` ACORDUL DE ASOCIERE

Elaborat de :
Crimaru Daniela
avga Ion
urcanu Lilian

Coordonator tinific :
Luca Ala

MINISTERUL MEDIULUI

Prevederile acordului de asociere privind mediul inconjurator.

CAPITOLUL 16

MEDIUL INCONJURATOR

ARTICOLUL 86

Partile isi dezvolta si isi consolideaza cooperarea in chestiuni legate de mediu, contribuind astfel la

obiectivul pe termen lung privind dezvoltarea durabila si ecologizarea economiei. Se prevede ca

protectia sporita a mediului va aduce beneficii cetatenilor si intreprinderilor din UE si din Republica

Moldova, inclusiv prin imbunatatirea sanatatii publice, prin conservarea resurselor naturale, prin

sporirea eficientei economice si ecologice, prin integrarea mediului in alte domenii de politica,

precum si prin utilizarea de tehnologii moderne, mai curate, care sa contribuie la modele de

productie mai sustenabile. Cooperarea se desfasoara tinnd seama de interesele partilor pe baza

egalitatii si a beneficiilor reciproce, precum si de interdependenta existenta intre parti in domeniul

protectiei mediului si de acordurile multilaterale in acest domeniu.

ARTICOLUL 87

Cooperarea vizeaza conservarea, protejarea, imbunatatirea si reabilitarea calitatii mediului, protectia

sanatatii umane, utilizarea durabila a resurselor naturale si promovarea masurilor la nivel

international pentru a aborda problemele legate de mediu la nivel regional sau global, inclusiv in

urmatoarele domenii:

(a) guvernanta in materie de mediu si aspecte orizontale, inclusiv o evaluare a impactului asupra

mediului si o evaluare strategica de mediu, educatia si formarea, raspunderea pentru daune

1
aduse mediului, combaterea infractiunilor impotriva mediului, cooperarea transfrontaliera,

accesul la informatii in materie de mediu, la procesele de luare a deciziilor si la procedurile de

control administrativ si judiciar eficace;

(b) calitatea aerului;

(c) calitatea apei si gestionarea resurselor de apa, inclusiv gestionarea riscurilor de inundatii,

deficitul de apa si seceta;

(d) gestionarea deseurilor si a resurselor, precum si transferul deseurilor;

(e) protejarea naturii, inclusiv conservarea si protectia diversitatii biologice si peisagistice;

(f) poluarea industriala si riscurile industriale;

(g) produsele chimice;

(h) poluarea fonica;

(i) protectia solului;

(j) mediul urban si rural;

(k) taxele si redeventele de mediu;

(l) sistemele de monitorizare si de informare in domeniul mediului;

(m) inspectiile si asigurarea respectarii legii, precum si

(n) ecoinovarea, inclusiv cele mai bune tehnologii disponibile.

ARTICOLUL 88

Partile se angajeaza, printre altele:

(a) sa faca schimb de informatii si de experienta;

(b) sa puna in aplicare activitati comune de cercetare si un schimb de informatii privind

tehnologii ecologice;

(c) sa planifice gestionarea riscurilor si a accidentelor industriale;

(d) sa puna in aplicare activitati comune la nivel regional si international, inclusiv cu privire la

acordurile multilaterale in domeniul mediului ratificate de parti, precum si activitati comune

in cadrul agentiilor competente, dupa caz.

Partile acorda o atentie deosebita aspectelor transfrontaliere si cooperarii regionale.

ARTICOLUL 89

Cooperarea include, printre altele, urmatoarele obiective:

2
(a) dezvoltarea unei strategii globale privind mediul, care sa reglementeze reformele

institutionale planificate (insotite de calendare) pentru asigurarea punerii in aplicare si a

respectarii legislatiei in materie de mediu; repartizarea competentelor in materie de

administrare in domeniul mediului la nivel national, regional si municipal; proceduri de luare

a deciziilor si de punere in aplicare a deciziilor; proceduri privind promovarea integrarii

mediului in alte domenii de politica; promovarea unor masuri privind economia ecologica si a

ecoinovarii, identificarea resurselor umane si financiare necesare si a unui mecanism de

revizuire, precum si

(b) elaborarea unor strategii sectoriale privind calitatea aerului; calitatea apei si gestionarea

resurselor de apa; gestionarea deseurilor si a resurselor; biodiversitatea si protectia naturii;

poluarea industriala, riscurile industriale si produsele chimice, poluarea fonica, protectia

solului, mediul urban si rural, ecoinovarea, inclusiv calendare si obiective de referinta bine

definite in materie de punere in aplicare, responsabilitati administrative, precum si strategii de

finantare pentru investitii in infrastructura si tehnologie.

