd suntem ofensa(i ~i njosi(i ~i sufletului dumneavoastra se petrece acela~i lucru. Nu va ama-
cnd lucram asupra noastra n mod voluntar pentru a nlatura giti nainte de termen. Continua(i sa lucrati. Apoi ncepe etapa
tot ce este uman n con~tiin(a n genera!. a doua. Dumneavoastra deja nu mai omora(i iubirea, nu 0
Daca noi lucrnd asupra noastra, nu yom reu~i pna la reprimati. Apropo, daca dumneavoastra va este ru~ine sa ex-
capat, atunci ncepem sa fim ajuta(i prin ofense ~i njosire, primati sentimentul de dragoste, precum ~i sentimentele
apoi prin boala ~i ~efericire, iar dupa aceea prin mbatrnire ~i pozitive, atunci, prin aceasta, le suprimati. Ca urmare, iata al
moarte. Cu ct sim(im mai puternic eu-I nostru divin, cu atat doilea stadiu, adica pastrarea iubirii indiferent ce s-ar ntam-
pla. nchipuiti-va ceva ce este ~i poate fi cel mai scump pentru
mai u~or este sa primim 0 noua portie de dragoste divina ~i sa .'
salvam prin aceasta umanul de la destramare. Perceperea eu- dumneavoastra, iar pe urma nchipuiti-va ca I-a(i pierdut ~i
lui nostru divin nu apare de-odata. Ea trece prin cteva etape. ncercati din toate puterile sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu
La nceput, nva(iim pur ~i sim plu sa vedem divinu!. Apoi care nu numai ca nu trebuie sa se diminueze, ci trebuie sa se
nva(am sa pastram n noi scnteia divina. Pe urma, aceste amplifice. ~i cand yeti nvata sa pastrati iubirea, indiferent ce
scntei, aprinzndu-se periodic n sufletul nostru, apar din ce s-ar ntampla cu eu-I dumneavoastra uman, atunci treptat yeti
n ce mai des ~i treptat se contopesc n eu-I nostru divin. ~i ncepe sa simtiti ~i eu-I dumneavoastradivin. ~i atunci cand
apare ca "In fel de intermediar ntre eu-I nostru adevarat care realitatea.,eu-Iui dumneavoastra divin va ntrece eu-I dumnea-
sala~luie~te n Dumnezeu ~i n iubire ~i eu-I nostru uman, voastra uman, atunci dependenta de toate valorile umane va fi
nchis n corp ~i con~tiin(ii. Astfel, primul stadiu consta n a n sfr~it depa~ita.
nva(a sa vedem divinu!. Aceasta nsa nu se poate face daca nu
a(i oprit mecanismul de reprimare a iubirii. Dumneavoastra 0 'f)t> ~ ~
sa vede(i divinu!. n mod auto mat, se declan~eazii programul
de nimicire a iubirii. ntruct divinul nu poate fi omorat, atunci Este daunator sa port inele pe mana?
acest program se ntoarce ~i va omoara pe dumneavoastra.
nseamna ca primul lucru ce trebuie Tacut este sa nva(am sa Cnd pe degete exista inele, aceasta nseamna ca ntr-o
nu omorm iubirea. Pentru aceasta este nevoie ca prin pocain(a oarecare masura franeaza Tara voie func(iile lor. Ca atare,

382 383

...
ata~amentul fata de aptitudini ~i de intelect scade. Cerceii, de
asemenea, n plan subtil njosesc omul care i poarta. Nivelul
mndriei scade. Aceasta este util pentru femei. Probabil ca
acesta este motivul pentru care femeilor le place sa poarte
inele ~i cercei.
'Je ~ ~
Pot fi mai aproape de Dumnezeu ticalo~ii ~i nemernicii
deciit oamenii cumsecade ~i spirituali? Atunci ciitre ce sa
nazum?
Trebuie sa nazuim n primul rnd ctre DumneZeu ~i iubire.
Ticalo~ii ~i nemernicii sunt oameni care distrug valorile uma-
ne. Dar cine-i na~te? Tocmai cei care se roaga pentru aceste
valori umane. La cei care merg numai spre dreapta, se nasc
copii care merg numai spre stnga. Atunci cnd noi ne rugam
pentru valorile umane, chiar daca sunt minunate ~i naltatoare,
atunci divinul din sufletul nostru ncepe sa saraceasca. Daca
noi rel1lintam la ceea ce ne-am rugat, atunci divinul din
sufletul nostru 0 sa se mareasca. Oamenii minunati ~i buni,
care transforma ntr-un scop n sine spiritualitatea ~i bunatatea,
nase tiealo~i ~i nemernici. Aceasta nu nseamna nsa degra-
dare, ci dezvoltare pe mai departe. Noi am avut 0 conceptie
nejusta despre dezvoltare. S-a considerat ca acumularea ca-
pacitatilor, iutelectului, spiritualitatii, bunatatii ~i moralei este
scopul principal al evolutiei omului. nsa, de fapt, telul
principal al dezvoltarii l constituie acumularea iubirii n
sufletul fiecarui om. Tocmai dimensiunile naltatoare ale valo-
384
[1.911:
r-I
:
--
rilor materiale ~i spirituale pot duce la degradare daca ele
depa~esc cu mult rezervele de iubire din suflet.
lmaginati-va urmatoarea ntmplare: tatal nu vrea sa-~i
hraneasca copilul. Acesta, pentru a supravietui, se duce pe
strada sa cer~easca. Unui trecator, care ntmplator trecea pe
acolo, i se face mila de el, ~i i da 0 bucata de pine. n acest
rastimp vine tatal lui n fuga, smulge din mna copilului
bucata de pine ~i 0 mannca. Chiar ~i un uciga~ poate fi mai
milostiv nu-i a~a? Arta ~i muzeele din Rusia se afla ntr-o
saracie lucie. Muzeele se distrug treptat. Guvernul nu a ridicat
un deget pentru a-i ajuta. Vaznd situatia crncena a muzeelor,
1 multe persoane au nceput sa doneze bani pentru salvarea lor.
"
Nu demult guvernul Rusiei a publicat 0 lege conform careia
toate donatiile voluntare trebuie sa fie date nu muzeelor, ci
guyernului. Noi am nteles deja faptul ca pe noi ne conduc
oameni care nu au habar ce este moralitatea ~i ce este
economia. Dar nu este vorba de ei. Spuneti, pentru ce este
pedepsit poporul nostru? Pentru ce pacate i se plate~te lui cu 0
asemenea batjocura?
Lumea occidental a se roaga pentru ban;. ~i daca sufletul
depinde din ce n ce mai mult de corp, atunci acesta ncepe
treptat sa se destrame. Orientul se roaga pentru idei, daca nsa
corpul depinde absolut de suflet mai mult, atunci corpul, n-
cepe lent sa piara. Daca aceste ide; nu se vor uni ntr-o
filozofie noua, ele se vor distruge reciproc. n lume aceasta
tendin! cre~te treptat n ultimii ani. n Rusia, tendinta sa te
rogi pentru bani, independenta, s-a ncheiat mereu cu catas-
385
 ..
trofe: Novgorodul liber, reforme le lui Stolpin, Noua Politica
Economica (NPE), reforme le hru~cioviene, precum ~i n-
cercarile periodice din ultimii ani. ncercarea Rusiei de a se
ruga pentru idei s-a ncheiat tot cu un faliment. Astazi, poporul
fie se arunca sa faca afaceri, ncercnd sa depuna bani n banca
pentru procente, crend un mod de gndire occidental, fie
invers, chemnd la restaurarea socialismului, dorind sa traiasca
numai cu principii ~i idealuri. Guvernul actual distruge cu grija
~i una ~i al)a. Pe Rusia a cazut destinul sa uneasca mate-
rialismul ~i idealismul n a~a fel, nct corpul sa nu subjuge
spiritul ~i spiritul sa nu omoare corpul. Pentru aceasta este
nevoie sa se ridice att deasupra corpului, ct ~i deasupra
sufletului. n dureri ~i chinuri sa na~tem 0 noua concep!ie des-
pre lume apoi sa 0 fixam n constitu\ie ~i legi. Concep!ia
despre lume care va ac!iona pentru unificarea ~i salvarea
ntregii omeniri, va pastra totodata ~i independen!a fiecaruja.
. din Rusia ' cu att mai
~i cu ct mai instabila este astzi situatia
mare este dorinta oamenilor de a se unifica. Cu ct mai stupid
~i inconsecvent se comporta guvernul, cu att mai activ devine
poporul ~i con~tiin!a de sine a acestuia. Mai devreme sau mai
trziu, protestul sporadic va mbraca forme ~i revendicari
concrete. La nceput va n!elege fiecare ceea ce nu e voie sa se
faca ~i ceea ce este inaccesibil. Apoi, 0 data cu in!elegerea, vor
veni ~i deciziile n legatura cu ce trebuie Tacut. n Rusia sunt
complet distruse toate tradi!iile. Astfel, totul trebuie nceput de
la zero. Acest fapt este rau pentru economia !arii, dar ofera
totodata posibilitatea de a crea 0 filozofie, 0 constitu!ie ~i legi
complet noi. Azi, oamenii din Orient gndesc n mod occiden-
tal, adica Orientul nu exist n mod practic. A ramas numai
386
H9LZ
J
Occidentul. ~i acest salt spre stnga este att de puternic,
nct poate duce la pieirea ntregii omeniri. Trebuie sa apara
neaparat state, care n baza religiei sa ncerce sa se opuna
acestui proces. Sau sa apara curente politice n care totul va fi
subordonat unei idei care nghite totul. Dar ~i aceasta poate
duce la pieirea omenirii. Spiritul ~i mate ria lupta acum unul
cu celalalt n Rusia. ~i, se prea poate, ca sa nu existe un ait
loc pe Pamnt unde aceast lupta sa se ncheie cu un
echilibru ~i nu cu pieirea. Pentru aceasta, fiecare om din
Rusia trebuie sa nazuiasca catre Dumnezeu ~i iubire ca 0
principala condi!ie nu numai pentru pro pria salvare, ci ~i
pentru salvarea tuturor celorlal!i. Cu ct va n!elege fiecare
acest lucru, cu att mai repede se va forma acea concep!ie ~-
despre lume ara de care este imposibil sa pa~im n ziua de
mine.
