ghhhhhhhhh

hhjjbvkymgv
kyuguykkgu
ykgluCelula
a fost
descoperit
n anul 1665
de Robert
Hook
(cunoscut
savant
englez, care
a excelat ca
astronom i
fizician) n
timp ce
fcea studii
pe tulpini de
plut
folosind
microscopul.
Acesta a
observat c
materialul
era mprit
n mai multe
compartimen
te, egale ce
semnau cu
nite
cmrue ce
au primit
numele de
celule (lat.
cella=camer
) Antoine
van
Leeuwenhoe
k a observat
primul
organismele
unicelulare
ntr-o
pictur de
ap, folosind
microscopul.
Teoria
celulara a
fost
enunat
pentru prima
dat n 1839
de ctre
Matthias
Jakob
Schleiden i
Theodor
Schwann.
Acetia au
afirmat c
toate
organismele
sunt
compuse din
una sau mai
multe celule,
c toate
celulele
provin din
celulele
preexistente,
c funciile
vitale ale
unui
organism au
loc n
interiorul
celulelor, i
c toate
celulele
conin
informaiile
ereditare
necesare
pentru
reglarea
funciilor
celulare i de
transmitere
a
informaiilor
pentru
urmtoarea
generaie de
celule.
n 1858,
Rudolf
Virchow
emite teoria
sa, Omnis
cellula ex
cellula
potrivit
creia
celulele apar
n urma
diviziunii
celulare.
Privit prin
prisma
teoriei
sistemice,
celula poate
fi definit ca
un sistem
biologic
deschis,
deosebit de
dinamic,
aflat n relaii
de echilibru
cu mediul
nconjurtor
(n cazul
protofitelor
i
protozoarelo
r) sau ca un
subsistem
cnd devine
parte
component
a unui esut,
organ sau
organism
pluricelular.
Din punct de
vedere al
regnului
cruia
aparin pot fi
celule
vegetale si
animale.
Celulele
animale,
cum ar fi
cele ale unor
bacterii, sunt
unicelulare
(dintr-o
singura
celula) alte
organisme,
cum ar fi
oamenii,
sunt
pluricelulare.
Oamenii au
aproximativ
100 bilioane
sau 1014
celule;
dimensiunea
tipic celulei
este de
10m iar
masa tipic
celulei este
de 1
nanogram.
Structura
Exist 2
tipuri de
celule:
procariote i
eucariote.
Celulele
procariote
sunt
independent
e, n timp ce
celulele
eucariote
sunt situate
n organisme
multicelulare
. Toate
celulele,
indiferent
dac sunt
procariote
sau
eucariote, au
structura de
baz a
celulei
alctuit din
membran
celular,
citoplasm,
nucleu i
organite
celulare.
Membrana
La suprafaa
fiecrei
celulei se
afla o
membran
care
nconjoar
celula,
separ
interiorul
acesteia de
mediul su,
reglementea
z ceea ce
trece
nuntru i
afar
(permeabilit
ate
selectiv) i
menine
potenialul
electric al
celulei.
Membrana
este
trilaminata
(staturile ext
erioare sunt
de natur
proteic iar
stratul
central este
de natura
fosfo-
lipidic).
Citoplasma
Citoplasma
se afl n
interiorul
celulei i
este
alctuit
dintr-o
componenta
nestructurat
a
(hialoplasma
) si o
componenta
structurata
(citoplasma
propriu-zisa)
care conine
genomul
celulei
(ADN),
organitele
(ribozomi,
vezicule,
reticul
endoplasmat
ic rugos,
aparatul
Golgi,
citoschelet,
reticul
endoplasmat
ic neted,
mitocondrie,
vacuole,
lizozomI ) i
diferite tipuri
de incluziuni.
Materialul
genetic
Materialul
genetic e
alctuit din:
acidului
dezoxiribonu
cleic (ADN) i
acidul
ribonucleic
(ARN). Cele
mai multe
organisme
folosesc
ADN-ul
pentru
stocarea
informailor
pe termen
lung, dar unii
virui (de
exemplu,
retrovirui)
au ARN ca
material
genetic.
ARN-ul este,
de
asemenea,
utilizat
pentru
transportul
de informaii
(de exemplu
mesager,
mRNA) i
funcii
enzimatice
(de exemplu,
ARN
ribozomal) n
organisme
care
utilizeaz
ADN pentru
codul
genetic in
sine.
Moleculele
ARN de
transfer
(ARNt) sunt
folosite
pentru a
aduga
aminoacizi n
timpul
interpretrii
proteinelor.
O celula
umana
conine
material
genetic n
nucleul
celulei
(genomul
nuclear) i n
mitocondrii
(genomul
mitocondrial)
. La om
genomul
nuclear este
mprit n
23 de
perechi de
molecule de
ADN liniar
numite
cromozomi.
Genomul
mitocondrial
este o
molecula de
ADN circular
distinct de
ADN-ul
nuclear. Cu
toate
acestea
ADN-ul
mitocondrial
este foarte
mic n
comparaie
cu
cromozomi
nucleari.
