CURS Inginer Sisteme de Securitate PDF

CURS
DE SPECIALIZARE
1
COD COR:
214438
( 130 ore )
INGINER
Asociatia SISTEME DE SECURITATE
Centrul de
Afaceri
Resita
Centrul de Traineri: Ion IORDACHE CAR
Formare Petre MANOLACHE SIEMENS
Profesionala Silviu SORICI - SIEMENS
Adulti
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

2
CAR - Centrul de Formare Profesionala Adulti

Cursuri autorizate CNFPA:
Agent paza si ordine calificare ( 360 ore )

Tehnician pentru sistemele de detecie, supraveghere video, control acces perfectionare ( 80 ore )
Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu perfectionare
( 80 ore )
Manager Proiect specializare ( 60 ore )
Formator specializare ( 160 ore )
Inginer sisteme de securitate - specializare ( 130 ore )
Consultant de securitate specializare ( 80 ore )
Proiectant sisteme de de securitate - specializare ( 170 ore )
Cursuri pentru mediul de afaceri:

Managementul IMM-urilor 40 ore
Modul 1. Legislatie privind infiintarea unei firme in Romania

Modul 2. Surse de finantare pentru IMM-uri
Modul 3. Marketing si planul de marketing
Modul 4. Planul de afaceri
Modul 5. Gestiunea firmei
Modul 6. Notiuni de tehnologia informatiei

Agenda cursului / Pasii 1- 13
3
1. Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta.

2. Legislatia formarii profesionale a adultilor.
3. Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor tehnice de
detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis
si sisteme tehnice de monitorizare.
4. Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor i instalaiilor de
semnalizare, alarmare i alertare n caz de incendiu.
5. Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate.
6. Planificarea si organizarea activitatilor proprii.
7. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca.
8. Aplicarea normelor de protectie a mediului
9. Comunicarea interpersonala la locul de munca.
10.Perfectionarea profesionala metode de instruire si formare profesionala continua.
11.Conceptul de risc si analiza riscului in sistemele de securitate metodologii de analiza a riscurilor.
12.Structura unui mecanism de securitate.
13.Organizarea activitatii de instalare a sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si
control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si a sistemelor tehnice de
monitorizare.a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.

Agenda cursului / Pasii 14 - 21
4
14. Arderea. Substane combustibile. Surse poteniale de incendiu. Fazele declanrii unui
incendiu.
15. Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala solutii tehnologice.
16. Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu solutii tehnologice.
17. Instalarea sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere
acces, paza perimetrala si a sistemelor si istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz
de incendiu.
18. Punerea in functiune a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/
admitere acces, paza perimetrala sistemelor si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu.
19. Asigurarea mentenantei sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/
admitere acces, paza perimetrala sistemelor si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu. .
20. I-18/2-02 Prezentare NORMATIV pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri.
21. Standarde europene pentru sistemele de alarma.
22. Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice
recunoscute n domeniul produselor pentru constructii.

Obiectivele de instruire
5
La finalul cursului participanii trebuie s:

Cunoasca modurile de executare a instalarii sistemelor de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de
semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, mentenanta curent a acestora la sediul
beneficiarului, precum si reparatii, modificri, extinderi ale acestor instalatii si sisteme.
Cunoasca legislatia din domeniul sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video,
control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si
alertare in caz de incendiu.
Cunoasca o serie de tehnici de comunicare si organizare la locul de munca.
Sa intocmeasca si sa utilizeze corect documentele specifice activitatii din cadrul sistemelor de
detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a
sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiui.
Sa cunoasca solutiile operationale si tehnologice in activitatea de executie a sistemelor de detectie
si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor
si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Scunoasc standardele i normele de execuie ale sistemelor de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de
semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu

Pasul 1
6
Prezentarea cursului si a competentelor acordate de

acesta.

Descrierea ocupatiei:
7
Ocupatia de inginer sisteme de securitate presupune cunoasterea, in

profunzime, a activitatilor legate de instalarea sistemelor de detectie si alarmare
efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a
sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu,
mentenanta curent a acestora la sediul beneficiarului, precum si reparatii,
modificri, extinderi ale acestor instalatii si sisteme.
Inginerul sisteme de securitate alege metodele optime, coordoneaza si stabileste
detaliile legate de lucrarile de realizare a traseelor de cabluri aferente sistemelor de
detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz
de incendiu.
Inginerul sisteme de securitate alege metodele optime, coordoneaza si stabileste
detaliile legate de lucrarile de montare, instalare aferente sistemelor de detectie si
alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a
sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Sursa: Standardul ocupational

Descrierea ocupatiei (II):
8
Inginerul sisteme de securitate asigura testarea, evaluarea si punerea in functiune

a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere
acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si
Inginerul sisteme de securitate asigura activitati de mentenanta si service aferente
sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere
Inginerul sisteme de securitate aplica reglementarile legale si standardele in
vigoare privind realizarea sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere
video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de
semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Inginerul sisteme de securitate se preocupa de asigurarea conditiilor
corespunzatoare de lucru pentru realizarea, punerea in functiune si mentenanta
sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere

Descrierea ocupatiei (III):
9
Inginerul sisteme de securitate organizeaza si sustine sesiuni de instruire a

utilizatorilor sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/
admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare,
alarmare si alertare in caz de incendiu.
Inginerul sisteme de securitate verifica conformitatea lucrarilor efectuate de
colaboratori si elaboreaza documentele specifice realizarii sistemelor de detectie si
alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a
sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Inginerul sisteme de securitate organizeaza si sustine sesiuni de instruire a
utilizatorilor sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/
admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare,
Inginerul sisteme de securitate se preocupa pentru a cunoaste si aplica riguros
documentele sistemului de management al calitatii angajatorului aferente sistemelor
de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz
de incendiu.

Competente
10
Competena reprezint capacitatea de a aplica, combina i

transfera cunotine i deprinderi n situaii i medii de munc
diverse, pentru realiza activitile cerute la locul de munc.
A fi competent ntr-o ocupaie presupune :

a aplica cunotine tehnice de specialitate;

a analiza i a lua decizii;

a folosi creativitatea;

a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa;

a comunica eficient;

a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva;

a face fa situaiilor neprevzute.


Pasul 2
11
Legislatia formarii profesionale a adultilor

CNFPA
12
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor indeplineste

rolul de autoritate nationala pentru calificari
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are urmatoarele atributii

principale (extras):
avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea profesionala a

adultilor;
intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a

adultilor;
aproba noi standarde ocupationale si le actualizeaza pe cele existente, conform

evolutiilor pe piata muncii;

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI
13
ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional

a adulilor
ORDONANA Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i

completarea Ordonanei Guvernului nr. 129/2000
Hotarrea nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesionala a adultilor
Hotarrea nr. 887 din 3 iunie 2004 pentru modificarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei

14
ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional a adulilor
Art. 4 - (1) Formarea profesional a adulilor cuprinde formarea profesional iniial

i formarea profesional continu organizate prin alte forme dect cele specifice
sistemului naional de nvmnt.
(2) Formarea profesional iniial a adulilor asigur pregtirea necesar pentru
dobndirea competenelor profesionale minime necesare pentru obinerea unui loc de
munc.
(3) Formarea profesional continu este ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor
fie dezvoltarea competenelor profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi
competene.
Art. 5 - (1) n sensul prezentei ordonane, competena profesional reprezint
capacitatea de a realiza activitile cerute la locul de munc la nivelul calitativ
specificat n standardul ocupaional.

15
ORDONAN Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i completarea

Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor:
Alineatul (3) al articolul 5:
"(3) Formarea profesional a adulilor se organizeaz prin programe de iniiere, calificare,
recalificare, perfecionare, specializare, definite astfel:
a) iniierea reprezint dobndirea uneia sau mai multor competene specifice unei calificri
conform standardului ocupaional sau de pregtire profesional;
b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezint pregtirea profesional care conduce la
dobndirea unui ansamblu de competene profesionale care permit unei persoane s desfoare
activiti specifice uneia sau mai multor ocupaii;
c) perfecionarea, respectiv specializarea, reprezint pregtirea profesional care conduce la
dezvoltarea sau completarea cunotinelor, deprinderilor sau competenelor profesionale ale unei
persoane care deine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenelor n cadrul aceleiai
calificri, dobndirea de competene noi n aceeai arie ocupaional sau ntr-o arie ocupaional
nou, dobndirea de competene fundamentale/cheie sau competene tehnice noi, specifice mai
multor ocupaii."

16
ART. 12
(1) Programele de formare profesional asigur dobndirea unor competene
profesionale n conformitate cu standardele ocupaionale, respectiv
standardele de pregtire profesional, recunoscute la nivel naional.
(2) Standardul ocupaional, respectiv standardul de pregtire profesional, este
documentul care precizeaz competenele profesionale necesare practicrii
unei ocupaii, respectiv specifice unei calificri.
FISCALITATE
Art. 34 - Societile comerciale, companiile i societile naionale, unitile
cooperatiste, regiile autonome i alte instituii pot efectua cheltuieli pentru
formarea profesional a salariailor, cheltuieli care se deduc, dup caz, din
impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
(OG 129/2000)

Metodologia certificrii formrii profesionale a adulilor
Ordin 501/8.10.2003 MMSSF & Ordin 5253/16.10.2003 MECT
17
EXAMEN
Art. 6
(1) Examenul de absolvire se susine n faa unei comisii de examinare constituite din trei persoane,
dintre care, conform prevederilor art. 29 alin. 2) din Ordonan, 2/3 sunt specialiti din afara
furnizorului de formare profesional i 1/3 reprezint furnizorul de formare profesional care a
organizat programul de formare profesional.
Art. 12
(3) Probele examenului de absolvire pentru programele de iniiere, de perfecionare sau de
specializare se stabilesc de ctre furnizorul de formare, prin programul de formare profesional.
Art. 13
(1) Aprecierea rezultatelor la probele examenului de absolvire se face prin note de la 1 la 10.
(2) Pentru fiecare prob, notarea se face independent de cei doi membri ai comisiei de examinare, cu
excepia preedintelui, notele fiind consemnate n foaia de notare. Nota final reprezint media
aritmetic a notelor acordate i este consemnat n catalogul de examen, care se completeaz n
dublu exemplar.
(3) ntre notele acordate de membrii comisiei de examinare nu pot fi diferene mai mari de un punct,
cazurile contrare fiind mediate de preedintele comisiei de examinare, hotrrea sa fiind
definitiv.

Pasul 3
18
Legislatia referitoare la executia, verificarea,

intretinerea si repararea sistemelor tehnice de
detectie si semnalizare la efractie si control acces,
sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si
sisteme tehnice de monitorizare.

Dezbatere
19

Pasul 4
20
Legislatia referitoare la executia, verificarea,

intretinerea si repararea sistemelor i instalaiilor de
semnalizare, alarmare i alertare n caz de incendiu.

Ordinul 87/2010
21
Ordinul nr. 87/2010

pentru aprobarea Metodologiei de autorizare
a persoanelor care efectueaza lucrari in
domeniul apararii impotriva incendiilor
EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010

Metodologia de autorizare
22
Art. 1
Se aproba Metodologia de autorizare a persoanelor care
efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva

incendiilor, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si
Protectie Civila si prin inspectoratele pentru situatii de
urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, urmareste
punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Dispozitii generale
23
Art. 1
(1) Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de
autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii
impotriva incendiilor.
(2) Fac obiectul autorizarii potrivit prezentei metodologii urmatoarele lucrari:
a) proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu;
b) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare
si alertare in caz de incendiu;
c) proiectarea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor;
d) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a
incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect
de sera;

Dispozitii generale Art.1continuare
24
e) termoprotectie cu vopsele termospumante;

f) termoprotectie cu produse de torcretare;
g) ignifugarea materialelor combustibile;
h) intretinerea instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor
destinate apararii impotriva incendiilor;
i) verificarea, reincarcarea si repararea stingatoarelor de incendiu, cu
exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera.
(3) Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul
apararii impotriva incendiilor, altele decat cele prevazute la alin. (2),
se face prin metodologii specifice, aprobate in conditiile legii.

Termeni si expresii
25
ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai

jos au urmatoarele semnificatii:
a) autorizatie document emis de Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila care da dreptul titularului sa efectueze lucrarile
in domeniul apararii impotriva incendiilor prevazute de art. 1 alin. (2);
b) persoane persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi
individuale si intreprinderi familiale;
c) personal angajati ai persoanelor juridice, membri ai intreprinderilor
individuale si intreprinderilor familiale, precum si persoane fizice autorizate,
care detin un certificat de competenta profesionala pentru unul sau mai
multe dintre domeniile de autorizare prevazute la art. 1 alin. (2);
d) certificat de competenta profesionala document care atesta pregatirea
profesionala in domeniul pentru care se solicita autorizare.

Costurile autorizarii
26
Art. 3
Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii

impotriva incendiilor, denumita in continuare autorizare, se realizeaza
contra cost, pe baza tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din
Hotararea Guvernului nr. 259/2005 privind infiintarea si stabilirea
atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie
Civila.

Capitolul II - Desfasurarea activitatii de
autorizare a persoanelor
27
Art. 4
(1) Autorizarea se solicita in scris, pentru fiecare dintre lucrarile
prevazute la art. 1 alin. (2), la Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila, denumit in continuare Centrul National,
unitate specializata din structura Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General.
(2) In cazul persoanei juridice, autorizarea se solicita pentru fiecare
filiala a acesteia, constituita potrivit legii, care urmeaza sa efectueze
lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor.
(3) Autorizatia se acorda pe o perioada nedeterminata.
(4) Modelul cererii de autorizare este prevazut in anexa nr. 1.

Documente de autorizare
28
Art. 5
(1) Cererea de autorizare trebuie insotita de urmatoarele documente:
a) copie de pe certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului;
b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile inaintea solicitarii autorizarii
de oficiul registrului comertului in baza Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care
sa reiasa inregistrarea uneia sau mai multor activitati pentru care se solicita
autorizarea, conform Listei codurilor CAEN prevazute in anexa nr. 2;
c) lista cu personalul semnata si stampilata de solicitant;
d) copii de pe certificatul/certificatele de competenta profesionala pentru
ocupatii specifice, care respecta Lista ocupatiilor specifice prevazuta in
anexa nr. 3;
e) Lista mijloacelor tehnice din dotare, semnata si stampilata de solicitant,
intocmita conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;

Documente de autorizarecontinuare
29
f) buletine de verificare metrologica sau certificate de etalonare emise de

laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de masurare din dotare,
supuse controlului metrologic legal;
g) procedura de lucru specifica activitatii pentru care se solicita autorizarea,
care respecta structura-cadru prevazuta in anexa nr. 5, semnata si
stampilata de solicitant, sau, atunci cand exista un sistem de management
al calitatii pe domeniul pentru care se solicita autorizarea, dovada din care
sa rezulte implementarea acestuia si procedura de lucru aferenta;
h) copie de pe autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR
pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica,
scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in
cazul persoanelor care solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de
verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu;
i) dovada achitarii contravalorii prestarilor de servicii.

Documente de autorizarecontinuare
30
(2) In cazul institutiilor/autoritatilor publice, situatiile prevazute la alin. (1) lit. a)

si b) se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente.
(3) Prin prezentarea certificatelor de competenta profesionala prevazute la
alin. (1) lit. d), persoanele care solicita autorizarea trebuie sa faca dovada
ca personalul acopera toate unitatile de competenta specifice.
(4) Dotarea cu mijloace tehnice, dovedita potrivit alin. (1) lit. e), trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
a) generale:
1. sa fie asigurata pe intreaga perioada de autorizare a persoanei;
2. mijloacele tehnice nu trebuie sa fie de tip hobby sau destinate uzului casnic/
gospodaresc;
b) specifice:
1. sa fie asigurata pentru fiecare sucursala, in cazul persoanelor juridice;
2. sa fie asigurata pentru fiecare punct de lucru, in cazul in care se solicita
autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si
reparare a stingatoarelor de incendiu.

Inregistrarea cererilor
31
Art. 6
(1) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor.
(2) In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i
se trimite o confirmare, care trebuie sa contina urmatoarele:
a) informatii privind completarea documentelor care insotesc cererea de
autorizare, daca este cazul;
b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare si a datei de la
care incepe sa curga: data inregistrarii cererii de autorizare sau, dupa caz,
data primirii documentatiei complete;
c) caile de atac;
d) mentiunea privind autorizarea tacita, in cazul depasirii termenului de
procesare a cererii.
(3) Documentele solicitate suplimentar trebuie sa fie depuse in cel mult 45 de
zile de la data notificarii, in caz contrar cererea se respinge.
Solutionarea cererii de autorizare
32
Art. 7
(1) Cererea de autorizare se solutioneaza de catre specialisti din structura de autorizare
printr-un referat care cuprinde concluzii si propuneri privind acordarea autorizatiei
sau, dupa caz, respingerea motivata a solicitarii; referatul se vizeaza de catre seful
structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National.
(2) Cererea solicitantului se proceseaza in cel mult 30 de zile de la data depunerii
documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data, pentru o
perioada de maximum 15 zile, cu conditia notificarii solicitantului inainte de expirarea
termenului initial. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de
prelungirea dispusa de Centrul National.
(3) In cazul in care cererea se respinge, solicitantul trebuie informat cu privire la decizia
de respingere, cu precizarea motivelor care au stat la baza luarii acestei masuri.
(4) Modelul autorizatiilor emise de Centrul National este prevazut in anexa nr. 6.
(5) Evidenta autorizatiilor emise se tine intr-un registru special, al carui model este
prevazut in anexa nr. 7.
(6) Daca solicitantii nu se prezinta pentru ridicarea autorizatiilor in termen de 6 luni de la
data emiterii, acestea se claseaza si se indosariaza potrivit reglementarilor in
vigoare.

Capitolul III - Supravegherea persoanelor
autorizate
33
Art. 8
(1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditari de supraveghere.
(2) Auditul de supraveghere se realizeaza de Centrul National si/sau de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza unei proceduri de efectuare a auditului aprobata prin
ordin al inspectorului general al Inspectoratului General.
(3) In vederea realizarii auditului de supraveghere fiecare inspectorat pentru
situatii de urgenta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti
desemneaza cel putin 2 specialisti pentru fiecare domeniu de autorizare
prevazut la art. 1 alin. (2). Dupa centralizarea de catre Centrul National si
aprobarea de catre inspectorul general al Inspectoratului General, lista
auditorilor desemnati se afiseaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General
si al Centrului National.

Auditarea
34
Art. 9
(1) Persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al
auditorilor in spatiile in care efectueaza lucrari in domeniile prevazute la art.
1 alin. (2), la toate documentele care au stat la baza autorizarii, dupa caz,
la documentele de provenienta, certificatele de calitate, declaratiile de
conformitate pentru toate mijloacele tehnice din dotare si substantele
utilizate si la altele asemenea.
(2) Beneficiarii lucrarilor realizate de persoanele autorizate trebuie sa permita
accesul neconditionat al auditorilor la toate lucrarile efectuate sau aflate in
curs de efectuare.
(3) Modul de efectuare a lucrarilor se verifica in cadrul a cel putin 3 lucrari
alese de auditor.

Auditul de supraveghere
35
Art. 10
(1) Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat.
(2) Auditul de supraveghere planificat se efectueaza cel putin o data la
2 ani si se comunica persoanei autorizate cu cel putin 15 zile inainte
de data propusa pentru realizarea acestuia.
(3) Auditul de supraveghere inopinat se executa:
a) in urma reclamatiilor, informarilor si/sau sesizarilor cu privire la
lucrarile aflate in curs de efectuare sau efectuate de persoana
autorizata;
b) pe timpul verificarii activitatii auditorilor de catre reprezentantii
Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere
a pietei.

Referatul de supraveghere
36
Art. 11
(1) In urma auditului de supraveghere se intocmeste un referat de
supraveghere, al carui model este prevazut in anexa nr. 8 in 3
exemplare, care se distribuie astfel:
a) exemplarul nr. 1, la Centrul National;
b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean
sau al municipiului Bucuresti;
c) exemplarul nr. 3, la persoana auditata.
(2) Referatul de supraveghere se comunica persoanei auditate si
Centrului National, dupa caz, in termen de 15 zile de la data
incheierii auditului de supraveghere.

Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si
anularea autorizatiei
37
Art. 12
(1) In cazul in care, in urma analizarii referatului de supraveghere, se constata ca
persoana auditata nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii
autorizatiei, altele decat cele care atrag retragerea acesteia, Centrul National, prin
structura de autorizare, intocmeste un raport de suspendare a autorizatiei.
(2) Raportul de suspendare a autorizatiei cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispozitia de suspendare a autorizatiei;
c) atentionarea persoanei auditate ca in termen de cel mult 30 de zile de la comunicare
sa remedieze abaterile constatate;
d) cai de atac.
(3) Raportul de suspendare se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se
aproba de catre seful Centrului National.
(4) Raportul de suspendare se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la
data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in
termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.

Suspendarea retragerea autorizatiei
38
Art. 13
Suspendarea autorizatiei inceteaza daca, in termenul comunicat, persoana autorizata
face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, prin depunerea la Centrul National a
unor documente in acest sens.
Art. 14
Autorizatia se retrage daca:
a) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu produse necertificate, neagrementate
tehnic si/sau fara marcaj CE;
b) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu alt personal decat cel nominalizat in
lista depusa potrivit art. 5 alin. (1) lit. c);
c) persoanele autorizate impiedica ori se sustrag de la efectuarea auditului;
d) in termen de un an, autorizatia a fost suspendata de doua ori;
e) se constata ca persoana autorizata, pe perioada suspendarii, efectueaza lucrari in
domeniul in care este autorizata;
f) nu se face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, in termenul comunicat cu ocazia
suspendarii.

Raportul de retragere a autorizatiei
39
Art.15
(1) In cazul in care in urma analizarii referatului de supraveghere se constata
existenta uneia/unora din situatiile prevazute la art. 14, Centrul National,
prin structura de autorizare, intocmeste un raport de retragere a
autorizatiei.
(2) Raportul de retragere a autorizatiei cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispozitia de retragere a autorizatiei;
c) cai de atac.
(3) Raportul de retragere se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se
aproba de catre seful Centrului National.
(4) Raportul de retragere se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile
de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se
comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului
Bucuresti.
Solicitarea unei noi autorizatii
40
Art. 16
(1) Persoana careia i-a fost retrasa autorizatia poate solicita o noua
autorizare numai dupa expirarea unui an de la data retragerii
autorizatiei anterioare.
(2) In cazul in care persoana solicita o noua autorizare fara
respectarea termenului prevazut la alin. (1), cererea se respinge ca
prematura.
(3) Persoana careia i-a fost retrasa de doua ori autorizatia nu mai
poate solicita o noua autorizare.

Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor
41
Art. 17
(1) Preschimbarea autorizatiilor intervine in urmatoarele situatii:

a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit
Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare;
b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate;
c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate.
(2) In vederea preschimbarii autorizatiei, persoanele trebuie sa depuna la
Centrul National urmatoarele documente:
a) cerere de preschimbare a autorizatiei, intocmita conform modelului prevazut
in anexa nr. 9;
b) autorizatia in original;
c) documente care justifica necesitatea preschimbarii autorizatiei.

Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor
42
Art. 18
(1) Persoanele autorizate stabilite intr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze
lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1
alin. (2), in regim transfrontalier in Romania numai dupa notificarea
prealabila a Centrului National pentru fiecare lucrare, conform
modelului prevazut in anexa nr. 10.
(2) Persoanele autorizate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau
al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in
domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2),
cu caracter permanent in Romania numai dupa notificarea
prealabila a Centrului National, conform modelului prevazut in
anexa nr. 11.

Ar. 18 - notificarea
43
Notificarea trebuie insotita de urmatoarele documente:

a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie;
b) autorizatia emisa de statul emitent, in copie si in traducere autorizata;
c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala
corespunzatoare, semnata si stampilata de persoana autorizata;
d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de
autoritati dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European, in copie si in traducere autorizata;
e) autorizatie echivalenta ca scop cu autorizatia emisa de Inspectia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare,
verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii
stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea
lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu,
in copie si traducere autorizata.

Verificarea legalitatii documentelor
44
Art. 19
In cazul in care este necesara verificarea legalitatii documentelor
depuse in vederea autorizarii, Centrul National contacteaza autoritatile
competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European in cauza, prin intermediul Sistemului de informare
in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a
prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romani.

Capitolul VII - Obligatii ale persoanei autorizate
si cai de atac
45
Art. 20
Persoanele autorizate au urmatoarele obligatii:
a) sa mentina conditiile care au stat la baza autorizarii, pe toata durata
existentei autorizatiei;
b) sa asigure tinerea la zi a evidentei lucrarilor efectuate, in registre speciale,
intocmite conform modelelor prevazute in anexele nr. 1216;
c) sa comunice in scris Centrului National modificarile survenite in conditiile
care au stat la baza autorizarii, in termen de 10 zile de la data producerii
acestora, prin transmiterea de documente actualizate.
Art. 21
Contestarea deciziei de respingere a cererii de autorizare sau de suspendare/
retragere a autorizatiei se face conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul
administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale
46
Art. 22
(1) Certificatele de atestare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei
metodologii sunt valabile pana la expirarea termenului de valabilitate.
(2) Persoanele care au fost atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei
metodologii trebuie sa respecte conditiile care au stat la baza emiterii
certificatelor de atestare.
Art. 23
Verificarea activitatii auditorilor din inspectoratele pentru situatii de urgenta
judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si din Centrul National se face de
catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de
supraveghere a pietei, pe baza procedurii aprobate de inspectorul general al
Inspectoratului General.
Art. 24
Pentru aplicarea prezentei metodologii Centrul National elaboreaza proceduri
specifice, aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General.

Dispozitii finale
47
Art. 25
Listele cu persoanele autorizate, precum si cele carora li s-a retras autorizatia
se afiseaza si se actualizeaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al
Centrului National si/sau se publica in publicatii de specialitate.
Art. 26
Procedura de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul
apararii impotriva incendiilor poate fi indeplinita prin intermediul punctului de
contact unic electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 49/2009, in termen de 60 de zile de la operationalizarea
punctului de contact unic electronic.
Art. 27
Prevederile prezentei metodologii se completeaza cu dispozitiile-cadru ale
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009.
Art. 28
Anexele nr. 116 fac parte integranta din prezenta metodologie.

Anexe:
48
Anexa nr. 1 model cerere de autorizare

Anexa nr. 2 lista codurilor CAEN
Anexa nr. 3 lista ocupatiilor specifice
Anexa nr. 4 lista mijloacelor tehnice din dotare
Anexa nr. 5 structura cadru a procedurii de lucru specifice
Anexa nr. 6 autorizatie (formular)
Anexa nr. 7 registru special de evidenta a autorizatiilor
Anexa nr. 8 referat de supraveghere
Anexa nr. 9 cerere de preschimbare a autorizatiei
Anexa nr. 10 notificare (model)
Anexa nr. 11 notificare (model)
Anexa nr. 12 registru de evidenta a lucrarilor de ignifugare a materialelor combustibile.
Anexa nr. 13 registru de evidenta a lucrarilor de termoprotectie
Anexa nr. 14 registru de evidenta a lucrarilor de proiectare, instalare si intretinere a sistemelor si
instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu/sistemelor si instalatiilor de
limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de
sera (model).
Anexa nr. 15 registru de evidenta a lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor
de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model).
Anexa nr. 16 registru de evidenta a lucrarilor de intretinere a instalatiilor speciale din compunerea
autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor (model).

Dezbatere
49

Pasul 5
50
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor

de activitate.

Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor
de activitate
51
Competenele necesare pentru evidena i ntocmirea documentelor n activitatea echipelor de

service i instalare i abilitatea de a raporta situaiile deosebite, observaiile sau orice alte
elemente considerate a avea impact asupra organizatiei si activittii.
Tipuri de documente: dosarul abonatului, proiectul de instalare, ordinul de instalare, note de
solicitare, lista de dotare minim, registrul operaiunilor de service, inventarul de scule.
Condiii i circumstane de completare / ntocmire a documentelor.
Datele tehnice i non-tehnice care trebuie completate n documentele standard: date privind
starea sistemului abonatului, probe funcionale, modificri n proiectul iniial (dup consultare
proiectantului).
Categorii de documente, modaliti i proceduri de completare, nregistrare, pstrare
informaiile care se vor nregistra n documentele standard: tipul interveniei (service programat,
depanare, instalare etc.), descrierea strii sistemului, operaiuni efectuate, numele membrilor echipei,
confirmarea de ctre beneficiar a conformitii celor nscrise, neconcordane ntre proiect i situaia
de la amplasament sursele de obinere a datelor: de la clieni, din proiecte, din documentaiile tehnice
i interne, din standarde tehnice, din manuale etc. proceduri de circulaie a documentelor n cadrul
organizaiei

Intocmirea documentelor de evidenta si a
rapoartelor de activitate
52
Identificarea datelor si documentelor
Documentele care se ntocmesc / completeaz sunt identificate

corect n funcie de tipul activitii.
Datele care se vor nregistra sunt n concordanta cu realitatea i cu

tipul documentului.
Sursele de obtinere a datelor sunt corect identificate i selectate n

funcie de natura datelor.

53
ntocmirea / completarea documentelor de evidenta
Datele i informatiile sunt consemnate corect n documentele de

documentelor de eviden eviden specifice.
Informatiile nregistrate respecta ca fond i forma procedurile
interne.
Datele i informatiile consemnate n documentele de evidenta sunt
reale i verificabile.
Documentele de evidenta sunt ntocmite / completate concis i / sau
lizibil.
Toate documentele standard sunt completate i pastrate conform
normelor interne.

54
Intocmirea rapoartelor
Modalitatea de ntocmire a rapoartelor este n conformitate cu

normele interne.
Rapoartele prezint date relevante pentru scopul propus.
Rapoartele sunt ntocmite concis i lizibil.
Acolo unde este cazul, pentru dezvoltarea, modificarea unor

sisteme de alarma i detectie de la abonat, datele de fezabilitate
tehnica vor fi completate cu acceptul abonatului.

rapoartelor de activitate / evaluari
55
Cunostinte:
Categorii de documente, modalitati si proceduri de completare, nregistrare,

pastrare;
Informatiile care se vor nregistra n documentele standard sunt: tipul

interventiei (service programat, depanare, instalare etc.), descrierea starii

sistemului, operatiuni efectuate, numele membrilor echipei, confirmarea de
catre beneficiar a conformitii celor nscrise, neconcordane ntre proiect si
situaia de la amplasament
Sursele de obtinere a datelor: de la clienti, din proiecte, din documentaiile

tehnice si interne, din standarde tehnice, din manuale etc.

Proceduri de circulatie a documentelor n cadrul organizaiei.


rapoartelor de activitate / evaluari
56
Se va urmarii:
acuratetea datelor tehnice din documentele corespunzatoare;

capacitatea de sinteza si prezentare a diferitelor probleme, claritate,

argumentatia tehnica si a solutiilor de fezabilitate propuse;

modalitatea n care informatiile din documentele standard sunt utilizate

pentru desfurarea corespunztoare a activitilor, ordinea, promptitudinea,
claritatea
cunoaterea si utilizarea diferitelor proceduri interne de completare si

circulatie a documentelor, pastrarea confidentialitatii informatiilor despre

clienti, pstrarea secretului solutiilor brevetabile, a schemelor originale etc.

Dezbatere
57

Pasul 6
58
Planificarea si organizarea activitatilor proprii

Planificarea si organizarea
59
Competentele necesare organizrii si planificrii activittilor

specifice pentru echipele de service i instalare precum i
capacitatea acestora de a estima corect timpul, resursele, fazele /
etapele de realizare a propriei activitti.
Pentru echipele de service competentele includ si organizarea

activittii de service pentru situatiile de urgent.

Identificarea obiectivelor
60
Informatiile i datele necesare realizarii activitatilor sunt identificate

prin analiza corect a documentaiilor specifice.
Etapele / fazele de realizare a fiecrei operaiuni sunt identificate n

functie de tipul activitatii i de caracteristicile tehnice ale sistemelor
de detectie incendiu i / sau de structura amplasamentului.
Operaiunile n regim de urgen sunt identificate n conformitate cu

procedurile interne, acolo unde este cazul.

Stabilirea si alocarea resurselor
61
Resursele materiale sunt stabilite corespunztor n conformitate cu

caracteristicile activitii.
Personalul implicat este anunat n timp util asupra operaiunilor pe care le va

desfaura.
Dispozitivele de testare / diagnosticare, trusele de lucru (scule i aparatura

de masura i control) sunt verificate din punct de vedere functional i

metrologic.
Echipamentele componente ale sistemului de alarma i detectie incendiu

sunt verificate sa corespunda din punct de vedere cantitativ i calitativ cu
proiectul sau tipul activitii, acolo unde este cazul.

Planificarea activitatilor
62
Planificarea succesiunii etapelor / fazelor este fcut n funcie de

caracteristicile tehnice, normele de mentenanta i de particularitatile

constructive ale amplasamentului.
Planificarea ine cont de nelegerile cu abonatul / clientul.

Planificarea ia n calcul i aparitia de evenimente i situatii

neprevzute,
pa baza experienelor anterioare, att pentru ncadrarea n timp ct i pentru
alocarea de resurse suplimentare.
Planificarea necesarului de materiale pentru fazele / etapele activitii este

realizat pentru ncadrarea n normele de consum.
Operatiunile care au loc n regim de urgenta vor fi desfaurate conform

procedurilor interne i n timp util, acolo unde este cazul.

Cunostinte
63
categorii de materiale si norme estimative de consum;

proceduri interne de desfasurare a activitilor specifice;

faze / etape identificabile n cadrul activitilor specifice si timpul estimat;

echivalenta ntre echipamentele din proiect si cele existente / alocate (unde

este cazul) norme de mentenanta date de fabricant (unde este cazul)

Vom urmarii:
64
modul n care activitile specifice sunt organizate si planificate;

capacitatea de a se ncadra n timpul afectat;

modul n care materialele, dispozitivele, echipamentele sunt pregatite si

ntretinute;
capacitatea de a identifica corect particularitile fiecarei lucrari / activiti si de a

se organiza n mod corespunzator.

Dezbatere
65

Pasul 7
66
Aplicarea prevederilor legale referitoare la

sanatatea si securitatea in munca

Reguli generale
67
Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in

munca sunt nsuite n conformitate cu specificul activitilor.
Echipamente de protecie sunt utilizate corect conform

normelor de folosire.
Echipamentele de protectie sunt ntretinute i pastrate adecvat,

n conformitate cu normele.
Procedurile de protectie individuala i colectiva sunt corect

nsuite prin participarea la instructaje periodice iar
responsabilitile pe activiti concrete sunt definite nominal.

Identificarea riscurilor in munca
68
Riscurile in munca sunt identificate in corelatie cu specificul

activitatii de executat.
Riscurile in munca sunt identificate avandu-se in vedere toate

aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor.
Riscurile sunt identificate in conformitate cu prevederile

legislatiei specifice in domeniu.
Tipuri de riscuri: pericol de lovire, cadere de la inaltime, pericol de alunecare, taiere cu scule si
unelte continand parti metalice/ascutite, pericol de cadere de materiale si obiecte de la inaltime,
etc.

Aplicarea prevederilor legale
69

munca sunt aplicate in conformitate cu legislatia specifica in
domeniu.

munca sunt aplicate in corelatie cu specificul locului de munca.

munca sunt aplicate permanent, pe toata durata activitatilor.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in functie de
specificul conditiilor de lucru.

Interventii in caz de accident
70
In caz de accident se intervine in conformitate cu prevederile

legislatiei in vigoare.
In caz de accident se intervine in conformitate cu prevederile

regulamentului interior.
In caz de accident se intervine prin modalitati adaptate

situatiei concrete si tipului de accident produs.
Tipuri de accidente: traumatisme mecanice (loviri, raniri, fracturi, caderi de la inaltime),

electrocutare, arsuri, intoxicatii cu gaze etc.

Dezbatere
71

Pasul 8
72
Aplicarea normelor de protectie a mediului

Reguli generale
73
Normele de protectie a mediului sunt aplicate corespunzator

activitatilor desfasurate.
Normele de protectie a mediului sunt aplicate conform

instructajelor.
Normele de protectie a mediului sunt aplicate evitand efectul

nociv asupra mediului inconjurator si a zonei de lucru.
Factori de mediu: apa, aer, sol, specii si habitate naturale protejate.

Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in functie de
specificul conditiilor de lucru.

Diminuarea riscurilor de mediu
74
Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza conform

procedurilor interne, fara afectarea factorilor de mediu.
Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza in

conformitate cu procedurile de urgenta si cu prevederile
legislatiei in vigoare.
Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza cu

promptitudine.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversitatii etc.

Diminuarea consumului de resurse naturale.
75
Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se

actioneaza conform procedurilor interne.

actioneaza conform specificului locului de munca.

actioneaza permanent si constiincios.
Resurse naturale: apa, gaze, titei, sol, resurse energetice etc.

Dezbatere
76

Pasul 9
77
Comunicarea interpersonala la locul de munca

Comunicarea interpersonala
78
limbajul tehnic specific activitatilor, limbajul accesibil abonatilor /

clientilor;
persoanelor autorizate: colegi, sefi operativi / ierarhici cu care se

afla n relatii de serviciu;
forme de comunicare: scris, verbal (direct sau prin mijloace de

comunicare audio).

Cunostinte
79
cunotine specifice obiectului de activitate;

metode uzuale de comunicare din interiorul organizaiei;
proceduri de nregistrare a activitilor;
terminologia specific i utilizarea acesteia n diferite circumstane;
proceduri interne de raportare i nominalizarea persoanelor
respective;
informaiile care sunt secrete sau confideniale fa de abonai /
clieni sau ali colegi.

Se va urmarii
80
modalitatea de utilizare a limbajului tehnic i nontehnic pentru

comunicare;
modalitatea de utilizare a diferitelor mijloace de comunicare;
capacitatea de a nregistra corect i complet activitile desfurate
n conformitate cu procedurile interne;
capacitatea de a analiza i utiliza eficient informaiile primite pentru
a rspunde corespunztor n diferite;
circumstane;
capacitatea de a exprima clar, ntr-o manier potrivit nelmuriri,
opinii sau situaii concrete.

Transmiterea si primirea mesajului
81
Comunicarea se realizeaz numai cu persoanele autorizate prin

atributiunile de serviciu, cu respectarea raporturilor ierarhice,
operative ifuncionale.
Metodele de comunicare sunt corespunzatoare procedurilor interne
i permit transmiterea corecta, rapida i n forma adecvata a
informatiilor.
Informatiile sunt reale, corecte, complete i transmise n limbajul
adecvat interlocutorilor.
ntrebarile pentru obtinerea informatiilor suplimentare i clarificarilor
sunt pertinente i logice.
Modul de adresare este politicos i concis.
Informaiile, care prin atribuiunile specifice ale postului sau care au
un caracter confidential i nu sunt de competenta oricarei persoane,
vor fi clasificate ca si confidentiale.