4>0> ~ ~
Ce sa cerem n rugiciune?
Principalul este sa pastram dragostea fa!a de Dumnezeu,
indiferent daca se prabu~e~te tot ce este uman. ln tot ceea ce
exist, trebuie sa vedem voin!a divina. Nu cauta!i vinova\i.
1.
Nu nvinui\i nici pe al!ii, nici pe sine. ln omul drag sa vedem
~i sa iubim nceputurile divinit!ii, iar apoi umanul, adica n
toate ~i ntotdeauna sa vedem ~i s iubim divinul, sa pastram
J
~i sa nmul!im cantitatea iubirii fa!a de Dumnezeu, indiferent
ce s-ar ntmpla.
387
 ~
"
tf':'
'Jo ~ ~
Cum sa ma abtin de la trufie ~i mndrie daca lucrurile
vor merge bine?
Aminti!i-va de situa!ia cand a!i fost la fund de tot, cand
toate planurile dumneavoastra s-au prabu~it ~i cand toate
eforturile dumneavoastra au dat gre~. Daca dumneavoastra n
aceast situatie nu afi diutat vinovati, nu v-ati autonvinuit,
n-a!i avut depresii ~i a!i pastrat bunatatea ~i optimismul, atunci
nseamna c la dumneavoastra mandria nu este mare. Cand
dumneavoastr va yeti afla n vrf, atunci nu 0 sa mai aveti
trufie ~i multumire de sine. Cu cat omul se afla mai mult n
groapa, invidiind ~i urand pe ceilal!i sau pe sine, cu atat devine
mai periculos cand totul i merge bine. Nu demult am consultat
un om. Cu el trebuia sa fie ncheiat un contract, dar din cauze
necunoscute acest lucru nu a avut loc ~iel a ramas atarnat ntr-
0 situa!ie nedefinita. Am vazut la distan!a cum se acumuleaza
emo!iile negative ~i cand am neeput sa discutam, I-am n-
trebat:
- Ce este mai important, contractu! sau caracterul?
A~adar, contractul azi este, maine nu. Banii la fel. lar
caracterul dumneavoastra exista mereu. n consecin!a carac-
terul nmtru determina daca 0 sa avem sau nu bani. 0 perioada
ndelungatii ~i dificila de insuccese ~i nenorociri, trebuie
privita ca 0 posibilitate de a lucra asupra caracterului nostru.
Ce nseamna un caracter tare? Aeesta nseamna iscusinta de a
neerca 0 data, de doua, de trei ~i de 0 suta de ori rara sa fim
dezamagi!i ~i sa mergem mai departe. Omul nrait nu poate
388
H9ll
- r-
t
realiza aeest lucru. Caracterullui slabe~te rapid. Forta se na~te ,
din iubire. Iata de ce cu cat pastram mai mult iubirea, buna-
tatea, n situa!ii grele, cu atat mai mult ntrim caracterul
nostru ~i atunci suceesul de durat nu ne va nfrange.
'Jo ~ ~
Cum sa nvatam sa iubim?
Daca n sufletul dumneavoastra a aparut sentimentul de
iubire ~i de bucurie, ncerca!i sa le re!ine!i cat se poate mai
mult. Dac n sufletul dumneavoastra este ofensa ~i condam-
nare, atunci ncerca!i sa le ndeparta!i cat mai repede.
.-
'Jo ~ ~
De ce mi miroase gura?
Acest lucru este legat de ficat.
Am avut cateva paciente cu probleme similare. De fiecare
data cand preten!iile profunde fa!ii de so! cresc, atunci cre~te ~i
mirosul neplacut. Ficatul sufera la persoanele carora le place
sa faca 0 apreciere dura a celor apropia!i. Copilul poate sa se
mbolnaveasca de hepatita numai pentru faptul ca peste 10-15
ani ~i va nfrana ideile dure ~i critiee la adresa omului iubit.
ntrucat ficatul sufera n general la oamenii cu voin!a, nvata!i
sa fi!i rara voin!a. Puteti sa spuneti pur ~i simplu: "Eu nu
controlez situatia, eu nu conduc pe nimeni, totul este dat de
389
 -- ..
_., ,~'-'
Dumnezeu". Cu cat admite\i launtric situa\ia, cu atat la exte-
rior va fi mai u~or s-o dirija\i.
'fJ'e ~ "'?!
De ce este legata aparitia scbizofreniei la copii?
Daca marna este inteligenta, severa ~i cu voin\a ~i ncearca
n permanen\a sa controleze ~i sa supuna situa\ia, atunci copiii
~i nepo\ii pot avea schizofrenie. Eu am vawt femei care aratau
placute ~i politico~se. Dar n interiorullor aveau dorin\a de a-i
supune pe to\i de a dirija destinele altor oameni, ceea ce a
provocat boli la copiii lor. Cu cat este mai slaba femeia, cu cat
este mai vulnerabila, cu cat mai instabila este situa\ia ei, cu
atat mai pu\in nseamna pentru ea con~tiin\a ~i nseamna mai
mult iubirea. n momentul destabiliziirii con~tiin\ei, adica n
momentele de ofensa, de pierderi, de nenorociri, 0 asemenea
femeie da un impuls mult mai mare iubirii. Femeia in\eleaptii,
severa ~i cu voin\a, n cazul destabilizarii con~tiin\ei emana 0
explozle de agresiune, diminuand rezervele de iubire din
sufletul ei, privandu-i pe copii ~i pe nepo\i de iubire. Se
ntampla urmatoarele: intelectul ~i capacitatea la copii pot fi
mai mari decat la parin\i, iar iubirea - mult mai mica. ~i n
mod f>.utomat se conecteazii regimul de echilibru prin
subjugarea con~tiin\ei.
390
H91.l
r--
'fJ'e ~ "'?!
Din copilarie am crescut ara tata. Marna mea nu rn-a
iubit rn-a certat ~i rn-a suparat n perrnanenta. n prezent
viata mea personala nu se leaga. Nu demult, cnd am
hotart cu sotul meu sa divortarn, am ajuns la spital cu 0
boala psibica puternica. Cum sa depa~esc 0 astfel de
situatie?
Daca copilul este ata~at de relatii, atunci ncep problemele din
copilarie. Concentrarea asupra omului iubit duce la divinizarea lui
interioar, iar noi ncepem sa pierdem ceea ce am divinizat. Lipsa
tatalui n familie constituie njosirea eu-lui uman, a idealurilor ~i a .-
relatiilor. Marna dumneavoastra s-a framantat n permanen(
pentru faptul ca nu a avut un tata pentru copiii ei. 0 data cu
aceasta a ata~at copiii ei de relatii ~i idealuri. Ea a ncercat n mod
intuitiv sa va salveze viata, ndeprtndu-va de sine, njosind eu-I
dumneavoastra uman, idealurile dumneavoastra. ntrucat a\i
judecat superficial, era\i suparata n permanen( pe marna, iar
periodlc a\i simtit dorinta de a nu mai trai. lata de ce nu ati reu~it
sa primi\i purificarea care venea ca lipsa a tatalui ~i ca ofensa de \
la marna. Dumneavoastra v-a\i casatorit ~i concentrarea asupra \
omului iubit s-a nte\it de nenumarate ori. Eu-I lui uman devine
pentru dumneavoastra singurul punct de sprij in. La cea mai mica
ezitare apare 0 unda de fTic, de gelozie ~i de ura n sufletul
dumneavoastra. n asemenea situa\ii, daca nu lucra\i asupra
dumneavoastra divor\U1 este inevitabil. n primul rand, trebuie sa
schimba\i atitudinea fa( de marna ncepand din perioada
copilriei.
391
 QU
..
Este necesar sa va ruga!i de nenumarate ori pentru a scapa
de ofensa, condamnare ~i lipsa de dorin!a de a trai. nlauntrul
nostru, noi to!i ne iubim unii pe al!ii. Daca ni se pare ca cineva
nu ne iube~te sau se poarta urt cu noi, atunci avem dreptate
numai n proportie de 2-3 la suta. ncepem sa vedem n mod
real faptul ct suntem de ncarca!i de dragoste, cnd aceste 2-3
procente ale sentimentelor umane, ncep sa se distruga.
Aceasta se petrece numai dupa moartea noastra fizica. Uneori
are loc ~i naintea ei. Cu ct mai real efectuam procedura de
ramas bun fa!a de toti cei care ne sunt dragi, nchipuindu-ne
moartea proprie sau a lor, cu att mai putin ne orientam asupra
peliculei subtile de suprafata a iubirii umane ~i ncepem sa
vedem stratul divin care nu depinde de oscilatiile umane.
nchipui!i-va ca v-ati despartit de sot. Casatoriti-va din nou n
gnd. Dati na~tere mintal, pentru el unui copil. Dupa aceea
nchipuiti-va ca el a muri!. Apoi imagina!i-va ca v-ati casatorit
din nou. Imaginati-va ca i-ati nascut ~i acestuia copii. Dupa
aceea ati nceput sa-i cre~teti. Imaginati-va ca ati murit deja.
Ca v-ati luat ramas bun de la copii ~i soti. Simtiti pentru ce au
fost !l-ate acestea necesare? Ca sa traiti nu cu so!ul, nu cu
copiii, ci cu iubirea. Pentru a acumula ceea ce dumneavoastra
nu yeti mai pierde niciodata ~i cu fiecare viata va cre~te.
~ ~ ~ principiile $i idealurile. n cazul de fata, minciuna este 0 n-
Cum recunoa~teti barbatnl dat de Dumnezeu?
