Influenta factorilor environmentali asupra

structurilor biotice din habitatele saxicole-

calcaroase. Aplicatii n arealele Cheile Bicazului si
Bucegi-Brna Caraimanului

Mihai Constantinescu
Fac. de Geografie, Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Rezumat

Stancariile sunt unul dintre tipurile de medii cele mai conservative si,
in consecinta, mai bogate in specii rare, relicte si/sau endemice. In cadrul
acestui studiu am comparat structurile biotice din cadrul a doua arele
saxicole-calcaroase (Cheile Bicazului si Bucegi-Brna Caraimanului) forlosind
datele prelevate in teren (probe de plante si gasteropode) si diferite tehnici
de evaluare (analiza cluster, ordinaie). Am constatat c n ceea ce priveste
fauna de gasteropode cele doua areale nu pot fi diferentiate foarte clar, dar in
schimb considerand si speciile de plante diferenta devine transanta mai ales
datorit faptului ca cele doua areale se afla in zone diferite de vegetatie si
sunt supuse unui impact antropic diferit ca intensitate.

Introducere

Stancariile, ca medii de viata, prezinta particularitati cu totul deosebite

datorita compozitiei, densitatii si umiditatii rocii, luminozitatii puternice,
actiunii intense de denudare a precipitatiilor, lipsa vegetatiei etc., fapt ce
individualizeaza complexe floristico-faunistice cu totul aparte.
Aceste medii nu ofera conditii de viata uniforme in tot cuprinsul lor ci
se diferentiaza in trei bioskene (micro-medii cu conditii uniforme de viata):
peretele stancii, excavatiile de pe peretele stancii si fisurile stancii. Peretele
stancii in functie de expozitie si inclinare primeste o anumita cantitate de
lumina si caldura de la soare, aici se fixeaza licheni si muschi, se deplaseaza
diferite specii de gasteropode si arahnide etc. Excavatiile de pe peretele
stanci in care se acumuleaza detritus si in care se fixeaza o serie de specii de
plante (Campanula, Saxifraga etc.). Fisurile stancii sunt medii lipsite de
lumina si cu umiditate mai ridicata, aici se intalnesc populatii foarte variate
de alge unicelulare, insecte, miriapode, arahnide etc.
Stancariile, in special cele calcaroase, cu versanti insoriti si, in
consecinta cu topoclimate mai calde, se constituie in medii de viata

1
intrazonale ce ofera conditii de viata unor specii relicte, endemice sau
elemente patrunse din zonele vecine si care se gasesc aici la limita extrema a
raspandirii lor (ex. elemente mediteraneene: Idyla rugicollis, Peris manni,
Vipera ammodytes etc.). Speciile petrofile prezinta o serie de adaptari:
peristom rasfrant (la gasteropodele din genul Alopia), ventuze si carlige (la
insecte), ghiare foarte ascutite (la pasari) etc.

Fig. 1 - Brna Mare a Caraimanului, situata pe versantul E al abruptului structural al

Muntilor Bucegi, formata din roci conglomeratice-calcaroase

In lucrarea de fata am comparat caracteristicile mediilor de viata

saxicole din doua areale: Cheile Bicazului si Bucegi-Brana Caraimanului
pentru a releva diferentele induse in structurile biotice de variatiile conditiilor
de mediu.

Material i metode

In urma iesirilor in teren efectuate in cele doua areale am recoltat

probe de plante, gasteropode si am efectuat o serie de observatii asupra
parametrilor de mediu. Am prelevat probe de gasteropode din 14 statiuni
(cate 7 pentru fiecare statiune) si probe de plante din 7 statiuni (4 pentru

2
Brana Caraimanului si 3 pentru Cheile Bicazului). Datele prelevate au fost
doar de ordin calitativ.
In total am identificat un numar de 20 de specii de gasteropode,
apartinand la 15 genuri (9 specii in Bucegi pe Brana Caraimanului si 14 specii
in Cheile Bicazului) si un numar de 70 de specii de plante apartinand la 56 de
genuri (27 specii in Bucegi pe Brana Caraimanului si 45 specii in Cheile
Bicazului).
Abrevierile folosite la identificarea probelor semnifica: VJ - proba
recoltata pe Valea Jepilor in afara arealului de raspandire a speciei Alopia
cyclostoma; BC 1-6 - probe recoltate pe Brana Caraimanului din statiunile 1-
6; Int - proba recoltata la intrarea in Cheile Bicazului din aval; CB 1-5 - probe
recoltate in Cheile Bicazului din statiunile 1-5; Ies - proba recoltata la iesirea
din Cheile Bicazului spre amonte.
Pentru clasificarea probelor am utilizat analiza de tip cluster
(coeficientul de similaritate Sorensen, UPGMA) iar pentru relevarea structurii
biotice am utilizat tehnici de ordinatie (CA).
Pentru analiza de tip Cluster am utilizat coeficientul lui Sorensen si
"metoda grupurilor perechi neponderate folosind media aritmetica" (UPGMA).
Rezultatele au fost reprezentata grafic sub forma unor dendrograme in care
statiunile se grupeaza dupa similaritate sub forma unor ciorchini.
Coeficientii obtinuti sunt prezentati in Tab. 1 si 2, iar clasificarile au
fost reprezentate sub forma unor dendrograme (Fig. 2 si 3).