ARTICOLUL 90

Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.

ARTICOLUL 91

Republica Moldova realizeaza apropierea legislatiei sale nationale de actele normative ale UE si de

instrumentele internationale mentionate in anexa XI la prezentul acord, in conformitate cu

dispozitiile din anexa respectiva.

CAPITOLUL 17

POLITICI CLIMATICE

ARTICOLUL 92

Partile isi dezvolta si isi consolideaza cooperarea in vederea combaterii schimbarilor climatice.

Cooperarea se desfasoara tinnd seama de interesele partilor, pe baza egalitatii si a beneficiilor

reciproce, precum si de interdependenta existenta intre angajamentele bilaterale si multilaterale in

acest domeniu.

ARTICOLUL 93

Cooperarea incurajeaza masuri la nivel national, regional si international, inclusiv in

3
urmatoarele domenii:

(a) atenuarea schimbarilor climatice;

(b) adaptarea la schimbarile climatice;

(c) comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon;

(d) cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea, desfasurarea si diseminarea tehnologiilor cu emisii

reduse de dioxid de carbon, sigure si durabile din punctul de vedere al mediului, precum si a

tehnologiilor de adaptare la schimbarile climatice;

(e) integrarea aspectelor legate de clima in politici sectoriale, precum si

(f) activitati de sensibilizare, educare si formare.

ARTICOLUL 94

Partile se angajeaza, printre altele:

(a) sa faca schimb de informatii si de experienta;

(b) sa puna in aplicare activitati comune de cercetare si schimburi de informatii referitoare la

tehnologiile mai ecologice;

(c) sa puna in aplicare activitati comune la nivel regional si international, inclusiv cu privire la

acordurile multilaterale in domeniul mediului ratificate de parti, precum si activitati comune

in cadrul agentiilor competente, dupa caz.

Partile acorda o atentie deosebita aspectelor transfrontaliere si cooperarii regionale.

ARTICOLUL 95

Cooperarea include, printre altele, dezvoltarea si punerea in aplicare:

(a) a unei strategii climatice globale si a unui plan de actiune pentru atenuarea pe termen lung a

efectelor schimbarilor climatice si pentru adaptarea la acestea;

(b) a evaluarilor privind vulnerabilitatea si adaptarea la schimbarile climatice;

(c) a unei strategii nationale de adaptare la schimbarile climatice;

(d) a unei strategii de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon;

(e) a unor masuri pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;

(f) a unor masuri destinate pregatirii pentru comercializarea certificatelor de emisii de dioxid

de carbon;

(g) a unor masuri destinate promovarii transferului de tehnologie pe baza unei evaluari a nevoilor

4
in materie de tehnologie;