Cu ct mai pu!in depinde dragostea dumneavoastra de tot
ce este uman, cu att tabloul lumii nconjuratoare devine mai
392
~~~.E ~
9lZ
-
r-
i
coree!. Daea prin aeeasta notiune subn!elege!i omut fata de
care puteti sa manifestati cea mai mare dragoste din viatii,
atunci pentru un asemenea sentiment trebuie sa fiti bine
pregatita. Daca iubirea dumneavoastra nu se clatina, indiferent
ct sunt de jignite sentimentele dumneavoastra, atunci nseam-
na ca n dragoste existii mult divin ~i nu este periculos sa
iubiti. Daca nu, atunci pute!i sa nu primiti un asemenea om n
viata. ~i atractia care ncepe sa se nfiripe fata de un ait om va
fi imediat stinsa de 0 noua situatie. Un barbat se va schimba cu
altul ~itot a~a.
~ ~ ~
,-
De ce copilul meu minte n mod patologic?
Dumneavoastra, n decursul vietii, ati fost geloasa, adica ati
fost foarte dependenta de relatii. La baza stratului spiritual
legat de relatii, de aptitudini ~i de intelect se alla un strat mult
mai subtil de spiritualitate, bunatate ~i de idealuri, adicii un
contact cu viitorul. Fiul dumneavoastra simte ca ata~amentul
lui fata de sotie cre~te brusc. Aceasta nseamna ca pentru a
salva familia ~i viata sa, el, ntr-un fel, trebuie sa destabilizeze
relatiile ~i idealurile. A minti nseamna a destabiliza divinul,
cercare intuitiva de a se pune cumva n ordine pe sine. La
dumneavoastra stratul profund de agresivitate fatii de sot nu a
fost nlaturat atunci cnd a avut loc purificarea prin n$eliiri,
certuri $i njosirea idealurilor. n afara de aceasta, nu a fost
nlaturata nici nemultumirea interioara fata de sine $i fatii de
393
 .. ~
.. U9ll

- r-

. n ceea ce prive~te cea de-a doua propozitie: pana nu

propria soarta. Dumneavoastra ati refuzat cu brutalitate situatia
demult nu am putut s-o nteleg deloc. Am fost convins ca este
traumatizanta, motiv pentru care ati ata~at la valorile umane nu
vorba despre redarea inexacta a ceea ce a spus Christos. Reiese
numai sufletul propriu dar ~i sufletele copiilor, ale nepotilor ~i
oare ca femeia care ramane singura cu copiii nu are dreptul la
ale stranepotilor. Mai precis, chiar pana la a patra generatie. n
fericire? Unde este logica divina? nseamna ca daca I urmam
acest caz trebuie lucrat mai mult de 0 luna pentru ca prin
pe Christos, atunci milioane de familii destramate trebuie sa
schimbarile proprii profunde sa va ajutati nu numai fiul, dar ~i
ramana nefericite? Aceasta este 0 logica stranie. Acum mai
viitorii lui copii ~i stranepotii. Trebuie ndeosebi sa parcurgeti
putin de 0 luna eu am n\eles despre ce este vorba. Christos a
din nou perioada sarcinii ~i sa va rugati pentru ca sa dispara
vorbit despre suflet ~i nu despre corp. Daca te-a lovit peste un
orice agresivitate fata de iubire.
obraz, ntoarce-I ~i pe celalalt, nseamna sa nu te razbuni pe cel
care te-a jignit, sa nu-I nvinuie~ti. ntelege ca aceasta
Am nteles fraza lui Christos despre adulter, adica daca eu
nseamna tamaduirea ta. ~i accepta acest lucru nlauntrul tau.
ma uit cu pofta la 0 alta femeie, atunci in suflet comit un
Astfel, n fraza legata de adulter nu este cuprinsa 0 chemare de J-
adulter. Dar se pune ntrebarea cum sa ntelegem fraza lui
a interzice casatoria cu femeile divor\ate. Aceasta fraza descrie
Christos n legatura cu faptul ca a te casatori cu 0 femeie
ceea ce se petrece n sufletele noastre. Daca 0 femeie
divor(ata nseamna adulter?
divorteaza, nseamna ca n sufletul ei exista mult agresivitate.
Daca ea ~i parase~te sotul, nseamna ca ea cauta ceva mai bun
Pentru nceput despre prima fraza. Natura se dezvolta n
felul urmator. Ceea ce este neviu se transforma n viu, cel viu ~i nu dore~te sa accepte njosirea umana. Daca cel de-al doilea
sot va fi mai bun, atunci concentrarea ei asupra laturii umane
se organizeaza, adica plantele devin animale, iar animalele
cre~t'. Dac sotul parase~te femeia, nseamna c agresivitat,a
devi" oameni. Omul, dezvoltandu-se din ce n ce mai mul..,
ei subcon~tienta a depa~it cu mult nivelul periculos.
este purtatorul divinitatii. Cand privim 0 femeie, la nceput ca
La baza agresivittii st divinizarea umanului. Dac ns
pe ceva divin, atunci sentimentele noastre animalice, sexuale,
femeia ramane singura, atunci dorin(a ei de a se ruga pentru
precum ~i sentimentele umane, prietene~ti, se dezvolt n mod
omul iubit scade, iar agresivitatea subcon~tienta scade ~i ea
echilibrat. Daca ne concentram nsa numai asupra sentimen-
treptat. Daca femeia se recsatore~te, atunci concentrarea ei
tului animalic, de atraC\ie sexuala, atunci noi ngreunam tre-
asupra laturii animale ~i umane cre~te din nou brusc. Starea ei
cerea acestui sentiment la cel cal d, uman, ~i cu atat mai mult la
interioara i se transmite barbatului. El nsa, aflandu-se n pat
cel divin. n acest plan, literatura ~i filmele pornografice pot
cu femeia, ~i concentreaza subcon~tientul pe latura umana ~i
dauna structurilor spirituale subtile ale oricarui om, daca fa!ii
placerea sexuala este 0 parghie putemic. Aceasta poate duce
de aceasta literatura ~i filme nu stabilim 0 relatie corecta.

395
394
 ..
J ~_.
_.-i:~
omul spre divin dar poate duce ~i spre animalic. n acest caz
multe depind de starea interioara a femeii. n consecinta
hotarrea problemei de adulter nu consta n interzicer~~
casatoriilor ulterioare, ci ln diminuarea posibilita!ilor de des-
tramare a familiei prin schimbarea profunda a concep!iei
despre lume ~I a caracterului femeii. Daca femeia ~i barbatul
se despart, atunci ei trebuie sa viseze nu att la 0 casMorie
noua, mult mai reu~ita, ct la a-~i pune n ordine caracterul
concep!ia despre lume ~i de a se schimba ln a~a fel nc;
casatoria sa fie 0 treapta spre divin ~i nu spre animalic. '
~ ~ ~ mandria dumneavoastra,
Ce cuvinte sa folosim n rugaciune?
Cu ct folosim mai pu!ine cuvinte, cu att rugaciunea este
mai buna. Cuvintele reprezinta con~tiin!a. Cnd ne rugam ~i
concomitent gndim, acest lucru ne mpiedica sa ne apropiem
de Dumnezeu. Am ncercat n cea de a doua carte a mea sa
prezint textul care poate fi folosit drept rugaciune. Dar mi se
pare ca nu.este destul de reu~it. Adica, n rugaclune, la nceput
dlspar cuvllltele ~I ideile, apol imaginile ~i apoi ~i eu-I nostru
uman. ~i ce ramne? Ramne numai iublrea.
~ ~ ~
~m fost gravida n ultima luna. Cu doua saptamni
-mamtea na~terii copi/ului, tatal meu a venit acasa beat ~i a
Jacut scaudal. M-am framntat foarte mult iar copi/ul s-a
396
1
H91Z
ntors n pntece. Am uascut copi/ul cu picioarele nainte,
dar n timpul na~terii era sa se sufoce. Care este ca uza?
Framantarile dumneavoastra au devenit un fel de dispre! ~i
condamnare a tatalui dumneavoastra. Nu a!i putut sa va pas-
tra!i bunatatea ~i aceasta a avut 0 influen!a negativa asupra
copi lu lui. La dumneavoastra pe linie feminina exista 0 proble-
ma nu numai n ceea ce prive~te gelozia, ci ~i n legatura cu
mandria. naintea na~terii copilului vi s-a oferit posibilitatea de
a pastra sanatatea ~i destinul acestuia. Dumneavoastra trebuia
sa pastra!i pentru aceasta iubirea n condi!iile n care rela!iile ~i
idealurile ~i eu-I dumneavoastra
uman erau njosite. ntruct nu a!i reu~it sa pastra!i iubirea, r
nivelul mandriei a crescut brusc ~i s-au cuplat metode mult
mai dure de purificare. Na~terea cu picioarele nainte ~i prin
cezariana reprezinta 0 trufie ridicata a mamei copilului. Am
avut mai multe situa!ii cand mi s-au adresat femei care au
descoperit dupa 0 examinare cu ultrasunet ca pruncul lor este
ntors cu picioarele n jos. Eu le-am explicat cauza. Ei i-au
ierta' retroactiv pe ta!i ~i pe so!i. Au trecut prin toate situa!iile
de stres pastrand iubirea cat de mult a fost posibil. Dupa aceea
copilul s-a Intors ~i s-a nascut normal.
~ ~ ~
Eu nu suut gelos pe sotie, nu mi-e frica s-o las sa
mearga singuri, dar eu nsumi nu ma pot controla atunci
cnd este vorba de trecutul ei. Am un sentiment de gelozie
n raport cu trecutul ei. De ce se ntmpla acest lucru?
397
 .. l ~9Ll

- r
-'-""--

~~.
ci,

I~
,
,

Este vorba de mandrie. Simti\i ca n prezent controlati

situatia. Pute\i dirija ~i schimba situatia, pe cand trecutul nu-I
pute\i schimba. nseamna ca nu este vorba de gelozie, ci de
mandrie.
