Sunteți pe pagina 1din 2

Te duci...

- Mihai Eminescu

Te duci i ani de suferin


N-or s te vaz ochi-mi triti,
namorai de-a ta fiin,
De cum zmbeti, de cum te miti.

i nu e blnd ca o poveste
Amorul meu cel dureros,
Un demon sufletul tu este
Cu chip de marmur frumos.

n fa farmecul palorii
i ochi ce scnteie de vii,
Sunt umezi nfiortorii
De linguiri, de viclenii.

Cnd m atingi, eu m cutremur,


Tresar la pasul tu, cnd treci,
De-al genei tale ginga tremur
Atrn viaa mea de veci.

Te duci i ru n-o s-mi mai par


De-acum de ziua cea de ieri,
C nu am fost victim iar
Nenduratelor dureri.

C-auzu-mi n-o s-l mai ntuneci


Cu-a gurii dulci suflri fierbini,
Pe frunte-mi mna n-o s-o luneci
Ca s m faci s-mi ies din mini.

Puteam numiri defimtoare


n gndul meu s-i iscodesc,
i te uram cu-nverunare,
Te blstemam - cci te iubesc.

De-acum nici asta nu-mi rmne


i n-o s am ce blstema,
Ca azi va fi ziua de mne,
Ca mni toi anii s-or urma -

O toamn, care ntrzie


Pe-un istovit i trist izvor;
Deasupra-i frunzele pustie -
A mele visuri care mor.

Viaa-mi pare-o nebunie


Sfrit fr-a fi-nceput,
n toat neagra vecinicie
O clip-n brae te-am inut.

De-atunci, pornind a lui aripe,


S-a dus pe veci norocul meu -
Red-mi comoara unei clipe
Cu ani de prere de ru!
1879

S-ar putea să vă placă și