Participarea la discutii de grup
82
Problemele profesionale sunt discutate i rezolvate prin procedee

acceptate de membrii grupului.
Punctele de vedere proprii sunt argumentate tehnic i procedural,
clar i sunt expuse fara retinere.
Dreptul la opinie n cadrul grupului este respectat.
Interlocutorii sunt tratati cu atentie i ntelegere.
Divergenele tehnice sau de alt natur sunt rezolvate cu
argumente, cu calm i politete.

Comunicarea interpersonala
83
Comunicarea interuman se bazeaz pe un ansamblu de procese

psihomotorii specific umane, limbajul, n care un loc deosebit revine
componentei contiente, gndirii.
Aceast form de comunicare se poate realiza i prin utilizarea unor mijloace

nonverbale cu funcie de semnalizare, atitudini posturale, mimico-gestic,
sunete nonverbale, etc.
Conform modelului comunicaional al psihicului uman sugerat de teoria

comunicrii, ntreaga activitate psihic este conceput ca o reea de
comunicare informaional, n ordine interspecific (cu alii, cu lumea) i
intraspecific (cu sine, ntre subsistemele sistemului psihic individual).

Comunicarea interpersonala la
locul de munca
84
n accepinea sa general, comunicarea reprezint un mod de manifestare a

gndurilor i sentimentelor cu ajutorul vorbirii, scrierii, gesturilor i mimicii n
scopul de a te face neles.
n accepiuni speciale, comunicarea poate nsemna:

o intervenie moral n faa unui auditoriu;

un mesaj care este transmis pe linie ierarhic ntr-o organizaie;

o relaie bidirecional ntre subiect i agent ntr-o situaie pedagogic;

un mijloc prin care indivizii scap de singurtate printr-un schimb cu semenii

lor;
un schimb de informaii ntre doi corespondeni prin intermediul unui canal de
transmisie, etc;
Etimologia cuvntului are la baz termenul latin communicare, avnd sensul a

pune n comun.
Elementele comunicarii
85
Orice com unicare este compus din ase elemente indispensabile:
1. Emitator sau locator

2. Enunt sau mesaj
3. Receptor sau interlocutor
4. Cod
5. Interferenta
6. Retroactiune
O condiie esenial a comunicrii o reprezint adecvarea. Emitorul trebuie s aib un

limbaj adecvat, pentru a-i putea transmite eficient mesajul, n funcie de obiectivele urmrite
i de identitatea destinatarului.

Eficienta comunicarii
86
Pentru eficiena comunicrii, trebuie ndeplinite anumite condiii specifice:

Elaborarea mesajului i cutarea condiiilor favorabile pentru transmiterea lui;

Exprimarea clar i logic, operaional a mesajului;

Conturarea precis a obiectivului comunicrii mesajului;

Definirea condiiilor optime pentru a realiza o bun comunicare;

Transmiterea efectiv a mesajului ctre un receptor, prin anumite canale, mijloace

organizate;
Receptarea mesajului, nelegerea i prelucrarea lui;

Formularea rspunsului i integrarea lui n comunicarea semnificaiei mesajului.


Controlul comunicarii
87
Controlul comunicrii reprezint componenta strategic a comunicrii ce se

refer la competenele i activitile mentale obiectivate n actul
comunicrii. El se aplic att operaiilor de receptare, ct i producere.
Unul din factorii importani ai controlului operaiilor productive este
feedback-ul pe care emitorul l primete pe parcursul formulrii,
articulrii i percepiei acustice.
Controlul comunicrii include i modul de stpnire a procesului: cum se
trateaz apariia unor elemente aleatorii n comunicare.(schimbri de
domeniu, de tem etc.).

(prezentare schematica)
88
Ce controlm? n ce scop? Prin ce mijloace?
Sensul mesajului Folosim acelai cod? Reformulare

Avem acelai nivel de limb? ntrebri
Dm acelai neles cuvintelor?
Inteniile locutorilor Inteniile mele sunt nelese? Efort de participare

(nivelul afectiv) n ce msur m ascult
interlocutorul?
Este el dispus s-mi rspund?
Obiectivele Care sunt obiectivele fixate de Clarificare

(nivelul intelectual) emitor n direcia receptorului?
Conflictele sau limitele Receptorul poate interpreta pozitiv Ajustarea nevoilor

mesajul? Negociere
Am neles poziia lui? Reticenele
lui? Argumentele lui?
mi pot exprima percepia situaiei
n termeni de facilitare a
comunicrii?

( DEZBATERE )
89

Pasul 10
90
Perfectionarea profesionala
Metode de instruire si formare profesionala continua

91
Identificarea necesarului de instruire
Nivelul propriu de pregtire profesional este evaluat corect.

Necesarul de instruire este identificat corect n conformitate cucerintele
tehnice, tehnologice, operative, procedurale si practice.
Participarea la pregtire / instruire

Forma de pregtire este aleas corespunztor n sensul asigurrii
eficienei n pregtire.
Forma de pregatire este corelata cu posibilitatile existente i scopurile
propuse.
Instruirea / pregtirea este eficient n sensul atingerii obiectivelor
propuse n timpul optim.
Instruirea este completa astfel nct toate cunotintele i deprinderile
necesare s poat fi asimilate la nivelul propus.
Periodicitatea este aleas cu atenie astfel nct pregtirea / instruirea s
in pasul cu introducerea de noi echipamente, versiuni etc.

92
Autoperfectionarea
Studierea i analiza documentatiei tehnice se va face ori de cte ori

apar noi versiuni, echipamente, standarde sau variante.
Deprinderile practice individuale se exerseaz n laboratorul propriu

i prin schimb de experienta n cadrul echipei.
Nelamuririle, neconcordantele, deprinderile corecte i rapide sunt

rezolvate prin studiu / practic individual sau prin asistena unei
persoane cu experien mai mare.

Andragogia
93
Andragogia este arta si stiinta de a-i ajuta pe adultii

care invata. MALCOM KNOWLES.
Termenul de Andragogie a fost formulat pentru prima

data de catre profesorul german Alexander Kapp, in
1833: andr = om, agogos = a conduce, ceea ce
inseamna educatia adultilor, diferentiindu-se astfel de
termenul pedagogie, unde paid = copil.
Stiinta care se ocupa cu metodele de educatie ale

adultilor.
De ce invata adultul?
94
O Motivatie puternica
UN Scop bine determinat
UN Proces autodirectionat ( a luat o hotarare singur )
UN Timp nelimitat
O Finalitate masurabila
O Experienta
UN Feed-back

Invatarea:
95
Motivatia sa este mult mai complexa decat motivatia

scolarului/studentului
Are un inalt grad de curiozitate
Pentru adulti, invatarea este o problema de
reorganizare, de restructurare
Isi asuma responsabilitatea pentru calitatea insusirii
cunostintelor
Studiaza cu mai multa stradanie si e perseverent
Stie exact ce doreste sa invete sau sa cunoasca

Invatarea este:
96
Invatarea experientiala este in mod special eficienta

datorita aplicarii imediate a impactului la nivel personal.
Invatarea are o latura cognitiva ( invatarea prin

cunoastere ) si o latura practica ( invatarea referitoare
la actiune).

Invatarea practica prin actiune
97
1. Formarea deprinderilor
2. Dezvoltarea obisnuintelor
3. Formarea interioara a modurilor de comportament
4. Dezvoltarea comportamentelor gresite

Adultii invata atunci cand:
98
Este directionat de ei insisi

Raspunde unor nevoi recent identificate
Este participativ
Este experiential
Este reflectiv
Furnizeaza feed-back
Presupune respectarea celui care se instruieste/ climatul
reprezinta 50 % din procesul de invatare

Modul de procesare si interpretare a informatiei:
99
Proceseaza informatia daca sunt utilizate mijloace vizuale,

prefera sa vada ce invata, creindu-si mental o imagine
despre cele invatate.
Proceseaza informatia daca sunt utilizate mijloace auditive ,
prefera sa auda
Folosesc simtul tactil in perceperea informatiei, sunt receptivi la
gesturi, vor sa puna mana
Cei carora miscarea le este de folos cand receptioneaza o
informatie, vor sa simta

Ne amintim:
100
10 % din ce citim
20 % din ce auzim
30 % din ce vedem
50% din ce vedem-auzim
80 % din ce spunem
90 % din ce facem
Informatie editata de Societatea Britanica a Audiovizualului

Adultii invata mai eficient daca:
101
Procesul de invatare este individualizat

Se afla intr-o atmosfera de ajutor si au suport din partea
semenilor -mediul este relaxat
Climatul psihologic este unul de incredere reciproca
Sunt invitati sa-si exprime punctul de vedere
Asociaza noile cunostinte cu experienta anterioara
Pot face schimb de experienta
Nevoia de invatare este imediata

Seminarul reguli de organizare si desfasurare
102
Definitie: Dictionarul de neologisme
SEMINAR s.n. -
1. Forma de instruire a sudentilor pe baza de dialog, lucrari, ore de
studiu practice, organizate pe grupe de studenti si efectuate sub
conducerea unui profesor, asistent etc.,
2. Cerc de studii organizat pe langa o organizatie de masa sau o
institutie pentru pregatirea membrilor sai
(Cf.lat. Seminarium, fr. Seminaire, rus. Seminar).

Pregatirea intalnirii reguli:
103
Alegerea grupului tinta acesta va trebui sa aiba o

compozitie omogena privind pregatireadomeniului
abordat, atat din punct de vedere teoretic cat si practic.
Constiturea unui grup mic de persoane (10 12)

pentru a permite, atat o comunicare usoara cat si una
interactiva.
Daca avem un numar mai mare de participanti, acestia

vor fi impartiti pe grupuri de lucru ce vor lucra separat si
se vor reuni pentru dezbateri.
Pregatirea intalnirii:
104
1. Identificarea rezultatului asteptat al seminarului.

2. Stabilirea unei teme de actualitate.
3. Stabilirea mijloacelor prin care se poate atinge scopul seminarului.
4. Impartirea timpului de lucru pe faze distincte.
5. Alegerea unui spatiu optim in care se va desfasura intalnirea.
6. Realizarea mapelor de lucru pentru participanti cu documentele
puse in discutie atat pentru a facilita dialogul in timpul desfasurarii
seminarului cat si dupa acesta.

Desfasurarea intalnirii:
105
Prezentarea formatorului si a participantilor pentru a cunoaste

competentele si gradul de interses al fiecaruia.
Prezentarea metodelor si a tehnicilor de instruire implicati activ
fiecare participant.
Pentru fiecare grup de lucru stabiliti responsabilitati prin atribuirea
de roluri (cu rspectarea timpului de lucru alocat, purtator de cuvant
etc.)
Pot participa si persoane care sa observe modul in care se
desfasoara dezbaterile in frup si contributia fiecaruia, felul in care si-
a sustinut punctul de vedere etc.

Incheierea intalnirii:
106
Formatorul va trebui sa concluzioneze asupra fiecarui participant,

realizand o evaluare a acestuia.
Formatorul va trebui sa realize o evaluare proprie asupra modului

de organizare si desfasurare a seminarului.

Rolul trainerului:
107
Apropate tot ce facem, ca stil de predare, este acceptatbil, atat timp

cat ii ajuta pe participanti sa invete, sau, cl putin, nu impiedica
invatarea.
Dar stilulse refera si la ideile si convingerile care stau in spatele a

ceea ce facem (procedurile din manualul calitatii, un anumit tip de
echipament, o anumita interpretare a legislatiei sau a unei dispozitii
interne etc.)

Stiluri stereotipe:
108
Pedagogul trebuie sa luati notite, pentru ca la sfarsit va voi da

un test. Aici scopul invatarii este acela de a obtine aprobarea
trainerului si nu performanta ulterioara a participantului.
Actorul Fa participantii sa rada si ei vor pleca veseli. Se
confunda instruirea cu divertismentul.
Animatorul Incurajeaza-i si trimite-i la treaba. Se confunda
emotiile ci motivatiile, invatarea si performantele adultilor depind de
acceptarea si intelegerea motivelor de catre participanti.
Formatorul de instructie Spune-le despre ce ai de gand sa le
vorbesti. Spune-le. Apoi spune-le ca le-ai vorbit. Acesta este stilul
formatorului de instructie militara care pleaca de la premisa ca
participantii opun rezistenta si nu vor sa invete de la bun inceput.

Idei preconcepute:
109
1. Adulii sunt motivai s nvee pe msur ce i dezvolt

anumite necesiti i interese pe care le satisface nvarea. Prin
urmare, necesitile i interesele studenilor aduli sunt punctul de
pornire potrivit pentru structurarea activitilor educative pentru aduli
reperele eseniale pentru pregtirea unei sesiuni de instruire.
2. Orientarea adulilor spre nvare este determinat de via sau
de munca pe care o desfoar. Prin urmare, cadrul adecvat
pentru structurarea educaiei adulilor trebuie s constea din situaii
de via sau munc i nu din subiecte academice sau teoretice.
3. Experiena este resursa cea mai bogat pentru educaia
adulilor. De aceea, metodologia de baz pentru programele de
educaie pentru aduli implic participarea activ ntr-o serie
planificat de experiene, analiza acelor experiene i punerea lor n
aplicare n situaii de via sau de munc.

Idei preconcepute:
110
4. Adulii simt nevoia stringent de a se auto-direciona. Prin

urmare, rolul formatorului este mai degrab acela de a se angaja
mpreun cu studenii ntr-un proces de cercetare, analiz i
decizie dect s le transmit cunotine i apoi s testeze dac
acetia le-au nsuit.
5. Diferenele individuale ntre studenii aduli se accentueaz o
dat cu vrsta i experiena. De aceea, programele educative
pentru aduli trebuie s in cont n mod deosebit de diferenele de
stil, timp, loc i ritm de nvare.
( Malcolm S. Knowles )
Probabil cea mai important concluzie la care am ajuns analiznd i

adoptnd aceste idei preconcepute, este aceea c un adult este n
primul rnd rspunztor pentru ct i cum nva.

Reusita unei prezentari elemente:
111
Luptai mpotriva emoiilor.

Repetiia este mama perfeciunii .
Nu exist un nlocuitor pentru o pregtire temeinic.
O bun organizare v ajut s v concentrai.

Facei o pauz, privii nainte i inspirai adnc.
nsuii-v ideile seminarului.
Stabilii i meninei legtura cu participanii.

Fii dumneavoastr nsui, fii natural.
Facei uz de umor.
Spunei anecdote, povestioare amuzante, dar inei cont de faptul c:
1) Nu oricine poate spune o glum.

2) Avei grij, nu toat lumea rde de aceleai lucruri.
Folosii o varietate de mijloace vizuale ajuttoare.
Dai exemple din viaa real povestii o ntmplare.

Diversificai-v tehnicile de prezentare.
Vorbii liber grupului, nu citii prezentarea.

Metode de instruire
112
Alegerea metodei de nvre.
Unii oameni nva cel mai bine cnd citesc informaiile (o carte);
alii nva cel mai bine cnd ascult informaiile (o prelegere); unii
nva ascultnd i vznd (casete video, filme sau televizor); i cei
mai muli nva fcnd.
nvarea prin practic include sentimente, gesturi i adesea
simuleaz realitatea.
Prin urmare, studiile de caz, simulrile i practicarea aptitudinilor
sunt metode de nvare extrem de eficiente
De vreme ce oamenii nva n feluri diferite, trebuie folosit o
varietate mare de metode de instruire n cadrul fiecrui curs.
nvarea va fi mai eficient dac participanii nu se plictisesc.

Metode de instruire
113
Atunci cnd determinm pe care dintre metodele de instruire le

utilizm ntr-un curs, trebuie s inem seama de urmtorii factori:
Numrul persoanelor care urmeaz a fi instruite.

Posibilitatea participanilor de a lipsi de la serviciu pentru a lua parte
la instruire.
Experiena i cunotinele anterioare ale participanilor.
Rezultatele anticipate ale instruirii (aptitudini, cunotine i/sau
atitudini).
Nevoia participanilor de a interaciona cu alte persoane pentru a
face schimb de idei i pentru a-i exersa aptitudinile.

Cum facem prezentarile mai interactive:
114
Nu facei o prezentare de mai mult de 20-30 de minute fr a le cere

participanilor s fac ceva mai activ dect s asculte.
Punei ntrebri grupului. Ajutai grupul s rspund la ntrebare n loc s
rspundei dumneavoastr n locul su.
Aducei teme de discuie n prezentare. Alegei o idee important care
trebuie nsuit i cerei prerea grupului. Cerei unei pri a grupului s o
analizeze dintr-un anumit punct de vedere i altei pri s o analizeze din
punctul de vedere opus. Facilitai comunicarea ntre participani
prezentndu-le reciproc punctele de vedere. Putei s v dai i
dumneavoastr prerea.
Dai probleme spre rezolvare. Cerei participanilor s lucreze individual
asupra problemelor. Apoi cerei rspunsuri. Ascultai mai multe. Adugai
prerea dumneavoastr la cele ale grupului.
Nu prezentai informaii sub form de prelegere. Ocazional, dai
participanilor materiale scurte (una, dou sau trei pagini) s citeasc i
apoi discutai-le.

Cum faceti prezentarile mai interactive:
115
Cerei participanilor s se ntoarc spre persoan de lng ei i s

reflecte asupra unei probleme sau aspect. Apoi, solicitai mai multe
rspunsuri. Adugai prerea dumneavoastr la cele ale grupului.
Folosii grupuri mici pentru a elabora o abordare a unei probleme,
apoi cerei-le s raporteze reciproc. Facilitai discuia. Avei grij ca
ideile care trebuie nvate s ias la suprafa, dar folosii opiniile
lor precum i pe ale dumneavoastr.
Punei ntrebri participanilor, extragei idei din ele i lsai ca
acestea s fie coninutul de baz al prezentrii dumneavoastr.

Sfaturi:
116
ncetai s solicitai opinii

Rezumai frecvent
Folosii exemple concrete
Facei uz de umor
Punei ntrebri.

Predarea in opozitie cu instruirea
117
Cinci activiti sunt implicate n desfurarea unei sesiuni de instruire:

1. Stabilirea i meninerea unui climat de nvare.
2. Susinerea prezentrilor.
3. Acordarea de instruciuni.
4. Monitorizarea sarcinilor de grup i individuale.
5. Conducerea procesului de raportare.
Una dintre responsabilitile majore ale formatorului este aceea de a conduce
procesul prin care are loc nvarea. Acest lucru este foarte diferit de controlul
asupra coninutului sesiunii sau controlul asupra participanilor. Nu credem c
noi sau dumneavoastr suntem unicii deintori ai nelepciunii. Noi putem
funciona ca surs, ca persoane care dein un volum mare de informaii utile,
dar la fel pot funciona i participanii. Formatorul versat recunoate acest
lucru i doar ghideaz procesul prin care participanii fac schimb de informaii
i nva din activitile pregtite pentru sesiunea de instruire.

Metode de instruire
118
Prelegerea / expunerea
Demonstratia
Brainstormig-ul
Masa rotunda
Studiul de caz

Prelegerea/expunerea
119
Definiie:
Prelegerea este o prezentare structurat, cu sau fr mijloace vizuale
ajuttoare, menit s transmit cunotine i experiene, evenimente i
fapte, concepte i principii.
Avantaje:
Un instrument eficient pentru prezentarea/explicarea ideilor,
conceptelor, teoriilor, principiilor etc.
Economisete timp.
Poate servi grupurilor mari de participani.
Poate fi utilizat n combinaie cu alte tehnici.
Procesul este controlat de ctre lector, pentru a transmite
informaii specifice.
Este o metod direct.
Un trainer bun poate stimula entuziasmul grupului printr-o
prelegere convingtoare.
120
Aplicaii:
Transmiterea cunotinelor i a experienelor.

Pentru un numr mare de participani.
Pentru introducerea modulelor/obiectivelor instruirii.
Cunotinele i experiena trainerului n raport cu cunotinele i
experiena grupului. Unii traineri au tendina de a se considera
izvoare nesecate de cunotine, pe care le transmit celor instruii,
ateptndu-se ca acetia s le asimileze n totalitate, s le poarte
cu ei i s le influeneze comportamentul pe parcursul ntregii viei,
fr ca acetia s depun vreun efort.

121
Limitri:
Comunicarea este cu sens unic.

Rolul pasiv al celui instruit.
Grad de memorare sczut.
Trainerul ar putea vorbi cu condescenden participanilor, fapt pe
care, n mod obinuit, adulii l resping.
Nu este adecvat pentru schimbarea atitudinii.
Opinii puine i care pot induce n eroare.
Este o metod de predare impersonal.
Poate fi anost i plicticoas.
Necesit o pregtire intensiv.
Asimilarea cunotinelor poate fi superficial.

Demonstratia
122
Definiie:
Demonstraia este o prezentare bazat pe aciune pentru a
arta modul n care funcioneaz un anumit lucru.
Avantaje:
1. Se obin rezultate rapide.
2. O abordare direct i neconvenional.
3. Participanii ctig ncredere.
4. Cea mai bun modalitate de repartizare a aptitudinilor
psihomotorii.
5. Opinii imediate.

Demonstratia
123
Aplicaii:
Pentru utilizarea dispozitivelor/ instrumentelor
Pentru operarea unui dispozitiv.
Pentru nsuirea unei aptitudini.
Limitri:
Poate face ca o situaie real s par simplist.
Poate genera ncredere fals.
Demonstraia nu constituie un substitut al practicii i repetiiei.

Brainstorming
124
Descriere: Acesta este un procedeu n care un grup de participani

se concentreaz asupra unei probleme specifice i lucreaz pentru
a gsi soluii prin intermediul procesului colectiv de colectare de
propuneri.
Aspecte de logistic: Se anun tema discuiei poate fi anunat

n scris sau verbal. Sugestiile pe care le face grupul sunt nscrise pe
un panou, tabl sau retroproiector, astfel nct s poat fi vzute de
toi participanii. Nu sunt admise "formulri descurajatoare". Printre
acestea numr afirmaii de genul: Am ncercat acest lucru mai
nainte. Nu va da rezultate niciodat. Cine are timp pentru aa
ceva?"

Brainstorming
125
Opiuni: Dup ce se epuizeaz lista sugestiilor, aceasta poate fi

redus fie la un numr de opiuni aplicabile, fie la o list a soluiilor
n ordinea prioritilor. Dup ce lista este complet, unele sugestii
pot fi eliminate dac se ntrunete consensul grupului.
Personal: Important pentru reuita sesiunii este un moderator care
poate iniia i conduce o discuie. Moderatorul poate fi cel care scrie
sau poate delega pe altcineva, ns acesta trebuie s aib grij ca
discuia s continue i s previn gndirea negativ.
Avantaje: Pot fi propuse numeroase alternative ntr-un interval
scurt de timp. Permite opinii i/sau aprecieri creative, fr restricii,
referitoare la tema n discuie. Le ofer factorilor de decizie
posibilitatea de a i face o idee realist asupra a ceea ce gndesc
participanii n legtur cu un subiect anume.
Dac un astfel de proces este atent utilizat i monitorizat, participanii primesc
sugestiile mult mai deschis.
Exemplu de procedura pentru Brainstorming:
126
1. Introducei subiectul. De exemplu, Stabilirea subiectelor pentru sesiunile viitoare de

instruire n domeniul consolidrii instituionale.
2. Solicitai idei. Nu respingei nici una, orict de bizar vi s-ar prea. Scriei-le pe tabl
(sau rugai unui participant s le scrie). Lucrai repede, meninei ritmul.
3. Oprii-v atunci cnd ideile participanilor se epuizeaz.
4. Revizuii ideile. Cerei lmuriri acolo unde este cazul i lefuii ideea. Reunii ideile
asemntoare, dac participanii sunt de acord.
5. Explicai c v putei concentra numai asupra a trei subiecte de instruire i c
participanii trebuie s stabileasc o ordine a prioritilor referitor la acestea, astfel
nct toi participanii s fie de acord cu decizia final.
6. Utiliznd planele de pe tabl i un ritm mai lejer, ncepei un proces de analiz
conform unor criterii diferite, cum ar fi de exemplu: urgena, nivelul de dificultate,
gsirea unui formator potrivit pentru subiect, timpul necesar, timpul disponibil etc.
7. Acum c participanii au reflectat asupra a ceea ce nseamn fiecare idee n
practic, cerei-le s convin asupra primelor trei.
8. Asigurai-v c avei consens absolut.

Masa rotunda
127
Descriere: Discuiile se in n grupuri mici, de obicei la o mas rotund

sau n form circular (scaunele aezate n form de cerc). Participanii vor
discuta o anumit tem sau problem.
Aspecte de logistic: Mesele rotunde funcioneaz de obicei foarte bine,
deoarece participanii pot lua notie n timp ce fac schimb de informaii.
Temele i problemele de discuie trebuie scrise. Sunt utilizate adesea ntrebri
pentru a axa discuia pe tema dat.
Opiuni: Moderatorii pot fi alei nainte de discuie, pentru a pregti i
prezenta materiale documentare suplimentare pe temele puse n discuie.
Moderatorii pot fi voluntari din cadrul grupului.
Discuia poate fi limitat la un interval scurt de timp, apoi, prin rotaie, li se
poate permite tuturor participanilor din grup s i exprime opinia referitor la
temele de discuie la care doresc s participe. Participanii pot fi de asemenea
repartizai la un anumit grup n funcie de obiectivele unei tehnici.
Ideile principale ale discuiei pot fi prezentate de moderator sau de secretar.

Masa rotunda
128
Personal:
Moderatori - fie numii n prealabil, fie voluntari.
Secretar pentru a lua notie pe parcursul discuiei.
Prezentator dac astfel decide ntregul grup.
Avantaje: Permite un nivel avansat de interaciune. Se poate face
uor schimb de informaii n cadrul unui grup mic cu participani din
sfere diverse. Creeaz o ambian relaxat pentru implicarea
participanilor.
Poate ntri relaiile i scoate la iveal factori de interes comun n
rndul participanilor.
Factorii de decizie pot cere prerea tuturor participanilor ntr-o
ambian sntoas i relaxat.

Studiul de caz
129
Descriere: Aceast tehnic utilizeaz o situaie sau un scenariu

specific ca metod de instruire. Studiul de caz este un exemplu de caz
ipotetic sau real utilizat fie de prezentator fie de participani.
Aspecte de logistic: Studiul de caz trebuie elaborat n prealabil.
n afar de scenariul propriu-zis, trebuie repartizate sarcini, pentru a
orienta discuia ntr-o anumit direcie. Printre aceste sarcini se pot
numra urmtoarele: identificai problemele sau dificultile din
acest caz; stabilii ordinea prioritii problemelor; pregtii un plan de
aciune alctuit din cinci etape pentru rezolvarea fiecrei probleme,
etc.
Pentru soluiile gsite la aceste probleme, pot fi folosite plane sau
foi transparente pentru retroproiector.

Fiecare grup face prezentarea concluziilor rezultate n urma
discuiei.

Studiul de caz
130
Opiuni: Fiecare grup poate folosi acelai studiu de caz.

Fiecare grup poate folosi un studiu de caz diferit sau acelai studiu cu o
variabil.
Discuia poate fi condus de un moderator sau de o persoan aleas din
grup.
Se poate adapta cu uurin o situaie ipotetic pentru a aborda problema
n discuie.
Un moderator poate procesa ideile discuiei, extrgnd concluziile similare
de la diferitele grupuri i fcnd conexiunea ntre ele.
Avantaje: Le permite participanilor s fac un pas napoi i s analizeze o

situaie actual sau trecut, fr a se simi vizai personal.
Poate fi folosit pentru a-i ajuta pe participani s contientizeze o anumit
problem sau dificultate, fr a da vina pe o persoan sau un grup anume.
Poate fi folosit pentru a pune n aplicare aptitudinile, conceptele i
informaiile dobndite de curnd ntr-o situaie real (fie ea i ipotetic).

Elaborarea studiilor de caz
131
Studiul de caz este relatarea narativ a unui ir de evenimente sau situaii

axate n jurul uneia sau mai multor probleme. Exist o varietate mare de
probleme ce ar putea face obiectul unui studiu de caz: dificulti legate de
relaiile interumane, pierderea sau lipsa de fonduri, atribuii neclar definite
pentru persoane care lucreaz mpreun, neconcordane ale sistemului
birocratic etc.
Pregtirea unui studiu de caz clar ncepe prin a ne asigura c relatarea

este n concordan cu obiectivul sesiunii. Obiectivul trebuie s aib
caracter analitic: identificarea opiunilor pentru soluionarea unei probleme,
sau identificarea punctelor slabe i a punctelor forte a personajelor
implicate n caz. O modalitate de structurare a ideilor pe msur ce scriei
relatarea este, pur i simplu, aceea de a folosi cele trei procedee
tradiionale: introducerea, cuprinsul i ncheierea. Vei gsi n dreptul
fiecrei categorii de mai jos ntrebrile care trebuie adresate sau la care
trebuie s se rspund n cadrul seciunii respective a relatrii.

Introducerea
132
Unde apare situaia i n ce context? (aceasta stabilete

cadrul pentru problema/problemele pe care le va aborda
studiul de caz).
Care sunt personajele principale i care este relaia

dintre ele?
Care este situaia acestor personaje la nceputul cazului,

cu ce probleme se confrunt, i care sunt gndurile i
simmintele lor fa de aceste probleme?

Cuprinsul
133
Ce situaie/situaii problem se creaz?

Care sunt evenimentele i factorii care contribuie la
crearea problemei/problemelor?
Unde se afl personajele principale i ce fac acestea?
Exist personaje secundare care sunt n prezent
introduse n peisaj? Cine sunt acestea i ce legtur au
cu situaia/situaiile?
Ce se ntmpl cu relaia dintre personaje?
Ce probleme sistematice sunt abordate i cum sunt ele
elaborate?

Incheierea
134
n ce stadiu se afl problema/problemele n prezent?

Ce fac personajele principale/secundare i care sunt
gndurile i sentimentele acestora?
Ce s-a ntmplat cu relaia dintre personajele principale?
Cum ar putea s se sfreasc aceast situaie, astfel
nct s lase loc la diferite interpretri?

Etapele prezentarii unui studiu de caz:
135
1. Pregtii atmosfera.
2. Prezentai obiectivele sesiunii.
3. Prezentai aspectele teoretice (opional).
4. Distribuii cazul participanilor. Dai-le posibilitatea s lectureze cazul.
5. Prezentai cazul pe scurt, dai-le participanilor posibilitatea s pun ntrebri.
6. Clarificai faptele cazului.
7. Dai instruciuni pentru ndeplinirea sarcinii.
8. Divizai grupul n subgrupuri. Activitate pe grupuri mici de lucru.
9. Monitorizai activitatea grupului.
10.Conducei prezentrile rapoartelor. Facilitai discuia.
11.Facei generalizri.
12.Punei n aplicare.
13.ncheiere.
n cadrul studiilor de caz, participanii nva din propriile lor experiene, din
experienele altor participani i din cele ale formatorului sau facilitatorului.
Studiile de caz trebuie s simuleze situaii din viaa real.

Etapele unui studiu de caz:
136
1. Alegei o tem alegei o tem care este important i relevant

pentru participant i pentru obiectivul de nvare.
2. Alegei incidentul sau situaia stabilii cum avei de gnd s
abordai problema pe care ai ales-o. De exemplu, dac predai
practici de angajare, situaia dumneavoastr ar putea aborda
desfurarea unui interviu.
3. Oferii detalii suficiente oferii suficiente informaii referitoare la
rolurile, obiectivele i detaliile situaiei pe baza crora participanii
pot lua decizii corespunztoare i informate.
4. Identificai i comunicai rezultatul pe care l ateptai
informai participanii cu precizie referitor la ceea ce trebuie s
fac pe parcursul acestei activiti.

Etapele unui studiu de caz:
137
5. Stabilii mrimea grupului stabilii mrimea optim a grupului

rspunznd la urmtoarele ntrebri:
Vor finaliza participanii activitatea ca grup?
Poate activitatea fi desfurat pe perechi?
Ar trebui ca studiul de caz s fie efectuat de fiecare participant n
parte?
2. Stabilii componena grupurilor. Vor lucra mpreun brbai cu
femei, efi i subordonai, persoane care au atribuii similare etc.?
3. Stabilii limitele de timp determinai timpul pe care participanii
ar trebui s-l petreac pentru a rspunde la ntrebrile studiului de
caz. De asemenea, determinai la ce or trebuie s i ndemnai pe
participani s finalizeze discuiile.

Dezbatere
138

Pasul 10
139
Conceptul de risc si analiza riscului in sistemele de

securitate metodologii de analiza a riscurilor

MANAGEMENTUL RISCURILOR
140
Riscul este o proprietate inerenta a oricarei schimbari si in mod special a

proiectelor.
Managementul riscurilor este procesul de gestionare a incertitudinii care
exista intotdeauna in activitatile proiectului si ne indica modul de a
micsora sau, chiar de a evita probleme a caror remediere ne poate costa
imens.
Abilitatea noastra trebuie sa constea in identiKicarea zonelor cu riscuri
ridicate dintr-un anumit proiect si aplicarea unor niveluri
corespunzatoare de monitorizare si control.
Pot exista circumstante sau evenimente externe care trebuie sa nu aiba
loc pentru ca proiectul sa se poata incheia cu succes. Daca probabilitatea
de aparitie a unui astfel de eveniment este mare, el trebuie considerat
presupunere (in contrast cu deKinitia unei presupuneri). IdentiKicarea
unei situatii ca risc potential ii creste vizibilitatea si permite punerea in
aplicare a unui Plan pentru Managementul Riscurilor.

141
Dupa identiKicarea activitatilor, resurselor si Kinantarilor

necesare pentru Kinalizarea proiectului este timpul sa
identiKicam nivelul de risc al proiectului.
Risk Planul identiKica si prevede riscurile proiectului printr-o
suita de actiuni menite sa atenueze sau chiar sa elimine
riscurile.
Pentru inceput va trebui sa identiKicati toate riscurile
potentiale ce pot inKluenta proiectul dupa care pentru Kiecare
risc evaluatii probabilitatea de a inKluenta proiectul.
Dupa ce realizati o prioritizare a riscurilor creati un set de
actiuni preventive, discutatile cu echipa de proiect si
prezentatile stakeholderilor.
142
Managementul riscului este procesul de:
1. Identificare a riscurilor
2. Analiz calitativ a riscurilor
3. Analiz cantitativ a riscurilor
4. Rspunsul la risc
5. Monitorizarea riscurilor cunoscute i identiKicarea de noi
riscuri

Definitie
143
Riscul nseamn posibilitatea de producere a unui eveniment

nedorit, fapt ce ar duce la consecine negative.
Numim risc nesigurana asociat oricrui rezultat. Nesigurana se
poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment sau la
inKluena, la efectul unui eveniment n cazul n care acesta se produce.
Riscul apare atunci cnd:
un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului
este nesigur;
att evenimentul ct i efectul acestuia sunt incerte.

Caracteristicile riscurilor
144
Un eveniment concret ce se poate produce n viitor

Probabilitatea de apariie
Consecina producerii (impact + sau -)
Riscul este aproape ntotdeauna asociat unei ameninri; cu

toate acestea, exist riscuri pozitive, care pot Ki vzute ca o
oportuniti
Riscul nu este o problemo problem este un risc care s-a

materializat

Presupuneri
145
Presupunere (Assumption) Pot exista circumstante sau evenimente

externe care trebuie sa aiba loc pentru ca proiectul sa se poata incheia cu
succes. Daca probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este
mare, el trebuie considerat presupunere (in contrast cu deKinitia riscului).
Daca un eveniment se aKla sub controlul echipei de proiect, cum este de
exemplu terminarea testarii pina la o anumita data, acesta nu este o
presupunere (face parte din abordarea proiectului). Daca un eveniment
are sanse 100% sa se intimple, nu este o presupunere, deoarece nu sunt
implicate o probabilitate sau un risc (este doar o realitate, un fapt).
Exemple de presupuneri pot Ki Bugetul si resursele vor Ki disponibile
atunci cind va Ki nevoie sau Noua versiune de software va Ki disponibila
pentru utilizare pina la inceperea Fazei de Constructie.
Glosarul Termenilor TenStep

Riscuri / presupuneri
146
Evenimente i condiii care ar stnjeni

Evenimente sau condiii care trebuie s

proiectul i pentru care exist o se ntmple i pentru care exist o mare

probabilitate ridicat s se ntmple probabilitate s se petreac
Evenimente sau condiii care trebuie s

Evenimente sau condiii care vor stnjeni

se petreac i pentru care exist o proiectul i pentru care exist o mic

probabilitate ridicat s nu se ntmple probabilitate s se petreac
n afara controlului echipei de proiect

n afara controlului echipei de proiect

Arta n managementului riscurilor

Un risc de nivel sczut

const n rezolvarea eventualelor

probleme nainte ca acestea s se
petreac!
Managementul Riscurilor constituie o

competen necesar n managementul
proiectelor

Analiza calitativa a riscurilor
147
Metode de determinare a prioritii riscurilor

pentru a hotar care trebuie rezolvat mai nti.
Calitativ denot subiectivismul.
Evaluarea Kiecrui eveniment de risc pe baza
impactului i a probabilitii.
Evaluarea calitii informaiei deinute.

Analiza calitativa a riscurilor
148
Probabilitate Sczut Medie Mare

Impact
Scazut Ignor Ignor Ignor
Mediu Ignor Fii precaut Rspunde
Mare Fii precaut Rspunde Rspunde

Analiza cantitativa a riscurilor
149
Analiza cantitativ a riscului:

Folosete tehnici mai soKisticate pentru a ajunge la o
analiz mai obiectiv a riscului.
Permite riscurilor generale s Kie cuantiKicate n termeni
de: cost, durat i efort.
Ajut la identiKicarea targeturilor de durat i buget pe
baza riscurilor.

Raspunsul la risc
150
Riscurile majore se creaz un plan pentru a a rspunde la risc.

Riscurile de nivel mediu se determin dac impactul este
suficient de sever ca sa merite elaborarea unui plan de rspuns.
Riscurile de nivel sczut se verific dac trebuie listate ca
ipoteze.
Se mut activitile asociate cu planurile de rspuns la risc n planul

proiectului.