~ ~ ~
Dupa ce am citit cartile dumneavoastra am nceput sa
slabesc, am dat jos kilogramele de prisos, de~i am mancat
la fel. Care este cauza?
Surplusul de greutate toce~te simtul, adica posibilitatea
II ~ ~ ~
De ce mi transpira mainile?
1
~
t
Exista 0 expresie: "I-au trecut toate sudorile". Acest lucru
se ntmpla n cazulunui pericol de moarte sau a unei situa\ii
complet nea~teptate, adica atunci cnd omul scapa pe deplin
controlul asupra situa\iei. Daca palmele transpira, nseamna ca
exista 0 te~din\a marita n subcon~tient de a control a situa\ia.
Adica exista un ata~ament crescut fa\a de aptitudini ~i un
destin favorabi\. Cu ct ne transpira minile mai mult cu att
yom avea mai multe neplceri ~i insuccese. Cum sa lucrm
de a pentru a depa~i trufia interioara eu deja am scris. r

va supara pe sine ~i pe altii scade estompnd agresivitatea

subcon~tienta, Cand dumneavoastra v-ati eliberat de toate pre- ~ ~ ~
tentiile ~i ati diminuat dependen\a de fericirea umana, sur-
plusul de greutate nu ~i-a mai avut rostu\. Care este pozilia dumneavoastra fata de dianetica?

~ ~ ~ Eu am nceput la fe\. Am vazut n sulletul omului, n

Eu ~i cu solU\ meu vrem sa emigram n America dar n
familie avem prob\eme. Nu se va nrautti situatia?
Probabil acolo va va fi mai bine. Sunteti prea ata~a\i de
relatii ~ide idealuri, iar n America oamenii se roaga pentru cu
totu\ altceva. Gelosul care nu se poate controla pe sine e mai
bine sa traiasca n America. Pragmatismul american accentuat
race~te destul de repede ata~amentul fata de idealuri.
subcon~tientul acestuia, 0 puternica emo\ie agresiva care se
alla acolo de mult timp ~i care a provocat 0 oarecare m- \
.
bolnavire. La nceput am ndepartat-o tara sa ma adresez paci- \
entului. Am ac\ionat ca un chirurg, manipulnd straturile a-
danci ale con~tiin\ei omului respectiv ~i efectul a fost destul de
puternic. Apoi am observat nu numai ca pot sa smulg orice
emo\ie tara vointa omului, dar pot sa ~i introduc orice emo\ie
chiar de la distan\a. ~i cu cat am lucrat mai mult n aceasta
direc\ie, cu atM au crescut posibilita\ile mele, adica, la dis-
tan\a, eu puteam sa schimb caracterul, sanatatea ~i destinul

398 399
'1
-
~..
--
,~
.,~
...

omului. Printre altele, posibilitatea de a dirija spre moarte

orice am a devenit incredibil de simpla. Pentru aceasta nu este
,
"
1
t
.

prezent, una din sarcinile mele importante din timpul audien\ei

este de a nu mai ajuta pacientul mai mult dect merita. lar
posibilita\ile mele crescnde eu le folosesc nu pentru ampli-
lJ.91.l

r-

nevoie sa i se imprime gndul de sinucidere. Se poate gasi 0
emo\ie agresiva profunda, se examineaza care este ata~amentul
care genereaz aceasta emo\ie pentru a-i da un impuls in
direc\ia pe care plecase. Cel mai mare pericol consta in faptul
ca omului nu ii este straina aceasta emo\ie. Nimeni nu poate
urmari 0 asemenea invazie. Totul are loc absolut natural. Dupa
gray sau chiar sa
0 perioada, omul poate sa se imbolnaveasca
moara. Cu ct mai mult au evoluat posibilita\ile mele legate de
manipularea subcon~tientului uman, cu att mai puternic am
sim\it efectul daunator al acestei metode de tamaduire, unde eu
raceam totul de unul singur. Am observat ca uneori, nu-I pot
proteja pe pacient de 0 oarecare influen\a negativa din partea
mea. Treptat, am inceput sa-mi inchid (restrng) posibilita\ile
~i m-am orientat asupra lucrului individual al pacientului.
Pentru a nu fi eu cel care il schimba pe pacient, ci el sa se
schimbe singur, trebuia sa desra~or 0 activitate indelungata,
chinuitoare, pentru a-I ajuta in acest sens. ~i iata ca in loc ca
pm ~i simplu sa smulgem emo\ia negativa, eu trebuia sa
dovedesc ca nu este benefic sa fii agresiv. Pentru ca sa te
schimbi pe tine, trebuie sa te ridici deasupra ta ~i sa ie~i din
limitele eu-lui uman, ceea ce se poate nUmai ~i numai prin
nazuin\a spre iubire ~i Dumnezeu. Aceasta inseamna ca trebuie
sa urcam incet, pe treptele umanului, trecnd de la straturile
superioare ale acestuia spre cele mai profunde ~i mai intinse
straturi.
a asemenea cale a parut a fi de 0 suta de ori mai grea, dar
se putea parcurge de catre oricine ~i rara participarea mea. n
400
ficarea influen\ei, ci pentru dezvoltarea sistemului care sa ajute
omul sa se schimbe din ce in ce mai radical. La inceputu!
activita\ii mele de vindecare, eu ma concentram asupra
umanului, iar mai trziu am in\eles ca acest drum este inchis,
incepnd prin asta 0 cale lenta ~i chinuitoare, de la uman la
divin. Dianetica se ocupa de extragerea engramelor negative
din subcon~tientul omului. Ea a inghe\at la aceasta etapa. Ca 0
treapta a cunoa~terii in legatura cu ce este sufletul omului ~i
care este legatura bolii cu emo\iile negative, dianetica, din
punctul meu de vedere este interesanta. n rest, mi se pare ca
.'
este cu desavr~ire lipsita de perspectiva.
'{Je ~ ~
Curn sa ue ferirn de un atac nedorit n subcon~tient?
Cu ct exista in subcon~tientul dumneavoastra mai multa
iubire, cu att sunteti mai uniti cu Dumnezeu. n acest caz,
orice incercare de a va conduce ~i de a va influen\a inseamna
deja 0 agresiune la adresa lui Dumnezeu ~i cu ct va fi mai
putemic agresorul, cu att va fi mai periculos pentru el. mi
aduc aminte ca 0 pacienta mi-a povestit urmatorul caz. Ea se
afla la 0 petrecere cnd de ea s-a apropiat un barba\:
- Tu nu ai aura n regula - a spus el. Eu sunt doctor
bioenergetician ~i hipnotizor. lmediat te voi ajuta.
401

....
A nceput sa se uite fix n ochii mei. Apoi, brusc, a plecat
de lnga mine ~i s-a dus n camera de alaturi. Noi am continuat
sa petrecem. lar eu am uitat complet de el. Apoi dupa 0 ora
l-am zarit din nou, era foarte palid.
- Tu ~tii, - a spus el - eu era sa mor. Abia rn-au salvat de
la moarte.
Din experien!a mea pot sa spun ca daca dumneavoastra
renunla!i la divin ~i va concentra!i din ce n ce mai nmlt asupra
umanului, atunci nu pute!i sa scapa!i de influen(a negativa
concentrata asupra dumneavoastra. Dar daca depune!i n per-
manen!a eforturi pentru depa~irea umanului, aparnd ~i pas-
trnd dragostea n fiecare fractiune de secunda, atunci nu
trebuie sa va gndi!i la aparare. Aceasta constituie cea mai
buna aparare.
'i)<> ~ ~
Stimate Serghei Nikolaevici, va rugam sa ne raspundeli
la ntrebarea: ce se ntmpla cu Rusa? De ce pe noi ne
trateaza prin ace~ti idioti din guvern ~i cand ~i cum se va
ncheia toata treaba asta?
Dumneavoastra aprecia!i situa!ia n mod u~uratic. n guvern
se afla ni~te oameni care sunt departe de a fi pro~ti. Compor-
tamentul acestora, din punctul nostru de vedere, este lipsit de
orice ra!iune ~i aceasta este cu totul altceva. Conducerea (rii
trebuie sa lucreze n folosul poporului ~i al statului; n aceasta
ar consta pentru noi, ratiunea. Daca noi vedem nsa actiuni
care duc poporul spre saracie, iar statul spre destramare, pentru
402
H911
-r
noi acest lucru pare 0 idio!enie. Noi uitam nsa faptul ca
fiecare funclionar dore~te sa lucreze n primul rnd pentru el ~i 1,
apoi pentru tara ~i popor. Acest lucru este absolut natural.
Daca exista legi care sa i mpiedice pe func!ionari sa lucreze
pentru ei n detrimentul poporului ~i al statului, atunci acti-
vitatea lor va fi logica din punctul nostru de vedere. Daca
referitor la responsabilitatea func!ionarului nu exista nici 0
lege, atunci activitatea lui poate sa ni se para absurda, ntruct
aduce a paguba de necorectat tuturor. Dar apoi devine clar ca
activitatoo lui intelectuala, febrila, este pur ~i simplu
direclionata pe deplin spre interesele lui.
Mai exista un lucru. Unele legi adoptate de Duma provoaca
0 impresieciudata. De exemplu Dumaadopta legea cu privire "i
la amenzile pentru ncalcarea regulilor de circulalie. Se cre-
eaza un sentiment ca ~i cum au adoptat aceastii lege ni~te
oameni gray bolnavi. Trece timpul ~i se conving cu to!ii ca
aceasta lege este proasta ~i n primul rnd se convinge poporul
pe propria lui piele. De~i, de la bun nceput 1 fost clar ca
amenzile exagerate constituie un lucru absurd, cu toate acestea
au fost adoptate.