Tab. 1 - Coeficientii de similaritate Sorensen pentru speciile de gaseropode din

statiunile analizate
VJ BC 1 BC 2 BC 3 BC 4 BC 5 BC 6 Int CB1 CB2 CB3 CB4 CB5 Ies
VJ 1 0.29 0 0.4 0.67 0.4 0.29 0.5 0.22 0.29 0.29 0 0.5 0
BC 1 1 0.25 0.33 0.57 0.33 0.75 0 0 0 0 0 0 0
BC 2 1 0.33 0.29 0.33 0.5 0 0.2 0 0 0 0.22 0
BC 3 1 0.8 0 0.33 0.67 0.25 0.33 0.33 0 0.29 0
BC 4 1 0.4 0.57 0.5 0.22 0.29 0.29 0 0.25 0
BC 5 1 0.33 0 0.25 0 0 0 0.29 0
BC 6 1 0 0 0 0 0 0 0
Int 1 0.29 0.4 0.4 0 0.33 0
CB1 1 0.6 0.4 0.22 0.55 0
CB2 1 0.75 0.57 0.44 0
CB3 1 0.57 0.44 0
CB4 1 0.25 0
CB5 1 0
Ies 1

3
 Fig. 2 - Dendrograma UPGMA pentru compozitia in
specii de gasteropode a statiunilor analizate, folosind
coeficientii de similaritate Sorensen

Tab.2 - Coeficientii de similaritate Baroni-Urbani si Buser

pentru speciile de gaseropode si plante din statiunile analizate
BC 1 BC 2 BC 3 BC 4 CB 1 CB 2 CB 3
BC 1 1 0.35 0.25 0.33 0.13 0.06 0
BC 2 1 0.31 0.16 0.11 0.1 0.07
BC 3 1 0.23 0.05 0.1 0.07
BC 4 1 0.04 0 0
CB 1 1 0.31 0.3
CB 2 1 0.22
CB 3 1

Fig. 3 - Dendrograma UPGMA pentru compozitia

in specii de gasteropode si plante a statiunilor
analizate, folosind coeficientii de similaritate
Sorensen

4
 Pentru ordinatie am folosit tehnica analizei de corespondenta (CA)
deoarece datele prezinta o evidenta dispunere de-a lungul unor gradienti
environmentali (lungimea primului gradient depaseste > 5 UDS). Proba Ies
din Cheile Bicazului a fost exclusa din analiza deoarece nu avea nici o specie
comuna cu celelalte statiuni.
Atat in cazul clasificarii, cat si in cazul ordinatiei, am considerat doua
situatii: una in care am luat in considerare doar speciile de gasteropode (14
statiuni) si una in care am luat in considerare atat speciile de gasteropode cat
si pe cele de plante (7 statiuni).

Fig. 4 - Ordinograma CA
Probe de gasteropode din Cheile Bicazului si Bucegi-Brna Caraimanului
cu afiarea siturilor i speciilor

5
 Fig. 5 - Ordinograma CA
Probe de plante si gasteropode din Cheile Bicazului si Bucegi-Brana Caraimanului
Afisarea siturilor si a speciilor

Discuia rezultatelor

Pentru prima situatie, in care consideram doar speciile de gasteropode,

in cadrul clasificarii se evidentiaza clar 3 grupe. O prima grupa contine doua
dintre statiunile de pe Brana Caraimanului, statiunea de pe Valea Jepilor si
statiunea de la intrare in Cheile Bicazului. A doua grupa contine toate
statiunile din Cheile Bicazului iar ultima contine restul statiunilor de pe Brana
Caraimanului. Primul grup care contine in majoritate probe din Bucegi este
mai similar cu grupa a doua care contine probe din cheile Bicazului decat cu
grupa a treia care contine restul probelor din Bucegi. Proba recoltata la