Strategii de raspuns la risc
151
1. Ignorarea
2. Monitorizarea riscului
3. Evitarea riscului
4. Transferul riscului
5. Diminuarea riscului
Se pune n balan costul rspunsului la risc

i consecinele lui.
ANALIZA DE RISC IN SECURITATE
152
STANDARDELE EUROPENE
Echipamentele si sistemele de securitate sunt incadrate in

4 clase:
Gradul 1 - risc sczut
Gradul 2 - risc mediu
Gradul 3 - risc mediu spre ridicat
Gradul 4 - risc ridicat

153

Termeni uzuali:
154
Risc Ameninate care poate s exploateze eventualele slbiciuni ale

sistemului. Combinatia intre probabilitatea unui eveniment si
consecintele sal.
Ameninare Cauz potenial a unui impact nedorit asupra unui sistem
sau a unei organizaii. Un eveniment nedorit (intenionat sau accidental)
care poate produce daune bunurilor organizatiei.
Evaluarea riscurilor Procesul complex prin care riscurile sunt identificate
i impactul acestor riscuri este determinat.
Managementul riscurilor Procesul de determinare a unui nivel
acceptabil de risc, evaluarea nivelului curent de risc, urmrea pailor pentru
reducerea riscului la un nivel acceptabil i meninerea acelui nivel de risc.
Analiza costbeneficiu Estimare i o comparaie a valorii relative i a
costului asociate cu fiecare control propus. Criteriu de eficien folosit
pentru alegerea controlului ce va fi implementat.

Ciclul de management al riscului
155
Evaluarea riscului Identificarea i clasificarea riscurilor care pot s

afecteze afacerea.
Coordonarea procesului decizional Identificarea i evaluarea

msurilor i a soluiilor de control innd cont de raportul cost-beneficii.
Implementarea controalelor Implementarea i rularea de msuri de

control menite s reduc sau s elimine riscurile.
Msurarea eficacitii programului Analiza eficacitii msurilor de

control adoptate i verificarea dac controalele aplicate asigur gradul
de protecie stabilit.
( Microsoft )

Nivelul de efort
156
Curba de efort
Nivel
efort
Culegere Analiz Analiz Procesul Implementare Rulare

date sumar detaliat decizional controale controale
a riscului a riscului
Faze ale procesului

Nivelurile de management al riscului de securitate
157
NIvel Status Descriere

0 Inexistent Firma nu are politica de securitate documentat
1 Ad-hoc Firma este contient de risc. Eforturile de management al riscului sunt fcute n grab i
haotic. Politicile i procesele nu sunt bine documentate.
2 Repetabil Firma are cunotine despre managementul riscului. Nu exist o instruire formal sau o
comunicare n ce privete managementul de risc, responsabilitatea fiind lsat la latitudinea
angajatului.
3 Definit Firma adopt o decizie formal de implementare a managementului de risc. Sunt definite
clar obiectivele i modalitile de msurare a rezultatelor. Angajaii sunt instruii formal la
un nivel de baz.
4 Controlat Managementul riscului este bine neles n toate compartimentele i nivelurile firmei. Exist
proceduri bine definite de control i reducere a riscului. O mare parte din procesele de
evaluare a riscului, de identificare a controalelor, de analiz costuri-beneficii sunt
neautomatizare (manuale).
5 Optimizat Procesul de management al riscului este bine neles i automatizat prin instrumente specifice
dezvoltate n cadrul firmei sau achiziionate de la firme specializate n domeniu. Sunt
identificate sursele de risc i sunt luate msuri de limitare a efectelor acestora. Angajaii
sunt instruii diferenial. Se lucreaz la optimizare procese.

Intrebari:
158
1. Politicile de asigurare a securitii informaiilor, bunurilor si persoanelor sunt clare, 05

concise, bine documentate i complete.
2. Toate posturile care au responsabiliti privind securitatea informaiilor, bunurilor si 05

persoanelor au proceduri clare i sunt bine inelese rolurile si responsabilitile lor.
3. Politicile i procedurile de securizare a accesului colaboratorilor in perimetrul 05

companiei, precum si la datele acesteia sunt bine documentate.
4. Exist un inventar al bunurilor materiale ale companiei exact i actualizat, precum i 05

cu dislocarea acestora.
5. Sistemele de control existente sunt adecvate i funcioneaz la parametri adecvati 05

pentru a proteja informatiile, bunurile si persoanele.
6. Politicile i practicile de asigurare a securitii informaiilor, bunurilor si persoanelor 05

sunt cunoscute de ctre utilizatori, iar acetia sunt periodic instruii i informai despre
nouti.
7. Accesul fizic la reeaua de computere la alte componente IT, precum si la sistemele 05
de securitate este restricionat prin utilizarea unor sisteme eficiente de control.

Intrebari:
159
8. Sistemele de securitate sunt dotate n conformitate cu standardele de securitate n 05

domeniu, avnd instrumente automatizate pentru asigurarea eficienta a securitii.
9. Este creat un sistem de management automat al actualizrilor programelor din 05

cadrul organizaiei capabil s furnizeze automat upgrade-urile software de la
majoritatea furnizorilor ctre ctre marea majoritate a sistemelor de securitate din
companie.
10. A fost creat (angajata) o echip care s reacioneze i s rspund n cazul unor 05
incidente. Aceast echip a dezvoltat procese eficiente i a creat documentaia
necesar pentru aceasta, n scopul de a putea rezolva incidentele legate de securitate.
11. Firma dispune de un plan de securitate complet, care include proceduri multiple de 05
protecie, instruire a utilizatorului i procese eficiente de rspuns la atacurile de orice
fel.
12. Procedurile de lucru ale utilizatorului sunt bine documentate i cel putin parial 05
automatizate astfel ncat noii angajai, furnizori sau parteneri sa aib garantat un nivel
potrivit de acces ntr-un timp cat mai scurt.
13. Accesul in perimetrul cpmpaniei si la computere i reea e controlat prin 05

autentificare i autorizare, liste de control restrictive asupra accesului la date, i
monitorizri preventive pentru nclcarea politicii firmei.
Intrebari:
160
14. Celor care se ocup cu utilizarea si/sau dezvoltarea aplicaiilor de securitate le 05

este oferit o pregtire periodic.
15. Exista un manual de management al calitatii de implementare a SR EN ISO 05

9001:2008.
16. Exista un manual de management al calitatii de implementare a ISO 05

27001:2005
17. Se folosesc n mod regulat recenziile i auditurile (examinrile oficiale) pentru 05
a verifica conformitatea cu practicile standard pentru a obtine beneficii de
securitate.
Punctaj Final 085

Stadiul si punctajul obtinut
161
Firma este pregtit pentru introducerea i folosirea proceselor de

51 - 85 management al riscurilor ai al analizei riscului de securitate.
Firma mai are de parcurs cteva etape necesare controlului de risc i

34 - 50 introducerii graduate de noi procese de control.
Firmele din aceast categorie trebuie s inceap mai nti s-i creeze
un nucleu al unei echipe de management al analizei riscului. Aceasta i
0 - 33 va concentra mai nti eforturile, pe o perioad de cteva luni, pentru
unul dintre compartimente. Dup ce se demonstreaz viabilitatea
msurilor aplicate de reducere a riscului, se vor extinde msurile la
urmtoarele dou-trei compartimente.
Dac situaia o impune - risc iminent - atunci firma poate ignora recomandarile
pentru a putea s-i impun rapid msurile de securitate.

Analiza riscurilor
162
Analiza de risc presupune un proces de identificare a riscurilor de

securitate, determinarea amplitudinii riscurilor, precum i identificarea
zonelor cu risc mare i care trebuie securizate.
Analiza de risc face parte din ansamblul de msuri care poarta

denumirea de managementul riscului. Evaluarea riscurilor este un
rezultat al unui proces de analiz a riscurilor.

Management riscuri analiza riscuri
163
Managementul riscurilor Analiza riscurilor
Gestioneaz riscul, n sensul Identific i clasific riscurile n

Obiective reducerii acestuia, pn la un cadrul companiei
nivel acceptabil pentru nevoile
companiei.
Proces permanent pe toate Funcioneaz intr-o singur

Tip fazele faz, atunci cand este nevoie
de proces de evaluare a riscului.

De ce se face o analiza a riscurilor?
164
Identificarea bunurilor firmei.

Identificarea msurilor de control pentru securizarea bunurilor
firmei.
Avertizeaz conducerea firmei asupra aspectelor care pot produce
riscuri.
Avertizeaz asupra necesitii de a adopta msuri de control.
Ghideaz conducerea n alocarea de resurse.
Aliniaz programul de control la misiunea firmei.
Ofer criterii pentru proiectarea i evaluarea planurilor de
securitate.
Ofer criterii pentru proiectarea i evaluarea planurilor de
recuperare a pagubelor.

Categorii de risc:
165
Nr. Categorie Exemple/Descriere

1 Boli Afecteaz oamenii, animalele i plantele.
2 Economic Fluctuaii valutare, fluctuaii dobnzi, cote de pia.
3 Mediu Zgomote, poluare, contaminare.
4 Financiar Riscuri contractuale, insuficien fonduri, fraude, amenzi.
5 Uman Revolte, lovituri, sabotaje, erori.
6 Dezastre naturale Condiii climatice, cutremure de pmnt, furtuni, erupii vulcanice etc
7 Msuri de siguran Msuri de siguran inadecvate, management defectuos al siguranei.
8 Productivitate Eroare de design, controale de calitate sub standarde, testare inadecvat.
9 Profesional Instruire defectuoas i insuficient, neglijen, erori de design.
10 Distrugeri de proprietate Incendii, inundaii, cutremure de pmnt, contaminri, erori umane.
11 Publice Relaiile cu publicul.
12 Securitate Atacuri, intruziuni, furturi, vandalizri.
13 Tehnologice Tehnologii noi (netestate), tehnologii invechite, tehologii dependente.

Vulnerabilitati:
166
Vulnerabilitatea poate fi definit ca o slbiciune n ceea ce privete procedurile de

securitate, arhitectura sistemelor de securitate, implementarea acestora, controlul intern,
precum i alte cauze care pot fi exploatate pentru a trece de sistemele de securitate i a
avea acces neautorizat la informaii, bunuri si valori.
Dup factorii care determin Ameninrile la adresa securitii se pot clasifica

vulnerabilitatea: n trei categorii:
fizice; naturale i fizice;
naturale; accidentale;
hardware; intenionate.
software;
Ameninrile intenionate sunt i cele mai frecvente.
medii de stocare;
radiaii;
Aceste ameninri pot fi categorisite n:
comunicaii; interne;
umane externe.

Amenintari:
167
Tip amenintare Exemplu Tip amenintare Exemplu
Catastrofa Incendiu Accident Tensiune nestandard
Inundatie Defect hardware
Cutremur de pamant Deconectari mecanice
Alunecare de teren Defect dispozitive control
Avalansa Accident de constructie
Furtuna/uragan Acte neintentionate Angajat neinformat
Atac terorist Angajat neinstruit
Revolta/rascoala Angajat neglijent

Vulnerabilitatiexemple:
168
Tip vulnerabilitate Vulnerabilitate
Fizica ncperi nencuiate/neasigurate
Ferestre nencuiate/neasigurate
Defecte de proiectare cldiri
Defecte de construcie cldiri
Sisteme antiincendiu insuficiente
Materiale inflamabile depozitate inadecvat

Vulnerabilitatiexemple:
169
Tip vulnerabilitate Vulnerabilitate
Hardware Configurare defectuoasa sau improprie
Subsisteme de securitate neasigurate
Echipamente invechite
Echipamente fara certificate de calitate
Proceduri de lucru neadecvate

Analiza riscurilor modalitati de abordare
170
Analiza cantitativ
Lucreaz cu date statistice n domeniu
Analiza calitativ
Lucreaz cu date mai puin complexe
Analiza vulnerabilitii /analiza pe post
Pune pe prim plan angajatul i condiiile specifice de lucru

Analiza calitativa a riscului de securitate
171
Aceast metod se preteaza la firmele de mrime mic.

Metoda nu folosete date statistice. Se folosete ca dat de intrare potenialul
de pierdere.
Metoda opereaz cu termeni ca:
des/nalt, mediu, rar/redus referitor la probabilitatea de apariie a riscurilor
i impactul acestora.
vital, critic, important, general i informaional referitor la tipul i clasificarea
informaiilor.
numere, 1, 2, 3.
Aceasta are ca efect imediat reducerea volumului de munc i a timpului
consumat.
Metoda are i dezavantaje. Printre acestea:
greu de cuantificat anumii termeni (important este un termen greu de
definit n management).
numerele sunt de aceast dat i mai subiective.

Analiza calitativa
172
Pentru coordonarea unei prioritizri sumare a nivelului de risc se

parcurg urmtorii pai:
1. Determinarea valorii impactului pentru bunuri.

2. Estimarea probabilitii de producere a unui eveniment.
3. Stabilirea unei liste sumare a nivelului de risc prin combinarea
impactului i a probabilitii de producere pentru fiecare bun.

Stabilirea nivelului de pierderi i a
clasei/nivelului de impact
173
Pierderi (Eur)* Punctaj Clasa/nivel de impact Valoarea Clasei/nivelului de

impact (V)
<1.000 1 R
1.001 10.000 2 R
10.001 50.000 3 R
2
50.001 100.000 4 R
100.001 500.000 5 M
500.001 1.000.000 6 M 5
1.000.001 5.000.000 7 M
5.000.001 10.000.000 8 I
10.000.001 50.000.000 9 I 10
>50.000.000 10 I
Clasa de impact: R Redus. M Mediu, I - nalt

Probabilitatea de producere a unui eveniment
174
Probabilitatea de Descriere
producere
(rata de probabilitate)
nalt Sigur. Se produce o dat sau de mai multe ori pe an
Medie Probabil. Eveniment care se poate produce cel putin o dat sau
de dou sau trei ori pe an
Redus Improbabil. Eveniment care nu se poate produce n urmtorii

trei ani
Valoarea pierderilor poate fi diferit n funcie de mrimea firmei.

Un nivel de pierderi mare pentru o firm mic poate fi un nivel mic pentru o firm mare.
Se impune o stabilire a nivelului maxim i minim al pierderilor pentru fiecare tip de firm i apoi
stabilirea scrilor de punctaj aferente.

Pasi in detalierea nivelului de risc:
175
1. Determinarea valorii impactului i a expunerii pentru bunuri.
2. Identificarea controalelor curente.
3. Determinarea probabilitii de impact.
4. Determinarea detaliat a nivelului de risc.

Determinarea valorii impactului i a expunerii
pentru bunuri determinarea expunerii
176
Rata
Consecine Descriere
expunere
1 Insignifiante Pierderi materiale/financiare minore. Nu sunt pagube materiale

sau rnii.
2 Minore Pierderi materiale/financiare medii. Pagube materiale sunt reduse,

se impune primul ajutor acordat personalului.
3 Moderate Pierderi materiale/financiare importante. Se impune tratament

medical aplicat personalului. Activitatea se poate desfura n
continuare.
4 Majore Pierderi materiale/financiare importante. Rniri grave ale
personalului. Avarii importante. Capacitile de producie sunt
diminuate.
5 Catastrofale Pierderi materiale/financiare enorme. Mori. Pierderea total a
capacitilor de producie.

Determinarea valorii impactului i a expunerii
pentru bunuri determinarea impactului
177
Clasa de impact Valoarea clasei de impact Rata de expunere Factorul de expunere

(V) (FE)
Impact (nalt) 10 5 100%

4 80%
Impact M(ediu) 5
3 60%
Impact R(edus) 2
2 40%
1 20%
Determinarea valorii impactului
se face prin nmulirea ntre
valoarea clasei de impact (V) i
factorul de expunere (FE) x
corespunztoare.
Plaja de valori a ratei de Nivel
impact
7- 10 nalt
Rata de impact
4-6 Mediu
Plajele de valori sunt cuprinse ntre 0 i 10
0-3 Redus
Identificarea controalelor curente
178
Inventarierea controalelor curente (fizice).
Stabilire eficienei ecestora.
Identificare controale inactive.

Determinarea probabilitii de impact.
179
Presupune determinarea existenei unei anumite vulnerabiliti i

posibilitatea exploatrii acesteia precum si modalitatea de a fi
diminuata prin utilizarea controalelor.
Atribute de care depinde nivelul de vulnerabilitate:
1. Numrul de atacatori. Vulnerabilitatea va crete dac numrul
persoanelor care produc un atac este n cretere. Vulnerabilitatea va
crete dac nivelul de pregtire al atacatorilor este ridicat.
2. Atac local sau atac la distan. Vulnerabilitatea va crete dac
anumite goluri de securitate pot fi exploatate de la distan.

3. Cunotine. Vulnerabilitatea va crete dac un anume tip de atac
este cunoscut i documentat.
4. Automatizarea. Vulnerabilitatea va crete dac un anume tip de
atac poate fi automatizat n aa fel inct s gseasc singur i s
exploateze golurile de securitate.

180
Nivel Condiii Nota

vulnerabilitat
e
nalt Numr mare de atacatori. 5
Atac de/la distan.
Privilegii de anonymous pentru efectuarea atacului dac cel putin una din
Modaliti de exploatare foarte bine cunoscute si condiii este indeplinit
documentate
Automatizare
Medie Numr mediu de atacatori. 3
Atac local.
Necesit drepturi de acces. dac cel putin una din
Metode de atac nedocumentate. condiii este indeplinit
Neautomatizare.
Redusa Numr redus de atacatori cunotinte arhitectur 1
intern
Atac local dac cel putin una din
Necesit privilegii de Administrator condiii este indeplinit
Metode de atac nedocumentate
Neautomatizare
181
ntrebri Note
0 - Da, 1 - Nu
Sunt definite responsabilitile i sunt efectiv aplicate?
Sunt atenionrile comunicate i urmrite executrile acestora?
Procesele i procedurile sunt bine definite i nvate?
Tehnologia existent sau controalele existente reduc ameninarea?
Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor
sau controlul deficienelor?
Total:

Exemplu:
182
Nivel de vulnerabilitate 5
ntrebri referitoare la eficacitatea controalelor Note

0 - Da, 1 - Nu
Sunt definite responsabilitile i sunt efectiv aplicate? 0
Sunt atenionrile comunicate i urmrite executrile acestora? 0

Procesele i procedurile sunt bine definite i nvate? 0
Tehnologia existent sau controalele existente reduc ameninarea? 1
Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul 1
deficienelor?
Total 2
Rata total de probabilitate pentru LAN i host remote = 7

Probabilitatea de producere a riscurilor
183
Nivel de producere Probabilitate Descriere

producere
A Aproape sigur Se poate produce n orice condiii
B Probabil Se poate produce n anumite condiii
C Moderat Se poate produce n timp
D Improbabil S-ar putea produce n timp
E Rar Se poate produce numai n condiii

excepionale

Consecinte ale producerii riscurilor
184
Nivel Descriere /
Exemple consecine
consecine consecine
1 Insignifiante Pierderi financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau

rnii.
2 Minore Pierderi financiare medii. Pagube materiale reduse, se impune

primul ajutor acordat personalului.
3 Moderate Pierderi financiare importante. Se impune tratament medical

aplicat personalului. Activitatea se poate desfura n
continuare.
4 Majore Pierderi financiare importante. Rniri grave ale personalului.
Avarii importante. Capacitile de producie sunt diminuate.
5 Catastrofale Pierderi financiare enorme. Mori. Pierderea total a

capacitilor de producie.

Matricea analizei calitative a riscurilor
185
Consecine
Probabilitate de Insignifiante Minore Moderate Majore Catastrofale
producere
1 2 3 4 5
A (aproape sigur) I I E E E
B (probabil) M I I E E
C (moderat) R M I E E
D (improbabil) R R M I E
E (rar) R R M I I
E - Risc Extrem. Se impun aciuni imediate pentru minimizarea acestuia. Se impune o detaliere asupra bunurilor i
a planurilor de management pentru minimizarea riscurilor. Trebuie impuse strategii pentru aceasta.
I - Risc nalt. Trebuie luate imediat n calcul de ctre manager. Se vor identifica strategiile de management n acest
caz. Ca i anterior, trebuie minimizate riscurile.
M - Risc moderat. Trebuie luate n calcul de ctre manager.
R - Risc Redus. Aciuni specificate n procedurile de rutin.
Tabelele folosite n analiza calitativ a riscului trebuie particularizate pe activitile i locurile specifice.
Analiza cantitativ a riscului de securitate
186
Pentru analiza calitativ a riscului se parcurg urmtorii 6

pasi:
1. Identificarea i evaluarea activelor (bunurilor firmei).

2. Determinarea vulnerabilitilor.
3. Estimarea probabilitii de producere.
4. Calcularea pierderilor anuale estimate.
5. Analiza msurilor de control.
6. Calcularea Rentabilitii Investiiei (RI).

Identificarea bunurilor.
187
Date Financiare Administrative Documentatii
Logistice/manageriale Software
Planificari Hardware
Statistice Operationale
Operationale Programe
Personal Ghiduri de operare
Fizice Cladiri Proceduri
Birouri Planuri de securitate

Anexe Planuri de avarie
Sisteme electrice Masuri de control
Sisteme de canalizare
Instalatii de gaze
Sisteme de iluminat
Sisteme de aer conditionat
Comunicatii Retele de calculatoare
Proceduri de comunicatii
Sisteme de voce date
Sisteme de securitate
Evaluarea bunurilor.
188
Atunci cnd evalum bunurile este de preferat s se foloseasc o

scal a valorii bunurilor.
Numrul Valoarea n EUR
0 <1
1 110
2 11 100
. .
6 100.001 1.000.000
7 1.000.00110.000.000
8 >10.000.000

Evaluarea bunurilor intrebari:
189
Presupune s se stabileasc costurile de nlocuire pentru cazuri cnd un

anume bun este distrus.
Pentru aceasta trebuie s ne punem ntrebri care s ne ajute s evalum
aceste bunuri.
Referitor la bunurile materiale ar trebui puse urmtoarele ntrebri:

Care este costul de nlocuire a bunului la preurile actuale?
Ct timp dureaz pn se nlocuiete bunul/componenta distrus?
Dac operaia/operaiile pot fi fcute manual, de ci oameni este nevoie?

De ct timp suplimentar este nevoie pentru remediere?
Care sunt pierderile n relaiile cu clienii n condiii de nefuncionalitate?
Referitor la personal:
De ci oameni este nevoie s lucreze pentru recuperarea pagubelor?
Ct cost instruirea unui nou personal?
Care sunt efectele psihologice ale producerii pagubelor/dezastrelor?

Estimarea valorii impactului - exemplu
190
Fiecare bun are, n cazul pierderii acestuia sau al funcionrii defectuoase,

impact asupra a trei elemente necesare n asigurarea securitii, i anume:
1.Secretizare.
2.Integritate.
3.Disponibilitate.
Consideram ca sistemul de admitere acces stocheaza datele a 1000 de angajai ai

firmei. n urma unui eveniment nedorit (intenionat, neintenionat, accident, fenomen
natural), se pierd att datele, ct i structura acestuia. Desi exist copie de siguran
pentru acestea refacerea structurii bazei de date poate fi fcut doar de o alta firma
calificata, lucrnd 48 de ore pentru reconstrucie (n timpul programului). Valoarea
tarifului firmei este de 100 Eur/or. Repunerea datelor si refacerea sistemului, va putea fi
fcut n afara orelor de program de aceeai firma iar aceast operaie dureaz 32 de
ore i este tarifata cu 200 Eur/or (lucrul n afara orelor de program).
Pierderea secretului, netiind natura dezastrului, creeaz pierderi estimate la 30.000
Eur, aceasta fiind zona cu impactul cel mai mare n privina costurilor de refacere.
Disponibilitate: 48 ore x 100 (EU/or) = 4.800 Eur.

Estimarea valorii impactului - exemplu
191
Zona impact Valoare impact (Eur)

Calculul valorii totale pentru fiecare bun
Calculm valoarea total pentru un impact folosind
formula: 30.000
Secret
Integritate -
unde Valoare b = valoarea impactului pentru bunul b;
Impact i = valoarea impactului n zona respectiv pentru bunul b.
Avem trei (i = 3) zone de impact Disponibilitate 4.800
(Secret, Integritate i Disponibilitate).
n acest caz, Valoarea b = 30.000 + 0 + 4.800 = 34.800 Eur

Determinarea vulnerabilitatilor
192
Naturale Cutremure de pmnt Acte intenionate Dezvluiri
Inundaii Sabotaj al angajailor
Uragane Fraudri
Alunecri de teren Furturi
Furtuni de zpad Loviri
Furtuni de nisip Utilizri neautorizate
Tornade Vandalism
Tsunami Intruziuni
Descrcri electrice Atacuri cu bombe
Erupii vulcanice Revolte/rscoale
Accidente Dezvluiri
Perturbri electrice
ntreruperi electrice
Incendii
Scurgeri de lichide
Erori de transmisii-telecomunicaii
Erori ale operatorilor/utilizatorilor
Erori de cadru organizatoric
Erori hardware
Erori software

Estimarea probabilitatii de producere
193
Se stabilete Frecvena Valoarea

probabilitatea de Niciodat 0,0
producere a unui
incident ntr-un interval O dat la 300 ani 1/300 0,00333
de timp.
O dat la 200 ani 1/200 0,005
O dat la 100 ani 1/100 0,01
O dat la 50 ani 1/50 0,02
Frecventa de
producere a O dat la 25 ani 1/25 0,04
incidentelor...
O dat la 5 ani 1/5 0,2
O dat la 2 ani 1/ 2 0,5
O dat pe an 1/1 1,0
De dou ori pe an 2/1 2,0
O dat pe lun 12/1 12,0
O dat pe sptmn 52/1 52
O dat pe zi 365/1 365

Amenintari:
194
AMENINTARI NATURALE RATA DE PRODUCERE

Cutremure de pamant 0,005 0,2
Inundatii 0.01 0,5
Uragane 0,05 0,5
Alunecari de teren 0 0,1
Furtuni de zapada 0,07 - 50
Furtuni de nisip 0,01 0,5
Tornado 0 - 10
Tsunami 0,0001 - 2
Descarcari electrice 0 0,125
Eruptii vulcanive 0 0,01

Amenintari:
195
ACCIDENTE RATA DE PRODUCERE

Dezvaluiri 0,2 - 5
Perturbari electrice 0,1 - 30
Intreruperi electrice 0,1 - 10
Incendii 0,1 - 10
Scurgeri de lichide 0,02 - 3
Erori de transmisii/telecomunicatii 0,5 - 100
Erori ale operatorilor/utilizatorilor 10 - 200
Erori hardware 10 - 200
Erori software 1 - 200

Amenintari:
196
ACTE INTENTIONATE RATA DE PRODUCERE

Dezvaluiri 0,2 - 5
Sabotaj al angajatilor 0,1 - 5
Fraudari 0,09 0,5
Furturi 0,015 - 1
Loviri 0,1 - 5
Utilizari neautorizate 0,009 - 5
Vandalism 0,008 - 1
Intruziuni -?
Atacuri cu bombe 0,01 - 100
Revolte/rascoale 0 0,29

Calcularea pierderilor anuale estimate
197

pe fiecare ameninare.
unde
PAE a = Pierderi Anuale Estimate pentru ameninarea a, Vb = Valoarea bunului b (0 la n bunuri),
Ea = Estimarea numrului de incidente ale ameninrii a (0 la m ameninri).
Bun = Calculator (local) Bun = Imprimant Bun = Centru servere
Ameninare = ocuri de Ameninare = ocuri de tensiune Ameninare = ocuri de tensiune

tensiune
Cost incident = 500 Cost incident = 500 Cost incident = 10.000
Frecvena de producere este Frecvena de producere este de Frecvena de producere este de

de cinci (5) ori pe an. cinci (5) ori pe an. cinci (5) ori pe an.
PAE1, 1 = 500x5 = 2.500 PAE2, 1 = 500x5 = 2.500 PAE3, 1 = 10.000x5 = 50.000
PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1

PAE = 2.500 + 2.500 + 50.000 = 55.000 Eur
198
Calcularea pierderilor anuale
estimate pe fiecare bun
unde
PAE b = Pierderi Anuale Estimate pentru bunul b, V b = Valoarea bunului b (0 la n bunuri), Ea = Estimarea numrului de incidente
ale ameninrii a (0 la m ameninri).
Bun = Centru servere Bun = Centru servere Bun = Centru servere
Ameninare = ocuri de Ameninare = Cutremur de pmnt Ameninare = Inundaie

tensiune
Cost incident = 30.000 Cost incident = 50.000 Cost incident = 10.000
Frecvena de producere este Frecvena de producere este o dat Frecvena de producere este de o
de cinci (5) ori pe an. la 50 de ani. dat la 25 de ani.
PAE1, 1 = 30.000x5 = 150.000 PAE1, 2 = 50.000x0,02 = 10.000 PAE1, 3 = 10.000x0,04 = 4.000
PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1

PAE = 150.500 + 10.000 + 4.000 = 164.000 Eur
Analiza masurilor de control
199
Se va identifica ameninarea care produce cele mai mari valori ale pierderilor anuale
estimate corespunztor acesteia (PAE a).
Se vor identifica msurile care pot duce la reducerea vulnerabilitii.
AMENINTARI NATURALE METODE DE CONTROL

Cutremure de pamant Senzori, amplasament
Inundatii Senzori, amplasament
Uragane Amplasament
Alunecari de teren Amplasament
Furtuni de zapada Amplasament
Furtuni de nisip Amplasament
Tornado Amplasament
Tsunami Amplasament
Descarcari electrice Eclatoare, amplasament
Eruptii vulcanive Amplasament

200
ACCIDENTE METODE DE CONTROL

Dezvaluiri Protectie date
Perturbari electrice Stabilizatoare tensiune
Intreruperi electrice Surse neintreruptibile
Incendii Sisteme avertizare/stingere
Scurgeri de lichide Senzori, carcase protectie
Erori de transmisii/telecomunicatii Linii dedicate de transmisie
Erori ale operatorilor/utilizatorilor Instruire personal
Erori hardware Testare echipament/service
Erori software Testare/service

201
ACTE INTENTIONATE METODE DE CONTROL

Dezvaluiri Protectie date
Sabotaj al angajatilor Protectie date
Fraudari Jurnale de acces
Furturi Jurnale de acces
Loviri Limitare acces fizic
Utilizari neautorizate Parole, criptare date
Vandalism Limitare acces fizic
Intruziuni Limitare acces fizic
Atacuri cu bombe Limitare acces fizic
Revolte/rascoale Control acces/admitere acces

Calcularea rentabilitatii investitiei (RI)
202
Pentru fiecare msur de control aplicat se identifica:

Vulnerabilitile care pot fi reduse prin aplicarea acelor msuri de control.
Atribuirea unei rate/valori optime pentru fiecare pereche eveniment/mod de control.
Estimarea costurilor anuale pentru implementarea msurii de control respectiv.
Calcularea Rentabilitii Investiiei (RI).
Unde:
Cc = Costul anual pentru aplicarea controlului c,
rc = indicele de eficacitate pentru controlul c,
PAEa = Pierderile Anuale Estimate pentru ameninarea a.
La selectarea msurilor suplimentare de control trebuie s se in cont de realizarea urmtoarelor

obiective:
valoare a Rentabilitii Investiiei ct mai mare;
minimizare a PAE (Pierderi Anuale Estimate).
Valoarea lui RI ct mai mare se va putea obine acionnd asupra indicelui de eficacitate rc prin creterea
acestuia pn la valoarea maxim (1), sau asupra costului anual pentru aplicarea controlului Cc prin
micorarea costurilor de implementare a controlului.

Calcularea rentabilitatii investitiei exemplu:
203
PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1

PAE = 2.500 + 2.500 + 150.000 = 155.000 USD
Ameninare = ocuri de tensiune
Control = Stabilizator de tensiune (100 Eur/buc.)
Cc = 22 x 100 = 2.200 (22 buc.)
rc = 0, 7 (se acoper doar 70% din pierderi)

Analiza riscului de securitate
204
Metoda cantitativ de calcul al riscului de securitate este folosit cu precdere

la firmele de mrime medie i/sau mare.
Metoda cantitativ expus are ns anumite neajunsuri:
Dificultatea de a gsi un numr care s cuantifice ct mai exact frecvena de

producere a unui eveniment.
Dificultatea de a cuantifica anumite valori. De exemplu, sunt foarte greu de definit
disponibilitatea unei informaii i calculul pierderilor cnd aceast caracteristic

lipsete.
Metoda nu face distincie ntre ameninrile rare, dar care produc dezastre mari ca
valoare (incendiu, cutremure, tornade etc.), i ameninrile dese care produc dezastre
mici ca valoare (erori de operare), n ambele cazuri efectele financiare fiind
asemntoare.
Alegerea numerelor folosite poate fi considerat subiectiv, munc laborioas care
necesit timp i consum de resurse.

Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa
(Beneficii/avantaje)
205
Metoda calitativa Metoda cantitativa
Permite o mai bun i mai clar ierarhizare Riscurile sunt prioritizate datorit impactului
a valorii riscului. financiar; bunurile sunt prioritizate datorit
valorii financiare a acestora.
Permite, datorit valorilor folosite, Rezultatele ajut la managementul riscului

ajungerea mai rapid la un consens. prin investiiile n securitate.
Nu este necesar cuantificarea frecvenei Valorile rezultatelor capt valori

ameninrilor. tangibile (valori financiare, procente etc).
Nu este necesar determinarea valorii Acurateea tinde s creasc in timp datorit

financiare a bunurilor. faptului ca firma i creaz o baz de date
cu istoricul evenimentelor, in acelai timp
firma ctignd experien.

Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa
(Dezavantaje)
206
Metoda calitativa Metoda cantitativa
Nu face o difereniere suficient ntre riscuri Valoarea impactului pe fiecare risc este bazat pe
importante. prerile subiective ale celor care fac analiza.
Procesele prin care se ajunge la rezultate credibile

sunt mari consumatoare de timp.
Rezultatele sunt subiective. Acestea sunt Calculele sunt foarte complexe i necesit timp
dependente de calitatea i componena echipei de ndelungat.
analiz a riscului.
Rezultatele au valoare monetar i sunt greu de
interpretat de ctre personalul non-tehnic.
Este dificil de justificat o investiie n msuri/ Procesele necesit personal cu experien care nu
controale de securitate atunci cnd nu se bazeaz poate fi pregatit uor.
pe o analiz cost-beneficii.

Ciclul procesului decizional:
207
Evaluarea Coordonarea
procesului
riscurilor decizional
1 2
4 3
Msurarea Implementare
eficacitii
controale
programului

Coordonarea procesului decizional:
208
1. Definirea cerintelor operationale.

2. Identificarea solutiilor de control.
3. Revizuirea solutiilor de control propuse conform cerintelor
functionale.
4. Estimarea gradului de reducere a riscurilor.
5. Estimarea costului pentru fiecare solutie.
6. Selectarea strategiei de prevenire si/sau atenuare a riscurilor.

Coordonarea procesului decizional
(informatii necesare)
209
Informaia ce trebuie culeas Descriere

Decizia asupra modului de La ce nivel s se fac controlul pentru fiecare risc major.
rezolvare a fiecrui risc. Trebuie aceptate toate riscurile majore.
Se pot evita anumite riscuri majore.
Cerine funcionale Declaraii n care s fie descrise elementele necesare atenurii
riscului.
Soluii poteniale de control Liste cu elementele de control posibile, identificate de echipa
de management a securitii riscului, care pot fi eficiente n
atenuarea fiecrui risc.
Gradul de reducere a riscului pentru Evaluarea fiecrei soluii de control propuse pentru a
fiecare soluie de control determina ct de mult reduce nivelul de risc pentru bunuri.
Costul estimal pentru fiecare soluie Totalitatea costurilor asociate cu achiziionarea,
de control implementarea, susinerea i msurarea eficacitii pentru
fiecare control propus.
Lista soluiilor de control ce Alegerea se face pe baza unei analize cost-beneficii.
urmeaz a fi implementate
Definirea cerintelor functionale
210
Definirea unor cerine funcionale necesare asigurrii securitii

reprezint de fapt declaraii/expuneri privind descrierea controalelor
necesare pentru atenuarea riscului.
Cerinele funcionale trebuiesc definite pentru fiecare din riscuri .
Cerinele funcionale definesc CE presupunem c trebuie fcut

pentru identificarea i reducerea riscului dar nu specific i CUM
riscul poate fi atenuat sau s indice controalele specifice.
CUM poate fi atenuat riscul prin identificarea soluiilor de control

revine ca sarcina Grupui de control/atenuare a riscului.
Identificarea solutiilor de control
211
Identificarea msurilor de control presupune ca echipa care are

aceasta sarcin s aib experien n domeniu.
Dac personalul propriu nu este specializat n acest scop atunci se

poate apela la specialiti sau consultani din afara firmei
(externalizare servicii outsourcing). Acetia pot s preia toate
sarcinile sau s asigure asisten n domeniu.
( A se vedea importanta consultantului de securitate )

Clasificare si organizare controale:
212
Metoda clasific posibilele controale n trei categorii: organizaional, operaional i

tehnologic
Fiecare categorie este mprit n trei subcategorii cu urmtoarele roluri: prevenire,
detecie i rspuns (management).
Tip control Descriere Subcategorii
Proceduri i procese care stabilesc Prevenire
modul de aciune al personalului n
Organizaional Detecie
cazul unor evenimente.
Rspuns (management)
Definesc modurile de manevrare a Prevenire

datelor, a componentelor software i
Operaional hardware de ctre personal.
(Procese) Detecie
Se includ i elementele de protecie
generale si specifice.
Se includ elemente de infrastructur, Prevenire
arhitectur, inginerie, hardware,
software i firmware. Detecie
Tehnologic
Include toate componentele tehnologice
Rspuns (management)
folosite pentru construirea unui sistem
de securitate al firmei
Control organizational - prevenire
213
Roluri i responsabiliti clare. Definirea i documentarea clar a acestora vor face ca

managerii i angajaii s neleag responsabilitile pe fiecare post n parte.
Separarea datoriilor i mai puine privilegii. Aceasta va asigura faptul c fiecrui post
de lucru i sunt permise doar operaiile care sa-i asigure desfaurarea doar a sarcinilor
de serviciu.
Planuri i proceduri de securitate bine documentate. Acestea sunt dezvoltate pentru
a explica cum au fost implementate sustemele de control i cum trebuie acestea
meninute.
Instruire i campanii de informare. Instruirea este necesar pentru ca personalul sa
fie la zi cu tehnologia iar campaniile de informare sunt necesare pentru avizarea
personalului asupa schimbarilor care au fost fcute.
Sisteme i procese de activare/dezactivare utilizatori. Acestea sunt necesare ca
atunci cnd un nou personal este angajat acesta s devin ct mai repede productiv, iar
cel care nu mai lucreaz n firm s-i piard imediat drepturile. Aceleai principii
trebuiesc stipulate i la transferurile de personal ntre diferite compartimente. Trebuie
luat n considerare i schimbarea clasificrii pentru un post sau departament.
Stabilirea proceselor pentru acordarea accsului partenerilor de afaceri. Se includ
aici toi partenerii de afaceri: furnizorii, clienii, distribuitorii, subcontractanii etc.
Principiile sunt similare cu cele enumerate anterior.
Control organizational - detectie
214
Programe continue de control a riscului, pentru evaluarea i

controlul riscului n compartimentele cheie ale firmei.
Recenzii recurente ale sistemelor de control pentru a verifica
eficiena lor.
Auditul periodic al sistemelor pentru a ne asigura c sistemele de
control nu au fost compromise sau prost configurate.
Referine i investigarea trecutului candidailor la angajare pe
posturi care necesita acces la nivele ridicate de securitate.
Stabilirea unui sistem de rotaie a muncii. Aceasta va permite
descoperirea unor activiti necinstite n rndul echipelor de
securitate si/sau n rndul angajailor care au acces la date de
securitate.
Control organizational raspuns management
215
Planuri de rspuns la incidente. Aceste planuri vor include msuri

rapide de reacie pentru recuperare n caz de violare a securitii i
minimizarea impactului pentru prevenirea rspndirii la alte sisteme.
Planurile de rspuns la incidente mai trebuie s permit i culegerea
de dovezi care s permit ulterior aducerea n justiie a vinovatului.
Plan de continuare a afacerii. Cuprinde planuri menite s menin

firma n funciune, total sau parial, n cazul unor evenimente
catastrofice care afecteaz marea parte a infrastructurii de securitate.