Sa presupunem ca n urma acestei legi membrii Dumei ar fi
c~tigat din punct de vedere material, dar n cazul de fa!a au
c~tigat numai funclionarii de la Polilia rutiera. Acum se scrie
n ziare ct costa cumpararea unui vot al unui deputat din
Duma de star. Citind presa, se poate calcula ct poate costa
adoptarea unui proiect de lege de catre Duma de stat. Cu ct
legea este mai tmpita, cu att mai mare profit oblin funcli-
onarii. Desigur, se poate accepta faptul ca ~i conducerea poli-
!iei rutiere a mituit deputa!ii, iar profitul ce a rezultat a fost 0
403
 QU
P"'"""
l j ..
suma mai mare dect mita. 0 asemenea presupunere este nsa
lipsita de orice judecata rationala. nseamna ca motivul este
altul. Daca judecam un pic, ne putem da seama care este
cauza. Sistemul nu are legatura inversa. Pe deputat aceasta
hotiirre nu-I atinge pentru ca politistul de la circulatie oricum
nu-I va amenda. Un deputat nu poarta nici responsabilitate
morala pentru cele mai salbatice proiecte de legi, adica noi ne
aflam ntr-o societate lipsita de legatura inversa. Din cte ~tiu
eu, Rusia este unicul stat din ntreaga istorie a omenirii, unde
legile se aplica retroactiv. $i fraza de genul ca: "Acum trei luni
ntretinerea a crescut, de aceea este nevoie sa plati!i n plus
retroactiv", n Rusia nu mira pe nimeni, iar cauza este aceea~i,
adica lipsa unei legaturi inverse. Daca omului i se permite sa
faca orice dore~te ~i prin aceasta se garanteaza ca el nu va fi
pedepsit pentru nici 0 aqiune, dupa un timp, omul ncepe sa se
poarte absurdo De~i el poate avea un intelect superior. Adica,
noi numim ra!ional acele aqiuni, cnd omul, nfiiptuind ceva,
~tie ce se va ntmpla ca rezultat al aqiunii lu; ~i ca atare el
face corecturile necesare. Cu ct mai ndepartate vor fi con-
sin!ele ac!iunilor mele, cu att mai mult trebuie sa le pr~vad.
$i alunci ac!iunile mele vor fi ra!ionale. Adica ra!iunea
superioara .~i intelectul nu exista fiira un sistem dezvoltat de
legiituri inverse. Cel mai n!elept om, care nu vede rezultatele
aqiunilor sale, comite treptat fapte din ce n ce mai absurde iar
intelectullui ncepe sa se degradeze.
Savan!ii au fiicut experien!e pe ~obolani. Daca ~obolanul
.
apasa pe 0 prghie, primea 0 bucata de carne. Animalul s-a
orientat ntr-o clipa ~i s-a ntors imediat ~i a apasat nca 0 data
pe prghie ~i a primit nca 0 bucata de carne. n acela~i timp,
404
!i~ "-
I:Q!-~.
!-
~
u
-=
-
L~911
-~P'
ntr-o cu~ca alaturata, se gasea un ait ~obolan care, n
momentul apasarii pe prghie, primea un ~oc electric. n mo-
mentul n care primul ~obolan a realizat ca apasarea pe prghie
nu d numai mancare, dar provoac durere vecinului, acest
~obolan a renun!at la bunata!i. Aceasta nseamna conexiune
inversa (feed-back) biologica. Cu ct aceasta legatura inversa
este mai dezvoltata la animale, cu att mai mult va supravietui
grupul respectiv n situa!ii complicate. La om, compasiunea ~i
dorinta de a-I ajuta pe cel apropiat sunt dezvoltate mult mai
puternic dect la animale. Acesta este motivul pentru care nea-
mul omenesc a supravietuit ~i a ocupat 0 pozitie dominanta pe
ntreaga planeta. De ce oamenii din vremurile noastre, afln-
du-se la putere, continua febril sa apese pe prghie ~i, obtinnd
mncare gustoasa, nu observa suferin!a ntregului popor ~i ,-
apropierea destramarii statului? Se poate trage 0 singura con-
cluzie: ntreaga tara traie~te pna n prezent cu concep!ia din
care, lipse~te n mod practic notiunea de conexiune inversa. Eu
cred ca se n!elege ce roi a jucat n acest sens ideologia
comunismului, ~i nu numai a comunismului. nca naintea erei
IDastre, au existat proiecte de societate umana ideala,unde
oamenii traiau n armonie ~i fericire. Principalullucru este nsa
pe ce baza este creata societatea ideala, societatea n care
nimeni nu trebuie silit, totul se face n mod voluntar ~i
con~tient. Tocmai a~a arata societatea fiira legiitura inversa.
Fiin!a vie se dezvolta transfernd izvoarele dezvoltarii de la
mediul nconjurator asupra sa.
Eu am fost biciuit de zece ori ~i de zece ori m-am sculat ~i
am plecat. Dar a unsprezecea oara ma scol ~i plec singur, fiira
sa mai a~tept aceste lovituri, ca ~i cum n minte rn-am biciuit
405
 ~u
. H9U
"";;'"J.;~
singur ~i am plecal. Eu ma conectez la 0 realitate mai larga. ~i
primesc iar un traumatism care ma obliga sa ma mi~c. ~i cu ct
sunt mai pregatit sa ma chinui spiritual ~i nu fizic, cu atat mai
repede devine voluntara dezvoltarea impusa.
Con~tiin!a omului este limitata. De aceea, 0 con~tiin!a
deplina este teoretic imposibila. Impunerea constituie de fapt
legatura inversa. Omul se deosebe~te de animal prin faptul ca
reac!ioneaza la impunere mult mai devreme ~i de aceea are 0
posibilitate mai larga de alegere. Cnd con~tiin!a omului cu-
prinde ntregul Univers ~i are loc concomitent cunoa~terea
Universului n toate punctele din timp, atunci impunerea ~i
legatura inversa var deveni inutile. Dar atunci ntregul Univers
se. transforma ntr-un punct ~i omul se ntoarce la Dumnezeu.
Pana cand acest lucru nu se va ntampla, impunerea va exista
ntotdeauna. lata de ce visul des pre 0 societate ideala ~i despre
un om absolut con~tient constituie divinizarea umanului.
Astfel, dorin!a de a lichida statul ca instrument de reprimare ~i
de impunere, duce la 0 ~i mai mare reprimare ~; impunere.
Daca noi credem ntr-o societate ideaHi, n care totul este
ahsolut ra!ional ~i con~tient, unde omului nu-i tr~buie
impunere :?icontrol, aceasta nseamna di noi credem ~i ntr-un
guvern caruia nu-i trebuie control ~i legatura inversa. ~i
guvernul care nu este deloc controlat ~i pedepsit, mai devreme
sau mai trziu, ncepe sa adopte legi absurde ~i sa comita fapte
care var duce la dispari!ia unei asemenea societa!i.
Daca socialismul ar mai fi rezistat n Rusia timp de zeci de
ani, ar fi fost stramutate nu numai raurile din Siberia, dar
schimbarile ireversibile de pe ntregul Pamnt ar fi putut avea
loc mai repede.
406
.-
Dinozaurii au trecut la cre~terea greuta!ii, folosind acest
lucru drept mijloc principal de aparare. Conexiunea inversa s-a
nfranal. Mamiferele delicate ~i u~or de ranit, au fost mult mai
vulnerabile, dar tocmai de aceea au supravie!uil. Socialismul a
vrut sa uneasca toata lumea ntr-un singur stal. Un astfel de
dinozaur nu ar fi fost viabil. Destramarea Uniunii Sovietice a
fost 0 legitate. ntr-un stat mic este mai u~or sa ornduie~ti
conexiunea inversa. n Rusia, puterea, ca ~i inainte, nu este
controlata. Nimeni nu ~tie cum se cheltuiesc banii. Sistemul de
privilegii este tabu. Deputa!ii ~i conducatorii !arii sunt apara!i
foarte muII. Conexiunea inversa func(ioneaza deocamdata sub
forma de greve ~i demonstra!ii. Daca acestea se manifesta prin
revendicariconcrete privind restabilirea conexiunea inverse n r
legi care prevad responsabilitatea func!ionarului pentru faptele
sale ~i lipsa de aparare n fa!a legilor a oricarei persoane din
stal. atunci Rusia va ramane aceea~i Rusie. Daca acest lucru
nu se va ntmpla ntr-un timp apropiat, atunci este natural sa
a~teptam destramarea Rusiei n tari mici, separate, n care
politica nejusta se va vedea ~i va fi nlaturata mult mai repede.
Acum haide!i sa ne nchipuim 0 ie~ire mai buna.' To!i
functionarii sunt priva!i de privilegii n fa!a legii. Fiecare
raspunde pentru faptele sale. Ho!ie ~i legi stupide vor fi mai
pu!ine. Dar cum trebuie sa arate legile pentru ca statul nu
numai sa triasc, ci sa ~i avanseze?
Statu 1 nu este nici pre~edinte, nici guvern ~i nici Duma.
Statulnu este armata ~i nici poli!ia. Statul este n primul rand
un cod de legi ~i de ideologii. Daca acesta nu exista, atunci
legatura inversa normala nu poate sa func!ioneze. Noi putem
sa fim to\i egali n fata legii. Dar daca aceasta lege este stupida
407
~ ~
~t.) ! ~!hg. ""'0::::::

i:C;!-E-.r::
t:
u~
--
r
1
..