6
iesirea din Cheile Bicazului nu poate fi incadrata in clasificare deoarece nu
contine nici o specie comuna. Constatam ca nu se poate face o diferentiere
aclara a celor doua areale folosind doar speciile de gasteropode, fauna celor
doua arele nefiind suficient de diferita
Analizand ornitograma CA pentru speciile de gasteropode (Fig. 4)
observam gruparea statiunilor in aprtea negativa a primei axe statiunile din
Bucegi iar in partea pozitiva statiunile din Cheile Bicazului. Se disting 3 tipuri
de specii: caracteristice grupei Cheile Bicazului (Alopia glauca, Trichia
sericea, Clausilia cruciata), caracteristice grupei Bucegi-Brana Caraimanului
(Alopia cyclostoma, Alopia livida, Alopia fussi, Alopia nixa, Mastus
venerabilis) si o grupa intermediara care vietuiesc in ambele cenoze
(Campylaea faustina, Laciniaria plicata, Lehmania macroflagelata).
Considerand si speciile de plante recoltate, separarea celor doua
cenoze devine evidenta. In dendrograma statiunilor considerand atat speciile
de gasteropode cat si pe cele de plante cele doua areale apar separate
transant.
Ornitograma CA pentru speciile de gasteropode si plante (Fig. 5)
confirma si ea separarea mult mai clara dar si faptul ca structura biotica, in
acest caz, este mai unitara pentru arealul Bucegi-Brana Caraimanului decat
pentru arealul Cheile Bicazului si de asemenea grupurile de probe apar mai
bine evidentiate. Diferentierea se datoreaza, in primul rand, contingentului
de specii antropofile (ex: Capsela bursa-pastoris, Plantago major, Leontodon
autumnalis, Prunella vulgaris, Chaerophyllum temulum) prezente in Cheile
Bicazului, datorita impactului antropic mult mai intens, dar absente in Bucegi.
De asemenea intervin si modificarile cenotice datorate situarii celor doua
areale in etaje de vegetatie diferite (a padurii si alpina).

Bibliografie

Badarau Al. S., Szekeres M. (2001) - "Alopia (Kimakowiczia) maciana n. sp., a Pleistocene
relict of the Gilau-Muntele Mare Mts. in Romania", Arch. Molluskenkunde 129, Frankfurt am
Main;
Bleahu M. (1956) Pitorescul regiunilor carstice din R. P. R. Colectia SRSC;
Bleahu M. (1982) Relieful carstic, Ed. Albatros, Bucuresti;
Bleahu M., Rusu T. (1965) Carstul din Romania. O scurta privire de ansamblu din
Lucrarile Institutului de speologie Emil Racovita, Tom. IV, Bucuresti;
Bobrinschi N. A. (1953) - "Zoogeografia" Ed. Agro-Silvica de Stat, Bucuresti;
Calinescu R., Antonescu C., Banarescu P. et a. (1969) - "Biogeografia Romaniei", Ed.
Stiintifica, Bucuresti;
Cocean P.(1980) Carstul Muntilor Apuseni; Studiu de geografie aplicata Teza de doctorat,
UBB Cluj-Napoca;

7
Dihoru Gh., Parvu C. (1987) Plante endemice in flora Romaniei, Ed. Ceres, Bucuresti;
Drugescu C. (1994) - "Zoogeografia Romaniei", Ed. All, Bucuresti;
Fowler J., Cohen L., Jarvis P. (2000) - "Practical Statistics for Field Biology", John Wiley &
Sons, Chichester, New York, Weinheim etc.;
Grossu Al. (1981) Gasteropoda Romaniae. Ordo Stylomatophora. Suprafamiliile
Clausiliacea si Achatinacea, Bucuresti;
Hamar M., Tuta Al. (1974) Populatii de animale, Ed. Enciclopedica Romana, Bucuresti;
Hassard T. H. (1991) - "Understanding biostatistics", Mosby - Year Book, St. Louis,
Baltimore, Boston etc.;
Jongman R., Ter Braak C., Tongeren O. Van (1995) - "Data Analysis in Community and
Landscape Ecology", Cambridge University Press;
Krebs C. J. (1999) - "Ecological Methodology", Addison Wesley Longman, Inc, Menlo Park,
Reading, New York etc.;
Mac I. (1980) Geomorfologie p II, UBB Cluj-Napoca;
Mohan Gh., Ardelean A. (1993) Ecologie si protectia mediului, Ed. Scaiul, Bucuresti;
Parvu C., Banu A., Banarescu P., Diaconu I. etc. (1980) - "Ecosistemele din Romania",
Ed. Ceres, Bucuresti;
Stugren B., Dordea M. (1988) Ecologie, vol. 1, Cluj-Napoca;
Szekeres M. (1969) - "Neue Angaben zur Kenntnis der Alopien (Clausiliidae)", Arch. Moll.,
Frankfurt a M., 25. 4;
Weisz P. (1969) Elements of Biology, third edition, McGraw-Hill Book Company, New-
York, Tokyo etc.