Control operational - prevenire
216
Protecia obiectivului prin mijloace fizice/electronice. Se includ aici

sisteme de alarma, TVCI, perimetre de protecie, ncperi separatoare,
ncuietori i lacte electronice, control si admitere acces, etc.
Asigurarea energiei electrice n caz de nevoie. Acestea vor asigura

energia electric necesar funcionrii sistemelor/subsistemelor atunci cnd

sursa primar de energie este indisponibil. De asemene, vor asigura c
aplicaiile i sistemele de operare care ruleaz pe sisteme vor fi inchise n
condiii normale evitnd n acest fel pierderea de date.
Sisteme anti-incendiu. Cuprind sistemele de avertizare automat a

incendiilor, a stingerii acestor, etc.

Control operational - detectie
217
Securitate fizic. Sisteme care vor proteja firma de persoane care

vor s ptrund n incinta acesteia. Se includ aici senzori, alarme,
camere de supraveghere, senzori de perimetru i de micare etc.
Securitatea fa de mediu. Sisteme care vor proteja firma de

ameninrile care vin din partea mediului ambiant. Se includ aici
detectoare de fum i de foc, detectoare de inundaii, detectoare de
suprasarcini atmosferice, paratrasnete, eclatoare etc.

Control tehnologic - preventie
218
Autentificare/Identificare. Procesul de validare a elementelor de identificare

ale unei persoane, computer, proces sau dispozitiv. Autentificarea presupune

ca unul din elementele care a solicitat autentificarea s fie cel care pretinde
c este. Formele de autentificare sunt: combinaiile username i parol,
Kerberos, token-uri, biometric, certificate.
Autorizare. Procesul de acordare a accesului la anumite informaii, servicii

sau funcii a unei persoane, computer sau dispozitiv. Dup obinerea

autentificrii se obine autorizarea.
Admitere (Control access). Procesul de limitare a accesului la anumite

locatii/informaii, proces bazat pe identitatea utilizatorului i pe apartenena la
anumite grupuri.
Protejarea comunicaiilor. Pentru protejarea comunicaiilor la nivel de reele

se folosete criptarea pentru a se asigura integritatea i confidenialitatea
datelor transmise.

Control tehnologic - detectie
219
Sisteme de audit. Aceste sisteme fac posibil monitorizarea i urmrirea

evoluiei unui sistem pentru a se vedea dac funcioneaz n parametri

configurai. Sistemele de audit reprezint un instrument de de baz pentru
detectarea, nelegerea i recuperarea n caz de evenimente.
Sisteme de alarmare efractie/detectie incendiu. Sistemele sunt construite

s detecteze i s alarmeze la orice tentativa de patrundere in obiectiv.

Rspunsul const n alarmarea echipelor de interventie si/sau blocarea
cailor de acces, actionarea instalatiilor de stingere, precum i informarea
utilizatorului despre zonele direct afectate..
Instrumente de meninere a integritii sistemului de securitate. Aceste

instrumente fac ca personalul responsabil cu securitatea s determine unde
s-a fcut o modificare neautorizat n sistem.

Control tehnologic raspuns management
220
Unelete de administrare a securitii. Aceste instrumente sunt

incluse n sistemele de securitate, programe i dispozitive menite
s asigure securitatea pe un anume segment.
Identificarea. Permite facilitatea de a identifica in mod unic o

anumita entitate. Cu ajutorul acestei faciliti se pot crea altele
suplimentare cum ar fi: contabilizarea, discretionary access control,
role-based access control etc.
Protecii inerente n sistem. Acestea sunt faciliti implementate

n sistemele de securitate i care asigur protecia acestora si a
informaiei supuse procesrii sau care este stocat n acel sistem.
Revizuirea soluiilor propuse n conformitate cu cerinele
221
Echipa de Management al riscului de securitate trebuie s aprobe soluiile de

control propuse innd cont de definirea cerinelor funcionale .
Estimarea gradului de reducere a riscului

Controlul propus previne un atac specific sau previne o categorie specifc de
atacuri?
Controlul propus reduce i/sau minimizeaz riscul pentru o clas de atacuri?
Controlul propus este capabil s recunoasc un atac atunci cnd acesta este
n curs de desfurare?
Daca controlul propus recunoate un atac n curs de desfurare, este el
capabil s reziste i s urmreasc atacul ?

Controlul propus poate ajuta la recuperarea bunurilor (datelor) dup
ncetarea unui atac ?
Controlul propus mai ofer i alte beneficii?
Care este valoarea controlului propus relativ la valoarea bunului?

Masurarea eficacitatii programului
222
1. Dezvoltarea diagramei de evoluie riscului de securitate.
2. Msurarea eficacitii controalelor.
3. Evaluarea continu) a msurilor de control, a schimbrilor

survenite asupra bunurilor i asupra riscurilor.

Modalitatea de raspuns la incidente
223
Protejarea vietilor Aceasta trebuie s reprezinte prima prioritate. Sistemele de csecuritatel, au un rol
important n protejarea vieii oamenilor. Funcionarea lor defectuoasa, sau nefuncionarea,
pot s duc la pierderi de viei omeneti.
Limitarea pagubelor Presupune luarea de msuri n vederea limitrii urmrilor unui atac sau eveniment. n cazul
unui atac trebuie monitorizate aciunile atacatorului i limitarea daunelor provocate de
acesta. Pastrarea evidenelor n vederea unei aciuni ulterioare de tragere la raspundere a
vinovatului. Limitarea daunelor provocate de evenimente fizice.
Evaluarea pagubelor Dup ce limitarea daunelor a fost realizat se impune o evaluare a pagubelor.
Evaluarea pagubelor va oferi o msur a succesului atacului, precum i a virulenei
acestuia. n cazul dezastrelor naturale se va oferi o msur a intensitii acestora prin
prisma valorii pagubelor create.
Determinarea cauzelor Determinarea cauzelor vizeaz cu precdere stabilirea sursei dezastrelor. Un dezastru
poate fi provocat de un accident sau poate fi un act voit. Tratarea se face diferit.
Dezastrele provocate de fenomene naturale sau accidente sunt uor de determinat.
Dificulti apar la determinarea cauzelor atunci cnd acestea sunt provocate de un atac al
unei persoane ruvoitoare. Revizuirea tuturor configuraiilor este absolut necesar.
Repararea stricaciunilor Este imperios necesar ca repararea stricciunilor s fie fcut ct mai rapid pentru ca firma
s-i reia activitatea i s fie prezent pe pia. Planurile i procedurile la nivel de firm
trebuie s cuprind i strategii de restaurare.
Verificare/revizuire Se stabilete ce etape i aciuni au avut succes i care nu au avut succes din etapele
contramsuri, anterioare. Se stabilesc greselile de abordare i de aciune. Se vor modifica procesele,
acolo unde este cazul, pentru ca pe viitor acestea sa confere o eficien sporit.
revizuire politici i Se fac imbuntiri i aduceri la zi (actualizri).
actualizare
Cat investim in securitate?
224
Costuri (%)
100
O securitate maxim poate fi asigurat cu
costuri foarte mari.
90
80
70
60
n majoritatea cazurilor 20% din costuri se
50 reflect n 80% beneficii n ceea ce privete
minimizarea riscurilor i asigurarea securitii.
40
30
20
10
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Beneficii (atenuarea riscului) %

Reducerea riscurilor
225
Pentru a putea s reducem sau s eliminam riscurile trebuie ca firma

s fie capabil de urmtoarele operaii:
Prevenirea - selectarea corect a sistemelor/subsistemelor de

securitate, actualizarea componentelor acestora i adaptarea
acestora la schimbrile care se impun.
Detecia - filtrarea i analiza informaiei, analizarea alertelor,
corelarea cu nevoile firmei.
Rspunsul - luarea msurilor care se impun, comunicarea,
pregtirea constant.

Strategii pentru reducerea riscurilor
226
1. Prevenirea - Prevenirea unor evenimente care pot afecta

securitatea firmei.
2. Reducerea - Reducerea probabilitii de producere i a impactului.
3. Evitarea - Evitarea unui risc printr-o planificare eficient.
4. Transferul - Eliminarea riscului prin crearea unei asigurri pe acel
risc.
5. Planificarea alternativ - n cazul unor riscuri care nu pot fi
prevzute este nevoie de realizarea unor planuri alternative pentru
reducerea impactului.

Metode utilizate in analiza riscurilor de
securitate
227
Literatura de specialitate mentioneaza cteva metode

consacrate dar specialistii sunt liberi s-o aleaga pe cea care
corespunde cel mai bine situatiei pe care o are de evaluat.
Metoda interdependenteelor functionale;

Metoda matricilor de risc
Metoda arborilor de defectari.
Metoda OCTAVE (Operationally Critical Threat, Asset and Vulnerability EvaluationSM )
Metoda MEHARI

Metoda matricilor de risc
228
Metoda contine patru componente de baz :

1. componenta fizic;
2. componenta funcional (procesual);
3. componenta informaional;
4. componenta de personal.
Plecand de la modelul relaionalitii dintre ameninri i vulnerabiliti,
se face evaluarea riscului global prin aplicarea relaiilor de calcul
specifice, la determinarea riscurilor pentru fiecare component i
nsumarea ponderat a rezultatelor pariale.

METODA MEHARI
229
Metoda utilizata pe plan european este elaborat de o

echip de specialiti francezi, care abordeaz att analiza,
ct i managementul riscului, evalund, cantitativ i
calitativ, factorii de risc.
Metoda utilizeaza o serie de instrumente specifice
existand, in cadrul sau, o baz de cunotine referitoare la
situaiile de risc, susinut de o aplicaie software, ce
permite calcule, simulri i optimizri.
Club de la Scurit de l'Information Franais (CLUSIF)
Materialul prezentat in aceasta expunere se bazeaza pe materialele publice aflate pe site-ul CLUSIF si respecta intocmai punctul de vedere asupra metodologiei Mehari.

MEHARI
Actiuni manageriale
230
Metoda ofera un set de unelte specifice

managementului securitatii cu un set de actiuni
manageriale, fiecare cu un scop specific:
Exemple:
Dezvoltarea planurilor de securitate.
Implementarea politicilor de securitate.

Efectuarea evaluarilor starii securitatii.
Evaluarea si managementul riscului.
Includerea securitatii in procesul de management al proiectelor.
Constientizarea importantei securitatii.
Managementul operational al securitatii si controlul si monitorizarea
actiunilor programate.

Utilizari ale MEHARI
231
MEHARI este, in primul rand, o metoda pentru analiza riscului si

pentru managementul riscului ceea ce inseamna ca, in practica,
metoda si bazele sale de cunostiinte asociate, au fost menite pentru
analiza exacta a riscului, atunci cand este necesar.
ATENTIE! la primii pasi in securitate este de recomandat sa evaluati
starea masurilor si politicilor de securitate existente ale organizatiei
si sa le comparati cu cele mai bune practici pentru a putea clarifica
golul care trebuie umplut.
Dupa aceasta evaluare se vor decide actiunile concrete, grupate,
de regula in planuri, reguli ale organizatiei, politici si/sau un cadru
de referinta al securitatii.
Aceasta abordare se poate baza pe analiza riscului, sau poate
include conceptul de risc.

MEHARI
Argumente pentru necesitatea unei metodologii
232
Este acest lucru cu adevarat necesar?
Aceasta intrebare o va pune, INTOTDEAUNA, persoana careia ii

apartine decizia finala pentru alocarea bugetului corespunzator.
Datorita lipsei unei evaluari preliminare si a unui consimtamant
general asupra mizelor implicate, multe proeicte de securitate sunt
amanate sau chiar abandonate.
Deseori, mai tarziu, sau chiar de la inceputul unei abordari de
securitate, riscul real pe care organizatia si-l asuma este pus sub
semnul indoielii Au fost identificate, chiar, toate riscurile la care organizatia ar
putea fi expusa? Sunt nivelurile acestora acceptabile?
ACESTEA sunt argumente pentru necesitatea unei metodologii care
include analiza riscului.

MEHARI
Evaluari de securitate
233
In setul Mehari exista doua module de evaluare:

1. Un modul de evaluare rapida.
2. Un modul de evaluare mai detaliata.
In ambele cazuri, scopul este evaluarea riscului securitatii. In
practica, evaluarea analizeaza serviciile de securitate si in mod cert,
rezultatele vor depinde de profunzimea evaluarii, fiind evident ca o
analiza rapida este mai putin precisa.
Modul rapid se utilizeaza pentru o asa numita recenzie a
vulnerabilitatilor un element al analizei riscului.
Modul detaliat, cauta, in detaliu, posibilele slabiciuni ale fiecarui
serviciu de securitate constituind o baza de expertiza, utilizabila
pentru analiza riscului.

MEHARI
Planuri de securitate
234
Este ceva obisnuit sa se construiasca planuri de actiune

directa ca rezultat al evaluarii starii serviciilor de
securitate.
Procesul de management al securitatii care utilizeaza
aceasta abordare este foarte simplu: efectueaza o
evaluare si decide sa imbunatateasca toate acele
servicii care nu au un nivel al calitatii suficient de bun.
A se vedea: Ghidul de evaluare pentru serviciile de securitate

MEHARI
Bazele de cunostinte
235
Modul de evaluare detaliata utilizeaza baza de cunostinte a

serviciilor de securitate (documentata in MEHARI Manualul de referinte
pentru servicii de securitate) aceasta descriind, pentru fiecare serviciu, la
ce foloseste, impotriva a ce este folosit, mecanismele si solutiile
care spijina serviciul si elementele care ar trebui luate in
considerare atunci cand se evalueaza calitatea serviciului.
Aceasta baza de cunostinte unica, va putea fi utilizata direct pentru
a crea un cadru de referinta pentru securitate (politi de securitate)
care va contine si va descrie, setul de reguli si instructiuni de
securitate pe care le va urma organizatia.
Manualul de referinte pentru servicii de securitate dar si
chestionarele de evaluare ofera o bun baza de lucru pentru
consultantii si managerii de securitate pentru a decide ce anume ar
trebui aplicat

MEHARI
Concluzii la modulele de evaluare
236
Modulele de evaluare ofera o privire larga si

consecventa asupra securitatii.
Aceasta poate fi utilizata in toate stadiile de maturitate

ale constientizarii securitatii organizatiei.

MEHARI
Analiza mizelor de securitate
237
Indiferent care ar fi orientarile politicii de securitate, exista un principiu

asupra caruia toti managerii sunt de acord: trebuie sa existe un
echilibru just intre investitiile in securitate si importanta mizelor de
securitate.
Intelegerea corespunzatoare a mizelor de securitate este fundamentala
iar analiza acestora merita un nivel ridicat al prioritatii si o metoda de
evaluare stricta si structurata.
Scopul acestei analize este de a raspunde la dubla intrebare:
Ce s-ar putea intampla, si daca s-ar intampla, ar fi grav?

Acest lucru ne arata ca, in domeniul securitatii, mizele sunt considerate

ca fiind consecintele evenimentelor care deranjeaza operatiunile
planificate ale unei organizatii.
Modul de analiza Mehari: Analiza mizelor si clasificare.

MEHARI
Analizarea mizelor de securitate
238
Baza pentru o analiza a riscului. (Daca nu exista un acord asupra

potentialului riscurilor, este posibil sa nu fie alocat un buget ).
Baza pentru orice planificare de actiune strategica. (Bunurile si fondurile

alocate pentru securitate, ca si politele de asigurare sunt in proportie directa cu
riscul).
Baza planificarii securitatii. (Uneori, planurile de actiune pot fi create direct

folosind o abordare directa bazata pe combinarea a doua seturi de expertiza:
profesia insesi, oferita de managementul operational si solutiile de securitate oferite
de consultantii de securitate).
Clasificarea: un element esential pentru politica de securitate. (in

practica, o companie care administreaza securitatea printr-o politica si un set de
reguli specifice, va diferentia bunurile, valorile si informatiile care trebuiesc protejate).

MEHARI
Analiza riscului
239
In toate publicatiile care privesc securitatea, analiza riscului, este considerat

motorul propulsor in securitate desi, majoritatea acestora, nu prezinta si

metodele care trebuiesc folosite..
MEHARI ofera o abordare structurata pentru evaluarea riscului, pe baza

catorva principii destul de simple tinand cont ca o situatie de risc poate fi
caracterizata de mai multi factori:
Factori structurali (organizationali) care nu depind de masuri de securitate, ci

de activitatea de baza a organizatiei, de mediul sau si de contextul acesteia.
Factori de reducere a riscului care sunt o functie directa a masurilor de

securitate implementate.
MHARI permite evaluarea calitativa si cantitativa a acestor factori si ajuta la

evaluarea nivelurilor de risc ca rezultat.

De fapt, analiza mizelor de securitate este utilizata pentru a determina un

nivel de gravitate maxim al consecintelor unei situatii de risc.

MEHARI
Analiza riscului: un ajutor in planificarea strategica
240
Identificarea factorilor de reducere a riscului (functie a masurilor de

securitate) ofera o baza metodologica pentru construirea unui plan
de securitate sau a unui plan strategic general. Pentru acest lucru
MEHARI ofera o abordare structurata si organizata pentru
planificarea securitatii.
Aceasta abordare este bazata pe o baza de cunostiinte a situatiilor

de risc si proceduri automate pentru evaluarea factorilor de
reducere a riscului.
In sprijinul acesteia exista RISICARE un software produs de

compania franceza BUC SA si distribuit in Romania de catre
Paideia Consulting SRL (http://www.paideiaconsulting.ro).

MEHARI
Analize de risc
241
Analiza sistematica a situatiilor de risc se identifica toate,

potentialele, situatii de risc, se analizeaza cele mai critice dintre
acestea si se identifica actiuni pentru a reduce riscul la un nivel
acceptabil. Aceasta utilizare a MEHARI se concentreaza pe a se
asigura ca fiecare situatie critica de risc a fost identificata si este
acoperita de un plan de actiune.
Analiza spontana a situatiilor de risc acelasi set de unelte poate fi
utilizat si in alte abordari de management al securitatii. In cazurile unde
securitatea este administrata prin politici si proceduri specifice vor
exista, intotdeauna, situatii cand unele reguli nu pot fi aplicate. Analiza
spontana a riscului este utilizata pentru a decide cum este mai bine sa
se mearga mai departe.
Analiza riscului in proiecte noi modelul si mecanismele de analiza a
riscului pot fi utilizate, cu succes, in managementul proiectelor pentru a
planifica masurile impotriva riscurilor si a decide ce masuri trebuie
folosite ca rezultat.

MEHARI
Ghid de analiza a riscului
242

Dezbatere
243

Pasul 12
244
Structura unui mecanism de securitate

Mecanismul de securitate
245
Mecanismul de securitate reprezint elementul pragmatic

al strategiei de securitate si care, n functie de
complexitatea si ierarhizarea sa, se manifest sub una din
urmtoarele forme:
pachet de masuri, cu solutii tehnice si organizatorice
partiale, de domeniul anilor 70;

mecanism integrat de securitate, reunind msuri,
echipamente si forte umane organizate profesional;
sistem de securitate, cu caracteristici specifice teoriei
sistemelor si functii de previziune si adaptabilitate.

Structura ierarhica a unui sistem de securitate:
246
DISPECERAT
(Sistem de management al securitatii)
Panou de comanda
Interfata comunicatii
Antiefractie Control acces TVCI Incendii
Automatizari Alte echipamente Control lifturi

Organizarea unui sistem de securitate
247
Mediul de securitate
248
Spatiul multidimensional n care institutia si poate

exercita functiunile fr influente destabilizatoare din
partea conditiilor externe si n sigurant far de atacurile si
amenintrile posibile reprezint me-diul de securitate.
Evident, dimensiunile mediului sunt date de relatia dintre

acesta si riscul asumat precum si de costurile posibil a fi
suportate de catre beneficiar.

Structura unui mecanism de securitate
249

Mecanismul de securitate fizica
250
Mecanismul de securitate fizic, ca parte componenta a

mecanismului de securitate a unei institutii are ca scop principal
detectia, ntrzierea si stoparea (anihilarea) unei actiuni ostile sau a
unei situatii periculoase.
El reuneste atat mecanisme cu rol de barier fizic, detectie la
efractie si incendiu, de control acces, de supraveghere cu camere
TV, precum si mecanisme de alarmare, interventie si stingere a
incendiilor.
Constructiv, barierele fizice trebuie s aib o dispunere circular-
concentric, pentru a asigura o separatie eficient a zonelor vitale
situate la interior fat de mediul extern. Numrul de inele-bariere de
protectie necesare se proiecteaz pentru a obtine ntrzierea
calculat.

Structura mecanismului de securitate fizica
251

Costuri
252
Un sistem de securitate optim, aduce beneficii economice

importante, atat din punct de vedere al cresterii sigurantei
persoanelor si bunurilor cat si datorita reducerii de personal din
activitatea de paza.
Putem subestima foarte usor, costurile sistemelor de management

al securitatii.
Producatorii si/sau importatorii ofera echipamente in functie de

suprafata, lungimea si volumul incaperilor asigurate fara sa includa
prea multe referiri la costurile de instalare si punere in functiune.

Formula costuri cu securitatea:
253
CHDW = dispozitivele propriu-zise, instalare, punere in functiune si

mentenanta dar si cheltuielile de personal
CP = cheltuielile cu personalul (recrutare, pregatire, antrenare,
salarizare),
CI = cheltuieli de infrastructura, etc.
In concluzie, costurile estimate sunt:
Cs=CHDW+CP+CI

Costurile insecuritatii
254
Cn=Cp+Ca
Unde:
Cp = costurile primare (bunuri distruse ca urmare a evenimentului
produs).
Ca = reprezinta costurile adiacente (reparatii sau ilnlocuiri de bunuri
distruse, cheltuieli cu restabilirea imaginii institutiei pe piata, etc).
In majoritatea cazurilor, costurile adiacente sunt cu cateva ordine de

marime mai mari decat costurile primare si cu implicatii nepatrimoniale
deosebit de grave.
Concluzia care se impune este o actiune concertata pentru reducerea
riscurilor si minimizarea efectelor evenimentelor nedorite.

Dezbatere
255

Pasul 13
256
Organizarea activitatii de instalare a sistemelor tehnice de

detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice
de televiziune cu circuit inchis si a sistemelor tehnice de
monitorizare a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare
si alertare in caz de incendiu.

Elaborarea graficului de lucrari
257
1. Graficul de lucrari este elaborat in conformitate cu

prevederile contractuale.
2. Graficul de lucrari este elaborat in conformitate cu

prevederile regulamentelor interne.
3. Graficul de lucrari este elaborat pe baza proiectului

aprobat.
Trebuie sa cunoastem prevederile contractuale referitoare la: durata lucrarilor, termenele de

predare etc.
Reglementarile interne referitoare la: proceduri generale, proceduri de lucru, norme, etc.
ATENTIE RESPONSABILITATE CONSTICIOZITATE - METICULOZITATE

Stabilirea resurselor necesare realizarii
proiectului
258
1. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite in

conformitate cu prevederile reglementarilor interne.
2. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite pe baza
proiectului aprobat, in corelatie cu particularitatile sistemului
sau instalatiei de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu.
3. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite in timp
util pentru respectarea termenelor contractelor incheiate.
4. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite avand in
vedere prioritatile discutate cu persoanele implicate in
proiect.
Tipuri de resurse: umane, materiale, financiare etc.
ATENTIE RESPONSABILITATE PROFESIONALISM - METICULOZITATE
Instruirea personalului
259
1. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit in

2. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit avand
in vedere particularitatile proiectului aprobat.
3. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit in
corelatie cu pregatirea si experienta acestuia.
4. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit pe
baza prevederilor standardelor si specificatiilor tehnice
specifice.
Personal implicat: tehnicieni, manipulanti, electricieni, personal necalificat etc.

Dezbatere
260

Pasul 14
261
Arderea. Substante combustibile. Surse potentiale de

incendiu. Fazele declansarii unui incendiu

Definitia incendiului
262
Pentru a defini incendiul sunt necesare trei elemente:

existena unei arderi scpate de sub control;
producerea de pagube materiale n urma arderii;
necesitatea interveniei printr-o aciune de stingere pentru ntreruperea i
lichidarea arderii.
Lipsind unul dintre aceste elemente arderea respectiv nu poate fi
considerat un incendiu.
Incendiul este deci o ardere declanat cu sau fr voia omului, scpat
de sub control, n urma creia se produc pagube materiale i pentru a
crei ntrerupere i lichidare este necesar intervenia printr-o aciune de
stingere.

Arderea
263
Arderea este o reactie chimica, nsotita de degajare de

gaze, caldura si, cteodata, lumina, n care un material,
denumit carburant, reactioneaza cu oxigenul din
atmosfera, denumit comburant, ntr-un proces de
combustie.

Combustibilii
264
Prin combustibil se intelege orice substanta, sau amestec de substante, care

in urma unei reactii chimice de ardere, produce o mare cantitate de caldura.
Arderea combustibililor
In vederea arderii unui combustibil, trebuie sa se asigure mai intai, prezenta
simultana si a oxigenului si apoi sa se produca aprinderea.
Arderea oricarui combustibil este precedata de aprindere. Pentru aprinderea
unui combustibil trebuie se existe o anumita proportie locala intre combustibil

si oxigen si sa existe o sursa de energie pentru incalzirea combustibilului
pana la temperatura de aprindere. Temperatura de aprindere depinde de
natura combustibilului si reprezinta cea mai joasa temperatura la care incepe
arderea interna. Aprinderea combustibilului este precedata intotdeauna de o
perioada de timp, numita perioada de inductie, pe durata careia, sub
influenta temperaturii inalte si a altor factori, combustibilul sufera procese de
descompunere si oxidare, cu formare de combinatii mai simple, produse
intermediare active ca radicali, atomi sau molecule semi-stabile, cu o energie
de activare mica, care participa la propagarea reactiilor de ardere.

Combustibilii
265
Aprinderea si arderea combustibililor gazosi: are loc prin reactii

inlantuite, initiate termic.
Combustibilii gazosi: oferind cea mai mare suprafata de contact intre

ei si oxigen, se aprind foarte usor; arderea are loc in intreg volumul
amestecului de combustibil aer.
Arderea combustibililor lichizi: se realizeaza marindu-se suprafata

de contact cu oxigenul sau aerul, in care acestia se pulverizeaza.
Arderea combustibililor solizi: este un proces eterogen si se

compune din urmatoarele etape: incalzirea si uscarea combustibililor;
descompunerea pirogenica a combustibilului cu formare de materii
volatile si a cocsului; arderea materiilor volatile; arderea cocsului

Principalele substane periculoase: inflamabile,
explozive i toxice
266

Clasificarea incendiilor
267
Incendii provocate de cauze naturale

Incendii determinate de descrcrile electricitii atmosferice (trznetul)

Incendii determinate de razele solare

Electricitatea static

Autoaprinderile

Incendii accidentale

Incendii determinate de scurtcircuite electrice

Incendii premeditate


Triunghiul focului
268
TRIUNGHIUL FOCULUI contine 3 elemente, care reactionand intre ele duc la aparitia
focului. OXIGENUL este cel care sustine reactia, CALDURA este cea care aduce materialul la
temperatura de aprindere, iar COMBUSTIBILUL este cel care alimenteaza si intretine arderea.
CONCEPTUL DE PREVENIRE A INCENDIILOR SE BAZEAZA PE SEPARAREA ACESTOR 3
ELEMENTE!

Clasele de incendii
269
Nu toate incendiile sunt la fel. Diferite materiale produc incendii diferite care necesita
diferiti agenti de stingere. In functie de natura materialului, incendiul se incadreaza intr-o
clasa anume, fiecare clasa necesitand agenti de stingere diferiti. Necesitatea cunoasterii
claselor de incendiu si a agentilor de stingere recomandati, este foarte importanta,
deoarece o alegere gresita, poate complica si mai mult situatia.
Clasa A - sunt incluse incendiile care au la baza materiale solide obisnuite

(lemnul, hartia, hainele, gunoiul si plasticul).
Clasa B - sunt incluse incendiile care au la baza lichidele inflamabile
(gazolina, petrolul, grasimile si vopseaua).
Clasa C - sunt incluse incendiile care au la baza gazele inflamabile (gazul
metan, propan, hidrogen, acetalina si gazele naturale).
C l a s a D - s u n t i n c l u s e i n c e n d i i l e c a r e a u l a b a z a m e t a l e l e
(aluminiul, magneziu, litiu, sodiu, potasiu si aliaje ale acestora).

Clasa E - sunt incluse incendiile care au la baza echipamente electrice aflate sub
presiune (motoare, transformatoare, intrerupatoare).
(ATENTIE! - daca se va intrerupe sursa electrica care alimenteaza aceste
echipamente, clasa E va deveni una dintre celelalte clase de incendiu).

Agenti de stingere recomandati
270

Dezbatere
271

Pasul 15
272
Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere

video, control/admitere acces, paza perimetrala
solutii tehnologice.

Sisteme antiefractie
273

Sisteme antiefractie
274
Rolul principal al unui sistem de supraveghere are ca scop patru componente:

a descuraja;
a detecta;
a documenta;
a mpiedica sau ntrzia orice ncercare de patrundere n obiectiv sau zona protejata.
Aplicarea masurilor de securitate trebuie planificata in functie de necesitatile si nevoile
obiectivului protejat.
SOLUTII TEHNOLOGICE
Elemente principale ale unui sistem de supraveghere:
centrale de alarmare;
senzori;
dispecerat de monitorizare;
infrastructura de comunicaii.
Pe langa aceste elemente fizice nu trebuie sa uitam sa ne referim atat la personalul de
deservire cat si la procedurile de actiune in diferite situatii.
In prima parte a acestei expuneri e vom referi la senzori care po fi clasificati foarte
simplu in senzori de interior si senzori de exterior.

Cerinte operationale
275
Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de obiectivul

protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc protejate) mediul

inconjurator, amenintarile posibile dar si de experienta acumulata in paza si
protectia obiectivului respectiv.
Toate aceste idei furnizeaza baza pentru o analiza initiala daar nu sunt

suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de securitate.\
Natura si ritmul activitatilor in zona obiectivului de supravegheat, sau langa

acesta, configuratia fizica a ariei controlate, comportamentul oamenilor si al
mediului inconjurator sunt factori care trebuie luati in calcul atunci cand se
realizeaza un sistem de securitate.
Multe obiective, datorita caracteristicilor in continua schimbare, necesita o

abordare dinamica si pragmatica a supravegherii interioare si exterioare.

1870
276

Senzori de exterior
277

Senzori pentru interior
278

Comutatoare mecanice
279
Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii) unei

usi sau ferestre protejate. Acest senzor consta ntr-un contact electric care are o stare
functie de actiunea fizica directa asupra sa, modificarea starii normale genernd astfel
o alarma.
Comutatoarele mecanice se pot monta la usi, ferestre, sertare, panouri de acces etc.

Este recomandabila utilizarea lor n conjunctie cu un detector de miscare instalat n
zona protejata, n caz ca intruziunea este realizata prin derutarea sistemului de
supraveghere.
Pentru o functionare corespunzatoare a senzorului, usile si ferestrele protejate trebuie

instalate adecvat n tocul usii (rama ferestrei) pentru a prentmpina alarmele false
declansate de deschiderea ntmplatoare a acestora. De asemenea, o montare
defectuoasa a senzorului se poate solda si prin patrunderi nedetectate.
Comutatorul trebuie sa fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului demontarea si

dezafectarea acestuia. Firele de legatur ntre comutator si centrala de alarmare trebuie

sa fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de alarmare trebuie
sa fie setata astfel nct sa declanseze o alarma n momentul ntreruperii acestora.

Comutatoare mecanice
280
Neutralizare: blocarea comutatorului n pozitia usa/fereastra

nchisa este modalitatea cea mai simpla de contracarare a
senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamela metalica, fie
prin alta modalitate, care presupune existenta unor complici n
interiorul obiectivului, care consta n lipirea cu banda adeziva a
prghiei de actionare al comutatorului, n perioada n care alarma
este deconectata.

Comutatoare magnetice
281
Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detectarea deschiderii

(nchiderii) unei usi sau ferestre protejate.
Acest dispozitiv este format din doua componente:
un comutator magnetic (senzor Hall sau releu reed) montate n tocul usii sau ferestrei;
un magnet permanent dispus pe partea mobila a usii/ferestrei.
Declansarea alarmei este facuta de apropierea/departarea celor doua

componente ale dispozitivului. Trebuie mentionat ca, spre deosebire
de contactul mecanic, partea mobila poate fi la o oarecare distanta de
partea fixa. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt
identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic.
Blocarea functionarii comutatorului magnetic poate fi facuta cu ajutorul
unui magnet puternic care, dispus n exteriorul usii sau ferestrei,
nlocuieste magnetul mobil al dispozitivului si permite intrarea fara
declansarea alarmei.

Comutatoare magnetice
282

Comutatoare balansate
283
Comutatoarele balansate sunt formate din doua comutatoare mecanice sau

magnetice, unul pe pozitie normal nchis, celalalt pe pozitia normal
deschis.
Functionarea normala a dispozitivului presupune balansarea celor doua
comutatoare, la deschiderea usii fiecare comutator schimbndu-si starea. n
situatia n care cele doua comutatoare nu si schimba starea, este detectata
o ncercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere
declanseaza o alarma.
Acest montaj, cu doua comutatoare, este mult mai sigur n functionare,
eliminnd posibilitatea blocarii simultane a comutatoarelor prin utilizarea unui
mecanism de contracarare.
Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele
prezentate la senzorul cu comutator mecanic.
O conditie generala pentru acesti senzori este obligativitatea instalarii, n
paralel, a altor dispozitive de supraveghere bazate pe alte principii
functionale.

Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei
284
Aceste dispozitive se instaleaz pentru controlul ferestrelor care sunt susceptibile a fi

sparte n cazul unei intruziuni. Senzorii sunt montati n interior, pe un perete sau tavan,
n fata ferestrei monitorizate.
Exist trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea socurilor si
combinati.
Toate dispozitivele au n compunere un microfon care este sensibil la o band de
frecvente asociat cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este prelucrat
ntr-un procesor care elimin componentele spectrale neasociate fenomenului fizic. Tot
procesorul de semnal compar semnalul filtrat cu cel nregistrat anterior, asociat cu
spargerea geamului. n situatia unei asemnri a caracteristicilor de frecvent, este
declansat alarma.
Senzorii pentru detectarea socurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecventa de 5
KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea microfoanelor
cu cristal este mai eficace ntruct acestea sunt sensibile la o banda foarte ngusta de
frecventa, simplificnd sarcinile procesorului de semnal si, implicit, reducnd rata
alarmelor false.

285
Senzorii combinati, acustic+soc, combina avantajele celor doua principii diferite de

detectie, asigurnd mbunatatirea probabilitatii de descoperire, a ratei alarmelor false,
totodata reducnd si posibilitaatile de neutralizare ale detectorului.
Functie de specificatiile producatorului, senzorii se pot monta direct pe fereastra la

ctiva centimetri de margine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la
mica distanta de fereastra.
Montarea pe fereastra este cea mai problematica deoarece adezivul trebuie sa fie de

foarte buna calitate, capabil sa reziste la radiatiile solare si la extremele de
temperatura produse iarna sau vara (-20C80C).
Functionarea nesigura a dispozitivului poate fi consecinta unei montari

necorespunzatoare a senzorului, nerespectarii specificatiilor tehnice referitoare la tipul
de fereastra pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea
problemelor sunt date de caracteristicile acustice ale ncaperii. Astfel, acoperirea
ferestrei cu o draperie groasa absoarbe vibratiile acustice si la microfonul senzorului
montat pe perete sau n tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declansarea
alarmei.

286
Senzorul mai poate functiona necorespunzator si daca procesorul

de semnal nu a fost calibrat corespunzator. Suplimentar, mai pot
cauza probleme si interferentele radio sau zgomotele naturale care
au un spectru cu elemente n banda de sensibilitate a senzorului.
Ca o precautie maxima, se poate impune o verificare distructiva,
lucru care presupune verificarea functionarii senzorului cnd
fereastra este sparta intentionat.
Neutralizarea sistemului de supraveghere este posibil dac

geamul este decupat sau demontat din ram. O alt metod const
n modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin
atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului.

Senzori fotoelectrici pentru interior
287
Folosesc un fascicul de lumin invizibil, n infrarosu, pentru a crea un cortin

electronic. De regul, sunt folositi pentru supravegherea unor suprafete liniare, de
dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc
Senzorii cu fascicul luminos sunt formati din dou blocuri: un emittor si un receptor.

Emittorul foloseste ca surs de lumin IR o diod electroluminiscent LED (Light
Emitting Diode) sau o diod laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de
regul un fototranzistor) care detecteaz prezenta sau absenta fasciculului. Dac
receptorul sesizeaz o ntrerupere a razei IR cu o durat mai mare dect o valoare
prestabilit, este declansat alarma.
Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cldirii (modificri ale regimului termic,

lmpi fluorescente, interferente radio si electromagnetice cu echipamentele electrice
etc.)
Neutralizarea sistemului este realizabil numai prin ocolirea fasciculului luminos, lucru

totusi simplu dac intrusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea radiatiei
IR.

Senzori cu microunde
288
Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii.