F -." " ~- -~
i~9a
" !II"
~i injusta, atunci ce este de Tacut? Atunci trebuie sa respectam
aparen(a legii. Unde va duce acest lucru, noi ~tim deja. n ziua de clasa ale proletariatului, nu poate fi vorba despre nICI 0
de azi, vedem n Rusia destramarea totala att a legilor morala ~i nici 0 etica".
economice cat ~i a legilor morale. Statul se comporta ca un n socialism, a existat despre morala ~i etica 0 anumita
~arlatan fa!a de alte state ~i fa!a de propriul popor. S-ar putea concep!ie precum ~i anumite legi economice. Dar ~i unele ~i f.
spune ca astfel se comporta nu statu l, ci guvernul. Dar daca alte!e au fost artificiale. De aceea s-au schimbat n perma-
asemenea aqiuni ale guvernului nu vin n contradic!ie cu nen!a. 1
legile statului ~i raman nepedepsite, atunci nseamna ca Unul din ziarele occidentale a scris
urmatoarele:"n decurs
asemenea ac(iuni sunt comise deja de catre sta!. Nu demult a de zeci de ani, politica sovietica a schimbat periodic direc(ia
avut loc prabu~irea rublei ca valuta de sta!. n prezent, zeci de la 180 de grade. Dar ~i n acest caz, ntotdeauna mergea pu-
mii de oameni de afaceri straini parasesc Rusia. n ace~ti ani, ternic dupa princpiile leninste."
strainii au observat 0 particularitate interesanta. Oamenii din Nu demult, statul rus a nTaptut urmatorul ac!. Oamenilor
conducere se schimba n permanenta, iar politica ramane la fel nu Ii s-au napoiat depunerile valutare. Mai bine zis, Ii s-au
de neprincipiala. Indiferent cat de de~tept este omul atlat la napoat, dar n ruble ~i dupa cmsul valutar vechi. Astfel au
putere, acesta nu schimb nimic. Rusia, ca ~i nainte,rmne0 fost ncalcate n mod flagrant drepturile omului. ncii nainte .-
tara a absurdita!ilor. La tribunal, un ho! a fost ntrebat: au aparut banci care au fost controlate ~i conduse de stat, de~i
- De ce dumneavoastra, a~a de de~tept, frumos ~i neo- ele au fost private. Aceste banci au jefuit tot poporul. Acest
bi~nuit, a!i devenit ho! ~i nu directorul unei mari ntreprinderi? lucru ar fi putut fi prevenit, dar din nou nu s-a Tacut acest
El a raspuns: lucru. De ce oare? Pentru ca n tara nu au func!ionat legle
- Eu, ca ho!, ma stimez mai mu!!. Cu bol~evicii nu te po!i morale ~i economice. Daca ne aducem aminte, putem constata
juca cinsti!. Ei schimba mereu regulile jocului. Daca astazi ::a statu 1 sovietic a stors de la poporul nostru ultimi! bani,
\
ob!ii un punct, ei anun!a ca jocul continua pana la 22. Ei au oblgandu-i pe oameni sa cumpere obliga!ii de mprumut de
deja 22 de puncte ~inseamna ca au ca~tiga!. A doua zi tu ai 20 sta!. nseamna ca pana cand n Rusa legile economice ~
de puncte ~i ei au 17. Ei anun!a ca jocul continua pana la 18 morale nu vor deveni stabile, nu se va putea aspira la nflorirea
puncte ~i iar au ca~tiga!. statului. \
Sa vedem cum au func!ionat statele n lumea ntreaga. Daca
Deci iata, ca legea trebuie sa se bazeze ntotdeauna pe un legile ~i morala se clatina, devne imposibila dezvoltarea nor-
fel de postulat: fie spiritua!, fie material. ntr-una din car(ile mala a societa!i. Este nevoie de postulate de la care sa
sale, Friedrich Engels a scris: "Cand este vorba de interese!e porneascii legea. Postulatul material nseamna inviolabilitatea
proprieta!ii private. Adca, aceasta nseamna apararea ~i n

408

409
 ..
consecin!a posibilitatea de a dezvolta atat averea, cat ~i pe ea
ca obiect.
Postulate spiritmile constituie apararea n dezvoltarea
moralei ~i eticii, adica baza spirituala a omului. Tarile
occidentale, n legile lor, au dezvoltat ~i au aparat n primul
rand bazele materiale. Tarile din rasarit s-au orientat mai mult
pe aspecte spirituale care sa ac!ioneze spre unificarea oa-
menilor. Acest lucru s-a realizat ca 0 concentrare asupra
ideilor na!ionale, care i uneau pe to!i, sau asupra unei religii
sau asupra unui curent de socialism filozofic. n timp ce
Occidentul s-a dezvoltat, se dezvoltau ~i postulatele spirituale,
iar cele materiale s-au ntarit treptat. Atunci cand spiritul
depinde pe deplin de corp, ncepe decderea. Acestei tendin!e
generale, n cadrul careia legile apara din ce n ce mai mult
materialul, trebuia sa i se contrapuna tendin\<! cu accentul
crescand asupra spiritului. Unitatea spirituala, bazata pe na!io-
nalitate sau rasa unica poate conduce la fascism. Unitatea
spirituala, bazata pc 0 religie, devine mai d~vreme sau mai
trziu agresiva.
Socialismul a nsemnat 0 ncercare de a echilibra ~i de a
dirija aceste tendin!e contradictorii pe un singur raga~. Ca baza
a postulatulu; material, a fost luata proprietatea unita. Ca
postulat spiritual, a fost declarat codul moral de construire a
comunismului. ~i iata ca ~i alte postulate nu au fost viabile din
fa~a. Din aceasta cauz, toate legile din statul sovietic au fost
false ~i instabile, de~i nsa~i ideea proprieta!ii colective, daca
nu este absolutizata, este necesara pentru dezvoltarea normal
a societa!ii. Ideea dezvoltarii spiritualita!ii ~i n primul rand
apararea celor slabi, a copiilor, a pensionarilor, nlesnirile ~i
410
H91l
i..
l
sprijinirea studen!ilor, a" oamenilor de arta, a permis sa se
acumuleze imense valori spirituale. ~i n ciuda moralei ~i eticii
proletare, acestea au jucat un roi imens n dezvo1tarea
societa!ii ~i a ntregii omeniri. Cand sistemul socialist s-a
destramat, tendin\<!de a apara postulatele spirituale a trecut la
curente religioase, mai cu seama la mahomedanism. lata de ce
observam n lume 0 asemenea activizare a islamismului.
Ce reprezinta Rusia n ziua de azi? Rusia este un stat n
care nu exista postulate materiale ~i spirituale. Cele vechi au
fost distruse ~i altele noi nu s-au creat. Constitu!ia care este
astazi n vigoare con!ine pur ~i simplu 0 enumerare mecanica a
unor principii abstracte. Deci, este pur ~i simplu ireal sa ne
bazm pe stabilitatea legilor.
Daca se vor aduna din nou func!ionarii care conduc tara ~i
.'
elaboreaza 0 noua Constitu!ie, aceasta va constitui 0 noua
plastografie. Gandirea omului care traie~te mult timp rara
legaturi inverse, devine paguboasa. n elaborarea Constitu!iei
~i dezvoltarea acesteia trebuie sa participe masele largi de
oameni, spirituale ~i religioase ~i conducatorii !arii. Unificarea \
Rusiei numai pe baza na!ionala sau religioasa este impvsibila.
Sunt prea multe na!ionalita!i ~i religii. nseamna ca aceasta
trebuie sa fie 0 concep!ie filozofica ~i religioasa ndreptata pe
sprijinul ~i dezvoltarea bazei spirituale ~i etice a omului. n
acest proces trebuie sa fie atrase ~i presa ~i televiziunea. \
Cu cat mai repede percepem acest lucru, cu atat mai mult
indignarea, furia ~i nemultumirea noastra se vor transforma n
a . concrete care sa schimbe n mod real acea situatie
actiuni .
catastrofala n care se afla azi Rusia ~i n care poate cdea
ntreaga omenire.
1
411
1
 ~

...
/~I

!
+:::::
CI E..:..; i:i.
a::::::I~:::
c::u f c
<
f-
~
U
-
---=~
==-==-

~~t..',~
.Hllil
1 r-
Eu sunt un diletant n ceea ce prive~te
politicului ~i economicului nsemnatatea
~i nu pot sa judec permita posibilitatea sa apara infrac(iunea, adica trebuie sa
detaliile.
Universul este construit dupa un principiu unic ~i Dar
orice soci-
ac(ioneze pentru prevenirea acestora. Pentru a elimina terenul
etate este de asemenea un organism care se dezvolta, se mbol-
de infrac(iuni, n afara de legi, care ac(ioneaza n vederea 1
nave~te ~i moare. t
prevenirii, este necesara dezvoltarea culturii, iar copiii trebuie
Se poate trata organismul cu pastile atunci cnd boala a !
sa fie educa(i, pentru ca sa perceapa sistemul adevarat al
avansat, nsa boala nu se mai vindeca de tot. Se poate ncerca
valorilor. Deci, ajungem din nou la baza energetica a statului
sa depistam primele simptome ale bolii ~i atunci vindecarea
~i a organismului. Daca statul nu are 0 concep(ie despre lume,
are loc mai u~or ~i mai repede.
morala ~i ideologie, atunci orice masura economica ~i politica
Se poate trece de la ideea tratarii la ideea profilaxiei,
0 sa duca la 0 mbunata(ire temporara. Astazi, Rusia este un
n(elegnd faptul ca modul sanatos de via(a poate economisi
stat mai mult dect slab. Ea a pierdut respectul pe plan
multa forta pentru vindecare sau, n general, evitarea bolii. La
mondial. ncrederea n stat a pierdut-o ~i poporul. n prezent,
urma urmei, omul trebuie sa ajunga la concluzia ca principalul
de fapt, are loc na~terea unui nou stat. Pe de 0 parte aceasta
izvor de sanatate I constituie 0 concep(ie justa despre lume ~i
este n stare de deplina jefuire ~i destramare, iar pe de alta
educarea caracterului sau. Sistemul corect al valorilor duce la
parte drumul pe care nainte statele le~au parcurs n mai multe r
dezvoltare ~i la posibilitatea de supravie(uire.
secole, Rusia I parcurge azi n c(iva ani. Cu ct mai pu(ina
oricarui stat contemporan se afla Dreptul Roman. La baza
Dar legilor
Roma
spontaneitate va fi n acest proces, cu att mai repede ~i Tara
antica s-a destramat avnd 0 baza legislativii
traumatisme va avea loc acesta. Cnd a nceput perestroica,
pentru faptul ca ideologia ei a permis imensa, tocmai
frna principala, a~a cum s-a adeverit, a co"stituit-o factorul
exista trei tipuri de conducatori de stat sclavagismul.
exista ~i trei A~a cum
ti;:>uri de
uman. Din punct de vedere psihologic,
state. ntr~un stat slab, legile nu sunt respectate. Statul este oamenii nu au fost
"pregati(i pentru schimbari. nsa problemele Rusiei actu;de su nt
jecmanit la toate nivelele ~i mai cu seama la nivel superior.
legate n primul rnd nu de economic
Statul mijlociu poate pedepsi pe oricine care ncalca legile, ~i politic, ci de
mo~tenirea concep(iilor comuniste, cnd oamenii se rugau
indiferent de func(ia pe care 0 de(ine. Un astfel de stat nu mai
pentru viitorul luminos, pentru idealuri, morala ~i etica.
tinde deja spre destramare, spre despotism sau spre subjugarea ~
Actualul stat se comporta de asemenea Tara principii
economica~i politica de ctre un aIt stat. Exista legi normale ~i
morala, dar ncearca sa puna ordine n sufletele ceta(enilor~i sai.
Tara
0 constitu(ie gndita. ntr-un stat puternic, legile care pedep-
sesc lucreaza Tara gre~. Dar principalul accent nu se pune pe
La baza economiei ~i politicii se situeaza stratul informa-
acestea. Sistemul legislativ trebuie n primul rnd sa nu )
(ional-energetic, psihologia poporului. Adica totalitatea tradi-
1
(iilor religioase ~i culturale.
412

413
j
 H9LZ

~ -ol...&

- ,.. .......... -- r

La nivelul energetic, Rusia arata minunat. Poporul rus a

trecut periodic prin prabu~irea materiala ~i spirituala. Astfel,
poporul este gata n prezent sa perceapa altfel lumea,
eliminnd stereotipurile din trecut. De fapt, toate insuccesele
actuate din economie ~i politica contribuie la formarea
conceptiei noi despre lume. Cnd un medicament nu ajuta,
atunci boala se agraveaza, iar omul ntelege n mod intuitiv ca
fiira schimbari proprii profunde el nu va supravietui. Omul
devine mai blnd ~i mai bun, ~i schimba conceptia n mai
bine, nu cauta vinovati ~i nu se razbuna. ~i da seama ca bolile
~i problemele sunt ascunse n el, n caracterul ~i conceptia sa
incorecte. ~i apare minunea. Omul se nsanato~e~te. Cu putin
timp n urma, Rusia se ruga pentru 0 idee. Acest lucru a
condus-o ctre falimentul spiritual ~i material. n ultimii zece
ani Rusia a ncercat sa se roage pentru bunatatea materiala ~i
acest lucru a condus-o tot ctre un faliment, n special
spiritual.
ntr-un timp scurt, Rusia a parcurs drumul parcurs ~i de
Orient ~i de Occident. Acum se formeazii acea concept;e care
va permite unificarea tendintelor contradictorii, ref1ectarea
acestora n constitutie ~i legi ~i crearea unei economii ~i poli-
tici noi. Atunci vom putea vorbi nu numai despre supra-
vietuirea Rusiei, ci ~i despre nllorirea acesteia.
Unul din mijloacele puternice ale schimbarii caracterului
propriu nseamna sa-ti respecti cuvntl. Cu ct mai blnd ~i
mai cu sullet i apreciem pe ceilalti oameni ~i pe sine, cu att
mai mult ne lecuim n felul acesta. Expresiile tari, dure,
categorice ~i dispretuitoare contin n sinea lor samnta mbol-
navirilor ulterioare.
1
')e ~ ~
'1
Nu ~tiu daca am nteles bine: supararea trebuie sa 0
prive~ti ca pe 0 ncercare ~i atunci este mai u~or sa 0
depa~e~ti?
,
Este corect, dar acesta este numai primul pas. La nceput
apare supararea pe care nu 0 putem depa~i. Apoi ncercarea pe
care putem ~i trebuie s-o depa~im. Pe urma exista un mijloc:
adica posibilitatea de a lucra asupra propriei persoane ~i de a
ne putea schimba. Dupa aceea intervine ajutorul acordat de
Dumnezeu pentru a amplifica dragostea n sullet.
.'
')e ~ ~
Cum explicati moartea unui numar att de mare de
oameni n timpul razboiului?
. Daca imunitatea omului sliibe~te, atunci condi!iile n care
organismul s-a sim!it confortabil pot deveni un izvor de
mbolnavire. Daca imunitatea scade la nivelul ntregii omeniri,
atunci oamenii care nante au trit normal, ~i pierd capaci-
tatea de a mai trai. A~a se explica cataclismele, razboaiele, \
epidemiile.
n anii '30 din secolul trecut, adica la zece an; de la
nceperea celui de-al doilea razboi mondial, nivelul sistemului
de imunitate al omenirii a nceput sa scada brusc. n ultimii
ctiva ani are loc 0 asemeneascdere, cam cu 2-3 ori mai mare
dect naintea celui de-al doilea razboi mondial. Judecnd

414 415
il
 cu
- ...
'<n
~ .......
dupa toate acestea, nu este exclusa apari\ia unor anumite
probleme n anii urmatori. Dar exista 0 speran\ii pentru
optimi~ti.
Eu am cornpus ntr-un fel ni~te grafice ~i a reie~it ca dupa
, f
1970 a nceput nrauta\irea brusca a energeticii ntregii ome-
nirii, iar n anii 1996-97 trebuiau sa aiba loc nceputurile des-
tramarii. Dar ncepnd cu anii '90, graficul a nceput sa se
schimbe. Cu toate ca energia este n scadere, energetica ome-
nirii a inceput sa se mbuntteascceea ce va permite
supravie\uirea ~i depa~irea multor probleme. Am impresia ca
cineva, acolo sus, se amesteca. Astfel, multe previziuni n
legatura cu primul grafic legat de anii '90, nu se adeveresc.
Apropo, iata un fapt interesant. La sfr~itul anului 1997 am
fost la Miami ~i rn-am ntlnit cu un grup de oameni care se
ocupa de ocultism ~i de extrasenzoria\. Cu 0 luna nainte ei
s-au aflat n Brazilia.
- $ti\i ceva, a spus una dintre femei, se considera ca cei ! i
mai puternici magi din lume traiesc tocmp.i n Brazilia. Am
~
luat legatura cu magul ~ef ~i el ne-a spus ca ncepnd cu anii '"
.,
'90 n planul subtil au nceput schimbari puternice n ntreaga
omenire. ~i acum omenirea nu va pieri.
~ ~ ~
Cum se poate explica fraza lui 'Christos: "Nu numai cu
paine se hriine~te omul, ci ~i cu cuvautul Domnului"?
nainte, eu am n\eles aceastii fraza n felul urmator: omul
trebuie sa se gndeasca nu numai asupra lucrurilor materiale, 1",:;
,~
416
H911
--."...
ci ~i asupra celor spirituale. Ultimele experien\e rn-au condus
la urmatoarele concluzii. Sufletul se hrane~te mereu cu iubire.
Fara aceasta nu pot supravie\ui nici structurile spirituale ~i nici
cele fizice. Asta nseamna ca periodic, primim nauntrul nostru
portii de iubire de la Dumnezeu. n acea clipa trebuie sa ne
debarasam de uman. Cu cat noi ne concentram ~i traim numai
cu umanul, cu att mai greu ne este sa primim divinu\. Acum,
deci, fraza lui Christos 0 percep toc mai astfe\.
~ ~ ~
Cum putem constata daca femeia ne iube~te cu
adevarat sau doar se preface? "
Nu trebuie sa consta\i, ntruct tot nu yeti putea sa face\i
acest lucru. Apoi, nu este vorba de femeie, ci de dumneavoastra.
Daca va ruga\i pentru ea, ncepe sa se joace cu dumneavoastra.
Daca va uita\i la ea de sus, cu ngamfare, ea va ncepe sa va dea
cu picioru\. Astfel, sa ave\i mai pu\ine ganduri ~i preten\ii de la
femei ~i lucra\i mai mult asupra dumneavoastra.
~ ~ ~
Karma cui 0 mo~tene~te copilul: a mamei, sau a tatalui?
n medie karma mamei n raport de 60% ~i a tatiilui - de
40%. Daca nsa unul dintre parin\i ncepe sa se schimbe n
sens pozitiv, atunci copilul, n mod subcon~tient, ~i mare~te
orientarea spre acest parinte, cu sufletul deschis.
417
r-- .=
QU
et -1 -+:::::
~!:h;jj.
i:Qf-of-o.E
~
Q:;
...:
u
-B!!!!!
=-
==:I11II::::I:

U9Ll

u.-"...
\'

'ob ~.
1~.
'fi'e ~ ~ I~.'
