Sunteți pe pagina 1din 1

Conceptul de limb literar

Limba literar este o disciplin relativ nou a lingvisticii (noiunea de limb literar se vehiculeaz din prima
jumtate a secolului al XIX-lea). Concret, ea reprezint varianta cea mai ngrijit a limbii naionale,
caracterizat pintr-un sistem de norme, care s-au fixat n scris i care i confer o anumit stabilitate i
unitate.

Iniial, ea a fost socotit exclusiv o limb scris, avnd menirea de a servi pentru exprimarea unei literaturi.

G. Ivnescu definete limba literar romneasc drept limba scris sau, cum i se mai spune de ctre unii
lingviti, limba comun romneasc, n timp ce, pentru Al. Rosetti, B. Cazacu i Liviu Onu, istoria limbii
literare constituie istoria scrisului romnesc de la origini i pn n prezent. Mult timp, noiunea de limb
literar a fost suprapus peste noiunea de limb a literaturii artistice.

Cel care a examinat riguros problemele de ordin teoretic i metodologic ale cercetrii limbii literare a fost
Iorgu Iordan, dup a crui prere, limba literar reprezint un aspect al limbii naionale, aspectul ei cel mai
corect, produs al unei prelucrri continue din parte a scriitorilor, oamenilor de tiin, publicitilor etc., sintez
a posibilitilor de exprimare pe care le are limba ntregului popor. Ea este limba tiinei, literaturii, ideologiei,
politicii, teatrului, administraiei. n raport cu limba naional, varianta ei literar se dovedete mai unitar:
Faptul se datorete caracterului normativ al acesteia din urmi contiinei vorbitorilor despre necesitatea de
a-irespecta cu cea mai mare strictee normele.