Principiul de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de
intruziune ntr-un cmp electromagnetic generat de echipament.
Sistemul este format din doua blocuri functionale: un emitator si un receptor.

Emitatorul consta ntr-un oscilator de mica putere realizat cu dioda Gunn, n
banda X de frecventa (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaza orice
modificare a frecventei emise, modificare produse datorita efectului Doppler.
Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declansarea alarmei n situatia unei

deviatii de frecventa de 20120 Hz, adica pentru o viteza a intrusului de
aproximativ 212 m/s.
Constructiv, exista doua tipuri de sisteme cu microunde: senzori monobloc, la

care att emitatorul ct si receptorul sunt realizati ntr-o singura unitate,
respectiv senzori n tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si
receptorul.
289
Senzorii cu microunde se pot folosi att pentru monitorizarea unor

suprafete exterioare ct si pentru ncaperi, depozite, holuri etc. n
exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea
perimetrala sau pentru o avertizare timpurie daca intrusul se
apropie de o cladire sau o zona sensibila.
Functionarea necorespunzatoare a senzorilor poate fi cauzata, n
primul rnd, de interferente cu alte echipamente cu microunde care
functioneaza n banda X. De asemenea, zonele care contin
generatoare puternice de cmpuri electromagnetice pot produce
probleme datorita interferentelor pe unele componente spectrale. O
situatie speciala poate fi cauzata de lampile fluorescente (mai
cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate
fi interpretat de detector ca deplasare de frecventa, genernd astfel
o alarma falsa.

290
Alte cauze care pot crea probleme:

obiectele metalice care se misca n cmpul de detectie al senzorului
genereaza alarme false;
suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, n spatele lor;
instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor obiecte care

se deplaseaza n afara zonei de interes, declansndu-se alarme aleatoare;
antenele horn folosite, de regula, la aceste sisteme, se caracterizeaza prin
prezenta unor lobi secundari;
de asemenea, semnalele receptionate pe acesti lobi pot genera alarme false.
Este recomandabila instalarea astfel nct sa se asigure continuitatea

zonei de detectie, pentru aceasta fiind necesare zone de suprapunere
pe o suprafa de maxim 10% din suprafata controlata.

Detectoare de vibratii
291
Detectoarele de vibratii sunt destinate montrii pe pereti, tavane,

dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de retezare,
tiere, gurire, perforare, izbire, ntr-un cuvnt orice ncercare de
intruziune care afecteaz din punct de vedere fizic structura pe care
este instalat senzorul.
Traductoarele destinate detectarii energiei mecanice de joasa

frecventa se monteaza direct pe peretele interior al structurii
supravegheate, detectnd orice vibratii care sunt produse.
Alarmele false sunt cauzate, n general, de instalarea
necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe
peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, avioane, utilaje
industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor.

292
Neutralizare: sistemul poate fi neutralizat evitnd patrunderea prin

zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care
sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
O alta metoda de contracarare, aplicabila n general la toate

sistemele automate de supraveghere, consta n generarea,
persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o
lunga perioada de timp, lucru care conduce la scaderea ncrederii
n functionalitatea sistemului si ignorarea alarmelor.

(instalarea)
293

Detectoare de vibratii cu fibra optica
294
Cablurile cu fibra optica sunt folosite att pentru protejarea unui perete, dar si
pentru supraveghere perimetrala, fiind posibila instalarea subterana sau pe
mprejmuire.
n cazul utilizarii n interior, cablul de fibra optica acopera ca o plasa un
perete, fiind dispus fie n tencuiala sau zid, fie montat, n timpul constructiei,
direct n infrastructura.
Reteaua din cabluri de fibra optica este destinata montarii pe pereti, tavane,
dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de orice ncercare de
intruziune care afecteaza din punct de vedere fizic structura pe care este
instalat senzorul.
Alarmele false sunt cauzate n general de instalarea necorespunzatoare a
senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior

(trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de senzor.
Neutralizare: sistemul poate fi contracarat evitnd patrunderea prin zona
protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita
absorbtia si difuzia vibratiilor.

Detectoare de vibratii cu fibra optica
(instalare)
295

Senzori audio
296
Senzorii audio receptioneaza zgomotele produse de o intruziune si sunt utilizati de

regula pentru aplicatii de interior.
Principiul de functionare, asemanator cu cel al detectoarelor de geam spart, se

bazeaza pe un traductor care transforma oscilatiile aerului n semnal electric sau (un
microfon). Semnalul produs de microfon este analizat de un procesor, alarma fiind
declansata daca acesta fie se ncadreaza ntr-un tipar prestabilit, fie este detectat ntr-
un loc si la un moment unde si cnd ar fi trebuit sa nu fie nici o activitate.
Senzorii audio se instaleaza n locuri unde zgomotul facut de intrus depaseste cel putin

cu un ordin de marime zgomotul de fond pentru ca detectarea intrusului sa fie sigura si

neafectata de alarme aleatoare. Daca zgomotul de fond exista si dispozitivului nu-i
este reglat corespunzator pragul de declansare a alarmei, sistemul este incapabil sa
faca diferenta ntre o intruziune si un zgomot de fond.
Alarmele false sunt produse de zgomote puternice, ntmplatoare: avioane, trenuri,

explozii etc.
Contracarare: un intrus care se deplaseaza lent si care si ia masuri de atenuare a

zgomotului produs de deplasarea sa.

Senzori ultrasonori activi
297
Senzorii ultrasonori activi sunt dispozitive care detecteaza

miscarea: emit unde ultrasonore n zona protejata si reactioneaza la
modificarile undelor reflectate produse de obiectele mobile.
Senzorii ultrasonori activi se monteaza n tavan sau pe perete si
asigura protectia unei zone de circa 100 m2.
Senzorii ultrasonori, activi sau pasivi, nu sunt influentati de caldura,
interferente electromagnetice, fenomene externe. Dimensiunea
zonei supravegheate poate fi usor controlata, undele ultrasonore
fiind puternic absorbite de pereti, mobilier, panouri etc.

298
ATENTIE! absorbtia n materialele comune dintr-o ncapere, poate

crea si efecte nedorite, n sensul ca, n spatele obiectelor se
creeaza zone moarte, unde senzorul este inoperant.
Cele mai obisnuite cauze care conduc la declansarea unor alarme
false constau n: miscari ale aerului produse de ventilatoare,
climatizoare etc.; suieraturi ale conductelor; orice altceva se
deplaseaza n zona controlata (ferestre deschise, animale de casa
etc.).
Neutralizare: Senzorul poate fi contracarat de un intrus care se
deplaseaza cu o viteza foarte mica, sub limita pragului de detectie
setat; o varianta de neutralizare, bazata pe aceiasi idee, consta n
micsorarea vitezei radiale, deplasarea facndu-se circular, n jurul
senzorului. De asemenea, un intrus care foloseste un detector de
ultrasunete, poate intercepta emisia dispozitivului, evitnd astfel
declansarea dispozitivului prin ocolirea acestuia.
(principiide functionare)
299

Senzori ultrasonori pasivi
300
Senzorii ultrasonori pasivi, asemanatori cu senzorii audio, receptioneaza

vibratiile cu o frecventa de peste 20 Khz produse de intruziune.

Frecventele din acest domeniu sunt asociate cu frecarea unor obiecte

metalice, fsitul unui arzttor cu acetilena sau zdrobirea unui perete de beton
sau caramida.
Zgomotul produs este transmis printr-o unda acustica, prin aer, pna la

microfon. Semnalul electric este analizat de procesor si, daca sunt ndeplinite
conditiile de frecventa si amplitudine, este declansata alarma.
n majoritatea cazurilor, senzorii de acest tip sunt montati numai mpreuna cu

senzorii pasivi n infrarosu (PIR) cu scopul mbunatatirii performantelor dar,
mai ales, reducerii posibilitatilor de contracarare.
Alarmele false pot fi produse de sonerii telefonice, fluieratul conductelor de

apa, miscarea aerului de catre ventilatoare sau climatizoare etc.

Senzori ultrasonori pasivi
301
Caracteristicile de directivitate ale senzorilor pasivi cu ultrasunete

Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)
302

Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)
303
Senzorii PIR sunt pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel de

energie, el doar asculta mediul nconjurator pentru interceptarea
formei de cmp energetic la care este sensibil.
Majoritatea senzorilor PIR sunt sensibili n banda de frecventa

corespunzatoare emisiei IR a corpului uman, adica n banda 714
m1. (n fizica exista o teorie care ofera o relatie ntre temperatura corpului si
lungimea de undaa radiatiei emise. n cazul obiectelor cu temperaturi n gama
1040C, lungimea de unda corespunzatoare este 714 m).
Senzorii PIR nu masoara cantitatea de energie receptionata ci doar

modificarile rapide ale profilului termic. Cu alte cuvinte, PIR
detecteaza imagini fierbinti n infrarosu sesiznd contrastul ntre
imaginea calda si fondul rece.
Senzor PIR
(montare verticala)
304

Detectori PIR
(sisteme optice si de reflexie)
305
Sistemele optice si de reflexie au un rol important n proiectarea si

functionarea PIR. Necesitatea focalizarii precise a radiatiei termice,
chiar pe elementul fotosensibil, a impus folosirea uneia din din cele
doua metode:
1.focalizare prin reflexie

2.focalizare cu lentile.
Focalizarea prin reflexie presupune folosirea unei oglinzi concave,

elementul fotosensibil fiind montat n focarul sistemului optic. Acest
sistem nu realizeaza o mpartire n zone poligonale a suprafetei
cercetate dar asigura o distanta mare de descoperire; acest
principiu este folosit, de regula la senzori PIR pentru exterior.

Detectori PIR
(lentile)
306
Focalizarea prin intermediul lentilelor nu asigura o concentrare a radiatiei IR

la fel de mare cu oglinda reflectorizanta dar, folosind un tip de lentile

speciale, denumite lentile Fresnel, este asigurata o modificare foarte simpla a
configuratiei zonelor poligonale.
Lentila Fresnel, realizata dintr-o pelicul subtire de material plastic transparent

la radiatia IR, are gravat pe ea o serie de cercuri concentrice; desenul

imprimat pe pelicula de plastic reprezinta o aproximare a hologramei zonelor
poligonale realizate de dispozitiv.
Senzorii PIR se instaleaza orizontal, pe tavan sau vertical, pe pereti astfel

nct caracteristica lor de detectie sa acopere posibilele zone de intruziune:
usi, holuri, ferestre etc. Caracteristica de detectie, elementul esential al
dispozitivului se poate modifica relativ simplu, schimbnd lentilele Fresnel
aplicate n fata fotodetectorului.
Astfel, exista caracteristici de tip cortina, care nu prezinta nici un fel de spatiu

sau caracteristici fragmentate.

Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
307
Alarmele false pot fi produse de schimbari bruste, naturale ale

temperaturii cauzate de instalatii de ncalzire, radiatia solara,
animale etc.
Neutralizarea senzorului poate fi realizata prin mai multe procedee
dar, n principiu, ntotdeauna se urmareste scaderea diferentei de
temperatura dintre intrus si mediu. Aceasta se poate realiza fie prin
cresterea temperaturii mediului (daca intrusul are acces la sistemul
de reglare al temperaturii interioare), fie prin folosirea unor nvelisuri
termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale catre
exterior.
Deoarece senzorul PIR detecteaza intruziunea functie de contrastul
dintre obiectul cald si fondul rece, modificarea acestor temperaturi
poate reduce eficacitatea dispozitivului.

Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
308
Daca temperatura mediului devine apropiata de temperatura

intrusului (circa 3040 C), dispozitivul nu mai reactioneaza datorita
lipsei de contrast termic. Teoretic, daca o persoana are exact
temperatura mediului, ea este invizibila pentru senzor.
Alta metoda presupune cunoasterea caracteristicii senzorului:
intrusul fie se deplaseaza spre detector, fie evita depasirea zonelor
poligonale create de lentila Fresnel. Un efect similar este produs de
deplasarea foarte lenta a intrusului. Toate procedeele au acelasi
rezultat final: circuitul de diferentiere detecteaza o modificare lenta
a temperaturii si nu declanseaza alarma.
Deplasarea intrusului spre senzor pe un traseu cu PD minim, i
permite ulterior acestuia dezafectarea completa a senzorului (fie
reorientarea acestuia spre o zona nepericuloasa, ntreruperea
alimentarii, fie obturarea cu vopsea a lentilei Fresnel sau blocarea
cu un paravan opac IR).
Detectori PIR
( probabilitatea de descoperire in functie de directia de deplasare )
309

Senzorii activi cu infrarosii pentru interior
310
Senzorii activi cu infrarosii au o caracteristica de supraveghere de

tip cortina, formata din fascicule multiple de unde infrarosii
modulate, sistemul reactionnd la orice modificare a legii de
modulare sau ntrerupere a legaturii ntre emitator si receptor.
Ca orice senzor activ, este format dintr-un emitator si un receptor,
montate, de regula, n aceiasi carcasa. Emitatorul foloseste ca
element activ un laser; la limita zonei protejate, raza laser este
reflectata 180 spre receptor prin intermediul unei benzi
reflectorizante.
Receptorul, prin intermediul unor lentile de focalizare, colecteaza
energia undelor, o transforma n semnal electric si acesta este
prelucrat n procesorul de semnal. Procesorul compara legile de
modulatie ale impulsurilor IR emise cu cele receptionate si, n caz
de neconcordanta, declanseaza alarma.
311
Senzorii poate fi utilizati pentru protectia unor zone cu dimensiunile de

maxim 10 m lungime si 8 m naltime; valorile sunt determinate de puterea

laserului, sensibilitatea receptorului, gradului de reflectivitate a benzii.
Sistemul are probabilitatea de descoperire apropiata de unitate; rata

alarmelor false este mica, detectorul nefiind afectat de temperatura mediului,
interferente electrice etc.
Senzorul poate functiona necorespunzator daca nu sunt efectuate ntretineri

periodice (alinierea si stergerea de praf a elementelor optice, reglarea
pragului de declansare etc.).
n situatia n care spoturi puternice de lumina ajung la receptor sau banda

reflectorizanta fotoelementul poate fi saturat genernd alarme false.

Solutia consta ntr-o instalare corespunzatoare, care sa evite iluminarea

dispozitivului din surse externe.

312
Neutralizarea senzorilor este dificila: daca intrusul identifica

sistemul (emitatorul si benzile reflectorizante), l poate ocoli, evitnd
detectarea. Sistemul este vulnerabil dac intrusul produce o mare
cantitate de fum, fapt ce are ca efect modificarea regimului de
functionare al senzorului si, eventual, trecerea ntr-un regim de
avertizare fara a se declansa nsa alarma.

( mod de functionare )
313

Senzori activi cu infrarosii pentru exterior
314
Senzorii activi cu infrarosii pentru exterior sunt identici din punct de

vedere functional cu senzorii de interior.
La aceste dispozitive, emitatorul nu mai este montat mpreuna cu
receptorul; definirea zonei supravegheate este facuta prin
pozitionarea celor doua blocuri.
Alte deosebiri ntre cele doua sisteme sunt produse de conditiile
diferite de mediu: senzorii de exterior trebuie sa functioneze la
temperaturi extreme, n prezenta precipitatiilor, chiar daca exista
depuneri de praf sau gheata pe sistemele optice.
De asemenea, att emitatorul ct si receptorul trebuie sa aiba
performante superioare, ntruct acesti senzori protejeaza
aliniamente de pna la 300 m.

( probleme in functionare / neutralizare )
315
n ceea ce priveste cauzele care pot conduce la o functionare

defectuoasa a sistemului, datorita functionarii n mediul exterior, se
mai pot adauga urmatoarele:
pierderea n timp a alinierii datorita miscarilor pamntului sau
deplasarii blocurilor (alunecari de teren, nghet, vnt, caderi de pietre
etc.), ntreruperea aleatoare a fasciculului produsa de crengi, plante n
crestere, animale etc.
Neutralizarea: consta fie n ocolirea aliniamentului protejat (pe la

extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt) sau dezafectarea
sistemului prin introducerea sa n modul Avertizare, ntrerupnd
legatura optica ntre emitator si receptor cu ajutorul mijloacelor
fumigene.

316

Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri
317
Senzorii pentru detectarea vibratiilor se instaleaza, de regula, pe

gardurile realizate din plasa de srma.
Acesti senzori detecteaza orice ncercare de retezare, taiere sau

escaladare a gardului pe care sunt instalati.
Toate aceste actiuni genereaza vibratii mecanice, diferentiate de

oscilatiile produse de fenomenele naturale prin amplitudinea si
frecventa lor mai ridicata.
Elementul sensibil la deplasari este de tip inertial, traductorul fiind

piezoelectric, electronic sau mecanic.

318
Detectoarele de vibratii functioneaza optim daca senzorii sunt

montati direct pe mprejmuirea din plasa de srma. Dispozitivele
electromecanice se nseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime
de maxim 300 m; senzorii care furnizeaza semnal analogic sunt
legati individual la procesorul de semnal.
Din punct de vedere al eficacitatii, senzorii de vibratii sunt printre
cele mai sigure dispozitive perimetrale; alt avantaj al acestora este
dat si de factorul economic, pretul fiind de cteva ori mai redus fata
de alte sisteme.
Senzorii de vibratii nu se vor instala fara masuri suplimentare de
protectie n zone unde exista fenomene naturale care
interactioneaza cu sistemul: animale numeroase, terenuri cu culturi
agricole, pomi, arbusti n contact cu plasa gardului, vibratii puternice
produse de activitati umane (trenuri, instalatii industriale etc.).
( instalare )
319

( neutralizare )
320
Sistemul poate deveni nefunctional daca la instalarea sa nu s-a

tinut cont de conditiile de mediu; cel mai banal exemplu consta n
folosirea contactelor Hg n zone unde temperatura poate scadea
sub -38C, punctul de nghet al mercurului.
Neutralizarea sistemului este dificila, realizndu-se numai prin

ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau
pe dedesubt), astfel nct intrusul sa nu atinga nici gardul, nici
suportii acestuia.

Senzori electrostatici
321
Senzorii cu cmp electric se bazeaza pe detectarea modificarilor unui cmp
electrostatic alternant produs ntre niste conductori electrici. Distorsionarea cmpului
este produsa daca cineva atinge conductorii sau chiar daca numai se apropie de ei.
Senzorul cu cmp electrostatic este un dispozitiv perimetral si se monteaza, de
regula, pe mprejmuiri realizate din plasa de srma, spre interiorul obiectivului protejat;
conductorii sunt dispusi paralel unul fata de altul si fata de nivelul terenului; pentru
modificarea frecventei de rezonanta mecanica a conductorilor, se pot dispune la
capete resorturi pretensionate. Lungimea unei linii si, implicit, a aliniamentului protejat,
este de maxim 500 m. Principalul avantaj al acestui tip de dispozitiv consta n numarul
minim de alarme false generate de sistem.
Sesiznd si apropierea la o distanta de pna la 3 m (valoarea este reglabila
modificnd sensibilitatea procesorului de semnal), senzorul poate detecta si
tentativele de depasire a aliniamentului protejat prin saparea unui tunel sau
escaladarea gardului.
Neutralizarea: este dificila, fiind facuta prin ocolirea sa (prin lateral, pe deasupra sau
pe dedesubt) la distanta minima dictata de sensibilitatea procesorului sau prin
saturarea sistemului, prin interferenta electromagnetica , folosind un generator radio
cu frecventa apropiata de a sistemului.

Senzori capacitivi
322
Senzorii capacitivi detecteaza modificarea unui cmp electric static generat

ntre linii electrice sau ntr-o retea de conductori. Alarma este declansata prin
modificarea capacitatii produsa de atingerea sau apropierea de conductorii
senzorului.
Senzorii capacitivi sunt realizati, constructiv, n doua variante: dispozitive
pentru exterior sau pentru interior.

Senzorii pentru exterior sunt asemanatori cu dispozitivele electrostatice; cei
trei conductori ai senzorului se instaleaza la partea superioara a mprejmuirii,
fiind izolati din punct de vedere electric de restul gardului; diferenta esentiala
fata de senzorii electrostatici consta n generatorul de excitatie care, n acest
caz, produce un cmp electric constant.
Senzorii pentru interior, destinati protejarii unor obiecte metalice (fisete, seifuri,
birouri etc.) sunt alcatuiti numai din doi electrozi: unul, n forma de plasa, este
asezat n proximitatea obiectelor; celalalt face un contact electric ferm cu
acestea. Tensiunea folosita pentru electrozi are valoare mica, fara efecte
asupra organismului uman.

Senzori capacitivi
(instalare)
323

Senzori sensibili la sarcina cu cabluri coaxiale
324
Acesti senzori sunt formati din linii de transmisie (cabluri coaxiale) care

folosesc cmpul electric ca mediu de transmisie si detectie.

Senzorii cu cabluri sensibile la sarcina se folosesc pentru supravegherea

mprejmuirilor perimetrale. Sistemul are o sensibilitate constanta de-a lungul

liniei si asigura protectie mpotriva taierii, miscarii sau fortarii cablurilor
componente.
Unele sisteme de acest tip sunt suficient de sensibile astfel nct sa fie

capabile sa intercepteze chiar vi vibratiile acustice de-a lungul liniei,
operatorul avnd posibilitatea sa asculte ce se ntmpla n zona protejata.
Cablurile coaxiale se instaleaza direct pe plasa de srma a gardului, la

jumatatea distantei n naltime, fiind prinse ferm, din 20 n 20 de centimetri cu

bride metalice (trebuie evitate bridele de plastic care pot fi eliminate silentios,
de exemplu prin arderea cu o bricheta). Lungimea senzorului poate ajunge la
350 m.

Senzori sensibili la sarcina cu cabluri cu polimer
magnetic
325
Acest tip de senzor este destinat, instalarii n exterior, pe plasa de

srma a mprejmuirii dar exista si posibilitatea instalarii n peretii
constructiilor, situatie n care detecteaza tentativele de strapungere
a acestora. Destinatia sa este asemanatoare cu cablul coaxial
microfonic, cablul cu polimer magnetic fiind totusi cel mai
performant sistem utilizabil n aplicatii perimetrale.
Din punct de vedere tehnic cablurile cu polimer magnetic sunt

impenetrabile, avnd probabilitatea de descoperire cea mai ridicata;
singura solutie pentru neutralizare presupune desprinderea cablului
de pe plasa metalica, lucru imposibil de realizat fara producerea
unor zgomote care sa declanseze alarma.

Senzori perimetrali cu fibra optica
326
Fibra optica este imuna la interferente electromagnetice si, daca

este montata corespunzator, este foarte sigura n functionare.
Contracararea sistemului este realizabila numai n cazul instalarii
necorespunzatoare a fibrei optice. De exemplu, daca nu sunt
respectate specificatiile producatorului de fixare ale fibrei n anumite
puncte sensibile (porti de acces, stlpii de sustinere, ancorele de
fixare ale gardului etc.), un intrus poate escalada gardul prin
punctele respective fara a fi detectat.

Senzori cu geofoni
327
Senzorii cu geofoni detecteaza vibratiile seismice de joass frecventa create n sol de

deplasarea persoanelor, vehiculelor, animalelor etc. Dispozitivul a fost folosit initial de
geologi pentru masurarea undelor seismice produse de exploziile subterane,
determinndu-se astfel structura geologica a solului.
Elementul activ al dispozitivului este un microfon cu o structura speciala, sensibil la

frecvente sub 25Hz. Semnalul electric de la microfon este transmis la procesorul de
semnal care, functie de caracteristicile acestuia (amplitudine, putere spectrala etc.),
declanseaza alarma. Pentru eliminarea alarmelor false, exista facilitatea ca sistemul sa
preia de la microfon si semnalele audio, operatorul avnd posibilitatea sa asculte
semnalele receptionate.
Geofonii se instaleaza la nivelul solului, avnd o tija nfipta n pamnt pentru preluarea

vibratiilor. Un sistem este alcatuit din 50100 de microfoane care sunt conectate la
procesor fie printr-un cablu de semnal, fie prin radio. Transmiterea informatiilor de la
senzori este facuta diferentiat, astfel ca operatorul stie exact care senzor a declansat
alarma, localiznd astfel precis locul intruziunii.

Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea
intruziunilor
328
Varietatea uriasa de situatii in care este necesara utilizara

senzorilor de supraveghere face imposibila o reteta exacta
aplicabila in mod universal.
Selectarea tipurilor de dispozitive pretabile a fi utilizate ntr-un caz
particular, trebuie sa respecte cteva etape importante ntlnite la
orice lucrare de acest gen.
In primul rand:
Realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna n balanta, pe de o
parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele
dorite de la sistem si importanta obiectivului protejat. ntruct, n lumea reala,
criteriul economic este decisiv, devine evident faptul ca, din pacate, proiectantii
de sisteme de securitate trebuie sa se bazeze n special pe criteriul cost si mai
putin pe criteriul performanta.

intruziunilor
329
O regula care trebuie respectata ntotdeauna la proiectarea oricarui

sistem de supraveghere presupune utilizarea obligatorie a cel putin
doua tipuri de senzori, tipuri complementare din punct de vedere al
posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice diferite
si nu se influenteaza reciproc.
Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de
protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere
video.
Proiectarea sistemului este conditionata numai de caracteristicile
obiectivului, importanta sa, conditiile de mediu din zona de instalare
si de fondurile alocate.
O modalitate de selectare a senzorilor pentru aplicatii de exterior consta n studierea tabelului care prezinta probabilitatea de
descoperire (PD) si rata alarmelor false (RAF) pentru cteva tipuri de senzori, functie de natura intruziunii, stilul de
contracarare sau tipul evenimentului generator. (anexa)

intruziunilor
330

Bibliografie:
331

Dezbatere
332

Sisteme de control acces / admitere acces
333

Sisteme de control/admiterea accesului
334
Admiterea si controlul accesului, ntr-un sistem de securitate, este o problema cel

putin la fel de importanta ca si detectarea intruziunilor.
Problemele ridicate de identificare au capatat noi dimensiuni n ultimii 25 de ani,

existnd preocupari pentru:
identificare personala;

culegerea informatiilor despre persoane;

detectarea sau limitarea deplas\rilor, actiunilor si comportamentului persoanelor;

forme de identificare care, mai degraba, arata apartenenta la un grup social dect

identitatea personala;
identificarea produselor si ambalajelor;

identificarea vehiculelor;

identificarea animalelor.


Control acces vs Admitere acces
335
Sistemul de control acces trebuie sa tina cont de orice posibila amenintare

la adresa intimitatii si sigurantei personale, de divulgare a informatiilor n
afara organizatiilor ndreptatite sa le foloseasca sau de eventuala utilizare
a datelor nregistrate n scopuri ilegale.
Identificarea este o problema dificila si multidisciplinara, de exemplu
avnd conotatii nu numai tehnice, ci si filozofice sau psihologice.
Notiunea de control al accesului se refera la detectarea materialelor,
substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru
organizatia interesata. n principal, este vorba de descoperirea
materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante
halucinogene, radioactive sau toxice.
Admiterea accesului este o activitate care consta n identificarea unei
persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea sau
interzicerea patrunderii n obiectivul controlat.
Componenta unui sistem de control/admitere
acces
336
Centrala de control
Tastatura centrala
Chei digitale
Cititor de cartele (magnetice, proximitate)
Cititor de chei digitale
Cartele de acces
Tastatura de acces
Turniketi pentru acces personal
Software
In practica aceste echipamente folosesc software care au, de regula, si functia

de pontaj, des ceruta in aplicatii.

Sistem control acces / sistem de alarma
337
Identificarea persoanelor
338
IDENTITATE: ansamblu de date prin care se identifica o persoana DEX 98.

n practica, o persoana este identificata cu o nregistrare abstracta, daca

individul respectiv detine un document care trebuie sa se afle numai n
posesia sa, daca are cunostinte despre lucruri si fapte pe care numai el ar
trebui sa le cunoasca sau daca exercita diverse activitati care sunt atribuite,
n mod normal, persoanei respective. Binenteles, actiunea de identificare,
trebuie sa combine procedurile de mai sus pentru a avea siguranta
corectitudinii identitatii.
Scopul este asigurarea unei identificari sigure, bazate pe procese rationale,

care sa asigure un echilibru ntre costuri, beneficii si riscurile implicate.
O institutie se protejeaza mpotriva accesului unor persoane care pot avea

intentii clandestine, si asigura unele puncte sensibile mpotriva unor atacuri

din exterior sau interior sau macar pastreaza o nregistrare cu identitatea
persoanei care a avut acces n zonele respective.

Identificarea persoanelor metode utilizate
339
1. aspectul persoanei (cum arata persoana);

2. comportamentul social (cum persoana interactioneaza cu altii);
3. numele (cum este apelat de altii);
4. codul (un nume abstract folosit de o organizatie);
5. cunostinte (informatii care le detine numai o singura persoana);
6. indicii (obiecte care sunt numai in posesia persoanei);
7. indicii bio-dinamice (modul in care persoana actioneaza in anumite
situatii);
8. indicii fiziologice (elemente fiziologice imuabile, specifice fiecarei
persoane);
9. caracteristici fizice (elemente fiziologice variabile in timp).
Primele sase puncte se refera la rezolvarea in mod clasic a problemei
identificarii, in timp ce ultimele trei metode sunt cunoscute ca
biometrie.

Concluzii la unele metode de identificare
340
Numele, adresa si data nasterii sunt o metoda de identificare

nesigura, pe care o institutie nu trebuie sa-si bazeze sistemul de
identificare.
Nesiguranta oferita de codurile alocate la nivel national, au impus
crearea unor scheme de codificare particularizate de fiecare
institutie sau organizatie de stat sau privata, implicata in relatii
sociale. Exista, astfel, numeroase baze de date unde identificarea
este facuta pe baza unui cod PIN (Personal Identification Number).
Codificarea, recunoscuta de masini, se poate materializa pe cartele
de identificare cu cod de bare, banda magnetica, circuite
electronice etc.

Dispozitive de identificare
341
Organizatiile si institutiile, fie ca sunt private sau publice, au posibilitatea sa-si

creeze un sistem propriu de identificare prin obiecte. Documentele eliberate de
acestea, legitimatii de serviciu sau alte documente de identificare, sunt n
multe situatii mai sigure si mai greu de falsificat dect actele emise de
autoritatile publice.
Metodele de protectie despre care vom vorbi se refera numai la atasarea de
actul de identitate a unor dispozitive, componente sau alte elemente care sunt
folosite pentru identificarea electronica a obiectului respectiv.
Cele mai des ntlnite sunt:

coduri de bare;
banda magnetica;
cartela de proximitate;
cartela Wiegand;
cartela inteligenta (Smart card);
cartela laser.

Coduri de bare
342
Acestea au aparut ca urmare a necesitatii unui sistem pentru identificarea

marfurilor in depozite, magazine etc. Legatura dintre informatia asupra
produsului si stocarea acesteia in baza de date este locul unde intervin
codurile de bare.
Acesta este cel mai vechi sistem de identificare electronica, fiind standardizat
in anul 1949, codurile de bare au trecut de la identificarea obiectelor, la

identificarea persoanelor.
Citirea codului de bare reprezinta de fapt o masurare a latimii relative a
barelor si spatiilor care formeaza codul si reconstituirea informatiei functie de

standardul utilizat.
Cartile de identitate cu cod de bare sunt printre cele mai economice sisteme,
intrucat codul este inscriptionat direct prin tiparire pe cartela, citirea lui
facandu-se cu ajutorul unui creion optic, un dispozitiv format dintr-o dioda
laser, un fotoelement (de regula o matrice CCD) si o interfata pentru
calculator.

Coduri de bare
343
Standardele au evoluat foarte mult, in lume existand astazi peste 50 de tipuri diferite
de coduri. Practic, fiecare stat dezvoltat are cel putin un standard specific.
Astfel, in Europa exista codul EAN (European Article Number, cod unificat din anul
1980 cu UPC sub denumirea EAN-UPC), PZN (Pharma Zentral Nummer) etc.
Cod EAN:
primele doua cifre reprezinta provenienta produsului;
urmatoarele cinci cifre indica producatorul (numarul este dat de Centrale fr
Coorganisation GmbH din Germania);
ultima cifra reprezinta o suma de control pentru autocorectia erorilor.
Fiecare cifra a codului EAN este reprezentata

prin doua bare si doua spatii, avand in total o
latime de sapte unitati.
Fiecare bara sau spatiu poate avea latimea de
unu, doi, trei sau patru unitati.
Cititorul de coduri de bare poate citi simbolurile
in orice directie obtinand intotdeauna
reprezentarea corecta a informatiilor.

Banda megnetica
344
Credit card-urile au impus dimensiunile, standardizate astazi: 2 -

3.5 (aproximativ 54 - 85 mm).
Cartela cu banda magnetica este compusa din documentul propriu-
zis, pe care sunt prezentate de informatiile de identificare (nume,
diverse coduri etc.), la care este atasata o banda magnetica unde
se memoreaza informatiile suplimentare necesare pentru
identificare, cum ar fi codul personal de identificare (PIN), parole
etc.
Pentru citirea unei cartele cu banda magnetica este necesar un
dispozitiv de antrenare care asigura trecerea cu viteza constanta a
cartelei prin dreptul unui cap de citire magnetic (asemanator cu cel
de la casetofon).

Cartela de proximitate
345
Cartela de proximitate este cel mai performant sistem de recunoastere din

seria de sisteme credit card fiind singurul echipament care este capabil sa
detecteze si sa identifice cartela, fara sa fie necesar ca aceasta sa fie
introdusa intr-un cititor special.
Se folosesc mai multe tehnici pentru a citi o cartela de proximitate care, in

principal, trebuie sa evite folosirea unor surse de alimentare pentru card,

acesta fiind si un dezavantaj pentru ca distanta maxima intre cartela si cititor
nu poate depasi cativa centimetrii.
Incorporarea in cartela a unor circuite rezonante radio este cea mai veche

metoda, datele de identificare fiind stocate in functie de frecventele de
rezonanta ale circuitelor acordate.
Cititorul contine un emitator radio ce emite in continuu trenuri de unde

modulate in frecventa si un receptor care sesizeaza raspunsurile cartelei pe
frecventele pe care ii sunt acordate circuitele proprii.

Cartele de proximitate
346
Un alt principiu de functionare al sistemului cu cartele de proximitate consta

in folosirea un cuplaj electrostatic, electromagnetic sau magnetic intre cititor

si cartela. Energia produsa de cititor este captata de cartela si este folosita
pentru alimentarea circuitelor.
Alimentat cu energie, circuitul ROM (sau E2ROM) instalat in cartela,

genereaza o secventa de impulsuri care constituie codul cartelei, unic pentru

organizatia respectiva. Secventa de impulsuri moduleaza o purtatoare radio
care este emisa de cartela si receptionata de cititor.
Acesta demoduleaza purtatoarea si obtine codul cartelei, luand decizia de

permitere a accesului, inscrierea in baza de date a orei de acces etc.
Cu toate ca in cartela de proximitate se gasesc numeroase circuite, grosimea

acesteia este standard: 1.65 mm.

Cartele Wiegand
347
Cartela wiegand este o varianta de cartela de proximitate.

Cartela contine un numar de conductori paraleli cu lungimea de
aproximativ 10 mm, in interiorul cartelei, care sunt dispusi sub
forma unui cod de bare.
Conductorii fabricati dintr-un material feromagnetic produc o
modificare brusca a fluxului magnetic in momentul in care cartela
este expusa la un camp magnetic lent variabil.
Cititorul, fara contact cu cartela, contine un magnet care activeaza
materialul feromagnetic si un cap magnetic de citire al fluxului
generat de cartela.

Smart card
348
1981 anul producerii primei cartele inteligente, in Franta.

Avantajul smart card-urilor, fata de cartelele de proximitate, este acela ca
sunt realizate cu o memorie care poate fi stearsa si scrisa electric de mii de
ori, informatiile pastrate putand fi schimbate de fiecare data cand este
accesata, acest lucru facand-o dificil de copiat sau falsificat.
Circuitul E2ROM utilizeaza un protocol special, pseudoaleator, pentru
initializarea scrierii, protocol, in general bine protejat, fiind accesibil doar
producatorului sistemului.
Aplicatiile curente constau in identificarea

abonatului GSM (cartela SIM Subscriber
Identifier Module), credit card-uri, servicii
cu abonament (programe TV satelit codate
sau televiziune prin cablu) etc.

Cartela laser
349
Cartela cu memorie optica, numita si cartela laser, utilizeaza

tehnologia dezvoltata pentru inregistrarile audio-video pe compact
discuri (CD-ROM).
Datele sunt scrise cu ajutorul unui laser care modifica, punctual,
coeficientul de reflexie al unei pelicule subtiri din aluminiu. Citirea
informatiilor este facuta prin reflexie, fasciculul laser al cititorului
fiind reflectat sau nu de pelicula metalica.
Spre deosebire de cartelele inteligente, aceste dispozitive au un
volum foarte mare de stocare, ajungand la cateva zeci de
megaocteti. Dezavantajul principal este acela ca informatiile nu sunt
la fel de bine protejate ca la smart-card, acestea putandu-se citi sau
modifica prin intermediul unui inscriptor de CD-ROM.

Sisteme biometrice
350
Termenul biometrie se refera la toate tehnicile de identificare bazate

pe o serie de caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de
modificat sau imitat.
Specialistii n securitate apreciaza ca folosirea PIN si a parolelor,

cele mai aplicate metode de identificare folosite de tehnologia
informatica actuala, sunt de mult depasite.
O serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite n mod traditional
pentru identificare. Astfel, descrierea fizionomiei si a semnelor
particulare, ntlnite la pasapoarte, este destul de grosiera si
arareori este suficient de sigura pentru a identifica categoric o
persoana. La cealalta extrema, exista tehnicile criminalistice
invazive, bazate pe radiografii dentare si ale scheletului.