Citoschelet
ul
Citoscheletul
acioneaz n
organizarea
i
meninerea
formei
celulei; este
compus din
microfilamen
te, filamente
intermediare
i
microtubuli.
Exist un
numr mare
de proteine
asociate
acestora,
fiecare
controlnd
structura
unei celule
prin
gruparea i
alinierea
filamentelor
Compoziia
chimic a
celulei
Celula este
format din
molecule cu
rol diferit:
macroeleme
nte 98% (O,
H, C, N)
microelemen
te 2% (Ca, S,
K, Na, Cl,
Mg)
ultramicroele
mente 0,01
% (I, Fe, Zn,
Co)
Substanele
anorganice,
sau
minerale,
sunt
prezente n
celul att
sub form de
molecule,
ct i sub
form de
ioni.
Substanele
organice
(acizii
nucleic,
glucide,
lipide,
proteine)
sunt cele
mai
importante,
ele lund
parte activ la
toate
procesele
intracelulare.
Printre
proprietile
care
difereniaz
materia vie
de corpurile
lipsite de
via se pot
aminti:
Metabolism
ul
Din
substana
intercelular
n celul
ptrund
substane
nutritive:
oxigen,
glucoz,
lipide, ap,
sruri, iar din
ea se elimin
substane
sub form de
deeuri.
Substanele
care intr n
celul
particip la
procesele de
biosintez.
Biosinteza
semnific
formarea
proteinelor,
glucidelor,
lipidelor din
substane
mai simple,
ce sunt
specifice
celulei date.
Procesele de
biosintez i
descompune
re constituie
metabolismu
l.
Excitabilita
tea
Aceast
proprietate
este
reprezentat
prin
capacitatea
oricrei
celule de a
rspunde, n
mod activ, la
unele
modificri n
mediul su
de via i,
n general, la
orice aciune
care i
tulbur
echilibrul.
Factorii de
mediu care
provoac n
celula vie
tulburri
reversibile
sunt numii
excitani.
Diviziunea
celular
Diviziunea
(n latin
divisio,
divisionis =
diviziune,
mprire) se
realizeaz pe
dou ci:
direct
(amitoz) si
indirect
(mitoz i
meioz).
Mitoza este
procesul prin
care o celul
ajunsa la
maturitate
(celula
mam) va
da natere la
doua celule
identice
(celulele
fiice) care
vor avea
cromozomi
identici cu
aceasta.
Importana
mitozei
const n
faptul c:
asigur
formarea
embrionului
din celula
ou, asigur
creterea
organismelor
pn la
maturizare,
asigur
refacerea
esuturilor
lezate sau a
prilor
pierdute.
Meioza este
procesul prin
care, dintr-o
celul mam
iau natere 4
celule fiice,
fiecare
avnd
numrul de
cromozomi
redus la
jumtate
fa de
celula
mam.
Diviziunea
meiotic are
dou etape:
1. etapa
reducional
(meioza I):
n aceast
etap,
celula se
divide
formnd
dou celule
fiice cu
numrul de
cromozomi
redus la
jumtate;
aceast
etap este
heterotipic.
2. Etapa
ecvaional
(meioza II):
se
realizeaz
ca o mitoz
n celulele
haploide (n).
ntre meioza
I i meioza II
are loc o
interfaz
scurt fr
sintez de
 ADN,
deoarece
cromozomii
sunt deja
bicromatidic
i.
n corpul
omenesc
exista o
mare
varietate de
celule.
Celulele
osoase
(osteocite)
au o form
stelar;
celulele
tinere
secret
substan
preosoasa,
care apoi le
nconjoare
complet.
Celulele
cartilaginoas
e
(condrocite)
genereaz
cartilagiile
din
ncheieturi.
Celulele
musculare,
sau fibrele
musculare
alctuiesc
muchiul.
Unele fibre
musculare
ating o
lungime de
30 cm, dar
sunt subiri
ca un fir de
par. Alte
tipuri de
celule
alctuiesc
plmnii,
muchiul
cardiac,
creierul si
nervii.
De-a lungul
vieii tipurile
de celule nu
se modifica,
dar celulele
se rennoiesc
tot timpul.
Majoritatea
celulelor au
o durat de
via limit.
O leucocit
triete doar
cteva ore
atunci cnd
lupta
mpotriva
germenilor,
n timpul
unei boli.
Celulele din
epiderm
triesc
cteva luni,
dup care
mor si pot fi
ndeprtate
de pe
suprafaa
corpului.
Hematiile
triesc n
medie patru
luni, dup
care
mbtrnesc
i i
schimba
forma; apoi
sunt distruse
si reciclate in
splina si
ficat. Exista
att de
multe
hematii in
organism,
nct in
fiecare
secunda
corpul
trebuie sa
mai produc
aproximativ
doua
milioane,
pentru a le
nlocui pe
cele care
mor in mod
natural. Spre
deosebire de
hematii, o
parte din
celulele
nervoase din
creier au
aceeai
vrsta cu
noi.
kuyjdutfk
yytknguygu
gyfytjjg