Analiza situatiei
Protectia mediului este o problema de o importanta globala, care trebuie sa devina o
prioritate nationala, deoarece vizeaza in mod direct conditiile de viata si sanatatea populatiei,
realizarea intereselor economice, precum si capacitatile de dezvoltare durabila a societatii.
Existenta unui mediu curat reprezinta o conditie incontestabila a realizarii drepturilor
fundamentale ale omului, prevazute de Constitutia Republicii Moldova: dreptul la sanatatea
fizica si morala si dreptul la viata. Aceasta implica pastrarea calitatii principalelor componente
ale mediului - aerului, apei, solului, florei si faunei in conditiile unei dezvoltari durabile.
De aceea, un loc important in politica statului trebuie sa-l ocupe solutionarea
problemelor de mediu, fapt confirmat de articolul 37 al Constitutiei Republicii Moldova, care
garanteaza dreptul fiecarui cetatean la un mediu inconjurator sanatos.
Acest drept constitutional reprezenta temelia cadrului politic, de la care pornesc
directiile strategice din domeniul protectiei mediului, utilizarii durabile a resurselor naturale,
garantarea securitatii ecologice si integrarea aspectelor de protectie a mediului in politicile
sectoriale.
Datorita schimbarilor produse pe parcursul ultimilor ani in societatea noastra, in
structura economiei nationale, dar si in cadrul legislativ existent a aparut necesitatea elaborarii
unei politici clare in domeniul protectiei mediului, care:
sa determine principiile de baza si prioritatile in domeniul protectiei mediului,
utilizarii rationale a resurselor naturale si dezvoltarii durabile a tarii;
sa asigure sinergismul implementarii obligatiunilor internationale asumate de
Republica Moldova si realizarea cadrului politic prin prisma integrarii europene;
sa constituie baza pentru reforma institutionala si consolidarea capacitatilor de
implementare a cadrului politic si legislativ in domeniul protectiei mediului si utilizarii
durabile a resurselor naturale.
Elaborarea Strategiei de Mediu a fost dictata si de vectorul politic de integrare
europeana al tarii noastre, de cerintele actuale de aproximare a legislatiei nationale la
prevederile Directivelor Uniunii Europene si de necesitatea de a implementa o politica cadru
cu privire la protectia mediului si utilizarea resurselor naturale.
Necesitatea elaborarii unui document de politici in domeniul mediului a fost
mentionata pe parcursul ultimilor ani, att de expertii nationali, ct si de expertii internationali
angajati in diferite misiuni de mediu in Republica Moldova.
Reiesind din vectorul politic al Republicii Moldova orientat spre integrare europeana,
aceasta trebuie sa includa printre prioritatile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de
protectie a mediului.
Acest proces reprezinta una din provocarile sectorului de mediu si include doua mari
directii de actiune: armonizarea legislatiei nationale de mediu laprevederile Acordului de
Asociere si reforma institutionala, care presupune dezvoltarea unui mecanism institutional

5
capabil sa aplice si sa monitorizeze punerea in aplicare a cadrului legislativ nou adoptat. La
aceste provocari urmeaza sa raspunda Strategia Nationala de Mediu, care trebuie sa constituie
documentul cheie de planificare strategica a actiunilor ce vor fi intreprinse in urmatorii zece
ani.
In prezent, Republica Moldova este in proces de implementare a proiectului Acordului
de Asociere. Capitolul Mediu din Acord prevede angajamente si activitati concrete, care
urmeaza sa fie realizate in domeniul protectiei mediului de catre Guvernul Republicii
Moldova, si anume:
a) elaborarea legislatiei, normelor si reglementarilor aliniate la standardele UE cu
consolidarea capacitatii institutionale si infiintarea structurilor noi necesare;
b) elaborarea unei strategii nationale de mediu care sa cuprinda reformele institutionale
planificate (cu termeni stabiliti) pentru asigurarea punerii in aplicare si respectarii
legislatiei de mediu;
c) elaborarea strategiilor sectoriale in domeniul apei, aerului, managementului deseurilor,
conservarii biodiversitatii s.a.
d) divizare stricta si clara a competentelor intre organele de mediu la nivel national,
regional si local;
e) integrarea mediului in alte politici sectoriale, promovarea dezvoltarii economice verzi
si a eco-inovatiilor.
Anexa la Capitolul Mediu din Acordul de Asociere, contine 25 de Directive de
mediu a Uniunii Europene, conform carora Republica Moldova trebuie sa transpuna si sa
implementeze un set destul de larg de cerinte, care implica si costuri semnificative.
Unele costuri aproximative au fost estimate. In anul 2010 in cadrul proiectul UE
Suport pentru implementarea acordurilor dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana
au fost estimate unele costuri estimative, care ulterior au fost actualizate, si in prezent
costurile totale pe sector pot fi apreciate, ca fiind de 23,8 mln. Euro.
Costurile incluse in acest total nu vor fi distribuite uniform in timp, deoarece perioada
de implementare variaza de la directiva la directiva. Se estimeaza ca 70% din costul total este
probabil sa fie suportat in primii trei ani de punere in aplicare, restul 30% fiind distribuit pe
parcursul a inca sapte ani. Cu alte cuvinte, poate fi anticipata o povara anuala la bugetul de
stat in primii trei ani de aproximativ 5,55 mln. Euro. Aceste sume se refera la acele articole
din Directive, care sunt necesare pentru aproximare si implementare imediata.

Eventualele chimbari care s-au facut comform prevederilor proiectului Acodul de

Asociere.

Au fost inregistrate progrese substantiale in sporirea bunei guvernante in materie de

mediu, in special prin transpunerea reglementarilor UE si celor internationale cu privire la
evaluarea impactului asupra mediului si asigurarea unei evaluari strategice de mediu.
Incepnd cu 4 ianuarie 2015 se aplica noua Lege nr.86 din 29 mai 2014 cu privire la
evaluarea impactului asupra mediului care instituie un cadru juridic de functionare a
mecanismului de evaluare (procedurile si modalitatile aplicate) in corespundere cu prevederile
Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra
mediului.

6
 In vederea facilitarii procesului de implementare a fost definitivat proiectul Ghidului
practic privind aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ce a fost aprobat
si publicat in lunile octombrie-noiembrie 2015.
De asemenea, proiectul de lege pentru acceptarea Amendamentelor I si II la Conventia
privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier (ESPOO) a fost
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 484 din 07.08.2015.
Proiectul legii privind evaluarea strategica de mediu a fost supus procedurii de
reavizare. In acelasi timp, intru implementarea Conventiei Aarhus a fost reavizat proiectul
legii privind accesul publicului la informatia de mediu si definitivat pentru a fi prezentat
Guvernului spre aprobare.
Strategia privind diversitatea biologica a RM pentru anii 2015-2020, precum si Planul
de actiuni pentru implementarea acesteia au fost aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 274
din 18.05.2015, definind obiectivele strategice in conformitate cu participarea sectoarelor
economiei nationale la procesele de protectie a biodiversitatii, Cu referire la implementarea
Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023, a fost initiata analiza functionala a institutiilor de
mediu in vederea asigurarii reformei institutionale in sector.
Un prim pas al acestei reforme a fost facut odata cu adoptarea in sedinta Parlamentului
din 30 iulie 2015 a proiectului de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la Guvern,
prin care Agentia Moldsilvaa fost resubordonata Ministerului Mediului.
Cu referire la asigurarea implementarii Strategiei de gestionare a deseurilor in
perioada 2013-2027, a fost initiat procesul de elaborare a studiilor de fezabilitate privind
crearea infrastructurii de gestionare a deseurilor in 5 regiuni din cele 8 planificate.
Calitatea apei. In vederea transpunerii Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si
gestionarea riscurilor de inundatii, a fost initiat procesul de elaborare a (i) unui studiu de
fezabilitate privind riscurile de inundatii, (ii) hartilor de hazard si a hartilor de risc de
inundatii pentru zonele cu risc sporit la inundatii, si a (iii) planurilor de management al
riscurilor de inundatii.
Cit priveste, Directiva 91/271/CEE, prevederile acesteia au fost transpuse partial in
Regulamentul privind cerintele de colectare, epurare si deversare a apelor uzate in sistemul de
canalizare si/sau in corpuri de apa pentru localitatile urbane si rurale (aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr. 950 din 25.11.2013), precum si partial in Regulamentul privind conditiile
pentru deversarea apei reziduale in corpurile de apa (aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.
802 din 9.10.2013 si modificat prin Hotarirea Guvernului nr. 862 din 8.10.2014).
Urmare a aprobarii in 2013 a Regulamentului privind prevenirea poluarii apelor din
activitati agricole menit sa asigure transpunerea Directivei 91/676/CEE privind protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, au fost elaborate programele
de monitorizare ca parte integranta a
Planurilor de Gestionare a districtelor bazinelor hidrografice Nistru si Dunarea-Prut si
Marea Neagra, aflate la etapa de elaborare si consultare publica in cadrul Ministerului
Mediului.
Cit priveste cadrul de politica comunitara privind protectia si gestionarea apei, acesta
de asemenea va fi reflectat in cele doua planuri de gestionare a districtelor bazinelor
hidrografice Nistru si Dunarea-Prut si Marea Neagra.

7
 Protectia solului. In rezultatul evaluarilor si consultarilor institutionale privind
necesitatea introducerii amendamentelor si completarilor la Codul Funciar, s-a decis
elaborarea unui nou proiect al Legii solului conform practicilor statelor europene. Drept
urmare, proiectul noii Legi a fost elaborat si supus procesului de examinare. De asemenea, au
fost elaborate si transmise spre avizare (i) proiectul
Regulamentului privind modul de prezentare de catre beneficiarii subsolului a
rapoartelor privind miscarea rezervelor de substante minerale utile si (ii) instructiunea cu
privire la efectuarea lucrarilor de cercetare geologica pentru apele subterane pe etape si stadii.
Produse chimice. Intru implementarea Conventiei Rotterdam a fost elaborat si
transmis spre avizare proiectul de Lege privind substantele chimice, care include prevederi
privind modalitatea de aprovizionare cu substante chimice si amestecuri de substante chimice,
dar si restrictii si interdictii aplicate dupa caz, precum si obligatiile care le revin utilizatorilor
din aval.
Regulamentul CE nr. 689/2008 privind exportul si importul de produse chimice
periculoase si Regulamentul CE nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si a amestecurilor sunt transpuse integral in proiectul Regulamentului privind
exportul si importul de produse chimice periculoase, si urmeaza a fi promovat spre aprobare
dupa adoptarea Legii privind substantele chimice. De asemenea, proiectul Regulamentului
privind interdictiile si restrictiile la
producerea, introducerea pe piata, utilizarea si exportul substantelor chimice, care vine sa
transpuna partial prevederile Regulamentul CE nr. 1907/2006 privind inregistrarea, evaluarea,
autorizarea si restrictionarea substantelor chimice se afla la etapa de elaborare si urmeaza a fi
promovat spre adoptare dupa intrarea in vigoare a Legii privind substantele chimice.
In perioada de raportare a fost evaluat cadrul legislativ si normativ privind riscul de
accidente majore care implica substante periculoase si identificate modalitatile de integrare a
prevederilor Directivei 96/82/CE in legislatia nationala. In rezultat, a fost initiata procedura de
elaborare a proiectului Legii privind controlul asupra riscului de accidente majore care
implica substante periculoase.
Totodata, a fost elaborat proiectul Hotaririi de Guvern cu privire la modificarea si
completarea anexelor nr.1 si 2 la Programul national privind managementul durabil al
substantelor chimice si proiectul Planului de implementare a Programului, urmnd a fi
prezentate noului Guvern spre avizare.
In ceea ce priveste capitolul calitatii aerului, a fost initiata procedura de elaborare a
Strategiei in domeniul protectiei aerului atmosferic.

8
 Prioritati:

Adoptarea proiectului de Lege privind gestionarea deseurilor, elaborarea

Programului de gestionare a deseurilor si a programelor de prevenire a generarii deseurilor,
precum si aprobarea Regulamentului privind deseurile de echipamente electrice si electronice
Revizuirea si actualizarea Planului national de implementare a Conventiei de la
Stockholm privind poluantii organici persistenti;
Adoptarea proiectului de Lege privind evaluarea strategica de mediu
Adoptarea Legii privind accesul la informatia de mediu si elaborarea si aprobarea
mecanismului de punere in aplicare a acesteia
Adoptarea legii privind substantele chimice
Evaluarea cadrului institutional, a sistemului de management si de protectie a
aerului si elaborarea unui studiu de evaluare privind situatia in acest domeniu in vederea
transpunerii Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat
pentru Europa
Aprobarea Strategiei in domeniul protectiei aerului atmosferic; Aprobarea de catre
Guvern a Regulamentului privind reducerea continutului de sulf din anumiti combustibili
lichizi ;
Aprobarea proiectelor Hotaririlor de Guvern cu privire la (i) completarea Anexei la
Regulamentul cu privire la organizarea si functionarea ghiseului unic in domeniul autorizarii
de mediu pentru folosinta speciala a apei, si (ii) aprobarea conceptului tehnic al sistemului
informational a resurselor de apa din Republica Moldova (SIRA) si aprobarea mecanismului
de punere in aplicare a Legii apelor
Aprobarea mecanismului de implementare a Codului subsolului
Aprobarea prin Hotariri de Guvern ale Regulamentelor sanitare pentru sistemele
mici de apa potabila si monitorizarea calitatii apei potabile
Aprobarea programelor de monitoring privind protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati din sursele agricole.

Politici climatice

In temeiul Hotaririi Guvernului 1009 din 10.12.2014, au fost aprobate Strategia de

adaptare la schimbarea climei pina in anul 2020 si Planul de actiuni pentru implementarea
acesteia. De asemenea, a fost realizat un studiu privind evaluarea vulnerabilitatii sectoarelor-
cheie ale economiei nationale la schimbarile climatice si s-au elaborat masuri de adaptare la
acest fenomen pentru sectoarele agricultura, energetica, transport, sanatate, sectorul forestier
si al resurselor de apa.
Activitatea de integrare a masurilor de adaptare in politicile deja aprobate a fost
initiata in sectoarele energie si transport, iar pentru sectoarele sanatate si silvicultura a fost
initiat procesul de elaborare a strategiilor speciale de adaptare.
Prevederile Regulamentului CE nr. 1005/2009 privind substantele care diminueaza
stratul de ozon au fost transpuse in proiectul Hotaririi Guvernului cu privire la modificarea si
completarea anexelor nr. 1

9
 si 2 la Programul national privind managementul durabil al substantelor chimice si
urmeaza a fi prezentate Guvernului spre aprobare.

Prioritati

Adoptarea proiectului Programului national de suprimare esalonata a

hidroclorofluorocarburilor pentru anii 2014-2040 ;
Aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova pina in
anul 2020 ;
Aprobarea Contributiei nationale pentru noul acord global cu privire la schimbarile
climatice ;

Eventualele lacune prezente la in diferite domenii.

Domeniul apei;

Reiesind din starea, modul de gestionare si calitatea resurselor de apa descrisa anterior se
evidentiaza urmatoarele probleme in acest sector:

Imperfectiunea cadrului strategic, normativ si institutional in domeniul

gestionarii apelor si hidroamelioratiei;

Atribuirea mai multor institutii a competentelor in domeniul resurselor de apa;

Utilizarea irationala si degradarea resurselor de apa de suprafata si subterane;

Influenta defavorabila ale activitatilor umane asupra apelor si poluarea continua

a apelor de suprafata si subterane;

Insuficienta resurselor de apa la nivel national si distribuirea lor neuniforma pe

teritoriul tarii

Calitatea necorespunzatoare a apei potabile;

Grad inalt de poluare a riurilor mici;

Riscul aparitiei problemelor intre tarile vecine (Republica Moldova-Romnia,

Republica Moldova-Ucraina) din cauza degradarii calitatii apelor
transfrontaliere.

Degradarea continua a infrastructurii de alimentare cu apa, de canalizare si de

epurare a apelor uzate;

Accesul redus al populatiei (in special a celei din mediul rural) la surse sigure de
apa si sisteme de canalizare;

10
 Calitatea redusa a serviciilor prestate consumatorilor

Nivelul redus al constientizarii si educatiei ecologice a populatiei privind

importanta protectiei si utilizarii rationale a resurselor de apa

Domeniul Solului;

Reiesind din starea actuala a resurselor de sol si calitatea acestora se evidentiaza urmatoarele
probleme in acest sector:

Gestionarea inadecvata a resurselor de sol caracterizata prin lipsa asolamentelor

agricole si a masurilor antierozionale, neglijarea bunelor practici de conservare a
solurilor, parcelarea in masa a terenurilor.

Activizarea continua a proceselor de degradare a solurilor ca: eroziunea,

compactarea, solonetizarea si salinizarea, inmlastinirea, dehumificarea.

Poluarea excesiva a solurilor cauzata de deseuri si substante nocive, de utilizarea

nerationala a fertilizantilor si pesticidelor.

Existenta stocurilor invechite de poluanti organici persistenti si substante chimice

periculoase, care duc la contaminarea solurilor

Probleme evidentiate privind starea si modul de gestionare a resurselor biologice

Lipsa unui document de politici in domeniul protectiei si gestionarii durabile a

resurselor biologice;

Valorificarea si exploatarea intensa a resurselor de sol, pajistilor si padurilor.

Cresterea evidenta a numarului speciilor care necesita a fi protejate in context national,

european si mondial.

Se observa marirea cotei speciilor animalelor critic periclitate, schimbarea statutului

speciilor herbacee, din care sunt formate ecosistemele de stepa si de lunca, care devin rare.

Nu este creata Reteaua Ecologica Nationala.

Lipsa responsabilitatii in cazul exploatarii incorecte si supraexploatarii resurselor

biologice solurilor, ecosistemelor erbacee si acvatice.

Lipsa cooperarii intersectoriale, lipsa mecanismului de gestionare si finantare a ariilor

protejate.

Problemele social-economice si dezvoltarea institutionala slaba, efectele schimbarii

climei si deficitul economic conduc la inrautatirea situatiei, deoarece sistemul institutional,
legislatia si situatia economica nu au capacitatea suficienta de raspuns adecvat la provocarile
si amenintarile aparute.

11
 Lipsa legislatiei in conformitate cu cerintele internationale si a capacitatilor
institutionale la nivel national si local pentru managementul durabil al zonelor umede.

Suprafete foarte mici acoperite cu paduri (doar 10,9 % din teritoriul tarii).

Suprafete mici de arii naturale protejate de stat (doar 4.76 % din teritoriu) si lipsa unui
management eficient a acestora.

Utilizarea nerationala si ilicita a resurselor naturale, inclusiv a resurselor minerale utile

Probleme evidentiate privind calitatea aerului atmosferic:

Cadrul legislativ existent in domeniul aerului atmosferic nu corespunde prevederilor

Directivelor Uniunii Europene (depasit, invechit);

Lipsa unui document de politici sectorial in domeniul aerului;

Lipsa capacitatilor institutionale din cadrul autoritatii centrale de mediu in domeniul

elaborarii si implementarii politicii si legislatiei in domeniul protectiei aerului
atmosferic si schimbarilor climatice.

Sistemul de inventariere al emisiilor nu este bine conceput/organizat; lipsa sistemului

de estimare si prognozare a emisiilor, precum si de evaluare a calitatii estimarilor.

Poluarea excesiva a aerului de la surse mobile;

Utilizarea de catre intreprinderile industriale a instalatiilor si echipamentelor invechite;

Utilizarea combustibililor de calitate joasa;

Lipsa plafoanelor nationale de emisie;

Abordarile si standardele de calitate a aerului sunt invechite si inca nu au fost aduse in

corespundere cu cele ale UE;

Nivelul scazut de informare si educatie ecologica a populatiei

Probleme identificate in domeniul gestionarii substantelor chimice si deseurilor

Cadrul legislativ in domeniul gestionarii substantelor chimice si deseurilor

necorespunzator cu prevederile Directivelor Uniunii Europene si tratatelor
internationale in domeniu.

Cadrul institutional de gestionare a substantelor chimice si deseurilor necorespunzator

cu prevederile cadrului legal european si tratatelor internationale in domeniu.

12
 Insuficienta infrastructurii, serviciilor si capacitatilor de gestionare a deseurilor.

Lipsa sistemelor informationale integrate de gestionare a deseurilor si substantelor

chimice, conform cerintelor internationale;

Lipsa clasificarilor conform standardelor internationale a substantelor chimice si

deseurilor;

Insuficienta constientizarii si educatiei ecologice din partea populatiei a impactului

substantelor chimice si deseurilor asupra mediului si sanatatii;

Lipsa responsabilitatii din partea autoritatilor publice locale pentru solutionarea

problemelor managementului deseurilor la nivel local;

Stocarea/depozitarea deseurilor in locuri necorespunzatoare, nerespectarea cerintelor

ecologice, numar mare de depozite care nu corespund cerintelor.

Existenta terenurilor contaminate cu pesticide din categoria poluantilor organici

persistenti, bifenili policlorurati si alte substante chimice, stocuri invechite de POP si
substante chimice.

Probleme depistate in functionarea sistemelor de reglementare, control si

monitoring ecologic:

Cadrul legislativ-normativ in domeniul reglementarii, controlului si

monitoringului ecologic este invechit, neracordat cerintelor actuale, si nearmonizat
la prevederile legislatiei UE

Sistemul de expertiza ecologica si evaluare a impactului asupra mediului

functioneaza ineficient, nu corespunde standardelor UE si nu exista o delimitare
clara a atributiilor functionale ale structurilor de mediu in acest domeniu.

Nu se implementeaza mecanismul de evaluare strategica de mediu.

Nu se aplica suficient mecanismul de participare a publicului in luarea deciziilor in

procesul de evaluare a impactului asupra mediului si de expertiza ecologica
obsteasca.

Sistemul de autorizare nu prevede o abordare integrata asupra controlului poluarii

mediului, nu corespunde standardelor internationale,

Nu sunt aprobate standarde actualizate pentru emisii, deversari iar cerintele pentru
auto-monitorizare nu sunt incluse in autorizatii.

Nu exista o separare institutionala a functiilor de autorizare si control, ambele fiind

realizate de aceeasi institutie.

13
 Punerea in aplicare a cerintelor de mediu este slab dezvoltata

Ineficienta sistemului de control si de penalizari pentru incalcarea legislatiei de

mediu, platile fiind prea mici comparativ cu daunele cauzate mediului
inconjurator.

Lipsa bazelor de date de evidenta a intreprinderilor, a poluatorilor si a

contravenientilor

Lipsa unui sistem integrat, complex si eficient de monitorizare a calitatii

componentelor de mediu, precum si a unui Program National de Monitoring
Ecologic Integrat;

Dezvoltarea slaba a monitoringului ecologic la nivel regional si local (rezervatiile

stiintifice si naturale, biodiversitatea, bazinele hidrografice mari si altele);

Ineficienta laboratoarelor de calitate a mediului si dotarea slaba a acestora cu

echipament si materiale necesare.

14
Concluzii

In prezent, domeniul protectiei mediului este reglementat de circa 30 acte legislative si

peste 100 acte normative toate fiind elaborate sub umbrela Legii cadru in domeniu - Legea
cu privire la protectia mediului inconjurator, Nr.1515-XII din 16.06.1993.,
Analiza sistemului de acte legislativ-normative a permis sa fie evidentiate unele
caracteristici si particularitati de baza:
la etapa respectiva de dezvoltare a statului cadrul legislativ, in linii generale,
corespundea cerintelor nationale de atunci;
cadrul legislativ poate asigura rezolvarea de iure a principalelor probleme de mediu;
dezvoltarea continua a legislatiei internationale si europene de mediu este un factor
stimulent pentru perfectionarea legislatiei nationale de mediu.
Cu toate ca, cadrul legislativ in domeniul mediului este bine dezvoltat, acesta nu
corespunde pe deplin tratatelor si initiativelor internationale de mediu si nu asigura
gestionarea adecvata a resurselor naturale in scopul prevenirii poluarii mediului si asigurarii
dreptului la un mediu sanatos si trebuie sa fie perfectionat att pe orizontala, ct si pe
verticala. Acest lucru reiese din necesitatea aproximarii legislatiei nationale la directivele
Uniunii Europene, actiune care a luat o amploare dupa aprobarea Programului de activitate a
Guvernului Integrarea Europeana: Libertate, Democratie, Bunastare, 2011-2014 si initierea
negocierilor asupra proiectului Acordului de Asociere la UE.

In prezent, capitole intregi care cuprind actiuni de protectie a mediului sunt incluse in
cele mai importante documente nationale de planificare strategica ca: Programul de activitate
si Planul de actiuni a Guvernului, Strategia de asigurare a securitatii nationale, Planul
National de actiuni in domeniul drepturilor omului, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu.
Domeniul protectiei mediului, de asemenea, a fost mentionat ca un domeniu de o importanta
majora pentru dezvoltarea social-economica a tarii in Strategia Nationala de Dezvoltare
Moldova 2020, fiind incluse obiective de mediu in compartimentele privind energetica,
studiile si drumurile.
Insa in toate aceste documente de politici prioritatile de mediu sunt expuse neclar si
sporadic, nefiind preluate dintr-un document de politica de mediu de baza, dar formulate in
raport cu cerintele si necesitatile evidentiate la acel moment. Astfel, Strategia Nationala de
Mediu pentru perioada 2013-2023, urmeaza sa compenseze aceasta lacuna si sa stabileasca
prioritati bine determinate in domeniul protectiei mediului, implementarea carora va conduce
la dezvoltarea durabila a tarii, la integrarea europeana si aplicarea principiilor economiei
verzi.

Respectiv totalitatea actelor adoptate si schimbate conform noilor prevederi expuse in acordul
de asociere si a directivelor anexate contin doar o parte de schimbari necesare pentru a ajunge
la un efect generos din partea Republicii Moldova, fata de proiectul UE.La momentul

15
actual,nu sunt infaptuite toate punctele prezente in proiectul Acordului de Asociere,doar citeva
puncte ce tine de Apa,Sol,Resursele Climatice,Aerul Atmosferic,sunt adoptate careva
legi,hotariri in vederea ameliorarii situatiei la nivelul UE.
Celelalt puncte ca :
e) protejarea naturii, inclusiv conservarea si protectia diversitatii biologice si peisagistice;
(f) poluarea industriala si riscurile industriale;
(h) poluarea fonica;
(j) mediul urban si rural;
(k) taxele si redeventele de mediu;
(l) sistemele de monitorizare si de informare in domeniul mediului;
(m) inspectiile si asigurarea respectarii legii, precum si
(n) ecoinovarea, inclusiv cele mai bune tehnologii disponibile.
Nu sunt deloc puse pe plan strategic si nu se opserva careva strategii de schimbare a situatiei
conform directivelor anexate la proiectulAcordul de Asociere.

In vederea realizarii obiectivelor mentionate, Republica Moldova va trebui, timp de zece ani, sa-si
armonizeze legislatia in conformitate cu prevederile a 23 de directive si regulamente ale Comisiei
Europene.

16