Aplicatii biometrice
351

Indici biometrici
categorii
352
nfatisarea (de exemplu: naltimea, greutatea, culoarea pielii, a parului si

ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, parul facial etc., toate
acestea prezentate, de regula, ntr-o fotografie);
comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii, stilul

de exprimare, handicapuri vizibile, trasaturi memorate video);
bio-dinamice (de exemplu: presiunea si viteza de executie a semnaturii,

caracteristici statistice ale vocii, viteza de apasare a tastelor n cazul

introducerii unei parole etc.);
elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului

antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare si
palmare imaginea retiniana, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul
urechii, geometria minii, amprenta ADN etc.);
elemente artificiale (folosite n special pentru identificarea animalelor,

putnd exemplifica cu: bratari, coduri de bare tatuate, zgarzi, microcipuri

inserate sub piele, emitatoare radio etc.).
Caracteristicile dorite
de la un sistem de identificare
353
universalitate fiecare persoana trebuie sa fie identificabila dupa criteriul propus;

unicitate fiecare persoana trebuie sa aiba un singur identificator; nu trebuie sa existe
doua persoane cu acelasi identificator;
permanenta identificatorul nu trebuie sa se modifice n timp sau sa fie transformat la
dorinta;
necesitate identificatorul trebuie sa contina una sau mai multe caracteristici naturale,
la care o persoana nu poate renunta;
achizitionare identificatorul trebuie sa fie obtinut cu usurinta;
conservare identificatorul trebuie sa fie pastrat cu usurinta, att n sistemele

manuale de identificare, ct si n cele automate;
excludere identificatorul selectat face inutil orice alta forma de identificare;
precizie fiecare identificator trebuie sa fie suficient de diferit de oricare alt
identificator, astfel nct identificarea sa fie facuta fara greseala;
simplitate nregistrarea si transmiterea indiciilor trebuie sa fie simpla, fara a se
genera erori;
cost culegerea si pastrarea indiciilor trebuie sa ajunga la costuri rezonabile;
comoditate culegerea si pastrarea indiciilor nu trebuie sa fie dificila sau mare
consumatoare de timp;
acceptanta culegerea indiciilor nu lezeaza standardele etice, religioase, culturale
sau morale ale societatii.
Tipuri de identificare biometrica
354
Avantaje si dezavantaje in biometrie
355
Amprente papilare
356
Dupa fotografie, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita, pna de
curnd, numai de cercetarea criminalistica.
Folosirea amprentelor papilare pentru identificare, prezintacteva avantaje semnificative:
exista o experienta semnificativa, de aproape o suta de ani, n folosirea amprentelor

pentru identificare;
informatia primara este greu de falsificat dar, trebuie retinut ca este, totusi, posibil;

cantitatea de informatie care trebuie memorata este redusa;

algoritmii de prelucrare sunt simpli, folosindu-se numai modele matematice

bidimensionale;
pretul dispozitivelor de achizitionare a datelor este cel mai scazut dintre toate

echipamentele biometrice;
precizia determinarii persoanei este foarte buna;

este o metoda complet neinvaziva;

timpul de identificare este mai mic de o secunda.


Fotografia si fizionomia
357
Ce-a mai utilizata metoda biometrica, dar este o metoda nesigura

de identificare.
Un alt dezavantaj al folosirii fotografiei in sistemele automate de
recunoastere consta in cantitatea mare de informatie care trebuie
memorata pentru fiecare persoana, precum si complexitatea
algoritmilor de corelare intre imaginile memorate si fotografiile
verificate.
Unele sisteme de identificare construiesc un model tridimensional al
fetei persoanei, model care este comparat cu o serie de fotografii
realizate din mai multe unghiuri.

Tehnici antropometrice
358
Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman.

Recunoasterea irisului
359
Irisul ochiului este specific fiecarei persoane, fiind diferit chiar si la

gemenii univitelini.
Au fost dezvoltati algoritmi matematici care folosesc ca baza de
comparatie aproape 250 de caracteristici independente ale irisului.
Utilizand acest model matematic, probabilitatea ca doua persoane
sa aiba acelasi iris este mai mica de 10-72!
Verificarea consta in achizitionarea imaginii irisului, masurarea si
digitalizarea parametrilor utilizati pentru identificare si calculul
corelatiei intre datele achiziionate si informatiile memorate intr-o
baza de date.
Recunoasterea irisului este foartede eficace, fiind considerata mai
performanta decat recunoasterea bazata pe amprente.

Termograma faciala
360
Fotografia temperaturii fetei unei persoane; structura termica faciala

nu se poate modifica chiar daca se utilizeaza chirurgia plastica.
Principiul termogramei faciale se bazeaza pe structura termica a
imaginii si nu pe temperatura ei absoluta, acest lucru asigurand
recunoasterea persoanei chiar in unele conditii speciale: variatii
mari de temperatura ambientala, afectiuni temporare (stari de
raceala, gripa etc.)
Termograma faciala se obtine prin explorarea fetei cu un detector
sensibil la radiatii infrarosii care captureaza o imagine a emisiilor
faciale in infrarosu.
Se utilizeaza camere de termoviziune instalate la aproximativ 45 cm
de persoana ce trebuie recunoscuta.
Utilizand tehnica de calcul a corelatiei intre imagini utilizate la
sistemele imagistice clasice, recunoasterea se face in mai putin de
o secunda.
Recunoasterea vocala
361
Una din cele mai simple metode de recunoastere. Dispozitivul utilizat

converteste semnalul analogic intr-un semnal digital (ADC Analog to
Digital Converter), semnal care mai apoi este descompus in componentele
sale spectrale printr-o transformare rapida Fourier (FFT Fast Fourier
Transform).
Sistemul este usor de indus in eroare, folosind o inregistrare audio a vocii
persoanei.

Controlul accesului
362
Notiunea de control al accesului se refera la detectarea

materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un
pericol pentru organizatia interesata.
n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise:
munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive
sau toxice.
Marea diversitate de materiale care trebuie detectate au impus
dezvoltarea de dispozitive foarte diverse, care sunt capabile sa
sesizeze prezenta acestora.

Detectoare
363
Detectoare de obiecte metalice - sunt folosite pentru descoperirea

armamentului metalic, munitiilor, armelor albe, conductorii si
circuitul de control al unei bombe etc.
Detectoare cu radiatii X - Dezavantajele prezentate de

detectoarele de obiecte metalice au impus, cel putin n controlul
bagajelor, sistemele de detectie cu radiatii Roentgen.
Detectoare de substante chimice - Substantele chimice care

trebuie detectate prin control nedistructiv sunt mpartite n trei mari
categorii: materiale explozive, substante toxice si droguri.
Detectoare de radiatii nucleare

Detectoare
364

365

Bibliografie:
366

Dezbatere
367

Sisteme de supraveghere video
368

TVCI componenta a planului de dezastre
369
Fiecare organizaie indiferent de mrimea sa ar trebui s aib un plan

de actiune si de control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui inclus
obligatoriu ca o componenta critica fiind una din principalele surse de
informatii ce joaca o serie de roluri:
TVCI ajuta la protejarea vietii umane, deoarece permite vizualizarea de la
distanta a ceea ce se intampla si permite echipelor de securitate sa ia
primele masuri.
TVCI ajuta la reducerea vtmarilor corporale prin faptul ca vizualizeaza
persoanele care au nevoie de ajutor si se poate trimite personal si
echipament de protectie.
TVCI reduce expunerea la efectele fizice ale dezastrelor (incendii, inundaii,
cutremure etc) sau ajut la prevenirea sau cel puin la evaluarea pagubelor
produse.
TVCI inregistreaza situatia personalului si a bunurilor nainte de dezastru
pentru a putea fi comparate cu situatia de dupa dezastru.

TVCI este utila n restabilirea functionarii normale a organizaiei.

TVCI - Reducerea expunerii bunurilor
370
Bunurile trebuie s fie protejate si asigurate n mod corect si eficient

pentru ca, n caz de urgen, sau n caz de catastrofe, sa fie mai
puin vulnerabile la furt, pierdere sau distrugere.
TVCI este un instrument important, care poate fi folosit pentru a
monitoriza continuu obiectivul (bunurile) protejat n timpul i dup
un dezastru pentru a ne se asigura c perocolul este, in mare
masura, eliminat.
n caz de urgen sau n caz de catastrofe un plan de securitate
bine documentat poate salva vieti si bunuri (o evacuare efiecienta a
personalului, accesul controlat in unele zone etc.).

371
Un element important care trebuie avut n vedere la orice

sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un
sistem de supraveghere video.
Toate sistemele de supraveghere video sunt formate din mai multe

elemente: pentru capturarea imaginilor, pentru redarea acestora si
pentru de memorarea lor.

Sistem de supraveghere video
372

Camere IP
373

Structura camerelor IP
374
Camerele IP au in componenta, in aceeasi carcasa, o camera video

si un server web.
Configurarea este simpla pe o adresa IP imaginea provenita de la
acestea fiind vizibila din internet prin orice browser de internet.
Conexiunea este de tip Ethernet, camerele wireless permitand o
conectare duala, atat printr-un punct de acces cat si pe cablu, direct
in retea.
Distanta dintre utilizator si videocamere este neimportanta iar
posibilitatea de a stoca datele simultan in mai multe locatii diferite
crescand, in acest fel gradul de securitate reprezinta un mare
avantaj pentru utilizator.

(digital)
375
Reprezinta cel mai revolutionar sistem de supraveghere locala si la distanta

bazat pe tehnica digitala. El excede cu mult posibilitatile vechilor sisteme
analogice bazate pe switcher-e, quad-uri...etc si inregistratoare cu banda.
Aceasta solutie este bazata pe calculator. Conectati pina la 16 camere si veti
obtine inregistrari de calitate si timp indelungat. Aveti de asemenea
posibilitatea de acces la distanta pentru vizualizare in timp real sau istorice.
Puteti comanda de la distanta camere Pan/Tilt/Zoom precum si anumite
evenimente. Detectia de miscare este digitala si poate fi asociata cu
evenimente ca apel telefonic de alarmare, declansare dispozitive de
siguranta, etc.
Inregistrarea de imagini pe suport digital-HDD le confera sistemelor digitale
CCTV foarte multe avantaje: calitatea imaginii superioara, vizualizarea cu

usurinta a imaginilor si transmiterea lor la distanta, lucru greu de indeplinit cu
un sistem clasic VCR. Sistemele digitale de CCTV ofera solutii de inalta
performanta la preturi minime.

(digital)
376
Server
Imagini live de mare calitate
-
- Functii de cautare (multicanal, in functie

de data si ora)
- Functii de control la distanta in timp real
- Diferite functii si optiuni (DTMF, Watch
Dog, Backup Manager...)
Client
- Comunicatie prin ISDN, LAN, MODEM
- Vizualizare si control camera live
- Conexiune Multiplex Server (N:N
communication)
- Monitorizare prin web browser

377
(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit nchis pot

fi utilizate n aceste aplicaii dac sunt de nalt rezoluie, n conformitate cu
standardele europene, dispun de compensarea automat a luminii i
cuprind ca parte component obligatorie nregistrarea permanent a
imaginilor din zonele supravegheate.
(2) Compactarea datelor n vederea nregistrrii simultane a tuturor imaginilor
preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit
prelucrarea individual a imaginilor de pe fiecare camer nregistrat, cu
afiarea datei i orei.
(3) nregistrarea imaginilor se realizeaz cu ajutorul videorecorderelor ori
echipamentelor digitale de nregistrare i redare care corespund cerinelor
tehnice din prezentele norme tehnice, asigurndu-se ca nregistrrile s
cuprind data, ora i imagini clare pentru recunoaterea persoanelor i a
micrilor acestora n spaiul supravegheat.

378
(4) Programarea echipamentelor de nregistrare a imaginilor trebuie s asigure

o nregistrare continu, n timp real, n spaiile accesibile clienilor i cu
detecie de micare n celelalte zone, iar cnd se utilizeaz un nregistrator
de lung durat,
pe o caset se nregistreaz o perioad de 24 de ore.
(5) Camerele TV trebuie s fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv
interschimbabil pentru alegerea unei lrgimi i profunzimi adecvate a
imaginilor, n funcie de zona supravegheat, urmrindu-se ca din imaginile
nregistrate s se poat realiza identificarea persoanelor.
(6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevd monitoare TV cu
diagonal mai mare de 14 inch.
(7) Arhivarea imaginilor n registrate se realizeaz pe o perioad de 30 de zile.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )

379
Echipamentele de nregistrare i redare trebuie s dispun de urmtoarele faciliti:
a) s asigure nregistrarea imaginilor de pe fiecare camer;

b) s dispun de facilitarea copierii unor imagini selectate;
c) calitatea imaginii s permit identificarea persoanelor;
d) s fie dedicate acestor aplicaii, s fie omologate i s prezinte siguran n
funcionare.
n situaia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile nregistrate se

pstreaz pn la soluionarea cazului, iar pentru cele de competena poliiei, casetele
se pun la dispoziie organelor de cercetare, la solicitarea scris a acestora.
Instalatorul sistemului de alarmare mpotriva efraciei este obligat s pun la dispoziie
organului de cercetare logistica necesar pentru prelucrarea imaginilor stocate.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )

Bibliografie:
380

Dezbatere
381

Pasul 16
382
Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si

alertare in caz de incendiu solutii tehnologice

Detectarea incendiilor
383
Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una

din cele mai serioase amenintari. Bunurile vandalizate sau distruse
de intemperii mai pot fi reperate dar obiectele distruse de incendiu
sunt pierdute pe veci.
Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau asupra

patrimoniului, orice institutie publica sau privata trebuie sa-si
dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor.
Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, mbunatatiri
necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a
incendiilor, personalul care actioneaza n caz de evenimente,
precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu.

384
Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din cele

mai serioase amenintari.
Stingerea unui incendiu presupune identificarea corecta a cauzelor care l-au

declansat, avertizarea persoanelor aflate n zona si a echipelor de
interventie, urmate de actiunile propriu-zise de limitare ale sinistrului. Adesea,
acestea sunt functiunile ndeplinite de un sistem de detectare, alarmare si
stingere a incendiilor.
Bunurile care trebuie protejate sunt, de foarte multe ori, combustibile. Cteva

din aceste materiale: unele materiale de constructie, tocaria, tapetul,

podeaua, izolatiile instalatiilor electrice, mobilierul, cartile, suportii magnetici
de date, unele substante chimice etc.

385
Incendiul poate fi declansat cnd o sursa de aprindere (o scnteie, un obiect

fierbinte etc.) intra n contact cu un combustibil. Ca urmare a acestui contact,

un incendiu accidental tipic ncepe lent, procesul durnd de la cteva minute
la cteva ore functie de tipul si aranjamentul carburantului, cantitatea
disponibila de oxigen. n aceasta perioada cantitatea de caldura creste lent,
totodata producndu-se si cantitati reduse de fum; mirosul caracteristic de
fum este prima indicatie a incendiului n curs de dezvoltare.
Pentru limitarea pierderilor este esential ca incendiul sa fie detectat n

aceasta faza de catre sistemele de detectie sau de persoanele aflate n

zona, detectie urmata, binenteles, de interventia echipelor specializate n
controlul incendiilor.
n concluzie, combaterea cu succes a incendiului este dependenta de

stingerea sa nainte sau imediat dupa nceperea combustiei cu flacara
deschisa.

Solutii tehnologice
386
Cel mai vechi si folosit dispozitiv de detectie este.... omul.

O persoana este capabila sa sesizeze multiplele aspecte ale unui incendiu:
caldura, flacarile deschise, fumul sau mirosurile specifice. Din acest motiv,
orice sistem de avertizare, pe lnga sistemele automate are si cteva intrari
de alarma manuale care sunt declansate de persoanele care descopera un
incendiu. nsa, aceasta procedura nu este ntotdeauna suficienta deoarece
poate sa nu fie prezent nimeni n zona unde s-a produs un incendiu sau nu
exista posibilitatile ca aceasta sa semnalizeze evenimentul. Din acest motiv
au fost dezvoltate o serie de detectoare automate de incendiu.
Senzorii automati monitorizeaza una sau mai multe caracteristici ale
incendiului: detectoare termice care masoara caldura, detectoare de fum

care sesizeaza prezenta aerosolilor specifici, detectoare de flacara care
masoara optic prezenta focului deschis, detectoare de gaze care sesizeaza
prezenta produsilor rezultati din ardere etc.
Selectarea corecta a acestor senzori, facuta functie de caracteristicile
constructiei si a materialelor existente, poate asigura un sistem de nalta

eficienta si functionalitate.
Solutii tehnologice
387
Detectarea manuala a incendiilor este cea mai veche forma de sesizare a

unui incendiu.
Dispozitivele sunt extrem de simple (figura), de regula fiind formate dintr-un

comutator. Ele au o eficienta maxima n situatia n care cladirea este locuita

permanent; n caz contrar, un incendiu produs n afara orelor de program, nu
poate fi detectat dect de senzorii automati.

Detectori
388
Detectoare termice
Aceste detectoare au fost folosite ncepnd cu anii 1800, multe dintre ele

fiind n productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii n afara

unui domeniu determinat (de regula 57-74C), fie prin masurarea vitezei
anormale de crestere a temperaturii ntr-o perioada scurta de timp.
Un alt tip de astfel de senzor consta ntr-o pereche de cabluri izolate care,

daca sunt expuse la temperaturi mari, fac scurtcircuit datorita topirii izolatiei.
Avantajele acestor senzori sunt date de fiabilitatea lor ridicata pretul redus si

simplitatea ntretinerii. Aceste detectoare nu se folosesc daca se
intentioneaza identificarea unui incendiu n faza incipienta sau daca
temperaturile normale n zona supravegheata depasesc valorile standard
dintr-o ncapere.

Detectori
389
Detectoare de fum
Aceste detectoare sesizeaza un incendiu functie de fumul generat n faza

incipienta.
Exista doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric.
Unul dintre tipurile de detector de fum fotoelectric este detectorul cu

obturarea luminii. Acesta este format dintr-o sursa de lumina si un dispozitiv
fotosensibil, cum ar fi o dioda.
Semnalul de iesire al elementului fotosensibil este afectat de particulele de

fum care blocheazapartial fascicolul (figura). Schimbarea acestui semnal
este sesizata de circuitul electronic al detectorului si, daca se depaseste un
anumit prag, se genereaza un semnal de alarma.

Detectori
390
Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul

luminii difuzate. O dioda LED lumineaza o arie care nu este vazuta de
elementul fotosensibil, de obicei este o fotodioda (figura). La patrunderea
particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul
fotosensibil (figura), activnd detectorul.

Detectori
391
Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere

mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat de
particule de combustie n plaja 0.310.00 microni. Totusi, ambele tipuri de
detector (fotoelectric si camera de ionizare) pot sesiza cele doua tipuri de
foc, dar timpul de raspuns va fi variabil, n functie de tipul de foc.
Deoarece cladirile protejate contin o mare varietate de combustibili, este

dificil de prevazut care tip de macroparticule vor aparea n eventualitatea
unui incendiu.
De asemenea, lucrurile se complica si tinnd cont de faptul ca pentru acelasi

combustibil, diferite surse de aprindere pot avea efecte diferite. De exemplu,
o tigara aprins aruncata pe o canapea sau pe un pat va produce, de obicei,
un foc cu ardere mocnita. Totusi, daca tigara cade mai nti pe un ziar
aruncat pe canapea sau pat, focul rezultat va fi caracterizat mai mult de
flacari dect de ardere mocnita.

Detectori
392
Detectorul cu camera de ionizare consta n doua placi ncarcate electric si o sursa

radioactiva (Americiu 241) necesara pentru ionizarea aerului dintre placi (figura). Sursa
radioactiva emite particule care intra n coliziune cu moleculele de aer dislocndu-le
electronii. O parte din moleculele de aer devin ioni pozitivi prin pierderea electronilor; o
altaparte a moleculelor primeste electroni devenind ioni negativi. Se creeaza astfel un
numar egal de ioni pozitivi si negativi. Ionii pozitivi sunt atrasi de placa negativa, iar cei
negativi de placa pozitiva (figura). Acest fenomen genereaza un curent de ionizare,
care poate fi masurat prin circuitul electronic conectat la cele doua placi.

Detectori
393
Schimbarile n presiunea si umiditatea atmosferica pot afecta curentul de ionizare si

pot crea un efect similar aceluia de patrundere a particulelor de combustie. Pentru
compensarea efectelor nedorite generate de schimbarile de presiune si umiditate, a
aparut camera de ionizare duala, care astazi se foloseste pe scara larga pentru
detectoarele de fum.
Un detector cu camera duala foloseste doua camere de ionizare. Una dintre ele este
camera de detectie care este deschisa catre aerul din exterior.
Exista o serie de probleme care pot afecta detectoarele cu camera duala de
ionizare: praful, umiditatea excesiva (condensul), curentii de aer semnificativi, mici

insecte care pot fi citite ca particule de combustie de catre circuitul electronic al
detectorului.
UTILIZARE:
Caracteristicile detectoarelor cu ionizare le fac mai potrivite pentru detectia focului cu
flacara (uzual provenit din materiale foarte inflamabile) caracterizat de particule de

combustie n plaja 0.010.03 microni.
Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere
mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de
combustie n plaja 0.310.00 microni

Detectori
394
Detectoare de flacara.
Aceste detectoare opereaza ntr-o gama de frecvente, de la infrarosu la ultraviolet

(400770 nm), frecvente caracteristice unui incendiu cu foc deschis.
Aceste detectoare sunt foarte sigure n functionare n medii dificile de lucru, acolo

unde alti senzori pot fi cauza declansarii unor alarme false numeroase.
Un dezavantaj al acestor detectoare este pretul ridicat si ntretinerea laborioasa. Spre

deosebire de detectoarele de fum sau termice, pentru a sesiza incendiul, acestea
trebuie sa priveasca direct spre sursa de foc.

Detectori liniari
395
Detectorul liniar de fum utilizeaz un fascicul de raze infrarosii de-a

lungul unei ncperi, pentru a detecta particulele de fum rezultate n
urma unui incendiu. Exista doua tipuri de detectoare liniare:
Cu emitor i receptor (emitor i receptor).

Cu reflecie (emitor i reflector) caz in care emitorul este i
receptor.
Acest tip de detector poate suplini anumite dificulti care apar la

montarea i exploatarea altor tipuri de detectoare si pot acoperi o arie
foarte mare, care ar necesita un numr foarte mare de detectoare
punctuale.
Detectoarele liniare de fum au o raz de aciune de maxim 100m la o
distan ntre detectoare de 18m.

Instalaii de detectare a fumului prin aspiraie
396
Tipurile de detectoare utilizate n aceste sisteme pot fi:

Cu dispersia luminii
Cu camer Wilson
Cu numrarea particulelor
Variante de proiectare a sistemului:
Sistemul este proiectat s funcioneze mpreun cu sistemul de
ventilaie i devine ineficient n momentul opririi acestuia. Marele
avantaj al acestui sistem este detectarea primilor produi de ardere,
care datorit temperaturii sczute nu se ridic spre tavan.
Sistemul este proiectat cu orificii pe tavan, acoperi sau pereii
laterali utiliznd aceleai principii ca i pentru detectorii punctuali.

Detectarea si stingerea incendiilor
Detectori
397
Alte tipuri de detectoare
camerele de termoviziune, folosite n medii industriale pentru detectia la

distanta a temperaturilor ridicate produse de un incendiu;
detectoarele de fum cu camera cu ceata (eliminndu-se sursa radioactiva
de Americiu 241);
detectoarele de gaze rezultate ale procesului de combustie sau care pot
provoca un incendiu;
detectoare de substante chimice, care sesizeaza prezenta n atmosfera a
bioxidului de carbon, a gazelor naturale, butanului, vaporilor de diverse
produse petroliere, acidului clorhidric (rezultat n urma arderii izolatiei din
policlorura de vinil a cablurilor electrice).

Centrale
398
Centrale conventionale de incendiu :

Este un echipament specializat in supravegherea semnalelor de stare venite
de la detectorii de fum sau temperatura si de la butoanele de avertizare
manuala a incendiului si in raportarea schimbarilor de stare. Detectorii sunt
conectati la intrarile centralei, definite ca zone, corelat cu zonarea
obiectivului. Alegerea centralei de incendiu conventionale se face in functie
de facilitatile oferite si de numarul de zone.

Teletek MAG 4
399
Central convenional de incendiu cu microprocesor
4 zone
2 ieiri de alarm 24V / 0,315 A
1 ieire de avarie pe releu 12V/1A
1 iesire auxiliara 24VDC / 0,3A fuzibil
consum n stand-by 60mA
maxim 20 detectoare de fum pe fiecare zon
numr nelimitat de butoane de avertizare manual

4 praguri pentru condiiile pe zone
operare de la panoul frontal
Sursa: www.generalsecurity.ro

Centrale
400
Centrale adresabile de incendiu :

Are acelasi rol ca centrala conventionala, diferenta principala fiind
modalitatea de conectare a detectorilor la centrala. Fiecare detector are o
adresa, mai multi detectori se conecteaza pe o bucla. Avantajul consta in
usurinta cablarii si identificarea usoara a alarmelor. Centralele adresabile
sunt dotate cu facilitati suplimentare, ca de exemplu: in fiecare moment
poate fi cunoscuta concentratia de particule din atmosfera din dreptul unui
detector.

Global Fire Junior V4
401
Centrala de detectie incendiu adresabila
1 bucla (expandabila la 2)
125 adrese pe bucla, 16 zone de alarmare
protocol Apollo XP95, display LCD, 4x40 caractere
memorie de evenimente
se programeaza direct sau prin PC
include sursa 2.4A
(Global Fire Equipment S.A.)
Sursa: www.generalsecurity.ro

402
Repetoare si emulatoare
Repeta informatii si comenzi transmise de centrala de incendiu. In acest fel
pot fi vizualizate informatii de la sistemul de incendiu din diverse puncte
ale obiectivului sau pot fi executate comenzi asupra sistemului de incendiu.
Sursa: www.safe-electronics.ro

Module adresabile
403
Se folosesc ca interfata intre centralele adresabile si detectorii

conventionali. Prin intermediul lor pot fi conectati la o centrala adresabila
fie detectori conventionali de fum, de temperatura, de flacara, fie alte
tipuri de detectori: de gaz, de CO, de inundatie.

Izolatoare de bucla pentru sisteme adresabile
404
Pe buclele inchise in sistemele adresabile se recomanda intercalarea unui

izolator la cel putin 32 de detectori. Un scurtcircuit pe bucla va afecta
astfel doar o parte din detectori, ceilalti raminind functionali.

Dispozitive de testare si service
405
Pentru majoritatea detectorilor se utilizeaza o gama larga de dispozitive

de testare periodica in conformitate cu normele de intretinere ale
echipamentelor specificate de producator.

Dezbatere
406
60 minute

Pasul 17
407
Instalarea sistemelor de detectie si alarmare efractie,

supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala si a sistemelor si istalatiilor de semnalizare,
alarmare si alertare in caz de incendiu

Detalii de instalare
408
1. Detaliile de instalare sunt stabilite pe baza proiectului

aprobat.
2. Detaliile de instalare sunt stabilite prin compararea
proiectului aprobat cu realitatea din teren.
3. Detaliile de instalare sunt stabilite In corelatie cu
particularitatile sistemelor de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare,
4. Detaliile de instalare sunt stabilite in conformitate cu
prevederile reglementarilor interne.
Detalii de instalare: locurile de amplasare a echipamentelor, distante de instalare etc.
Reglementari interne: proceduri generale, proceduri de lucru, norme etc.
Realizarea traseelor de cabluri
409
1. Traseele de cabluri sunt realizate in conformitate cu proiectul aprobat.

2. Traseele de cabluri sunt realizate in conformitate cu cerintele speciale ale
beneficiarului exprimate in contract sau corespondenta oficiala.
3. Traseele de cabluri sunt realizate in conformitate cu prevederile
normativelor si standardelor in domeniu.
4. Traseele de cabluri sunt realizate cu mijloace tehnice adecvate.
5. Traseele de cabluri sunt realizate cu respectarea normelor de sanatate si
securitate in munca.
Trasee de cabluri: tuburi, tevi, canale de cabluri etc.

Mijloace tehnice: trusa electrician, trusa electronist, multimetru, megohmetru, masina
rotopercutoare, freza, surubelnita electrica, scara, schela, nacela hidraulica, ciocan de lipit, ruleta,
bula nivel, telemetru, dispozitiv detectie cabluri electrice, laptop etc.
Echipamente: echipament de control sis semnalizare, detectoare, declansatoare manuale de
alarma, module de intrari/iesiri, sirene, etc.

Lucrari de instalare a echipamentelor
410
1. Lucrarile de instalare a echipamentelor sistemelor de detectie si alarmare

efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si
a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu sunt efectuate in conformitate cu prevederile normativelor si
standardelor in domeniu.
2. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate in conformitate cu
proiectul aprobat.
3. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate conform graficelor
de executie.
4. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate cu mijloace tehnice
adecvate.
5. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate cu respectarea
normelor de sanatate si securitate in munca.
Lucrari de instalare: instalare echipament de control si semnalizare, instalare detectoare de
incendiu, instalare sirene etc.

Dezbatere
411
60 minute

Pasul 18
412
Punerea in functiune a sistemelor de detectie si alarmare

efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala si a sistemelor si istalatiilor de semnalizare,
alarmare si alertare in caz de incendiu

Teste de verificare
413
Testele de verificare sunt efectuate in corelatie cu

particularitatile sistemului si/sau instalatiei de semnalizare,
Testele de verificare sunt efectuate in conformitate cu
prevederile normativelor si standardelor in domeniu.
Testele de verificare sunt efectuate in conformitate cu
Testele de verificare sunt efectuate cu respectarea normelor
de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Teste de verificare: test cu simulator de fum, actionare declansator manual de alarma,

deconectare detector de incendiu, deconectare sursa de alimentare cu energie, etc.

Punerea in functiune
414
Punerea in functiune este efectuata in conformitate cu

Punerea in functiune este efectuata in corelatie cu
particularitatile sistemului si/sau instalatiei de semnalizare,
Punerea in functiune este efectuata in conformitate cu
Punerea in functiune este efectuata cu respectarea normelor
de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Reglementari interne: proceduri generale, proceduri de lucru, norme, etc.

Instruirea beneficiarului
415
Beneficiarul este instruit avand in vedere particularitatile

sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu.
Beneficiarul este instruit in conformitate cu prevederile
reglementarilor interne.
Beneficiarul este instruit in corelatie cu pregatirea si
experienta acestuia.
Beneficiarul este instruit cu respectarea normelor de sanatate
si securitate in munca si de protectie a mediului.
Tipuri de beneficiari: din mediul public si/sau privat, cu studii medii sau superioare, etc.

Dezbatere
416
30 minute

Pasul 19
417
Asigurarea mentenantei sistemelor de detectie si alarmare

efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala sistemelor si a instalatiilor de semnalizare,

Planul de mentenanta preventiva
418
Planul de mentenanta este intocmit pe baza specificatiilor

tehnice ale echipamentelor.
Planul de mentenanta este intocmit in conformitate cu

Planul de mentenanta este intocmit de comun acord cu

beneficiarul
Plan de mentenanta preventiva: activitati periodice de curatare, reglare, verificare detectoare

de incendiu, declansatoare manuale de alarma, sirene, module intrari/iesiri, etc.
Echipamente: echipament de control si semnalizare, detectoare, etc.

Constatarea defectiunilor
419
Defectiunile sunt constatate pe baza verificarilor efectuate.

Defectiunile sunt constatate prin compararea parametrilor de
functionare stabiliti in documentatia tehnica si constatarile la
fata locului.
Defectiunile sunt constatate in corelare cu sesizarile
beneficiarului.
Defectiunile sunt constatate in conformitate cu prevederile
reglementarilor interne.
Defectiunile sunt constatate cu respectarea normelor de
sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Parametrii functionali: tensiune de alimentare, sensibilitate detectori, etc.

Mentenanta corectiva
420
Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate in

conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in
domeniu.
Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate in
Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate cu
respectarea normelor de sanatate si securitate in munca si de
protectie a mediului.
Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate
consemnadu-se in documente specifice.
Operatiuni de menetenanta corectiva: inlocuirea echipamentelor constatate defecte, repararea

echipamentelor defecte, eliminarea greselilor de de operare constatate, etc.
Dezbatere
421
60 minute

Pasul 20
422
PREZENTARE I18/2-02
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE
SEMNALIZARE A INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARMARE CONTRA
EFRACIEI DIN CLDIRI
Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE I TEHNIC DE CALCUL N CONSTRUCII IPCT-SA
Aprobat de:
MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTUR.IT.OR I LOCUINEI
Cu ordinul nr: 2014/18.12.2002
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
423
1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea i exploatarea

instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei din
construcii, n scopul satisfacerii exigenelor de siguran a utilizatorilor.
1.2. Normativul este destinat proiectanilor, executanilor, verificatorilor de pro-iecte, experilor tehnici
i responsabililor tehnici cu execuia, proprietarilor sub orice titlu i utilizatorilor construciilor care
se echipeaz cu astfel de instalaii.
1.3. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea, executarea i ex-ploatarea instalaiilor
de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei din construciile civile, de
producie i depozitare. Sistemele i instalaiile la care se refer normativul sunt:
- instalaii de semnalizare a incendiilor;
- sisteme de alarm mpotriva efraciei;
- instalaii de televiziune cu circuit nchis;
- sisteme de control acces (cu yale electromagnetice, cu cartele de identificare, cu barier
inductiv etc.).
1.4. Prevederile normativului se aplic la instalaiile precizate la art.1.3. din construciile noi,
modernizrile, schimbrile de destinaie a construciilor existente precum i la refacerea
instalaiilor existente din cldiri.

OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
424
1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaiile de semnalizare a

incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei pentru:
metrou, porturi i aeroporturi;

exploatri miniere n subteran;

obiective din reelele MApN, MI, SRI nominalizate prin ordine ale conductorilor

structurilor respective;
obiectivele exploatate de SNCFR;

instalaii de detectare i alarm din sistemele de ventilare-climatizare, de transport

pneumatic etc.
La aceste sisteme i instalaii se aplic prevederile corespunztoare,

elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii.

Terminologie specifica
425
alarm - semnal acustic i/sau optic iniiat de om sau de un dispozitiv de iniiere (detector,

declanator manual de alarm etc.) prin care persoanele din incint sunt anunate despre existena
unui eveniment (incendiu, efracie);
alarm fals - alarm produs n condiiile n care pericolul nu este real; anularea semnalizrii

acustice - operaie manual de oprire a semnalului acustic; c.a. - curent alternativ;

c. c. - curent continuu;

cale de transmisie - conexiune fizic, extern echipamentului de control i sem-nalizare (centrala

de semnalizare), necesar pentru transmisia de informaii i/sau tensiunii de alimentare:

ntre echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) i celelalte componente

ale unei instalaii de semnalizare a incendiului i/sau;

ntre pri ale unui echipament de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare) dispuse n

carcase diferite.
circuit de detectare - cale de transmisie care leag punctele de detectare i/sau semnalizare la

echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare);
comanda automat a dispozitivelor de intervenie n caz de incendiu - dispozitiv automat folosit

pentru acionarea automat a unor echipamente de protecie mpotriva incendiului, dup recepia
unui semnal de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare);

426
date de funcionare - condiii care se pot modifica temporar n timpul exploatrii, fie automat, fie
prin comenzi manuale;
date specifice constructiei - condiii modificabile cerute de exploatarea unui echipament de
control i semnalizare pentru o configuraie determinat a instalai ei;
declanator manual de alarm (buton de semnalizare) - component a unei insta-laii de
semnalizare a incendiilor care este utilizat pentru semnalizarea manual a unui incendiu;
defect de izolaie fa de pmnt - conexiune accidental ntre pmnt i un ele-ment
oarecare al unui echipament de control i semnalizare, a cilor de transmisie spre un
echipament de control i semnalizare sau a cilor de transmisie dintre elementele sistemului;
defect de cablu - defect al unui circuit de transmisie spre echipamentul de con-trol i
semnalizare sau al unui circuit de transmisie dintre elementele sistemului, de tip scurtcircuit sau
ntrerupere sau de orice alt tip i care afecteaz modul de funcionare a circuitului de transmisie
respectiv;
detector de incendiu - component a sistemului de detectare a incendiului care conine cel
puin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaz cel puin un parametru
fizic i/sau chimic asociat cu incendiul i care furnizeaz un semnal corespunztor la
echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare); n cazul detectoarelor
convenionale, acestea sesizeaz doar depirea unor valori limit, monitoarele analogice
transmind centralei de semnalizare informaia furnizat de parametrul fizic i/sau chimic
supravegheat sau un echivalent al acestuia;

427
dispozitiv de alarm la incendiu - component acustic i/sau optic a sistemu-lui de alarm la

incendiu, neinclus n echipamentul de control i semnalizare, care este utilizat pentru
avertizare n caz de incendiu de exemplu o siren sau un sem-nalizator optic;
dispozitiv de transmisie alarm incendiu - echipament intermediar care trans-mite un semnal
de alarm de la un echipament de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un
dispozitiv de recepie a alarmei;
dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament intermediar care transmite un semnal
de defect de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv
de recepie a semnalului de defect;
distana de cutare - distana maxim ce trebuie parcurs n cadrul unei zone pentru
identificarea detectorului neadresabil care a iniiat un semnal de alarm;
echipament de alimentare cu energie electric - component a instalaiei de sem-nalizare a
incendiului care asigur alimentarea cu energie electric a echipamentu-lui de control i
semnalizare (echipamentul de alimentare cu energie electric include surse de alimentare
principal i de rezerv);
echipament de protecie impotriva incendiului - echipament automat de con-trol i de
intervenie mpotriva incendiului, de exemplu, o instalaie de stingere;
elemente pentru conectare - toate acele elemente care formeaz legturile ntre diferitele
componente ale unui sistem de detecie i de alarm la incendiu;

428
echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) - component a unei
instalaii de semnalizare a incendiului sau a unui sistem de alarm mpotriva efraciei,
echipament multifuncional care, n principal, asigur recepionarea, prelucrarea, centralizarea
i transmiterea semnalelor de la i ctre elementele periferice interconec-tate n sistem;
instalaii de control acces - asigur controlul difereniat al persoanelor n anumite zone de
interese specifice ale unei incinte;
instalaie de legare la pmnt - un ansamblu de conductoare de legare la pmnt (de
ramificaie, principale, de legtur) i electrozi ngropai n pmnt prin care se stabilete, n
mod voit, legtura cu pmntul a unor pri dintr-o instalaie de semnalizare la incendiu sau
dintr-un sistem de alarm mpotriva efraciei;
instalatie de semnalizare a incendiului - ansamblu complex, compus din de-clanatoare
manuale de alarm (butoane de semnalizare) i detectoare automate, conectate la un
echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) care permite monitorizarea
dispozitivelor de semnalizare i care poate aciona automat, naintea instalaiei de stingere,
pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalaiei de ventilare, pornirea instalaiei de evacuare
mecanic a fumului, trecerea prin dispo-zitivul de anclanare automat de pe sursa de
alimentare electric de rezerv, ac-ionarea uilor antifoc, alertarea pompierilor i salvrii etc;
instalaii de televiziune cu circuit inchis (TVCI) - instalaii prin care se suprave-gheaz, n
pennanen interiorul i/sau exteriorul anumitor obiective sau spaii din cadrul acestora cu
ajutorul camerelor de luat vederi, a echipamentelor de prelucrare, semna-lizare, monitorizare,
nregistrare etc. i al cablurilor specifice, asigurnd nregistrarea imaginilor preluate;

429
panou sinoptic (repetor) - panou pe care se totalizeaz indicaiile vizuale prin intermediul
crora se poate constata, rapid i n ansamblu, starea unei instalaii de semnalizare a incendiului;
resetare - operaie capabil de a ncheia o stare de alarm la incendiu i/sau o stare de defect;
semnalizare - informaia furnizat de un indicator;
sistem de alarm mpotriva efraciei - o instalaie complex compus dintr-o serie de
dispozitive de comand, declanatoare manuale i detectoare automate conectate la un

echipament de control i semnalizare;
surs de alimentare electric de rezerv - alimentarea cu energie electric a instalaiei de
semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n cazul indisponibilitii sursei de
baz;
stare funcional - stare caracterizat prin prezena tensiunii electrice i a semnalizrilor la
echipamentul de control i semnalizare;

staie de receptie alarm incendiu - centru de la care pot fi iniiate, n orice moment, msuri
necesare de protecie i de intervenie la incendiu;
staie de receptie semnal de defect - centru de la care pot fi iniiate msurile corective
necesare;
surs de alimentare electric de baz - alimentarea cu energie electric a insta-laiei de
semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n condiii normale de funcionare;

zon - subdiviziune a spaiilor protejate n care sunt instalate unul sau mai muIe puncte i pentru
care este furnizat o semnalizare zonal comun.