,.;
.
asemenea cazuri, iubirea trece repede ~i de 0 asemenea femeie
ne plictisim repede. Se ntmpla ~i invers, barbatul care s-a
ndragostit de 0 femeie urta cu 0 mare rezerva de dragoste ~i
De ce ne ndragostirn totu~i de fernei sirnpatice ~i nu de
bunatate n suflet 0 sa 0 iubeasca ~i mai departe. Sa ne
cele nspairnntatoare?
amintim ce se petrece la noi la estrada. nainte cntare(ut
trebuia sa aiba un glas minunat, ceea ce constituia 0 conditie
nchipuiti-va ca pentru a avea, sa spunem un milion de
esentiala. n prezent a aparut moda cntaretilor Tara vo~e
dotari ~i pentru a supravietui, trebuie sa ai n suflet rezerve de
deoarece ei se deosebesc de tot ce a fost.
iubire. Pentru a avea 100 de milioane de dolari ~i a supravietui,
0 femeie care nu este frumoasa este orientata mai mult spre
trebuie sa avem rezerve mult mai mari. Deci atunci cnd na
dragoste ~i bunatate n suflet n comparatie cu cele frumoase
primim sume mari, n sufletut nostru se nfiripa ~i se mare~te
care depind deosebit de mult de nTati~area exterioara, care le
iubirea, ceea ce ne permite sa supravietuim. Cnd vedem un
deformeaza caracterul ~i le face nefericite. ~i iata de unde a
om bogat, capabil, spiritual, frumos, noi, n launtrut nostru,
aparut proverbul: "Sa nu te na~ti frumos, ci sa te na~ti fericit".
dorim sa ne comparam cu el ~i astfet are loc n interiorul ,.
nostru izbucnirea dragostei. Noi consideram ca ne-am ndra-
gostit de cineva. Adica a avut loc n mod obligatoriu cre~terea 'fi'e ~ ~
iubirii. Dar mai departe, aceast cre~tere trebuie sa se transfor-
me n divin atunci cnd banii, aptitudinite ~i frumusetea nu au Sa te raportezi la lurne rara pretentii nsearnna sa te
nici 0 importan(. Daca acest tucru nu se ntmpla, ncep sa raportezi la ea echilibrat, lini~tit sau cu bucurie?
apara problemele. Poate cineva nu a nteles ceea ce am spus
eu. De aceea mai exptic odata. Iubirea de Dumnezeu na~te Cu bucurie, binenteles. Cu ct noi vedem mai muit divinul
iubirea de oameni. lubirea de oameni na~te morala ~i etica. n toate cele ce ne nconjoara, cu att mai u~or este sa privim
Morala ~i etica dau na~tere la spiritualitate ~i bunatate. lumea cu iubire ~i bucurie.
Spiritualitatea na~te frumusetea corpului fizic, a intelectului, a
capacitatilor, etc. Cu ct este mai frumoasa fata unei femei, cu 'fi'e ~ ~
att mai mult a simtit ~i a mentinut n suflet un sentiment
putemic de iubire. Este natural c'a barbatului i vine sa se Cum sa ocrotirn copilul de bolile ~i nefericirile viitoare?
ndragosteasca de 0 asemenea femeie.
Dar fata femeii poate fi frumoasa datorita energiei, iar Orice eveniment care are loc la nivelul real se repeta de
rezerva de spirituatitate ~i de iubire poate fi deja epuizata. n nenumarate ori n plan subtil.

418 419

~ Ou
~-:;;,...,..,...;o
_J
lata de ce situa(ia ac!'!lala neplacuta a dumneavoastra, sau
ofensa nemeritata sau, pur ~i simplu proasta dispozi(ie, toate
acestea pot sa vina u~or din viitor. Cu cat ne descurcam mai
mult in prezent cu evenimente!e negative, cu atat mai mult le
facem inofensive in viitor. Lasand sa treaca prin noi ~i
purificand valurile evenimentelor viitoare neplacute, noi
ajutam ~i salvam copiii no~tri de neplaceri ~i boli viitoare.
Daca la dUlllneavoastra a aparut brusc sentimentul fricii sau
puternice pareri de rau sau 0 decep(ie neplacuta toate acestea
pot sa nu fie legate de dumneavoastra ci de copii dumnea-
voastra Cu cat dumneavoastra nu va lasa(i cople~i(i de
aselllenea sentilllente ~i ncepe(i sa va ruga(i ~i sa le depa~i(i,
cu atM mai mult dumneavoastra va ve(i salva nu numai pe sine
ci ~i pe urma~i.
'::\>0 ~ ~
A~ fi dorit sa va prezint doua exemple in legatura cu
felul in care lucreaza oamenii asupra propriilor persoane.
Primul exemplu:
0 femeie a venit la mine n audien(a, avand probleme cu
fiica ei.
Dupa 0 luna a povestit cu indignare prietenei el
urmatoarele:
- n luna aceasta atata rn-am rugat, ncat fiica mea trebuia
sa devina 0 s!anta. ~i totu~i, nu vad ca ~i nainte nici un
rezultat.
420
1,
~,
................-
--:j:::::::-
-
CI E,..:...; i:i. c-
""= ~
5:
~r-::~. <r::
u
".
a9a:
--"..-
Al doi/ea exemplu:
!.
Acum patru luni a venit la mine n audien(a 0 femeie
tanara. Copilului ei i s-a pus un diagnostic: autism. Eu am vrut
sa-i spun cinstit ca aceasta boala nu este vindecabila; ~i ca
exista prea purine ~anse sa 0 pot ajuta. Se poate spera numai sa
aiba loc 0 anumita ameliorare. Apoi rn-am gandit: de ce sa-i
spun a~a ceva? Acest lucru 0 s-o mpiedice ~i pe ea ~i pe mine.
Cand apelezi la Dumnezeu, orice obstacol poate fi depa~it.
Nu demult ea a venit din nou la mine.
- 0 sa va po veste sc tot ceea ce s-a intamplat cu mine, a
spus ea. - De obicei, dupa audien(a dumneavoastra omului i
apare n suflet sentimentul fericirii, ~i cel de a zbura. Eu am
plecat "verde la fa(a", ntr-o stare ngrozitoare ~i transformarile
"
au durat destul de mult. Am ncercat sa ma rog, dar aceasta n-a
avut nici un ecou n sufletu! meu ~i timp de 0 luna eu rn-am
rugat monoton ~i cu resemnare, a~a CUIn mi-a!i spus.
"Principalul este sa pastram iubirea fa(a de Dumnezeu indife-
rent ce s-a ntamplat ~i sa nu nvinuim pe nimeni niciodata.
nva(am ca n toate sa vedem voin(a divina, nvaiam sa nu
omoram iubirea cand umanul se prabu~e~te, nva(am sa pas-
tram iubirea cand am pierdut tot ce aveam. Sa nva(am sa
traim prin iubire." ~i astfel eu rn-am rugat, dar nu a survenit
nici 0 schimbare. ~ti(i cand au nceput sa apara schimbarile?
Tocmai atunci cand eu m-am resemnat n totalitate ca copi!ul
~~:
{ meu este autist ~i rn-am rugat ara sa mai sper ~i ara sa mai
contez pe ceva. Dupa aceasta copilul a nceput sa se schimbe.
Apoi, dupa doua luni, rn-am dus la doctorul care a retras
diagnosticul de "autism". Au trecut nca doua luni. Doctorul a
421
l
 ._~
'"\.,

examinat din nou copilul ~i a spus ca nu exista nici un semn

complet
privind ncetinirea dezvoltarii, adicii. copi lui este
sanatos.
rugam nu NCHEIERE
- lat ca ma adresez din nou cititorilor. Noi ne
pentru ca sa primim mai mul!i bani, mai multa saniitate ~i
fericire. Noi ne rugam ca sa ne debarasam ~i sa ncetiim sa
depindem de fericirea umana, adica noi ne rugiim sii devenim 1.
ferici!i cu adevarat. f

La multe ntrebari care mi s-au pus nu am putut sa raspund

n ace~sta carte. Eu am raspuns n primul rand la acele
ntrebari care ne intereseaza pe fiecare dintre noi. n cazul n "
care se va acumula 0 cantitate mare de ntrebari interesante, eu
voi raspunde la ele n cartea urmatoare. n prezent posed des-
tule informa!ii pentru a scrie 0 a ~asea carte. Nu am vrut sa
amestec cartea a V-a cu cea de-a VI-a. Apoi am n!eles ca
tradez principiile mele. Cand scriu 0 carte, eu trebuie sa pre-
zint n ea acele informa!ii pe care le posed pana la acea zi.
Partea teoretica nu a fost nsa cuprinsa, ntrucat volJmul cartii
nu a permis acest lucru.
Eu am n!eles de curand ca volumele mele anterioare
reflect numai doua straturi ale valorilor umane, adica nive lui
corpului ~i nivelul spiritului. Toate acestea pe care noi le nu-
mim valori umane trec chiar prin omoDar, omul nu este numai
corp ci ~i spirit ~i suflet ~i alte componente. Pentru a nu
depinde de orice valori, trebuie sa trecem prin acel ata~ament
fa! de corp, spirit ~i suflet, care compun nsu~i omul, nde-
partandu-ne tot mai mult de uman ~iapropiindu-ne de divin.

423
'[
 --
H9LZ

c-." -'
,,'C'
t..~.
__'.'- ~
l
Ca cezultat a zeci ~i sute de nceccaci se elimina tceptat DIN PARTEA AUTORULUI
dicec(iile gce~ite ~i astfel se na~te nlelegecea referitoare la ce
este chiar omul ~i cum anume se na~t.,.divinul din uman,
Eu sper ca aceasta informalie a voi putea prezenta n
cartea urmtoare. n mod oficial declar ca de mine S,N,Lazarev sunt
scrise numai cinci carti ~i anume:
Diagnosticarea Karmei, carte a L (Sistemul autoreglarii
CU RESPECT FAT DE CITITORI cmpurilor), cartea a II-a (Kanna Pum), Diagnosticarea
1
Auront! Karmei, cartea a III-a, "Iubirea" cartea a IV-a - "Privire
~~ n viitor" ~i edi!ia actuala,
Pentru Romnia ~i RepubIka Moldova toate drep-
,"GH. ASACHI"
~- 10 octomhrie 1998 turile su nt rezervate s.e. Rovimed Trading S.R.L.
prin Editura Dharana iar optiunea de a cumpara
cartile editate pirat de aite edituri, care ncalca prin .'
aceasta principiiie expuse n lucrarile mele, va
apartine.

NOTA EDITORULUI

Ca11ea aparuta sub denumirea "Karma" de S,N,

Lazarev este 0 edi\ie pirat, incompletii, a volumului
"Sistemul autoreglarii cmpurilor" editat de Editura
Dharana,