Prevederi generale
430
3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA

INSTALAIlLOR DE SEMNALIZARE A INCENDIlLOR I A SISTEMELOR DE
ALARM MPOTRIVA EFRACIEI
3.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei se
proiecteaz i se execut n conformitate cu prevederile prezentului normativ, regle-
mentrilor tehnice specifice, funciunilor unde se utilizeaz i prevederilor cuprinse
n standardele, normele i reglementrile din anexele nr.l, 2, 4 i 5.
32. Documentaia tehnico-economic se elaboreaz pe baza conceptului de pro-tecie la
risc (la incendiu i/sau efracie) bazat pe identificarea riscului i, dup caz, analiza
de risc, stabilindu-se msurile, tehnicile, procedeele i organizarea insta-laiilor de
semnalizare a incendiilor sau sistemelor de alarm mpotriva efraciei.
3.3. n urma analizei de risc la incendiu se definete nivelul relativ de stare de pericol de
incendiu sau de explozie urmat de incendiu.
3.4. Dimensionarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm
mpotriva efraciei i amenajarea spaiilor necesare instalrii echipamentelor
aferente se stabilete de proiectant pe baza destinaiei construciei, caracte-risticilor
specifice ale produselor utilizate i n funcie de pericolul prognozat.

Prevederi generale
431
3.5. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive noi etc. se face numai n baza certificatului de
conformitate emis de un organism acreditat sau, dup caz, a agrementului tehnic, precum i a
avizelor eliberate de organismele abilitate conform prevederilor legale.
3.6. Instalaiile de semnalizare a incendiilor aferente construciilor se stabilesc n funcie de riscul
de incendiu, tipul de cldire, destinaie, categoria de importan a construciilor i parametrii
ce trebuie supravegheai (temperatura din ncpere, fumul, emanaia de gaze periculoase sau
explozive, flacra etc.)
3.7. Sistemele de alarm mpotriva efraciei aferente construciilor se stabilesc n funcie de

categoria de importan a construciilor, de mrimea i importana valo-rilor materiale,
spirituale, naionale sau personale cuprinse n construcii, innd sea-ma i de reglementrile
Inspectoratului General al Poliiei. Acestea trebuie s confe-re, att bunurilor, ct i
persoanelor expuse la risc, un nivel compatibil cu importana riscului i consecinelor care ar
putea rezulta, astfel nct s se asigure nivelul de securitate cerut.
3.8. Productorul sau fumizorul de elemente componente ale instalaiilor de semnalizare a

incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei are obligaia s livreze odat cu
echipamentele i instruciunile de funcionare, montaj, exploatare i verificare ale acestora.
Instuciunile i inscripionrile elementelor de comand i semnalizare ale echipamentului de
control i semnalizare trebuie s fie n limba romn.

Prevederi generale
432
3.9. Constructorul are obligaia s efectueze lucrrile n conformitate cu prevederile

documentaiilor tehnico-economice i reglementrile tehnice specifice.
3.10. Investitorul are obligaia de a aviza documentaia tehnico-economic, de a
recepiona lucrarea, de a exploata i ntreine n condiii de siguran instalaiile de
semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei.
3.11. Tipul instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va
efraciei, care se adopt, modul de dispunere, dimensionare i activare a acestora
trebu-ie s corespund caracteristicilor cldirii i manifestrilor specifice ale
evenimentelor, pri-vind ierarhizarea riscurilor, stabilindu-se strile prioritare, n
conformitate cu cerinele productorului.
3.12. Proiectarea, executarea, pnnerea n funciune, asigurarea service-ului i a
mentenanei instalaii lor i echipamentelor aferente instalaiilor de semnalizare a
incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de ctre socie-ti
comerciale care au competen profesional atestat, n condiiile legii, din partea
organelor abilitate.

Echiparea cladirilor
433
4. ECHIPAREA CLDIRILOR CU INSTALAll DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR
I CU SISTEME DE ALARM IMPOTRIVA EFRACTIEI
4.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor
4.1.1. Echiparea cldirilor cu instalaii de semnalizare a incendiilor se realizeaz n vederea
asigurrii exigenelor de siguran la foc a utilizatorilor construciei, pen-tru prevenirea
incendiilor i intervenia n timp util, n caz de apariie a acestora, n funcie de categoria de
importan a construciei, tipul construciei, nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol de
incendiu), destinaia cldirii, potrivit prevederilor prezentului normativ. Beneficiarul poate stabili
i n alte cazuri echiparea cu astfel de instalaii a construciilor pe care le utilizeaz.
4.1.2. Instalaiile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure:
detectarea incendiilor, att pe cile de circulaie pentru funcionarea normal a construciilor, ct,
mai ales, n spaiile i ncperile auxiliare, precum i n acele ncperi n care incendiul ar putea
evolua nestnjenit, rar a fi observat n timp util;
anunarea incendiului la punctul de supraveghere permanent, automat i/sau prin
declanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare) i telefoane de interior, precum i

dup caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri); - alarmarea operativ a personalului de
serviciu, care trebuie s organizeze i s asigure prima intervenie i evacuarea utilizatorilor n
conformitate cu pla-nurile de aciune stabilite;
avertizarea ocupanilor (utilizatorilor) din cldire asupra pericolului de incendiu i transmiterea de
instruciuni (mesaje) pentru evitarea panicii.

Echiparea cladirilor
434
4.1.3. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare - fig.l) este o

component a unei instalaii de semnalizare a mcendiului care poate fi utilizat, dup
caz, pentru:
a recepiona semnale de la detectoarele conectate;

a determina dac aceste semnale corespund unei condiii de alarm;

a indica acustic i optic o condiie de alarm;

a indica locul izbucnirii incendiului;

a nregistra dac este posibil oricare din aceste informaii;

a monitoriza funcionarea corect a sistemului i a da avertizri acustice i optice pentru orice

defect (scurtcircuit, rupere linie sau defect n alimenta-rea cu energie etc.);

a transmite semnalul de alarm incendiu, la dispozitive de alarm incendiu sonore sau optice, spre

echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la serviciul de pompieri, spre echipamentul de

comand automat a unui sis-tem (dispozitiv) sau instalaie de limitare i stingere a incendiului.

Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor
435
Legend:
A detector ( oare) de incendiu;

B - echipamentul de control i semnalizare
(centrala de semnalizare);
C - dispozitiv( e) de alarm incendiu;
D - declanator( oare) manual( e) de alarm
(buton de semnalizare);
E - dispozitiv de transmisie alarm incendiu;
F - staie de recepie alarm incendiu;
G - comanda sistemelor automate de protecie
mpotriva incendiului;
H - echipament de protecie mpotriva incendi-
ului sau instalaie de stingere;
J - dispozitiv de transmisie semnal de defect;
K - staie de recepie semnal de defect;
L - echipament de alimentare cu energie.

Centrala de semnalizare
436
4.1.4. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie s

semnalizeze far ambiguitate, urmtoarele stri de funcionare ale instalaiei de
semnalizare a incendiilor:
starea de veghe, cnd echipamentul de control i semnalizare este alimentat de o

surs de alimentare electric i n absena semnalizrii oricrei alte stri ;
starea de alarm la incendiu, cnd este semnalizat alarma la incendiu;

starea de defect, cnd este semnalizat un defect;

starea de dezactivare, cnd este semnalizat o dezactivare;

starea de testare, cnd este semnalizat o testare a funcionrii.

4.1.5. Instalaile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure alarmarea pentru

evacuarea persoanelor, s asigure sau s faciliteze intervenia pompierilor i s
pun n funciune sistemele de limitare a propagrii focului n cldire.
Dup caz, instalaia este destinat s concentreze informaiile i comenzile legate de
sigurana la incendiu (s le prelucreze i s se asigure toate funciile sistemelor de
detecie, desfumare, comunicare, stingere incendiu, oprire a anumitor instalaii
tehnologice etc).

Instalatia de semnalizare incendiu
437
4.1.6. Instalaia de semnalizare a incendiului este, obligatoriu, compus din dou

pri principale:
1.sistemul de detectare la incendiu;

2.sistemul de alarm la incendiu i, dup caz, alertare.
Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente:

detectoare automate;
declanatoare manuale (butoane de semnalizare);
echipament de control i semnalizare (central de semnalizare);
sistem de alimentare.
Sistemul de alarm la incendiu are ca elemente:

echipament de alimentare cu energie electric;
echipamente de alarmare;
echipament de transmisie la distan a semnalelor de incendiu - opional;
echipament de transmisie la distan a semnalelor de defect - opional;
echipament de comand a proteciei automate la un echipament automat de stingere a incendiului
atunci cnd exist instalaie automat de stingere a incendiului.

Dispozitive conectate la sistem
438
4.1.7. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie s fie evaluate i testate pentru
compatibilitatea utilizrii n instalaii.
La proiectarea instalaiei i stabilirea parametrilor de intrare/ieire trebuie respectate cerinele
specificate din documentaia productorului furnizat mpreun cu echipamentele.
4.1.8. Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele lmui defect de cablu sau
de conectare s fie izolate i s nu mpiedice:
a) iniierea unui semnal de incendiu dintr-un spaiu mai mare dect cel cores-punztor unei
singure zone de detectare;
b) semnalizarea sonor a unei alarme de incendiu ntr-un spaiu mai mare dect cel
corespunztor unei singure zone de alarmare;
c) detectarea simultan a unui incendiu i semnalizarea unei alarme de incendiu;
d) acionarea simultan a semnalelor de incendiu prin ambele metode de iniiere, automat i
manual;
e) acionarea tuturor dispozitivelor de alarm sonor din cldire (cel puin un dispozitiv trebuie s
rmn funcional), dac instalaia este folosit pentru a emite semnalizarea sonor de
incendiu n cldire.
Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele a dou defecte de cablu sau de
conectare pe un singur circuit s fie izolate i s nu mpiedice protejarea unei arii desIaurate mai
mari de 10000 mZ

Dispozitive conectate la sistem
439
4.1.9. Instalaia trebuie realizat astfel nct o indicaie de defect s fie dat, n caz de
circuit ntrerupt sau scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detec-toare sau
declanatoare manuale de avertizare, (butoane de semnalizare), dispo-zitive de
alarm, oricrui echipament auxiliar cruia trebuie s-i fie indicat starea de defect.
4.1.10. Sistemele i instalaiile de semnalizare a incendiilor n zone cu pericol de

explozie, gaze inflamabile, vapori combustibili i praf trebuie realizate cu
echipamente corespunztoare mediului respectiv asigurndu-se aparate cel puin cu
siguran intrin-sec. In zonele cu pericol de explozie se aplic reguli speciale de
cablare, potrivit regle-mentrilor specifice.

Zonarea cladirii
440
4.1.11. Cldirea trebuie mprit n zone de detectare astfel nct locul de origine a alarmei s poat
fi determinat rapid din indicaiile date de echipamentul de control i semnalizare la incendiu
(centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezerv pentru identificarea semnalelor
de la declanatoarele manuale de alarm (butoane de semnalizare) astfel nct s fie prevenite
semnalele eronate (false).
4.1.12. mprirea cldirii pe zone de detectare trebuie s in seama i de urmtoarele reguli:
- aria desfurat a unei singure zone trebuie s fie mai mic sau egal cu 1600 m2;
- distana de cutare (n interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizual a incendiului, trebuie
s fie mai mic sau egal cu 30 m;
- ntr-o zon de detectare se pot include mai multe ncperi, dac:
ncperile sunt nvecinate, numrul lor nu este mai mare de cinci i n-treaga suprafa a ncperilor
nu depete 400 m2;

ncperile sunt nvecinate, cu posibilitate de acces uor la acestea, suprafaa total a ncperilor nu
depete 1000 m2 i dac n centrala de semnalizare a incendiilor sau la aceste ncperi s-au
prevzut avertizori de alarm pen-tru spaiul afectat de incendiu;
- fiecare zon trebuie limitat la un singur nivel (etaj) al cldirii cu excepiile urmtoare:
zona este casa scrii, puul liftului sau o structur similar care se ntinde pe mai mult de un nivel
suprafaa total a cldirii este mai mic de 300 m

2

Zonarea cladirii
441
4.1.13.
Imprirea cldirii n zone de alarm depinde de nevoile de difereniere

a tipului de alarm.
Dac un semnal de alarm se genereaz ntotdeauna pentru ntreaga

cldire, atunci nu este necesar divizarea cldirii n zone de alarm.

Alegerea detectoarelor i declanatoarelor
manuale
442
4.1.14. Detectoare
Tipul de detector se alege n funcie de:
materialele din spaiul protejat i clasa de reacie la foc a acestora;
configuraia spaiului - n particular, nlimea;
efectele sistemelor i instalaiilor de ventilare i nclzire;
condiiile ambiante n ncperile supravegheate;
posibilitile declanrii alarmelor false.
Detectoarele trebuie s reacioneze rapid i sigur n condiiile ambiante exis-tente din spaiile unde
sunt amplasate. Diferitele tipuri de detectoare sunt prezen-tate n Anexa 3.
4.1.15. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea proteciei persoanelor din
cldirile civile (publice) este detectorul de fum.
Celelalte tipuri de detectoare, de cldur i de flacr, se utilizeaz suplimentar fa de detectoarele

de fum sau numai n acele spaii n care incendiul n faza mcipient se manifest prin creteri de
temperatur sau flcri sau are o evoluie rapid. Cile de evacuare i traseele de circulaie comune,
n caz de incendiu, se protejeaz cu detectoare de fum.

Alegerea detectoarelor i declanatoarelor
manuale
443
4.1.16. Pentru a asigura securitatea persoanelor se recomand ca

detectoarele s reacioneze nainte ca atenuarea produs de fum pe cile de
evacuare s ating 0,5 dE/m, ceea ce corespunde la o vizibilitate de circa 15
m.
4.1.17. Cldirile de locuit particulare se recomand s se doteze cu detectoare

de fum de tip autonom (dispozitiv autonom de alarmare la fum).
Acestea pot funciona o durat mare de timp, peste 1 an, alimentate la baterii
de 9 V.c.c.

Amplasarea detectoarelor
444
4.1.18. Detectoarele trebuie amplasate astfel nct produsele degajate de

incendiul din suprafaa suprave-gheat s ajung la detectoare far diluie,
atenuare sau cu ntrziere.
Fiecare ncpere trebuie s fie echipat cu cel puin un detector. Trebuie

montate detectoare i n spaiile ascunse, unde incendiul se poate iniia sau de
unde se poate rspndi.
Aceste spaii pot include locuri sub pardoseli false sau deasupra tavanelor
false.

Distane i limite de amplasare dintre detectoare
445
Distane i limite de amplasare dintre detectoare i dintre declaatoarele manuale

de alarm (butoane de semnalizare)
Detectoare de cldur, de fum i de flacr
4.1.19. Zona de supraveghere a fiecrui detector este limitat de o serie de factori: - suprafaa
protejat (performana detectorului);
distana orizontal dintre orice punct din spaiul supravegheat i cel mai apropiat detector;
distana fa de perei;
nlimea i configuraia tavanului;
ventilarea i micarea aerului n spaiul respectiv;
obturaiile micrii de convecie a produselor de ardere.
4.1.20. Detectoarele de fum i de cldur punctuale se monteaz pe tavan, alte tipuri, dup caz,
putndu-se monta i pe perei. Performanele detectoarelor punctuale depind de nlimea ncperii,
conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate n aa fel nct elementele lor sensibile s fie n
apropierea plafonului la o distan maxim de 5% din nlimea ncperii.
Dac exist gradieni de temperatur n spaiul protejat i nlimea de stratificare se poate

determina, se instaleaz suplimentar detectoare i la aceast nlime.

446

447
4.1.21. Detectoarele optice cu fascicul se instaleaz conform instruciunilor productorului. Orice

parte a fascicolului apropiat la mai puin de 500 mm de perei este considerat insensibil la
incendiu. Lungimea spaiului protejat de fiecare detec-tor optic cu fascicul trebuie considerat de
maximum 100 m.
Fasciculele detectoarelor optice nu trebuie s fie ntrerupte.
4.122. Acoperirea zonei de supraveghere a fiecrui detector de flacr este limi-tat de urmtorii
factori:
distana de vizibilitate;

distana fa de orice punct din spaiul de supraveghere i cel mai apropiat detector;

prezena barierelor de radiaie;

prezena surselor de radiaie de interferen.

Detectoarele de flacr se monteaz pn la nlimea de 20 m.

4.1.23. Pentru detectoarele de fum i de cldur montate sub acoperiurile n pant, spre coam,
pentru o nclinaie de 1 a pantei, se mresc distanele din tabelul 1 cu 1 %. Dac acoperiul este n
pant sau cu luminatoare, se monteaz detectoare n fiecare vrf de coam. Atunci cnd denivelrile
tavanului (grinzi, nervuri) sunt mai mici de 5% din nlimea ncperii se consider tavan plan.

448
4.1.24. Dac prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe or se utilizeaz detectoare
n plus fa de cele necesare far a lua n calcul ventilarea ncperii. Determinarea numrului i a
amplasrii detectoarelor se face prin teste de propagare a fumului. Nu se monteaz detectoare n
apropierea gurilor de introducere a aerului. Dac introducerea aerului se face printr-un tavan
perforat atunci detectoarele trebuie s aib n jurul lor o zon de tavan neperforat cu raza de cel
puin 600 mm.
4.1.25. Nu se recomand montarea detectoarelor de fum sau cldur n apropierea pereilor, la mai
puin de 500 mm, pe aceeai distan de 500 mm pstrn-du-se spaiul liber n jurul oricrui
detector.
4.1.26. Pentru tavane cu denivelrii (grinzi sau planee casetate) se aplic urmtoarele:
grinzile cu nlimi mai mari de 5% din nlimea ncperii vor fi tratate ca perei despritori, cu

excepia cazurilor cnd se poate arta c acestea nu ntrzie, apreciabil, declanarea

detectoarelor;
n cazul planeelor casetate, o anumit zon dintre casete poate fi supraveg-heat de un singur

detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detec-tor nu trebuie s depeasc produsul a

6 m2 cu nlimea grinzii, pentru detec-toarele de cldur, i 12 m2 cu nlimea grinzii, pentru
detectoare1e de fum.

Tavanele false
449
4.1.27. Tavanele false impun dou cerine:

protecia mpotriva incendiilor iniiate sub tavanele false;

protecia mpotriva incendiilor iniiate deasupra tavanelor false.

Dac n tavanul fals exist perforaii mici i nu exist posibiliti de ventilare care s
transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub tavanul
fals.
Dac exist riscuri de iniiere a unui incendiu deasupra tavanului fals trebuie montate
detectoare i deasupra tavanului fals.
Dac perforaiile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele de
deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor iniiate sub aceste tavane. In
acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false s fie omise.
Asemenea cazuri necesit o tratare individual bazat pe tipul, numrul i aria per-
foraiilor, tipul i cantitatea de combustibil i ventilaia care s transporte fumul deasupra
tavanului fals.

Butoanele de semnalizare
450
4.1.28. Declanatoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spaiul protejat trebuie,

n mod normal, s aib aceeai metod de funcionare i, preferabil, s fie de acelai tip.
Declanatoarele manuale de la care se pot iniia semnale de incendiu se marcheaz
clar, vizibil, pentru a putea fi difereniate de dispozitive prevzute n alte scopuri, astfel
nct s fie identificate uor i trebuie s fie accesibile.
4.1.29. Distana maxim de parcurs din orice punct al cldirii la cel mai apropiat
declanator manual nu va depi 30 m. n cazul cldirilor nalte, foarte nalte i cu
aglomerri de persoane i la cldirile cu persoane cu handicap loco-motor distana nu va
depi 20 m. nlimea de montare pentru butoane trebuie s fie de la 1,2 la 1,5 m de
pardoseal.
4.1.30. Declanatoarele manuale se amplaseaz pe cile de evacuare la inte-riorul sau

la exteriorul fiecrei ui, pe scara de evacuare, (palierele de acces sau podestele
scrilor de evacuare) i la fiecare ieire spre exterior. Ele pot fi amplasate lng spaiile
care prezint riscuri mari de incendiu. Declanatoarele se amplaseaz n locuri uor
accesibile.

Dispozitivele de alarmare
451
4.1.31. Tipul, numrul i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz astfel nct
semnalizarea produs de acestea s fie audibil n spaiile n care sunt instalate, chiar n prezena
altor senmalizri sau zgomote de fond existente n aceste locuri.
Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare n caz de incendiu trebuie s fie distinct i uor
de identificat fa de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate n alte scopuri.
4.1.32. Pentru a se prentmpina panica i n scopul unei evacuri eficiente a ocupanilor cldirii,
se recomand ca senmalele destinate personalului de serviciu s fie diferite fa de cele destinate
celorlali ocupani ai cldirii.
Detectoarele autonome sunt aparate prevzute i cu senmalizri acustice i/sau optice, cu
alimentare autonom prin care se atenioneaz utilizatorii asupra necesitii nlocuirii, n termen de
10 la 30 de zile, a bateriilor slbite.
4.1.33. Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate ntr-o cldire trebuie s produc sunete
de acelai fel. Fac excepie spaiile cu un nivel ridicat de zgomot fa de cel de fond n care se pot
utiliza alte tipuri de dispozitive acustice care s corespund scopului propus.
In spaiile cu condiii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie s produc
semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. n condiiile n care, n aceste spaii, pot apare
zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde i intensitatea egal sau mai mare de 65 dB,
este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare s produc semnale sonore cu cel puin 5 dB
peste nivelul acestora.
n spaiile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustic asigur semnale
sonore care s aib cel puin 10 dB peste nivelul zgomotului de fond i, n funcie de necesiti, se
asigur suplimentar senmalizare optic.
452
4.1.34. n spaiile destinate cazrii persoanelor se recomand ca intensitatea sonor a dispozitivelor

acustice de alarmare s fie de minim 75 dB. La proiectarea i realizarea sistemelor de alarmare n
special pentru cldirile cu sli aglomerate trebuie avut n vedere i atenuarea sunetelor produse de
elementele fonoabsorbante (mochete, ui etc.).
4.1.35. Pentru spaiile mari, se recomand utilizarea mai multor dispozitive acustice de semnalizare
cu o intensitate mai redus, dar care asigur nivelul de audibilitate necesar, dect unul singur cu o
intensitate sonor foarte mare. Din considerente de siguran, la cldirile cu sli aglomerate se
instaleaz cel puin dou dispozitive acustice de alarmare, n fiecare compartiment sau zon de
incendiu.
Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz suplimentar fa de cele acustice.
4.1.36. n situaiile n care alarma de incendiu este transmis prin echipamente de informare a
publicului (de exemplu: staii de amplificare), n locul unei instalaii speciale de alarm, acestea
trebuie:
s transmit PRIORITAR alarma de incendiu, fa de oricare alt semnalizare care se realizeaz

prin acestea i n toate spaiile n care acest lucru este necesar;

s fie prevzute cu alimentare electric de rezerv;

s fie prevzute cu amplificator de rezerv.


453
4.1.37. Dispozitivele de alarmare, montate n medii cu risc mare de incendiu, n medii speciale
(explozive, corosive, cu umiditate ridicat etc.) sau n exteriorul cldirilor, trebuie s aib un grad
de protecie corespunztor.
4.1.38. Sistemul de alarmare n cadrul unui obiectiv trebuie realizat astfel nct defeciunile
intervenite la un circuit de semnalizare acustic s nu conduc la scoaterea din funciune a
celorlalte circuite.
Deconectarea de ctre personalul autorizat sau defeciunile ( scurtcircuit, rupere) circuitelor la
care se conecteaz dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, i, n special, la cele cu sli
aglomerate trebuie s fie semnalizate optic i/sau acus-tic, automat la operatorul care
supravegheaz echipamentul de control i semnalizare la incendiu.
4.1.39. Sistemul de alarmare din cadrul unui obiectiv trebuie astfel realizat nct s poat fi
transmis alarma, n funcie de necesiti, pe rnd sau simultan, n toate spaiile n care sunt
montate dispozitivele de alarmare n caz de incendiu.
4.1.40. Sunetul emis de dispozitivele de alarm trebuie s fie continuu, chiar dac are
amplitudinea i frecvena variabil.
4.1.41. Semnalul de alarm vocal trebuie s fie corespunztor, mesajele prenregistrate sau
sintetizate trebuie s fie transmise automat ca rspuns Ia un sem-nal de incendiu, fie imediat, fie
dup o temporizare stabilit i nu trebuie s depind de prezena unui operator.
Toate mesajele trebuie s fie dare, scurte, lipsite de ambiguitate i preprogramate. Nivelul sonor
trebuie s corespund celorlalte dispozitive de alarm sonor.
Sunetul recepionat trebuie s fie inteligibil.

454
4.1.42. Nu se difuzeaz, n acelai timp cu alarma de incendiu, alte semnale sonore

vocale n spaiul de protejat, iar cele difuzate n alte cazuri nu trebuie s se confunde cu
semnalele de alarm. Dac timpul dintre mesajele succesive este mai mare de 10s pn
la 30s, ntre mesaje, trebuie s fie difuzate suplimentar semnale asemntoare cu
sunetele sirenelor.
4.1.43. Toate celelalte surse audio trebuie deconectate automat cu excepia microfonului
de incendiu i modulelor de alarm vocal.
Dac se dau mesaje de incendiu n direct trebuie definite microfonul sau mi-crofoanele
de incendiu pentru a avea prioritate aceste anunuri. Cel puin un mi-crofon trebuie
amplasat la echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare) i altul
ntr-un spaiu separat. Funcionarea microfoanelor de incendiu trebuie s nu fie
simultan.
4.1.44. Dispozitivele optice de alarm la incendiu trebuie utilizate numai n complectarea
celor sonore. Indiferent de aplicaie nu se utilizeaz numai dispozitive de alarm
incendiu optic.
Alarma optic trebuie s dea semnale vizibile i distincte fa de orice alte semnale
optice din spaiul de protejat.

Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a
incendiilor
455
42. Criterii de echipare a construciilor cu instalaii de semnalizare a

incendiilor.
Principalele criterii de alegere a instalaiilor de semnalizare a incendiilor sunt:

categoriile de importan ale construciilor (conform HG 766 / 97);

tipurile de cldiri i construcii (conform normativului P I18);

riscul de incendiu conform normativului P l18, iar numrul ocupanilor

conform normativului I 7;
destinaia cldirilor i construciilor (conform normativului P I18 i HG

525/96);
tipurile i parametrii de funcionare specifici ai echipamentelor, timpii de

alarmare-alertare i zonele protejate (conform OMI 84 /2001).

incendiilor
456
4.2.1. Echiparea cu instalaii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguran la foc
elaborate, sau dup caz la evaluarea capacitii de aprare mpotriva incendiilor, se asigur la
urmtoarele compartimente de incendiu, construcii i ncperi:
toate categoriile de construcii (compartimente de incendiu, ncperi) prevzute, conform
reglementrilor specifice cu instalaii automate de stingere cu ap, tip drencer sau pulverizatoare,
cu cea de ap i substane speciale, n condiiile n care acionarea acestora se face prin astfel
de instalaii;
construciile nchise, de importan excepional i deosebit (A, B), ncadrate conform legislaiei
specifice, neechipate cu instalaii automate de stingere a incendiilor, precum i cele echipate la
care este necesar asigurarea semnalizrii incendiilor nainte de intrarea n funciune a
instalaiilor automate de stingere;
construciile civile (publice) avnd destinaia:
construcii administrative i financiar bancare cu peste 600 de persoane;
construcii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care adpostesc peste 150 persoane;
construcii de cultur i nvmnt, cu mai mult de 4 niveluri sau care adpostesc peste 600 persoane;
construcii de sntate care adpostesc peste 100 persoane (avnd paturi de spitalizare staionare);
construcii comerciale i de sport, cu peste 1500 de persoane;
construcii de cult cu peste 600 de persoane;

cldiri nalte i foarte nalte, cu excepia locuinelor;
cldiri cu sli aglomerate;
construcii de producie i depozitare (inclusiv ncperi ori spaii de producie i depozitare amplasate n alte
cldiri) din categoriile A, B sau C pericol de incendiu, eu aria desfurat mai mare de 600 m2, precum i
depozite eu stive nalte (peste 4 m nlime).

incendiilor
457
4.2.2. Tipurile echipamentelor utilizate i a instalaiilor de semnalizare a
incendiilor sunt:
Tip 1. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru uz general: n cldiri trebuie s fie

prevzute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54:
echipamente de alimentare cu energie electric;
detectoare;
declanatoare manuale (butoane de semnalizare);
dispozitive de alarm;
elemente anexe (izolatoare, module de intrare - ieire etc.).
Tip 2. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru aplicaii specifice: instalaii pentru care nu
exist standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prevzute pentru
protejarea ntregii cldiri, ci pentru situaii punctuale cum ar fi:
zone de prelucrare electronic a datelor, echipamente i alte riscuri electrice;
depozite cu stive nalte;
zone cu pericol (chimic, biologic, nuclear, de exemplu);
riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cldirii.

incendiilor
458
4.2.3. Timpii de alarmare/alertare asigurai de tipul 1 trebuie s fie de 10
secun-de pentru alarmare i de la 10 secunde pn la maxim 10 minute
pentru alertare, din momentul intrrii n alarm a unui detector sau acionrii
unui declanator manual.
4.2.4. Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
total prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale;
parial prin detectoare de incendiu i dec1anatoare manuale;
ci comune de evacuare prin detectoare de incendiu i declanatoare
manuale;
local prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale;
pentru un echipament prin detectoare de incendiu;
prin declanatoare manuale.
4.2.5. Cu instalaii de semnalizare a incendiilor de Tipul 1 se pot realiza

tipurile 1,2,3 i 6 de acoperire, iar cu instalaii de semnalizare a incendiilor
de Tip-ul II se pot realiza tipurile 4 i 5 de acoperire.

incendiilor
459
4.2.6. Tipul II de instalaii de semnalizare a incendiilor se poate utiliza n

combinaie cu tipul 1 i cu toate tipurile de acoperire din tabelul 2. Acoperirea
realizat astfel este de tip local sau pe echipament.
4.2.7. n toate construciile unde exist pericol de scpri i acumulri de gaz
sau vapori inflamabili, se vor monta i/sau detectoare de concentraie pentru
gaze sau vapori care, n anumite concentraii, pot deveni periculoase
(explozive sau toxice). Aceste detectoare trebuie s avertizeze optic i acustic
atingerea pragului de 20% din limita inferioar de explozie (LIE).
4.2.8. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se prevd doar cu
dec1anatoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare), numai acolo
unde observarea iniierii incendiilor se asigur n timp util. Instalaiile de
semnalizare a incendiilor prevzute cu detectoare automate se doteaz,
obligatoriu, i cu declanatoare man-uale de alarmare.
De vazut tabelele de la pag. 20,21,22 din normativ

SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE SECURITATE
460
5 . S PA I I D E S T I N AT E E C H I PA M E N T E L O R D E C O N T R O L I
SEMNALIZARE AFERENTE INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRN A EFRACIEI
5.1. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare (central de

semnalizare) aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor
de alarm mpotriva efraciei trebuie s corespund urmtoarelor condiii:
s fie amplasate ct mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai

apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al reelei

respective, asigurnd un grad de securitate corespunztor;
s fie situate, de regul, la parter, n spaii uor accesibile din exterior, n

vecintatea acceselor de intervenie ale pompieilor; cnd specificul cldirii

impune, se admite amplasarea echipamentelor de control i semnalizare
afe-rente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm
mpotriva efraciei la alte niveluri ale cldirii.

Conditii indeplinite de incaperile destinate
echipamentelor de securitatecontinuare
461
s asigure posibilitatea de transport pe cile de acces a echipamentelor (coridoare,
ui) corespunztor gabaritului i greutii acestora;
s aib iluminat natural i posibiliti de aerisire, condiii normale de tem-peratur i
umiditate admise'pentru cldiri administrative, s fie ferite de praf i ageni corosivi,

riscul de avariere mecanic a echipamentelor s fie sczut;
s fie astfel realizate nct s mpiedice propagarea din exterior a incendiilor,
exploziilor, trepidaiilor i zgomotelor;
s nu fie traversate de conductele principale ale instalaiilor utilitare (ap, canalizare,
gaze, nclzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radia-toarele din ncperile
respective;
s nu fie amplasate sub ncperi ncadrate n clasa U3 (AD4 ) conform normativului
I7;
spaiile pentru echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de
semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei s fie

prevzute cu instalaii de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului. n aceste
ncperi au acces doar persoane autorizate.
ncperile trebuie s fie prevzute cu tablou electric separat, alimentat naintea
ntreruptorului general - la o singur cale de alimentare - sau de pe bara cu ten-
siune permanent - la dubl alimentare.

462
52. Echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de

semnalizare a incendiilor se instaleaz de regul, n cldirea serviciului de
pompieri, n spaii uor accesibile, sau cnd nu exist serviciu de pompieri,
ntr-o incint supravegheat permanent.
5.3. Centrala sau panoul repetar trebuie s asigure retranslaia indicaiilor n

cldirile cu mai multe intrri pentru pompieri prin panouri suplimentare de
avertizare. Indicaiile vizuale sub forma Impilor de avertizare, ale iluminatului
pentru continuarea lucrului tre-buie s fie montate la intrrile prevzute pentru
accesul pompierilor n cldire. Acolo unde se monteaz mai multe panouri de
control care pennit preluarea controlului de la mai multe locaii, trebuie luate
msuri pentru a se preveni operarea contradictorie a comenzilor din poziii
diferite prin retranslaia comenzilor.

463
5.4. Amplasarea echipamentului de control i semnalizare (centrala de

semnalizare) la incendiu impune, n plus fa de cele prevzute la pct. 5.1,
urmtoarele:
indicaiile i controalele s fie uor accesibile pompierilor i personalului

res-ponsabil din cldire;
iluminatul s permit citirea cu uurin a etichetelor i indicaiilor vizuale;

riscul de incendiu s fie sczut i spaiul s fie acoperit de instalaiile de

semna-lizare a incendiilor.
Dac echipamentul de control i semnalizare este distribuit n mai multe
carcase este necesar ca:
spaiul de amplasare a fiecrei carcase s satisfac cerinele de mai sus;

conexiunile dintre carcase s fie protejate corespunztor mpotriva avarierii

prin incendiu sau avarierii mecanice;
facilitile de monitorizare a defectelor s acopere interconectrile dintre

diferite carcase ale centralei.
464
5.5. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor

de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se ncadreaz
din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munc periculoase
definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se n-cadreaz n
categoria EE (BAS) definit conform normativului I7.
Dac se monteaz echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de
semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n medii care nu
satisfac condiiile de mediu curat i uscat, risc de avariere mecanic i de incendiu,
atunci trebuie luate msuri suplimentare de protecie a echipamentului.
In aceste ncperi se prevd, prin documentaia tehnico-economic, cu minimum 1-2
prize de 16 A /220 V pentru lmpi portabile i unelte (scule, accesorii) portabile n
condiiile prevzute de normativul I7.
5.6. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor
de semnalizare a incendiilor amplasate n construcii din categoria C, D, E trebuie
amplasate n spaii ferite de incendiu sau n ncperi separate prin elemente
incombustibile ( Ca ) rezistente la foc, minim 60 miu, avnd golurile de acces pro-
tejate cu ui rezistente la foc 30 miu. i prevzute cu dispozitive de autonchidere.

465
5.7. Iluminatul ncperilor destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente

instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei se
execut cu lmpi fluorescente sau incandescente n conformitate cu STAS 6646/1.
5.8. In ncperea centralelor de semnalizare a incendiilor se instaleaz un post telefonic,

conectat la sistemul de telefonie interioar a obiectivului i un post direct la serviciul
public de pompieri de sector sau localitate.
5.9. Pentru localizarea rapid, uoar i fr ambiguitate a alarmei i pentru a lega

indicaia centralei de locaia oricrui detector sau declanator manual trebuie fumizate
cel puin: cardul de zon, harta zonei, diagrama de conectare, lmpi pentru indicare la
distan.
5.10. In cazul centrelor de supraveghere la distan se asigur o semnalizare de alarm

la incendiu printr-o legtur automat cu pompierii ntr-un minim de timp de semnalizare.
Alarmarea automat, n cazul existenei pazei n momentul declanrii alarmei de
incendiu, trebuie confirmat i manual, telefonic.
466
5.11. Legturile automate trebuie monitorizate astfel inct orice defect s fie indicat la distan sau
la central. Acolo unde exist centre de supraveghere la distan trebuie transmise cel puin
semnalele generale de incendiu sau de defect.
Dac spaiul este permanent supravegheat atunci se poate utiliza telefonul pentru anunarea
pompierilor.
5.12. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel nct s
nu existe lumin direct att natural, ct i artificial pe ecranele acestora. Echipamentele i
aparatura de comand se instaleaz pe perei 'la nivelul privirii operatorului, la minim 0,8 m de la
pardoseal.
5.13. Monitoarele se amplaseaz la o distan de 6 ... 10 ori diagonala ecranului fa de locul de

supraveghere al operatorului. Dac numrul monitoarelor este mai mare de patru acestea se
instaleaz in rackuri astfel inct operatorul s le poat urmri fr micarea capului.
5.14. Cablurile coaxiale care asigur legtura ntre diferitele echipamente (multiplexor, monitoare,
camere video, videorecordere etc.) se amplaseaz la o distan mai mare de 0,5 m fa de
cablurile de for i se evit trasee paralele ale acestora pe distane mai mari de 1 m.
n cazurile n care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se protejeaz in tuburi
metalice, legate la pmnt la ambele capete, situaie in care nu se normeaz distana dintre ele.

REALIZAREA INSTALATIILOR
467
6. REALIZAREA INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I

SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI
6.1. Tipuri de cablu
6.1.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se realizeaz n execuie ngropat sau aparent,
cablurile utilizate fiind conforme cu cerinele specificate de productorul echipamentelor, lundu-se n
calcul intensitatea curentului admisibil i atenuarea sem-nalelor date.
6.12. Circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se
execut cu cabluri cu conductoare de cupru cu excepia cazurilor cnd sistemul este proiectat s
lucreze n alte tehnologii (de exemplu, cabluri optice).
6.1.3. Seciunea conductorului de cupru utilizat pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor i a
sistemelor de alarm mpotriva efraciei este cea rezultat din cal-cul n funcie de ncrcare (curentul
consumat n cazul cel mai defavorabil) i consumul estimat pe circuitul respectiv, configuraia i
lungimea traseelor, astfel nct la cel mai ndeprtat element conectat s se asigure tensiunea
minim de funcionare, n conformitate cu indicaiile productoru1ui de echipament.
6.1.4. Tensiunile nominale de alimentare ale circuitelor instalaiilor de sem-nalizare a incendiilor i ale
sistemelor de alarm mpotriva efraciei sunt, de regul, n gama 12-24 V C.c.
6.1.5. n spaiile de producie i depozitare din categoria A i B (EE 3) de peri-col de incendiu,
conductoarele de semnalizare sunt cu ntrziere mrit la propagarea flcrilor.

6.2. Protecia mpotriva incendiului
468
6.2.1. De regul, cablurile se instaleaz n zone cu risc mic de incendiu (cu excepia celor din
incinte protejate).
Dac este necesar prevederea traseelor de cabluri n alte zone, trebuie utilizate cabluri
rezistente la foc sau se asigur supravegherea canalizaiilor de cabluri prin detectoare mpotriva
incendiului, astfel nct un defect al acestora s nu mpiedice:
recepia unui semnal de detectare la echipamentul de control i semnalizare;
funcionarea dispozitivelor de alarm;
recepia semnalelor iniiate de sistemul de detecie prin echipamentul de transmisie al alarmei de

incendiu.
6.2.2. Cablurile care trebuie s rmn n funciune mai mult de 1 minut dup detectarea
incendiului trebuie s reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau s fie protejate pentru
aceast perioad. Aceste cabluri sunt cele care asigur:
conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i echipamenul de alimentare cu
energie electric dac se gsesc n carcase diferite;
conectarea dintre pri ale echipamentului de control i semnalizare dac se gsesc n carcase
diferite;
conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i panourile repetoare de semnalizare
i/sau de comand;
funcionarea ntr-o zon cu risc mare de incendiu.

Retelele de cabluri
469
62.3. Reelele de cabluri care conecteaz echipamentul de control i

semnalizare cu detectoare, declanatoare manuale, dispozitive de alarmare
etc. pot fi n sistem:
linii radiale;

bucle.

6.2.4. n cazul utilizrii liniilor radiale se asigur:

amplasarea n zona supravegheat prin detectoare, astfel ca la apariia unui

incendiu s se iniieze o alarm;
rezistena corespunztoare la efectele focului i interveniei mpotriva
incendi-ului cel puin 30 de minute.
62.5. n cazul utilizrii buclelor acestea trebuie s reziste aciunii focului i
interveniei mpotriva incendiului cel puin 30 de minute sau s aib o protecie
corespunztoare pentru aceast perioad, dac funciunile, altele dect cea
de detectare, de la mai mult de o zon, nu pot fi ndeplinite.

6.3. Protecia mpotriva defectelor mecanice
470
6.3.1. Cablurile trebuie protejate corespunztor mediului i locului de

amplasare. Cablurile se instaleaz n spaii protejate de tip: tunele de cabluri,
ghene, tuburi etc.
Cablul trebuie s aib o rezisten mecanic suficient pentru modul de
pozare ales. Dac cablul nu ofer aceast rezisten, se protejeaz mecanic,
suplimentar.
6.3.2. La utilizarea circuitelor n bucl trebuie luat n calcul evitarea

deteriorrii simultane a celor dou capete ale buclei (ruperea cablului sau
scurtcircuit).
La amplasarea ambelor capete ale buclei n acelai spaiu, se iau msuri
suplimentare de protecie mecanic sau se distaneaz suficient cele dou
capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.

6.4. Protecia mpotriva efectelor electromagnetice
471
6.4.1. Pentru evitarea defectelor i alarmelor false, cablurile i echipamentele

nu se instaleaz n spaii care prezint niveluri ridicate ale cmpului
electromagnetic.
Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prevzut o protecie
electromagnetic adecvat prin ecranare i legare la pmnt conform PE 107.

6.5. Instalarea cablurilor
472
6.5.1. Traseele de cablu de tip conducte, canale etc. trebuie s permit intro-ducerea
i scoaterea cu uurin a cablurilor. Accesul trebuie permis prin nlturarea sau
deschiderea unor capace de protecie.
6.5.2. Acolo unde cablurile traverseaz (penetreaz) perei i planee cu rol de
rezisten la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate mpotriva incendiului astfel nct
rezistena la foc a elementului de compartimentare traversat s nu se reduc.
6.5.3. Conexiunile de cabluri, altele dect cele din carcasele echipamentelor, se evit.
n cazul n care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasat ntr-o cutie
de conexiune, accesibil i identificabil. Metoda de conexiune nu tre-buie s reduc
fiabilitatea i rezistena la foc a cablului fr conexiune.
6.5.4. Pentru reducerea interferenelor electrice din cauza apropierii de instalaiile de
date i cele electrice de joas tensiune, cablurile instalaiilor de semnalizare a
incendiilor se separ de cablurile altor sisteme prin:
instalarea n conducte, ghene etc. separate;
intermediul unor elemente despritoare mecanice continue i rigide din materiale

rezistente la foc;
instalarea la o distan de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme .

Instalarea cablurilor in tuneluri si conducte
473
6.5.5. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor

de alarm mpotriva efraciei n lungul conductelor calde, interzicn-du-se instalarea pe
suprafee calde.
De asemenea, se evit traseele expuse la umezeal.
Pe poriuni reduse ale traseelor apropiate de suprafee calde (minim 40 c) sau la
ncruciri cu acestea, distana ntre circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s fie de minim 12 cm sau se iau msuri
de izolare termic.
6.5.6. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor
de alarm mpotriva efraciei n tuneluri sau canale tehnice n care se gsesc cabluri
electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V. In cazurile n care nu este posibil o alt
soluie, cablurile se instaleaz n tuneluri sau canale tehnice pe pereii opui sau pe
aceeai parte cu cablurile electrice la o distan de cca 40 cm, sub cele electrice.
Cnd lungimile de paralelism depesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V,
se face, de la caz la caz, calculul de protecie, lundu-se msuri corespunztoare
conform normativelor i standardelor n vigoare.

Cablul de alimentare
474
6.5.7. La stabilirea traseelor se evit trecerile prin spaii cu pericol de explozie, medii
corosive sau zone n care exist pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora
nveliul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegndu-se soluii de montaj pe
pereii exteriori acestor spaii (cu condiia protejrii mpotriva efectelor de radiaii termice
n caz de incendiu i deteriorrilor mecanice), i anume, n spaiile de circulaie, anexe
tehnice sau alte spaii Iar pericol.
6.5.8. Pentru realizarea circuitelor de alarm la incendiu pentru conectarea dispo-
zitivelor de alarm se utilizeaz acelai tip de cablu.
6.5.9. Cablul de joas tensiune pentru alimentarea echipamentului de control i
semnalizare la incendiu se monteaz pe o intrare separat n carcasa echipamentului,
fa de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare i de alarm la incendiu.
6.5.10. Pentru sistemele de detectare i de alarm la incendiu i sistemele de alarm
mpotriva efraciei se prevd puncte de concentrare separate, marcate corespunztor.
6.5.11. Cutiile de conexiuni se instaleaz numai n locuri uscate, asigurate mpotriva
accesului persoanelor neautorizate, uor accesibile personalului de ntreinere.

Marcarea cablurilor
475
6.5.12. Cablurile, conectoarele, bomele etc. trebuie s fie marcate pentru a putea fi uor
identificate.
6.5.13. Rezistena de izolaie fa de pmnt a circuitelor de semnalizare trebuie s fie
de minim 10 Mohm cu decuplarea bomei de mpmntare.
6.5.14. In cldirile nalte i foarte nalte coloanele dispuse pe vertical, pentru circuitele
destinate instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva
efraciei, trebuie s fie separate de celelalte categorii de instalaii electrice sau de
telecomunicaii.
6.5.15. Organizarea echipamentului aferent instalaiilor de semnalizare a incendiilor i
sistemelor de alarm mpotriva efraciei se face pe niveluri de acces a echipamentului cu
sistem de parolare.
6.5.16. Circuitele pentru instalaiile de semnalizare a incendilior i sistemele de alarm
mpotriva efraciei se instaleaz n tuburi separate.
6.5.17. Circuitele pentru televiziune cu circuit nchis se realizeaz n tuburi sau cu cabluri
separate. In cazul cnd instalaiile dispecer sau interfon au funciuni de alarm la
incendiu circuitele se instaleaz n acelai mod.

SURSE DE ALIMENTARE
476
7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC A INSTALAllLOR DE

SEMNALIZARE A INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM MPOTRIVA
EFRACIEI
7.1. Alimentarea cu energie electric a instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a
sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de la dou surse independente
(baz i rezerv). Energia electric furnizat de echipamentul de alimentare tre-buie
s fie suficient pentru satisfacerea cerinelor de alimentare ale sistemului.
Alimentarea de rezerv se realizeaz, de regul, la 24 V c.c. i 12 V c.c, de la baterii
de acumulatoare sau de la grup electrogen.
7.2. Surse de alimentare.
7.2.1. Sursa principal de energie pentru sistem trebuie s fie reeaua public de
alimentare. In caz contrar se poate folosi un sistem de alimentare privat.
Sursa principal trebuie s fie conectat cu sistemul printr-un cablu dedicat i
protejat, s aib dispozitive de protecie dedicate care trebuie s fie etichetate i
accesibile numai de ctre personal autorizat, s fie independent de orice dispozitiv
general de separare a cldirii.
La utilizarea mai multor echipamente de alimentare condiiile se aplic pen-tru fiecare
n parte.

Sursa de rezerva
477
7.2.2. In caz de cdere a sursei principale, sursa de rezerv trebuie s fie disponibil
sub forma unei baterii.
Capacitatea acestei baterii trebuie s fie suficient pentru ca sistemul s funcioneze
normal pe timpul ntreruperii sursei principale i s permit luarea msurilor de
restabilire a sursei principale.
In aceste cazuri alimentarea poate fi, de asemenea, facut dintr-un generator de
intervenie sau cu surse nentreruptibile. Cnd se utilizeaz aceste surse capacitatea
bateriei de rezerv poate fi redus, dar aceasta trebuie s fie prevzut ntotdeauna.
Unde se utilizeaz generatoare de urgen trebuie ca bateria s se rencarce n 24
ore de la restabilirea sursei principale.
Pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor limitele pentru durata de funcionare pe
sursa de rezerv asigurate de capacitatea bateriei trebuie s fie de 48 ore, dup care
trebuie s funcioneze la ncrcarea de alarm cel puin 30 minute. (Durata de
funcionare pe baterie poate fi redus la 30 ore pentru locurile unde exist personal
permanent de supraveghere dac este indicat imediat cderea sursei principale i
dac durata reparaiei este reglementat prin contract la mai puin de 24 ore.)
In cazul cldirilor neocupate pentru o perioad semnificativ, durata de funcionare pe
sursa de rezerv se mrete cu 24 de ore fa de durata de 48 ore.
Sursa de rezerva
478
7.3. Sursa de rezerv trebuie s preia n mod automat alimentarea instalaiei de

semnalizare, atunci cnd sursa de baz cade sau nu mai asigur tensiunea no-minal
de funcionare.
7.4. Comutarea de pe o surs pe alta nu trebuie s conduc la modificri n starea

instalaiilor (alarme false, pierderi de informaii, iniierea comenzii de acionare a
dispozitivelor de protecie etc.).
7.5. Sursa de rezerv trebuie s asigure autonomia n funcionare a instalaiei de sem-

nalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva efrac#ei pe o durat de 24 ore
n condiii normale (stare de veghe) dup care nc 30 minute n stare de alarm.
7.6. Schema electrica a instalatiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de

alarim mpotriva efraciei cu echipamentele cuprinse n sistem se realizeaz astfel nct
s asigure menInerea bateriilor la capacitatea nominal de funcionare.

Protejarea sursei de rezerva
479
7.7. Pentru o singur cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baz

este realizat sub forma unei coloane proprii racordat direct la tabloul gene-ral de
distribuie dac soluia prezint siguran n funcionare. Circuitul de alimentare este
marcat i nu poate fi deconectat dect de persoane autorizate. Acest circuit este
alimentat nainte de ntreruptorul general.
7.8. Pentru utilizarea a dou ci distincte de alimentare cu energie electric, la

circuitele de alimentare de la sursa de baz i de rezerv, nu se admite conectarea
altor consumatori care nu au legtur cu instalaia de semnalizare a incendiului
7.9. Se excepteaz de la prevederile art. 7.7 i 7.8 instalaiile de semnalizare a

incendiilor de apartament.
7.10. Se asigur dispozitivele de protecie antiseismice corespunztoare tipu-lui de

surs, locului de amplasare i condiiilor specifice.
7.11. Se iau msuri pentru protejarea la sabotaj a sursei de rezerv.

Prize de pamant
480
8. PRIZE DE PMNT PENTRU INSTALAIILE DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR I SISTEMELE DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.
8.1. Numrul i caracteristicile prizelor de pmnt necesare n instalaiile de semnalizare a
incendiului i n sistemul de alarm mpotriva efraciei se stabilesc conform prevederilor STAS
6271.
8.2. Pentru conectarea instalaiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva
efraciei se prevd prize de pmnt n valoare de 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare
instalaie, fie prin conectarea la o priz comun cu alte echipamente sau prize ale cldirii.
Utilizarea n comun a prizelor de pmnt pentru instalaiile de semnalizare a incendiului i
sistemul de alarm mpotriva efraciei cu cele ale instalaiei de energie electric se admite numai
n condiiile prevzute de STAS 6271.
8.3. Prizele de pmnt se conecteaz la tabloul special pentru prize, care se amplaseaz, de
preferin, n ncperile echipamentelor aferente.
Alegerea conductoarelor pentru legarea la pmnt i dimensionarea acestora se face n
confonnitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instalaia de legare la conductorul de protecie.
8.4. Pentru trecerea prin fundaie a conductoarelor de legare la pmnt se prevede cte un tub
PVC 39 rom, curbat ntr-un singur plan cu o raz de cel puin 1 m, care strbate pardoseala pe
vertical i fundaia exterioar pe orizontal, ajungndu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului i
prelungindu-se cu cel puin 1 m de la fundaia cldirii.

MANAGEMENTUL SECURITATII CLADIRILOR
481
9. SISTEME DE MANAGEMENT A SECURITll CLDIRll
9.1. Sistemul de management al securitii cldirii - prin DISPECERATUL DE

SECURITATE, amplasat, de regul, la parterul cldirii ntr-un spaiu special amenajat -
gestioneaz funciile privind sigurana persoanelor, a bunurilor materiale, precum i a
spaiului care le adpostete.
9.2. Sistemul de management al securitii cldirii are rolul de a prelua i prelucra avarii
i comenzi de la insalaiile ce asigur securitatea cldirii.
Echipamentele de securitate ale cldirii care se monitorizeaza sunt:
instalaie de semnalizare i stingere a incendiilor;

sistem de paz mpotriva efraciei;

sistem televiziune cu circuit nchis (TVCI);

sistem control acces pe baz de cartele de identificare i prin nchiderea zonelor cu

acces controlat;

Legaturi cu dispeceratul de securitate
482
9.3. Instalaia de semnalizare a incendiului este, dup caz, n permanent

legtur, prin intermediul echipamentului de control i semnalizare la
incendiu cu sistemele de stingere, fiind integrat n reeaua de comunicaie
a dispeceratului de securitate prin interfee de comunicaie, fcnd astfel
posibil intervenia de stingere.
9.4. Sistemul de alarm mpotriva efraciei este n permanent legtur, prin
intermediul echipamentului de control i semnalizare mpotriva efraciei, cu
dispeceratul de securitate prin interfee de comunicaie, fiind integrate n
reeaua de comunicaie a cldirii. Conform scenariului de siguran la foc
elaborat se stabilete prioritatea alarmelor la incendiu i efracie.
9.5. Sistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI) are n componen
camere video pentru supravegherea exterioar i interioar a cldirii.
Echipamentul de supraveghere video se leag la dispeceratul de securitate
al cldirii pe reeaua de comunicaie, asigurnd accesul la imagini, n
diferitele puncte considerate importante ale cldirii.

Dispeceratul de securitate
483
9.6. Sistemul de control acces comunic cu dispeceratul de securitate prin

intermediul centralelor mici de control acces, care sunt legate la calculatorul
central dar pot gestiona accesul independent (fiind prevzute cu baterii), care
se face la intervale prestabilite de timp sau prin intermediul unei centrale
unice, legat la reeaua de comunicaie a cldirii prin intermediul interfeelor de
comunicaie.
9.7. Dispeceratul de securitate monitorizeaz i sistemul de desfumare al

cldirii, organele de acionare pentru nchiderea accesului n anumite zone,
meninerea n funciune a ascensoarelor de siguran n caz de incendiu,
monitorizarea dulapurilor electrice de siguran i a surselor de alimentare de
siguran, iluminatul de siguran de evacuare al cldirii, de continuare a
lucrului sau pentru intervenii, sau a utilajelor care contribuie la meninerea n
funciune a instalaiilor de stingere i avertizare incendiu, paz mpotriva
efraciei etc.

Exploatarea instalatiilor
484
10. EXPLOATAREA INSTALAllLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR

I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.
10.1. Proprietarul sau o alt persoan avnd control n acea parte a cldirii, care
conine instalaia de semnalizare a incendiului sau sistemul de alarm mpotriva
efraciei instalat, este responsabil pentru:
asigurarea conformitii iniiale i continue a instalaiei sau sistemului cu cerinele n

vigoare;
scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertizri i a altor evenimente

aprute n instalaie sau sistem;
antrenarea ocupanilor pentru recunoaterea diferitelor situaii, alarme i pentru

evacuare;
pstrarea instalaiei sau sistemului n cele mai bune condiii de funcionare.

prevenirea alarmelor false, prin luarea de msuri adecvate pentru mpiedica-rea

activrii detectoarelor prin operaii de sudare, tiere metale, fumat, nclzit, gtit,
evacuare gaze etc.;

Exploatarea instalatiilor
485
asigurarea c instalaia sau sistemul este modificat corespunztor dac apar orice

schimbri semnificative de utilizare sau configurare a cldirii; inerea unui registru de
eviden a interveniilor la sistem i nregistrarea tuturor evenimentelor care afecteaz
sau au ca surs instalaia sau sistemul;
asigurarea c instalaia sau sistemul este ntreinut la intervale corespunztoare dup

apariia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul;
numirea uneia sau mai multor persoane pentru ndeplinirea acestor funcii; numele lor

trebuie scrise n registul de eviden a interveniilor la sistem;
schimbarea periodic a codurilor de acces ale utilizatorilor i personalizarea acestora.

10.2. Proprietarul poate delega aceste funcii prin contract unei organizaii
(organizaia care a instalat sistemul sau care asigur service).
Jurnalul (registrul) instalaiei sau sistemului trebuie inut ntr-un loc accesibil persoanelor
autorizate, de regul, lng central i trebuie efectuate nregistrri privind toate
evenimentele sistemului.

Dezbatere
486
120 min. discutii si exemple practice


Pasul 21
487
Standarde
europene pentru sistemele de alarma

STANDARDE EUROPENE PENTRU SISTEMELE DE
ALARMA
488
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat membru,

Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN (Comitetul
European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul European de
Standardizare pentru Electronica).
In cadrul ASRO (Asociatia de Standardizare din Romania), s-a
infiintat un comitet tehnic Sisteme de alarma (C7) care este identic
cu comitetul tehnic european al carui obiect de activitate este
similar.
Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate
standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai
ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut
tehnic si prezentare).
Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea
lor ca standarde romane.
STANDARDE EUROPENE PENTRU SISTEMELE DE
ALARMA
489
Serii de standarde din domeniul sisteme de alarma.

Seria EN 50130 Sisteme de alarma/prescriptii comune.

Seria EN 50131 Sisteme de alarma impotriva efractiei.

Seria EN 50132 Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in

aplicatiile de securitate.
Seria EN 50133 Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de

securitate.
Seria EN 50134 Sisteme de alarma sociala.

Seria EN 50136 Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei.

Seria EN 50137 Sisteme de alarma combinate si integrate.

Seria EN 50486 Sisteme audio si video pentru usi.

Seria EN 50518 Centru de monitorizare si receptie a alarmelor.

Rapoarte tehnice.


Seria EN 50130
Sisteme de alarma / prescriptii comune
490
SR EN 50130-4:2001 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate electromagnetica.

Standard familie de produse. Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din
sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Standardul stabileste
cerintele aplicabile sistemelor de alarma n general (mai ales cerintelor de
compatibilitate electromagnetica). Tradus.
SR EN 50130-4:2001/A1:2001 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate

electromagnetica. Standard familie de produse: Prescriptii referitoare la imunitatea
componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala.
Standardul stabileste cerintele aplicabile sistemelor de alarma n general (mai ales
cerintelor de compatibilitate electromagnetica) Tradus.
SR EN 50130-4:2001/A2:2003 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate

electromagnetica. Standard familie de produse: Prescriptii referitoare la imunitatea

componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala.
Amendamentul face modificari la articolele 1, 2, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12 si 13 din
standardul SR EN 50130-4:2001. - Tradus
Seria EN 50131
Sisteme de alarma impotriva efractiei
491
SR EN 50131-1:2001 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm la efracie. Partea 1:

Prescripii generale. Standardul conine prescripiile impuse sistemelor de alarm la
efracie, instalate n imobile, care utilizeaz legturi filare specifice, legturi filare
nespecifice sau legturi fr fir. Standardul nu conine prescripiile pentru sistemele
de alarm la efracie situate n exterior. Aceste prescripii se aplic de asemenea
componentelor sistemelor de alarm la efracie instalate ntr-un imobil, fixate normal
pe o structur extern a imobilului. Tradus
ATENTIE! Acest standard a fost valabil doar pana la 01.05.2009 cand a fost inlocuit de:
SR EN 50131-1:2007 - doar in EN/FR/DE.
SR EN 50131-6:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm mpotriva efraciei.
Partea 6: Alimentare. Standardul se refer la alimentrile sistemelor de alarm
mpotriva efraciei montate n cldiri. Acesta indic de asemenea prescripiile pentru
alimentrile montate n exterior, conectate la componentele unui sistem instalat ntr-o
cldire, dar care sunt normal fixate pe structura extern a imobilului. Tradus.
SR EN 50131-5-3:2006 - Sisteme de alarma. Sisteme de alarma mpotriva efractiei.
Cerinte pentru echipamentele de interconectare care utilizeaza tehnici de
radiofrecventa - doar in EN/FR/DE.

Seria EN 50132
Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in aplicatiile
de securitate
492
SR EN 50132-7:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI utilizate n

aplicaii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare. Standardul stabilete recomandri
n vederea garantrii c funciile sistemului de televiziune n circuit nchis (TVCI) i
performanele lor sunt satisfcute n totalitate. Standardul servete responsabililor
pentru stabilirea prescripiilor operaionale, ntocmirii specificaiilor, selectrii,
instalrii, recepiei utilizrii i mentenanei unui sistem TVCI. Tradus.
SR EN 50132-2-1:2001 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI care se

utilizeaz n aplicaiile de securitate. Partea 2-1: Camere alb-negru. Standardul
conine prescripiile minimale referitoare la specificaiile i la ncercrile camerelor
alb-negru din TVCI utilizate n sistemele de supraveghere TVCI pentru aplicaiile de
securitate. Tradus.
SR EN 50132-5:2004 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI care se

utilizeaz n aplicaiile de securitate. Partea 5: Transmisie video. Standardul
precizeaz cerinele minime pentru specificaii i ncercrile de performan pentru
un canal de transmisie video incluznd un transmitor, un receptor sau dispozitive
intermediare asociate cu mediul de transmisie selectat, pentru utilizarea n sistemele
de supraveghere TVCI. Tradus.

Seria EN 50133
Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de securitate
493
SR EN 50133-1:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n

aplicaii de securitate. Partea 1: Prescripii pentru sisteme. Standardul stabilete
prescripiile referitoare la sistemele de control acces automatizate i componentele
lor, din interiorul i din jurul cldirilor. - Tradus.
SR EN 50133-1:2002/A1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al
accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 1: Prescripii pentru sisteme.
Amendamentul SR EN 50133-1:2002/A1:2004 modific SR EN 50133-1:2002 i
anume: modific articolele 2 i 5 i adaug anexa A. Acest standard trebuie utilizat
mpreun cu SR EN 50133-1:2002.
SR EN 50133-2-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului
utilizate n aplicaii de securitate. Partea 2-1: Prescripii generale pentru componente.
Acest standard specific prescripiile generale referitoare la componentele unui
sistem automat de control al accesului cum sunt cele prezentate la 4.2 din EN
50133-1.
SR EN 50133-7:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului
utilizate n aplicaii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare. - Acest standard
prezint un ghid referitor la punerea n funciune a unui sistem automat de control al
accesului i a componentelor sale, amplasate n interior sau n apropierea imobilelor.

Seria EN 50134
Sisteme de alarma sociala
494
SR EN 50134-2:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 2:

Dispozitive de declanare. Standardul cuprinde prescripiile i ncercrile referitoare la
dispozitive de declanare activate manual care sunt parte constitutiv a unui sistem
de alarm social. Standardul se aplic numai dispozitivelor de declanare activate
manual care transmit semnalul de declanare a alarmei la o unitate local sau la un
echipament de control utiliznd metode de transmisie prin cablu sau prin radio.
Tradus.
SR EN 50134-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social.

Partea 1: Prescripii referitoare la sisteme. Standardul specific prescripiile minime

referitoare la un sistem de alarm social. Pentru persoane cu dizabiliti (de
exemplu: deficien vizual sau auditiv) se pot aplica prescripii suplimentare
neincluse n aceste serii de standarde.
SR EN 50134-3:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea

3: Unitate local i echipament de control. Acest standard specific prescripiile i

ncercrile pentru unitile locale i echipamentele de control care constituie pri ale
unui sistem de alarm social. Pentru persoane cu dizabiliti (de exemplu:deficien
vizual sau auditiv) se pot aplica prescripii suplimentare neincluse n aceste serii de
standarde.
Seria EN 50136
Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei
495
SR EN 50136-1-3:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de

transmisie a alarmei. Partea 1-3: Prescripii referitoare la sisteme cu comunicatoare
digitale pe reeaua telefonic public cu comutare.
transmisie a alarmei. Partea 1-4: Prescripii referitoare la sisteme utiliznd
comunicatoare vocale pe reeaua telefonic public cu comutare.
transmisie a alarmei. Partea 2-2: Prescripii referitoare la echipamente pentru
sisteme utiliznd canale de alarm dedicate.
transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripii generale pentru sisteme de transmisie a
alarmei.
SR EN 50136-1-1:2004/A1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i
echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripii generale pentru sisteme

de transmisie a alarmei.
SR EN 50136-2-4:2004 ver.eng. - Sisteme de alarma. Sisteme si echipamente de transmisie a
alarmei. Partea 2-4: Prescriptii referitoare la echipamente utilizate n sisteme cu transmisie
vocala pe reteaua telefonica publica cu comutare.

STANDARDE IN STADIUL DE PROIECT
496
Seria EN 50137 Sisteme de alarma combinate si integrate.

CLC/TS 50398 - Alarm systems Combined and integrated alarm systems General

requirements.
Seria EN 50486 Sisteme audio si video pentru usi.

EN 50486 Equipment for use in audio and video door entry systems. (2008?)

Seria EN 50518 Centru de monitorizare si receptie a alarmelor.

EN 50518-1 Monitoring and alarm receiving centre. Part 1 Requirements

EN 50518-2 - Monitoring and alarm receiving centre. Part 2 Requirements for technical facilities,

Rapoarte tehnice.
CLC/FprTR 50515 List of interpretations on published standards on Alarm Systems (2008?).

CLC/TR 50XXX Alarm Term & Definitions.


Pasul 22
497
Standardele romne care transpun standarde europene

armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n
domeniul produselor pentru constructii.

ASRO
Asociatia de Standardizare din Romania
498
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat membru,

Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN (Comitetul
European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul European de
Standardizare pentru Electronica).
Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate

standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai ca
standarde nationale identice cu standardele europene (continut tehnic si
prezentare).
Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea lor ca

standarde romane.

Standarde
499
ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006

pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru
constructii
In temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere
pe piata a produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 2 pct. 45 si al art. 5
alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul transporturilor, constructiilor si
turismului emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice
recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, prevazuta in anexa care face parte integranta din
prezentul ordin.
Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3
La data publicarii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 968/2005
pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor
tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 560 din 30 iunie 2005, se abroga.

Standarde
500
SR EN 54-3:2002 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alam la incendiu. Partea 3:

Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii
Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si
alarmare n caz de incendiu.
R EN 54-3:2002/A1:2003 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu.
Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii

Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001.
SR EN 54-3:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea
3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii

Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001.
SR EN 54-3:2002/A2:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu.
Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii

Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare,
metodelor de ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C.

Standarde
501
SR EN 54-3:2002 - Sisteme de detectare i de alam la incendiu. Partea 3: Dispozitive de

alarmare la incendiu. Sonerii
Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n
caz de incendiu.
SR EN 54-3:2002/A2:2006 - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive
sonore de alarmare la incendiu. Sonerii
Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare, metodelor de
ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C.
SR EN 54-12:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 12: Detectoare de
fum. Detectoare liniare care utilizeaz principiul transmisiei unui fascicul de unde optice.
Acest standard cuprinde sapte anexe (normative): A, B, C, D, E, F, G si una informativa ZA care
contin explicatii privind: standul pentru masurari valoare prag de raspuns, camera de ncercari
incendiu, focarul mocnit de lemn (piroliza) (TF2), focarul mocnit luminos de bumbac (TF3),
focarul de materiale plastice arznd (poliuretan) (TF4), focarul de lichide (n-heptan) (TF5),
aparatul pentru ncercarea influenta lumina ambianta si legatura cu directivele europene.
SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 4:
Echipament de alimentare electric. Acest amendament reprezinta versiunea romna a textului
n limba engleza a amendamentului la standardul european EN 54-4:1997/A1:2002.

Standarde
502
SR EN 54-10:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 10: Detectoare de

flacar. Detectoare punctuale. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si
stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de
flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri.
SR EN 54-11:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 11: Butoane de
semnalizare manual. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste
cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara
destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri.
SR EN 54-7:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum.
Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea.
Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru
detectoare punctuale de fum care functioneaza utiliznd difuzia luminii, transmisia luminii sau
ionizarea, destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarma la incendiu ale cladirilor.
SR EN 54-2+AC:2000 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 2: Echipament de
control i semnalizare. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de
performanta pentru echipamentele de control si semnalizare, destinate a fi utilizate n
sistemele de detectare si de alarma la incendiu instalate n cladiri.

Standarde
503
SR EN 54-5:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea

5: Detectori de cldur. Detectori punctuali. Amendamentul modifica: La sfrsitul
cuprinsului se insereaza Anexa YA (informativa); Dupa anexa D se introduce anexa
YA cu urmatorul titlu: Capitole ale acestui standard european care se refera la
cerintele esentiale sau alte dispozitii ale Directivelor UE.
SR EN 54-1:1998 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 1:
Introducere. Standardul prezint sistemele de detectare i de alarm la incendiu

pentru cldiri. Aceste standarde, dac acest lucru este convenit, ar putea s fie
aplicat la partea de detectare a sistemelor de stingere (cu axcepia capetelor
sprinkler), cu toate c condiiile de sensibilitate pot s nu fie aplicabile n toate
cazurile.
SR EN 54-17:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu.
Partea 17: Izolatori de scurtcircuit. Standardul stabilete condiiile, metodele de
ncercare i criteriile de performan referitoare la izolatoarele de scurtcircuit
utilizate n sistemele de detecie i de alarmare la incendiu n cldiri.

Standarde
504
SR EN 54-13:2005 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 13:

Evaluarea compatibilitii componentelor sistemului. Acest standard stabileste

cerintele pentru evaluarea compatibilitatii si conectabilitatii componentelor
sistemului care fie sunt conforme cu cerintele din EN 54 fie cu o specificatie a
producatorului unde nu exista standard EN 54. Acest standard include numai
cerintele de sistem cnd acestea sunt suficiente pentru evaluarea compatibilitatii.
SR EN 54-18:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu.

Partea 18: Dispozitive de intrare/ieire. Acest standard stabilete cerinele,
metodele de ncercare i criteriile de performan pentru dispozitivele de intrare/
ieire conectate la o cale de transmisie a sistemelor de detectare i de alarmare la
incendiu, utilizate pentru recepia i/sau transmiterea semnalelor electrice la i de la
calea de transmisie, necesare pentru funcionarea sistemelor de detectare i de
alarmare la incendiu i/sau sistemelor de protecie la incendiu.

Standarde
505
SR EN 54-21:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 21:

Echipament de transmitere a alarmei i a semnalului de defect. Acest standard stabilete
cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan prin care poate fi evaluat
eficacitatea i fiabilitatea echipamentelor de transmitere capabile de transmiterea alarmei
de incendiu i/sau semnalelor de defect pentru utilizare cu sisteme de detectare i alarmare
la incendiu instalate n cldiri. Echipamentul de transmitere este proiectat s-i permit
sistemului s funcioneze n concordan cu cerinele acestui standard european. De asemenea
el prevede evaluarea conformitii echipamentului cu cerinele acestui standard.
SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu.

Partea 4: Echipament de alimentare electric. Acest standard stabilete cerinele, metodele de
ncercare i criteriile de performan pentru echipamentele de alimentare electric ale
sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu instalate n cldiri. Acesta include
componenta L din figura 1 din standardul EN 54-1:1996 i echipamentul de alimentare
electric care alimenteaz direct celelalte componente, altele dect echipamentul de control i
semnalizare, dac nu se specific altfel n alte pri ale EN 54.

Standarde
506
SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu.

Partea 2: Echipament de control i semnalizare. Amendamentul cuprinde modificri la
standardul european EN 54-2:1997.
SR EN 54-7:2002/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 7:

Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii
sau ionizarea. Acest amendament introduce cerinte suplimentare pentru detectoarele de fum
echipate cu mai multi senzori de fum.
SR EN 54-20:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 20:

Detectoare de fum prin aspiraie. Acest standard stabilete cerinele, procedurile de ncercare
i criteriile de performan pentru detectoarele de fum prin aspiraie pentru utilizare n
sistemele de detectare i alarmare la incendiu instalate n cldiri. Detectoarele de fum prin
aspiraie proiectate pentru protecie mpotriva riscurilor specifice incluznd caracteristici
particulare (inclusiv proprieti suplimentare sau o funcionalitate ameliorat pentru care acest
standard nu definete o ncercare sau o metod de evaluare) nu sunt acoperite de acest
standard. Cerinele de performan pentru orice caracteristici specifice nu intr n domeniul de
aplicare al acestui standard.

Standarde
507
Standardele romne care transpun standarde europene

armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n domeniul
produselor pentru constructii.
ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA

www.asro.ro

Bibliografie
508
Nasty Vladoiu, Protectia informatiilor de la concept la implementare.

Andere de Peretti, Tehnici de comunicare.

Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere si control.

Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere.

Col.ing. S.Calota s.a., Protectia mpotriva incendiului.

CCTV Surveillance - Analog and Digital Video Practices and Technology - Second Edition by Herman Kruegle,

Intrusion Detection and Prevention Systems by Alberto Grand.

The Complete Book of Electronic Security by Bill Phillips.

Digital CCTV: A Security Professional's Guide by Emily M. Harwood.

Vulnerability Assessment of Physical Protection Systems (Paperback) by Mary Lynn Garcia.

Security Consulting, Third Edition by Charles A. Sennewald.

Techniques of Burglar Alarm Bypassing by Wayne B. Yager.

Security/Fire Alarm Systems: Design, Installation, and Maintenance by John E. Traister.


CURS DE SPECIALIZARE
509
COD COR:
214438
( 130 ore )
INGINER
Asociatia SISTEME DE SECURITATE
Centrul de
Afaceri
Resita
Traineri:
Centrul de Ion Iordache (CAR)
Formare Petre Manolache (Siemens)
Silviu Sorici (Siemens)
Profesionala
Adulti
Va multumim!

CURS Inginer Sisteme de Securitate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS Inginer Sisteme de Securitate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS

Profesionala Silviu SORICI - SIEMENS

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

CAR - Centrul de Formare Profesionala Adulti

Agent paza si ordine calificare ( 360 ore )

Cursuri pentru mediul de afaceri:

Modul 1. Legislatie privind infiintarea unei firme in Romania

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

1. Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

La finalul cursului participanii trebuie s:

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Prezentarea cursului si a competentelor acordate de

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Ocupatia de inginer sisteme de securitate presupune cunoasterea, in

Sursa: Standardul ocupational

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Inginerul sisteme de securitate asigura testarea, evaluarea si punerea in functiune

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Inginerul sisteme de securitate organizeaza si sustine sesiuni de instruire a

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Competena reprezint capacitatea de a aplica, combina i

A fi competent ntr-o ocupaie presupune :

a analiza i a lua decizii;

a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa;

a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva;

a face fa situaiilor neprevzute.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Legislatia formarii profesionale a adultilor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor indeplineste

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are urmatoarele atributii

avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea profesionala a

evolutiilor pe piata muncii;

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional

ORDONANA Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i

Hotarrea nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor

Hotarrea nr. 887 din 3 iunie 2004 pentru modificarea Normelor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional a adulilor

Art. 4 - (1) Formarea profesional a adulilor cuprinde formarea profesional iniial

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ORDONAN Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i completarea

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Legislatia referitoare la executia, verificarea,

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Legislatia referitoare la executia, verificarea,

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Ordinul nr. 87/2010

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

e) termoprotectie cu vopsele termospumante;

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA