Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Cercetare de marketing
privind produsul COCA-COLA,
S.C. Coca-Cola HBC S.R.L.

PROFESOR COORDONATOR: NEGOITA OLIVIA


STUDENTA: RADULESCU CRISTINA-ELENA
GRUPA: 1521
SERIA: A
AN:II

AN UNIVERSITAR 2016-2017
CUPRINS

1.Denumire si scurt istoric


2.Obiect de activitatea:
a)Sectorul in care compania activeaza
b)Locul ocupat in segmentul de piata
3.Structura organizatorica:
a)Descrierea structurii organizatorice
b)Analiza tipului de structura organizatorica
4.Concurentii:
a)Analiza principaliilor concurenti
b)Pozitionare vs. Concurenta
c)Amenintari
d)Produse de substitutie
5.Furnizorii:
a)Principalii furnizori
b)Analiza pietei de materiale si servicii
c)Puncte slabe, puncte tari
6.Intermediarii de marketing:
a)Principalii intermediari de marketing
b)Analiza pietei
c)Puncte slabe, puncte tari
7.Segmente de piata ale organizatiei:
a)Cum se segmenteaza piata in care compania activeaza
b)Analiza a evolutiei acestei piete
c)Tendinde ale pietei
8.Produsele firmei:
a)Descriere portofoliu produse companie
b)Categoria din care face parte produsul
c)Curba/estimarea ciclului de viata
9.Proiectarea chestionarului privind parerea consumatorilor asupra
produsului ales:
a)Tipul chestionarului
b)Intrebari de control
c)Obiective
10.Realizarea interviului
11.Prelucrarea datelor
12.Concluzii
13.Bibliografie
1.Denumire si scurt istoric

Lumea se schimba constant in jurul nostru. Pentru a continua sa prosperam


ca o afacere pentru urmatorii zece ani si mai mult, trebuie sa privim inainte, sa
intelegem tendintele si fortele care contureaza aceasta afacere pe viitor si sa ne
pregatim pentru ce urmeaza. Trebuie sa ne pregatim pentru ziua de maine.
De aici porneste si misiunea noastra care are scopul de a improspata lumea,
de a inspira momente de optimism si fericire, de a creea noi valori si de a face
diferenta.
Pentru Coca-Cola misiunea reprezinta o balanta ce cantareste actiunile si
deciziile luate pentru buna functionare atat a companiei ca intreg, cat si a
personalului ce o duce la bun sfarsit inca din 1982. Aceasta misiune poate fi
redata prin intermediul unor afirmatii cat se poate de simpliste, dar in acelasi timp
increzatoare, solicitante : To refresh the world in body, mind and spirit, To
create value and make a difference everywere we engage. Viziunea coca Cola
trebuie raportata la factorii ce influenteaza activitatea sa zilnica, precum :
personal, parteneri, profit, planeta. Relatiile cu angajatii, distribuitorii, clientii si
alte persoane/grupuri de interese , sunt si vor fi mereu situate in marja win-win,
reciprocitatea fiind caracteristica ce ofera durabilitate oricarui tip de relatie. Coca-
Cola are o responsabilitate fata de actionari prioritatea aici fiind maximizarea
venitului acestora pe termen lung, fata de clienti anticipand si satisfacand
dorintele si nevoile acestora prin intermediul unor produse de calitate, fata de
planeta fiind un membru responsabil care face diferenta ajutand la construirea si
sustinerea de comunitati .

Prima reet Coca-Cola a fost inventat n Columbus, Georgia, de ctre John


Stith Pemberton, iniial ca un cocawine numit Pemberton's French Wine Coca n
1885. El se poate s fi fost inspirat de succesul formidabil al cocawine-ului creat
de europeanul Angelo Mariani, Vin Mariani. Primele vnzri au fost la Jacob's
Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai, 1886. A fost vndut iniial ca un
medicament brevetat pentru cinci ceni. Pemberton a susinut c butura Coca-
Cola a vindecat multe boli, inclusiv dependena de morfin, dispepsia,
neurastenia, durerile de cap i impotena. Pemberton a publicat prima reclam
pentru butur pe 29 mai a aceluiai an, n Atlanta Journal. n primele opt luni
doar nou buturi au fost vndute zilnic. n 1888 au existat pe pia trei versiuni
de Coca-Cola vndute separat de trei firme. Astfel, Griggs Candler a preluat
compania lui Pemberton n 1887 i a ncorporat-o n 1888 n Coca Cola company.
n acelai an, din cauza dependenei de morfin, Pemberton i vinde drepturile a
doua oar altor patru afaceriti: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy i E.H.
Bloodworth. n acelai timp, fiul alcoolic al lui Pemberton, Charley Pemberton a
nceput s vnd propria versiune a produsului. Coca-Cola a fost vndut n sticle,
pentru prima data pe 12 martie 1894. Cutiile de Coke au aprut pentru prima dat
n 1955. Prima mbuteliere de Coca-Cola a avut loc n Vicksburg, Mississippi, la
Biedenharn Candy Company n 1891. Proprietarul acesteia era Joseph A.
Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de
modelul hobble-skirt de mai trziu care este acum att de familiar.
ncepnd cu 1989, cnd a nceput s fie promovat i n Romnia,
campaniile Coca-Cola au fost:
2008-2009 - Deschide si savureaza fericirea
2006-2007 - Sete de via
2002 - Make it real
2001 - Viaa are gust
2000 - Savureaz
1993 - ntodeauna Coca-Cola
1989 - You can't beat the real thing

Grupul Coca-Cola Hellenic

Coca-Cola Hellenic este cel mai mare imbuteliator al produselor Coca-Cola


din Europa, fiind prezent in 28 de tari, din Irlanda pana in Rusia, din Estonia pana
in Nigeria. Compania a fost infiintata in anul 2000, ca urmare a fuziunii dintre
Athena-Bottling Company S.A. si Coca-Cola Beverages plc.
Compania Coca-Cola HBC Romania, membra a Grupului Coca-Cola Hellenic,
este lider pe piata bauturilor non-alcoolice din Romania, asigurand imbutelierea,
distributia, vanzarea si marketing-ul operational pentru produsele Coca-Cola.
In Romania, Coca-Cola HBC Romania imbuteliaza o gama larga de produse
Coca-Cola, de la bauturi racoritoare carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite,
Schweppes), necarbonatate (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), pana la
ceaiuri (Nestea), apa (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
(Burn) si cafea Ready to Drink (Illy). Produsele Coca-Cola sunt imbuteliate in
fabrici pozitionate strategic in diferite regiuni ale tarii: Ploiesti, Timisoara si Vatra
Dornei.
In prezent, compania are aproximativ 2.100 de angajati.
Prezenta Coca-Cola HBC pe piata din Romania se traduce prin produse si
servicii de cea mai buna calitate oferite consumatorilor si partenerilor nostri.
Totodata, am incercat ca prin activitatea noastra de zi cu zi sa transmitem
romanilor principiile si valorile Coca-Cola HBC, si anume: inovatia, pasiunea,
intregritatea si atitudinea de lider.
Pe scurt, Coca-Cola HBC Romania inseamna:
18 ani pe piata din Romania
2.100 de angajati
70.000 de clienti in Romania
Fabrici in Ploiesti, Timisoara si Dorna
Investitii de peste 400 milioane de euro in economia romaneasca
Cea mai moderna tehnologie de imbuteliere a bauturilor racoritoare
Certificari ISO 9001:2000, ISO 14001:2005, ISO 22000, OHSAS 18001
Certificare a sistemului de calitate prin Lloyd's Register Quality Assurance

2.Obiect de activitate
Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere oamenilor de peste tot
din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a devenit un simbol al
prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-
Cola apreciaza si sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor
clientilor intr-un mod cat mai eficient.
Misiunea companiei Coca-Cola mai poate fi redat ntocmai cu cuvintele lor: Noi , oamenii
companiei Coca-Cola, ne angajm :
S devenim partenerii clienilor notri;
S ne rspltim acionarii ;
i s imbogim vieile comunitilor noastre locale.
SA RACORIM LUMEA....in corp, minte si spirit;
SA INSPIRAM MOMENTE DE OPTIMISM ......prin marcile si prin actiunile noastre;
SA CREAM VALOARE SI DIFERENTIERE.....oriunde ne angajam n actiune .
In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere calitate
consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .
Coca-Cola inseamna prietenie, solidaritate, optimism, prosperitate, inovatie.

Sigla este simpl, scris de mn i este prezent n afar de etichet se afl


reprezentat n relief pe sticl. Din ianuarie 2005 se afl incripionat i pe fundul sticlei.
De-a lungul anilor sloganurile Coca-Cola s-au schimbat transformndu-se dintr-o O bautura
delicioasa, invioratoare, racoritoare, fiind un medicament pentru afectiunile nervoase, dureri, nevralgii,
isterii, melancolii ntr-o butur rcoritoare ndrgit de toat lumea. Unele sloganuri folosite au fost
Setea nu cunoaste anotimp-1922, Pauza care te invigoreaza-1929, COCA-COLA face ce lucrurile
bune sa fie si mai bune-1956, Semnul bunului gust-1957, Gustul racoritor si inviorator-1958, Te
invioreaza cu adevarat-1959, iar n 2009 ca s se adapteze la criz au schimbat sloganul cu unul nou
Fericire la sticla.nainte de 2009, cel mai recent slogan era Enjoy the Coke Side of Life.

Motto-ul ales de compania Coca-Cola este Sete de via.


Valorile promovate sunt:
CONDUCERE curajul de a realiza un viitor mai bun
PASIUNE angajament in inima si minte
RESPONSABILITATE daca este sa fie, este de datoria mea
INOVATIE - cauta, imagineaza, creeaza, incanta
INTEGRITATE fii sincer, integru.
COLABORARE munca in echipa
CALITATE ceea ce facem facem bine

n cadrul firmei valorile fundamentale sunt:


Angajament ;
Lucru n echip ;
Responsabilitate ;
Oameni.

Obiectivele companiei:
Compania Coca-Cola i propune ca:
sa reduca emisiile de CO2 ale unitatilor sale de productie cu
20%, pana in 2011.
sa produca 2 miliarde de sticle pana la finalul anului 2010 reciclabile 100% PlantBottle.
s creasc ctigurilor pe aciune ntre 12 si 14 procente si o crestere a volumului de
vanzari de aproximativ 9 procente n urmtorul an.
sa fie cea mai respectata companie din lume Racorind lumea in
fiecare zi, fiind cu adevarat o companie globala, conducand afacerea
modest, dar cu incredere in noi.
Compania va construi 15 centrale termoelectrice pentru a reduce emisiile de
CO2 urmnd o strategie de diversificare prin conglomerare. Pentru constructia
centralelor, Coca-Cola HBC a incheiat un parteneriat cu ContourGlobal, o
companie privata de energie cu operatiuni in Londra, New York, Durham, Paris,
Kiev si Sao Paolo.Decizia construirii centralelor se datoreaza rezultatelor primei
centrale termoelectrice construita intr-o fabrica Coca Cola HBC, din Ungaria. In
primul an de functionare, centrala a contribuit la reducerea cantitatii de carbon
emisa de fabrica cu 43%, precum si a costurilor de energie, cu 400.000 de Euro.
Pentru a-i ndeplini alt obiectiv stabilit, cel al procerii a 2 miliarde de sticle
pn la finalul lui 2010 firma va folosi o strategie de integrare a fabricaiei
prin folosirea unor sticle reciclabile. PlantBottle este o sticla de plastic (PET)
realizata partial din plante si reciclabila 100%. Folosirea acestui tip de ambalaj
duce la reducerea dependentei companiei de o resursa neregenerabila petrolul.
De asemenea, compania afirma ca procesul de productie PlantBottle implica
emisii de carbon mai mici decat procesul de productie al PET-urilor traditionale.
Compania Coca-Cola achiziioneaz componentele din surse multiple
utiliznd astfel o strategie de achiziie, ntre care cele mai cunoscute surse sunt :
unul grec, nregistrat in Cipru, Molino, din 1993, n prile de vest, nord
i est ale rii,
un australian, Amatil, n prile din 1991, centrale i de sud,
i un turc, Ozgorkey, din 1992, n zona de est, central a Dobrogei.
La nivelul Romniei, strategia de dezvoltare a pieii a fost concretizat n
creterea vnzrilor, a numrului punctelor de desfacere i a numrului de clieni.
Evoluia portofoliului de produse a urmat modelul sistemului. Atent la semnele
pieii, managementul a decis diversificarea concentric prin adugarea unor
produse cu specific zonal i, din 2002, a unor ape minerale. Ponderea buturilor
necarbonate a crescut, ca i cea a apelor minerale, att pe pia, ct i n
portofoliul sistemului.
Dei nu concureaz pa baza costurilor, sistemul Coca-Cola face eforturi clare
pentru mbuntirea performanelor n domeniu. Aceasta se nscrie ntr-o
strategie mai larg care vizeaz conservarea mediului natural prin economisirea
unor tipuri de resurse prin mbunatirea consumurilor asociate ambalajelor, ca i
a consumurilor energetice.
Sistemul Coca-Cola n Romnia anun finalizarea investiiei de 17 milioane
de euro n noua linie aseptic de imbuteliere din cadrul fabricii Coca-Coca HBC din
Timioara, prin care buturile rcoritoare pasteurizate se mbuteliaz n mediu
aseptic i fr conservani. Linia de mbuteliere este n faz de testare, n aceast
perioad specialitii punnd la punct ultimele detalii privind funcionarea
echipamentelor la parametri optimi.Prin aceast investiie urmrete aplicarea
unei strategii de dezvoltare a produsului i de cretere a pieei.
Noua linie de mbuteliere utilizeaz soluii tehnologice de vrf ce ofer
att sigurana necesar pentru produse, ct i eficiena i n final, productivitatea
ridicata a ntregului proces.
Dintre mrcile din portofoliul companiei, Nestea i mrci din gama Cappy, vor fi
mbuteliate prin acest proces tehnologic de ultima or, n ambalaje PET de 0,5 si
1,5 litri.
Cu o capacitate maxim de mbuteliere de 36000 de sticle pe or, noua
linie aseptic este i o premier a Sistemului Coca-Cola pentru piaa romneasc.
Tehnologia de vrf nglobat n noua linie de mbuteliere permite fabricarea
produselor din gama ceaiuri i sucuri naturale fr conservani. Linia aseptic este
deservit n permanen de 35 specialiti, are un grad ridicat de automatizare i
siguran n funcionare.
3.Structura organizatorica

Departamentele, nivelurile ierarhice, posturile existente, relaiile care se stabilesc ntre resursele
umane, fia de post a managerului

Compania Coca-Cola are mai multe departamente:


Departamentul Comercial este format din :
- departamentul de vanzari
- departamentul de marketing
- departamentul de distributie.
Departamentul de logistica;
Resurse umane;
Operatii;
Financiar;
External affairs;

Cv-ul lui Clin Drgan, actualul Country General Manager al Coca-Cola Romnia

iunie- septembrie 1993: warehouse supervisor la depozitul din Timisoara al Coca-Cola


octombrie 1993 - mai 1994: Sales Supervisor (responsabil pentru bugetul de vanzari, relatia cu
retailerii)
mai 1994 - aprilie 1996: Sales Manager pentru Timisoara, Arad si Cluj
aprilie 1996 - ianuarie 1998: General Sales Manager pentru fabrica Coca-Cola din Timis
ianuarie 1998 - noiembrie 1999: Key Accounts & Channels Manager, pentru Romania si
Republica Moldova
noiembrie 1999 - aprilie 2000: Romanian Integration Team
aprilie 2000 - decembrie 2000: Region Sales Manager pentru zona Bucuresti
ianuarie 2001 - octombrie 2001: Commercial Manager pentru estul Romaniei
noiembrie 2001 - februarie 2003: Country Commercial Manager Romania
februarie 2003 - martie 2004: Region Sales Director, Coca-Cola Bevande Italy
martie 2004 - decembrie 2004: Field Commercial Director, Coca-Cola Bevande, Italy
ianuarie 2005 - prezent: Country General Manager al Coca-Cola HBC Romania

Fia postului

Elemente de identificare a postului:


Denumirea postului : Country General Manager al Coca-Cola HBC Romania
Scopul principal al postului: sa dezvolte aceast afacere , pentru ca mai este inca loc de crestere pe
aceasta piata.
Obiective generale a postului
sa transforme ct mai multe orae mari din Romnia intr-un centru de dezvoltare regionala.
concentrarea pe piata din Romania si apoi pe cea din Republica Moldova
conservarea i protejarea resurselor, prin derularea de proiecte integrate,
educaionale i de mediu
Condiii specifice privind ocuparea postului
s ocupi un post de manager general la una din filialele companiei
nainte de postul de director general trebuie sa ai minim 3 ani experien nivel de jos ierarhic
,apoi 3 ani n care s arate evoluia lui pe scara ierarhic
s aib o facultate terminat
s lucreze cel puin un an n administraie sau secretariat
s vorbeasc excelelt limba englez
sa aib aptitudini manageriale bune
s aib cunostine CP ( MS Windows Word, Excel, Power Point)
Responsabiliti specifice postului
S primeasc, s proceseze i s trasmit toate informaiile necesare att superiorilor si ct i
celor mai jos cu o treapt ierarhic pentru a rezolva unele probleme aprute
S asigure un suport logic pentru echipa sa
S menin comunicarea cu mediul intern si extern al firmei la nivel optim
CEO

Directori

Vice preedinte
Director Afaceri globale
Preedintele
i servicii
grupului
tehnologice
Preedintele
America de Sud
grupului
Preedintele
Pacific Preedintele
grupului Africa
grupului Africa
Preedintele
Senior
i Eurasia
Preedinte,
grupului UE
director de marketing i vn
Financiar

Audit
Senior vice-preedinte Inovaie i Tehnologie
Senior vice-preedinte Relaii
Director
cu clienii
executiv
i
Senior
Comer
pevice-preedinte
plan familial de Comunicaiia
Public Affairs
Control
CEO

Directori

Senior vice- Vice-preedinte Senior vice- Director Vice-preedinte Senior vice- Preedintele
preedinte Aprovizionare preedinte Producie Resurse Umane A.G.A. preedinte al grupului Americii
Resurse Umane si Afaceri Comunitii Globale de Nord

Preedinte Investiii n
mbuteliere i
Aprovizionare
CEO

Directori

Senior vice-preedinte Cercetare


Preedinte
i Dezvolare
Servicii
Vice-preedinte
i Afaceri Rspundere
Vice-preedinte
Social Vice
tiin
preedinte Planifica

Stilul de conducere a managerului

Principalele criterii de performan sunt eficiena i productivitatea.


eful este n mod cert implicat n aceast organizaie, iar autoritatea
lui se bazeaz pe competen. Stilul de conducere practicat este unul
directiv, orientat ctre obiective, iar implicarea decizional a angajailor
i rspunderea acestora este garantat prin clauze contractuale.
Angajaii sunt apreciai n funcie de rezultatele concrete, fiind ncurajai
ctre o orientare spre realizri.
Rezultatele foarte bune din cadrul firmei sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola
n fiecare an: evalueaz performana fiecrui angajat, prin sistemul de evaluare i dezvoltare
de personal. Acest proces se desfoar pe parcursul lunilor noiembrie i decembrie, iar la
sfritul anului departamentul de Resurse Umane are toate evalurile de personal. n cadrul
acestui program se face o separare clar n ceea ce privete dezvoltarea n poziia curent i
dezvoltare pentru poziia vizat n termen mediu i lung . Necesitile de training
identificate pot fi softskills (cursuri de comunicare, de prezentare) sau de strict
specialitate (media, cercetare, marketing)
Toate nivelurile, ncepnd de la secretar pn la top manager sunt implicate n
programele de training. n cazul Coca-Cola, este evident creterea nivelului tehnic de pre-
gtire al angajailor i a ncrederii n ei nii, ca beneficii concrete ale trainingurilor.

Realizarea procesul de recrutare i selecie pentru resursele umane

Organizaiile cu culturi de acest tip tind s-i recruteze personalul


de timpuriu, chiar din facultate, la fel ca i cele de tip club. In cadrul lor
se pune accent pe pregtirea angajailor pentru a deveni experi ntr-un
domeniu specific. Cineva angajat n departamentul de marketing nu va
ajunge niciodat s lucreze la producie. Cultura de academie insist pe
continuitatea profesiei, a experienei profesionale i pe nelepciunea
instituional.
Organizatia este formata din aproximativ 2 800 de membrii care
lucreaza in departamente prezentate mai sus. Majoritatea sunt in ariile
comercial, operatii, Logistica si Depozitare. Sunt recrutati cel mai adesea
muncitori calificati si necalificati , agenti de vnzari sau pentru trainere
studentii si proaspetii absolveni.
Compania din Iai are peste 450 de angajai care beneficiaz de condiii de munc
deosebite n cadrul seciei de producie, a laboratorului, biroul financiar, de vnzri,
marketing, depozit, garaj i personal.
Persoanele aflate n posturi de conducere n cadrul Companiei Coca-Cola sunt
ceteni romni, care au ocupat funcii mai mici n cadrul Companiei, dar profesionalismul
de care au dat dovad i-a propulsat n funcii cu rspundere mai mare.
Managerii aflai n fruntea departamentelor: vnzri, producie, depozit, personal sunt
de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhic datorit profesionalismului de care
au dat dovad.
Structura i organizarea firmei este foarte flexibil, pentru a fi eficient n situaii
diferite. Fiecare manager i pregtete i susine nlocuitorii. Cu ct structura devine mai
complex, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, innd de activitile
zilnice, sunt luate la baza piramidei.
Programul de lucru este de luni pana joi, intre 8.00 si 17.00, iar vinerea pana la
14.30. Fiecare angajat isi normeaza munca in functie de propriile nevoi.
La inceput, "bobocii" intra intr-un sistem de "mentorship" - dupa ce li se face profilul
psihologic, sunt luati in primire de persoane experimentate din companie, cu aceleasi
afinitati ca si ei. Denumiti trainee, noii angajati sunt atent urmariti de manageri. tinerii sunt
tratati ca egali ai celor cu experienta. Toata lumea isi spune pe nume, iar comunicarea cu
managerii este foarte facila.
A devenit de altfel o practica obisnuita pentru companiile straine ca angajatii sa fie
stimulati prin ceva mai mult decat clasicele petreceri de Craciun si Paste. Mare parte dintre
angajatorii straini ofera training gratuit angajatilor, bonusuri pentru atingerea sau depasirea
obiectivelor si organizeaza excursii, jocuri de grup in locatii diferite de locul de munca
pentru dezvoltarea spiritului de echipa. "Anul trecut am participat la 3 sesiuni de "team-
building", alaturi de alt departament, care s-au desfasurat pe Valea Jiului, in cadrul carora
am format echipe si am mers cu barci pneumatice. Alta data am mers cu ski jet-ul pe un lac
sau am zburat cu balonul", marturiseste Mugurel Radulescu, reprezentant Coca-Cola HBC
Romania.

4.Concurentii
Datorit aplicrii cu succes a strategiei de integrare orizontal i de
dezvoltare a pieii si produsului, n prezent portofoliul de produse al
sistemului Coca-Cola n Romnia include buturi carbonate i de tip juice,
ceaiuri, buturi energizante i ape minerale, din portofoliu numrnd
peste 145 de tipuri de buturi carbonate i 240 de tipuri de buturi
necarbonate.
Practic competiia are, n acest moment, trei mari juctori :
Coca-cola HBC, pentru sistemul Coca-Cola;
Quadrant Amroq Beverages, pentru PepsiCo;
European Drinks.
Totui o mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si rivalului
sau, Pepsi. . Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza
bauturile racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul ce
reiese din comparatia cu Coca cola, numita si cola cafeinizata.
Cu toate c Pepsi a ncercat s ctige piaa dnd produsul la
acelai pre dar n cantitate dubl, Vnzrile produselor Coca-Cola nu au
sczut foarte mult fiind totdeauna cu un pas n fa. Un exemplu n acest
sens reprezint scoaterea unui nou produs pe timpul celui de al II-lea
Razboi Mondial, cnd in Europa nu se mai gasea concentrat de Coca
Cola, dupa batalia de la Pearl Harbour. Asa ca in Germania a fost
inventata o noua bautura, facuta din ramasite de mere si alte fructe,
numita Fanta, de la fantastiche. O data cu victoria Germaniei,
producatoare si ea de Coca cola, bautura a dominat piata din Europa.
Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile
racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din
comparatia cu Coca cola, numita si cola cafeinizata.
In anii 50, un fost angajat al Coca Cola s-a mutat la concurenta,
fiind considerat un tradator. Acesta a venit cu ideea de a scoate Pepsi din
bucatarie, pentru a-l aduce in sufragerie. In traducere, inseamna ca
oamenii cumparau Pepsi pentru ca era mai ieftin, il duceau in bucatarie
unde il turrnau in sticle de Coca Cola, si apoi il serveau in sufragerie,
sperand ca musafirii sa nu observe diferenta.
Apogeul luptei a fost atins in anii 70 in SUA, cand Pepsi a introdus
Provocarea Pepsi: un test de gust in toate supermarketurile. Rezultatele
au fost zdrobitoare, chiar si in compania Coca Cola: angajatii preferau in
procent de peste 50% bautura adversara, Pepsi.

Fiind ingroziti de acest fapt au apelat la o strategie ofensiv de atac


a punctelor forte ale competiiei i au petrecut ani buni pentru a inventa
o noua reteta, lansata in 1985. Aceasta nu a avut succes, iar Pepsi a mai
castigat teren in fata lor. Consumatorii au fost dezamagiti, si dupa 3 luni
a fost reintrodusa reteta veche. Coca-Cola s-a ridicat din cenusa, si in
1986 au serbat aniversarea a 100 de ani.

Pentru a crea imaginea c firma Coca-Cola este mai bun i ceilali


sunt outsideri, a partipat la numeroase evenimente, de la defilri
hitleriste pn la olimpiade. De exemplu n 2004 a investit 1.1 milioane
de euro pentru difuzarea publicitii la Jocurile Olimpice de la Atena.

Nici Pepsi nu a rmas mai jos. Firma are o lunga istorie de


promovare a brandurilor proprii cu ajutorul celebritilor, ceea ce
compania a fcut, cu succes, chiar din 1922. Dup imaginile rock ale lui
Pink, Beyonce i Britney n Gladiatorul Pepsi, cpitanul de fotbal a
naionalei Angliei, David Beckham a intrat n arena intr-o reclama all-star.
n aceasta versiune, Beckham conduce linia de artiti, gladiatori fotbaliti
precum Roberto Carlos, Ronaldinho, Diego de Cuhna, Torres, Totti, Raul,
Ricardo i Van der Vaart.

Ca rspuns Coca cola a nceput sa fac contracte de exclusivitate


cu scolile, finantand sali de sport si imbunatatiri in cadrul liceelor si
cerand in schimb ca in campus sa fie exclusiv vandute numai produsele
lor. Important era (si este) ca marca sa fie expusa scolarilor de la o varsta
cat mai frageda. Dupa scoli, conflictul s-a extins in orase, companiile
luptandu-se pentru contracte de exclusivitate cu primariile, care le-ar
permite sa puna automate in parcuri, locuri publice, plaja.

De obicei cnd un mare productor internaional venea n Romnia


aducea dup sine i concurena, dac nu imediat dup lansarea pe pia,
oricum n scurt timp. n cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe pia a
mrcii Pepsi-Cola, dar pe acest drum bttorit s-au lansat i mrcile
romneti. De pild, European-Drinks a intrat pe o pia a buturilor
rcoritoare nclzit de Coca-Cola. Compania american a animat o dat
cu venirea pe pia sectorul rcoritoarelor crescnd consumul pe cap de
locuitor i deschiznd drumul i pentru European Drinks.

European Drinks a intrat pe pia ntr-un moment prielnic, care s-a


dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe
pia cu un pre sub cel al Coca-Cola n momentul n care consumul de
rcoritoare crescuse, dar puterea de cumprare a romnilor ncepuse s
scad. Astfel, pe fundalul unei descreteri a puterii de cumprare, Frutti
Fresh a reuit s obin o cot de pia nsemnat, n detrimentul Coca-
Cola, care a pierdut cteva procente. Astzi, European Drinks poate fi
considerat o marc romneasc de succes n competiie cu brand-urile
internaionale, iar romnii cumpr n cea mai mare parte brand-uri.

5.Furnizorii
O retea larga si complexa de furnizori asigura ingredientele,
ambalajele si serviciile de care este nevoie. Prin intermediul lor, impactul
asupra locurilor de munca create si asupra multor altor aspecte este mult
mai mare decat cel al organizatiei. Desi nu detine si nu controleaza
furnizorii cu care colaboreaza, Coca-Cola are responsabilitatea de a
asigura ca modul lor de lucru reflecta standardele companiei.

6.Intermediarii de marketing
In mod evident, clientii actuali ai firmei au o atitudine pozitiva fata
de produsele comercializate, dar totusi mai exista clienti potentiali care
nu sunt suficient informati despre calitatea si pretul produselor.
Pe de alta parte exista si reversul modalitatii ce consta intr-o serie
de atitudini nefavorabile ale anumitor grupuri care militeaza impotriva
acestui gen de bauturi.
Cu toate ca realizarea acestui obiectiv poate parea dificila,
prezentul plan de marketing a reusit sa gaseasca trei solutii in vederea
indeplinirii acestui obiectiv general: invitatia adresata clientilor de a
urmari intreaga linie de fabricatie pe o perioada de 4 saptamani, oferirea
de informatii clare cu privire la productia produselor si rasplatirea
clientilor fideli cu premii acordate in urma ofertelor promotionale.

Cresterea cotei de piata cu 10% pana la data de 1.10.2017


Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar, in primul rand,
atragerea de noi clienti, in special ai concurentei.
Indeplinirea acestui prin obiectiv, care de altfel este cel mai
important, nu e tocmai usoara, deoarece presupune realizarea mai
multor activitati.
Acest prin obiectiv are la baza urmatoarele trei obiective specifice :
atragerea clientilor concurentei cel putin cu 10% pana la data de
1.10.2017, cresterea cantitatii medii consumate cu 20% in anul 2017,
eliminarea concurentei cu o cota mai mica de piata in termen de 6 luni si
preluarea segmentului ei de piata.

3.2.3. Reducerea emisiilor de CO2 ale unitatilor de productie cu 20%


pana in 2018
Reprezentantii Coca-Cola HBC si-au anuntat interesul in a construi
doua centrale termoelectrice in fabricile din Timisoara si Ploiesti.
Actiunea face parte dintr-un program care are obiectivul de a reduce
emisiile de CO2 ale unitatilor de productie cu 20% pana in 2018. Pentru a
inteplini acest obiectiv, compania va construi 15 centrale termoelectrice
in fabrici din Austria, Cehia, Grecia, Italia, Irlanda de Nord, Polonia si
Slovacia dintre tarile membre UE si in Nigeria, Rusia, Serbia si Ucraina.
Decizia contruirii centralelor se datoreaza rezultatelor primei
central termoelecteice contruita intr-o fabrica Coca-Cola, din Ungaria. In
primul an de functionare, centrala a contribuit la reducerea cantitatii de
carbon emisa de fabrica cu 43%, precum si a costrurilor de energie, cu
400.000 de Euro.

Obiective specific
Pentru cresterea efectiva a cotei de piata, prin acest
proiect s-au stabilit trei obiective specifice:
a) Atragerea clientilor concurentei prein preturi mai
avantajoas, prin oferte ce include mai multe
sortimente, prin promovarea la un nivel mai inalt al
raportului calitate-pret.
b) Cresterea cantitatii vandute prin promotii (la un
produs cumparat, se ofera un produs gratuit), prin
extinderea locurilor de distributie, astfel incat sa fie
accesibil tuturor.
c) Eliminarea concurentei slabe prin promovarea
intensa a calitatii, cantitatii si a pretului produselor,
lovind astfel in mod direct concurenta slaba,
preluandu-i astfel clientii prin marca firmei intens
promovata, avand o rezonanta puternica: este de
firma generand efectul de snobism.

PLANUL DE ACTIVITATI
Identificarea activitatilor
Variabile Activitatea Dura Termen Responsabil
le ta de
mixului executie
de
marketi
ng
Produs Eliminarea
produselor care
nu satisfac 1.02.20 Departame
cerintele 60 17 ntul de
consumatorilor de - cercetare -
Efectuarea zile 1.04.2 dezvoltare
sondajului de 017
opinie prin
chestionare
plata
persoanelor
care
realizeaza
sondajul

Analiza
canalelor de
distributie 14 1.01.17
existente Departame
zile -
Analiza ntul de
tipologiei si 15.01.1 cercetare
caracteristicil dezvoltare
30 7
or
intermediaril zile
or
16.01.1
Analiza
serviciilor 7-
asigurate de
Distribut 16.02.1
catre
ie distribuitori 7

Alegerea de noi
canale de Departame
7 20.02.1
distributie ntul de
Selectarea zile 7- cercetare
canalului pe dezvoltare
28.02.1
baza pragului
de 7
rentabilitate
Crearea unor
relatii cu Departame
6 01.017-
distribuitorii ntul
Intalniri cu luni 30.06.1 marketing
distribuitorii
5 7
Incheiere de
contracte luni 01.02.1
7-
30.06.1
7
Formularea si
implementarea
procedurilor Departame
pentru 30 01.01.1 ntul
transportul comercial
zile 7-
efficient al comp.
produselor 14 01.02.1 transport
Achizitionare zile 7
a de mijl. de 15.01.1
transport
7-
proprii
Achizitionare 31.01.1
a de
7
aparatura
speciala
pentru
transportul
produselor
Analiza
metodelor de 7 10.01.1
transport zile 7- Departame
Gasirea celor 18.01.1 ntul
mai rapide 7 7 commercial
cai de zile comp.
transport 07.01.1 transport
Gasirea celor 7-
mai putin 6 15.01.1
costisitoare luni 7
mijl. de
transport
Asigurarea 01.01.1
protectiei 7-
produselor 30.06.1
transportate 7

Stabilirea
obiectivelor
01.02.1
promotionale 1
7-
Crearea lun Departamen
01.03.1
preferintelor a tul
7
pentru marketing
Promova marca Coca-
Cola 6
re 01.02.1
Incurajarea sap
7-
reorientarii t.
15.03.1
consumatori
7
lor catre
marca Coca-
Cola
Determinarea
formelor
majoare de 2 06.01.1 Departamen
promovare luni 7- tul
Publicitatea 1 06.04.1 marketing
audio-video lun 7
Promotii a 15.03.1
Publicitate 4 7-
scrisa luni 15.04.1
Spoturi 5lu 7
publicitare ni 05.02.1
7-
05.06.1
7
01.02.1
7-
30.06.1
7
Selectarea si
programarea
mediilor 2 12.01.1 Departamen
publicitare sap 7- tul
Televiziune t. 27.01.1 marketing
Preza scrisa 2 7
(ziare, sap 20.01.1
reviste) t. 7-
Zona special 04.02.1
amenajata 1 7
pentru sap
promotii t. 25.01.1
7-
02.02.1
7
Dezvoltarea
mesajelor
publicitare 14 15.01.1
Creare clip zile 7-
publicitar 3 31.01.1 Departamen
Realizare zile 7 tul
clip 1 zi 27.01.1 marketing
publicitar 7-
Cumparare 60 31.01.1
spatiu zile 7
publicitar 7 10.01.1
Difuzare clip zile 7
Tiparire de 5
articole si luni 06.02.1
reclame 7-
Amplasare 3 06.04.1
de plasma, zile 7
reclame 10.02.1
luminoase 7-
17.02.1
7
06.02.1
7-
30.06.1
7

15.02.1
7-
18.02.1
7
Analiza
preturilor 7 07.01.1 Departamen
concurentilor zile 7- tul
Compararea 14.01.1 Financiar
preturilor cu 5 7
cele ale zile
Pretul concurentei 15.01.1
Ajustarea 7-
pretului in 20.01.1
functie de 7
cel al
concurentul
ui principal
Selectarea
metodei de
determinare a 3 10.01.1
pretului zile 7- Departamen
Analiza 13.01.1 tul
cererii 2 7 Financiar
pentru zile
chestionare 15.01.1
Alegerea 7 7-
metodei zile 17.01.1
valorii 7
percepute
Stabilirea 21.01.1
pretului de 7-
vanzare 28.01.1
pornind de 7
la analiza
cererii

7.Segmente de piata ale organizatiei


Analiza SWOT a companiei

Puncte tare (strengths) Puncte slabe (weaknesses)


Este unul din brand-urile Publicitate negativ
cunoscute n toat lumea Performane lente n America
Desfoar operaiuni pe scar de Nord
larg Manifest o scdere a
Cretere a veniturilor n 3 lichiditilor n activitile
segmente ale pieei operaionale
Oportuniti (opportunities) Ameninri (threats)
Competiie intens n ceea ce Comtetiie intens
privete achiziiile Dependen de partenerii de
Creterea pieei apei mbuteliere
mbuteliate

Puncte tari

Brand cunoscut n toat lumea

Coca-Cola are unul din cele mai puternice brand-uri cunoscute n


toat lumea. Are un portofoliu valoros de mrci. A fost nominalizat n
top 100 a mrcilor conductoare pe pia n anul 2006. n acelai an The
business Week-Interbrand a evaluat compania Coca-Cola la 67.000 de
milioane dolari. Coca-Cola se claseaz la o distan considerabil fa de
principalul concurent Pepsi. Compania deine 4 din top 5 al buturilor
uoare: Coca-Cola, Cola dietetic, Sprite i Fanta. Datorit succesului
acestor branduri a permis adudarea unor extensii ale lor: Cola cu
vanilie, Cola cu ciree i Cola cu lmie. Valoarea companiei i istoria ei a
fcut clienii s-i aminteasc i s permit penetrarea unor noi piee si
consolidarea firmei n mediile existente.
Operaiuni pe scar larg

Cu un profit de 24 miliarde dolari, Coca-Cola desfoar activitatea


pe o scar larg de operaiuni, fiind unul din cele mai mari distibuitori i
productori de buturi nonalcoolice i siropuri. Compania a nceput s
cmercializeze produsul n 1886, iar n prezent i vinde produsele n peste
200 de ri.
Operaiunile au o puternic infrastructur n ntreaga lume. Ea
desfoar 37 de operaiuni cu 95 din principalele staii de mbuteliere a
buturilor i de conservare a plantelor, toate localizate n afara S.U.A.

Cretere a veniturilor n 3 segmente ale pieei

A nregistrat creteri a veniturilor n urmtoarele segmente ale


pieei: estul Americii de Sud, sudul Asiei i rmul Pacificului. n America
de Sud cresterea a fost de 20,4% n anul 2006, 10,6% n Asia i zona
Pacificului.

Puncte slabe

Publicitate negativ

Companiei i s-a fcut publicitate negativ n India, unde a fost


acuzat de Centrul pentru Statistic i Mediu nconjurtor, c produsele
comercializate conin reziduri de pesticide. Aceste pesticide conin
chimicale care pot provoca cancerul, pot afecta sistemul nervos i
sistemul reproductor, i de asemenea reduc densitatea mineralelor din
oase. Asemenea publicitate negativ poate avea efect asupra imaginii
companiei i a cererii de produse Coca-Cola. De asemenea pot influena
i perpectivele de cretere a produselor pe piaa internional.

Performane lente n America de Nord

America de Nord a generat 30% din veniturile totale ale anului 2006,
ceea ce reprezint un nivel redus avnd n vedere importana Americii
pentru companie. Volumul vnzrilor a sczut cu 1% fa de anul
anterior.

Declinul lichiditilor n activitile de operare

Indicatorul care arat gradul de lichiditate al firmei, cash flow-ul a sczut


cu 7 % n 2006 fa de anul 2005. Efectivul de venituri nete din
activitile operaionale a ajuns la cifra de 5957 milioane dolari de la
6423 milioane dolari ct avea n anul 2005, din cauza taxelor pentru
concediile medicale care au ajuns la aproximativ 216 milioane dolari.
Faptul c lichiditile firmei au sczut afecteaz activitatea de investiii
Oportuniti

Achiziii

n 2006 a achiziionat firma de buturi rcoritoare Kerry, care a care


a fost numit apoi Coca-Cola China Industries, deinnd o important
parte a aciunilor. Achiziia a extins controlul companiei asupra a nou
provincii chinezeti n Germania compania a achiziionat firma Apollinaris
care vindea ap mineral carbogazoas i plat. De asemene a mai fcut
nite achiziii prin Australia i Noua Zeeland.
Operaiunile internaionale au crescut capacitatea de a penetra
pieele internaionale.

Creterea pieei de ap mbuteliat

Apa mbuteliat este una din cele mai rapide segmente din piaa
buturilor nealcoolice. n anul 2006 apa mbuteliat a adus vnzri de
15.6 miliarde dolari numai n S.U.A. Acest segment crete cu aproximativ
10 miliarde dolari pe an.

Ameninri

Competiie intens
Compania are puternici competitori att pe piaa regional, ct i
pe piaa global a buturilor uoare. n toate rile unde opereaz,
inclusiv S.U.A., PepsiCo este principalul competitor. Ceilali competitori
sunt Nestle, Cadbury Schweppes, GROUPE Danone, i Kraft Food. Ceilali
factori ai competiiei sunt preurile, publicitatea, programele promoiilor,
inovaia produselor.
Creterea competiiei determin imprirea veniturilor din acest
sector i rata de cretere.

Dependena de partenerii de mbuteliere

n 2006 83% din partenerii de mbuteliere a produselor i


distribuirea de ctre acetia, nu erau controlai de compania Coca-Cola.
Ei i-au ales singuri deciziile privind afacerea care nu este totdeauna n
interesul firmei. n consecin uneori ei i-au comercializat produsele
proprii sau anumite produse n numele companiei.
Aceast dependen de parteneri fac ca operaiunile Coca-Cola s
fie o slbiciune i face ca riscurile afacerii s fie n cretere.

8.Produsele firmei
Politica de produs reprezinta component cea mai importanta a mix-
ului de marketing. Aceasta politica are la baza continutul produsului si se
concretizeaza prin formularea unor obiective si strategii care vizeaza
produsul in ansamblu si in cadrul componentelor sale structural.
Produsele de baza oferite de Coca-Cola sunt reprezentate de
bauturile racoritoare comercializare. Coca-Cola acopera o gama larga de
nevoi, de la bauturi carbogazoasela sucuri naturale si ceaiuri.
Compania Coca-Cola isi imbunatateste continuu procesul de
fabricatie pentru a satisface cat mai bine nevoile consumatorilor. Design-
ul sticlei, ambalajul sunt de asemenea foarte importante in cadrul
procesului de vanzare. Coca-Cola schimba design-ul ambalajului cu
ocazia fiecarei sarbatori.
Calitatea produselor Coca-Cola este superioara celorlalte bauturi de
acest gen. In Romania se mai distribuie American Cola, Adria si alte
produse cu o calitate mult mai scazuta.
In cazul mixului de marketing, pretul se particularizeaza printr-un
caracter deosebit de complex determinat de modul specific in care
reflecta raportul cerere-oferta, relatiile cu produsul, rolul promotional,
perceptia sa de catre clienti.
Coca-Cola isi distribuie produsele prin agenti comerciali, deci
strategiile de pret utilizate nu sunt direct controlate de aceasta. In modul
intrarii pe o piata cu un produs noi, Coca-Cola adopta un pret egal sau
chiar mai mic decat cel al produselor existente.
Preturile promotionale sunt frecvent folosite, firma avand campanii
promotionale cu diverse ocazii sau sarbatori legale (Craciun, Paste etc).
Tinand cont de faptul ca produsele Coca-Cola se vand prin agenti
comerciali, aceasta adopta strategia preturilor adaptate la locul vanzarii:
un suc se vinde mai scump intr-un club decat intr-un supermarket.
In concluzie, strategia de pret adoptata depinde de agentul
economic care comercializeaza bauturile racoritoare.
In ce priveste distributia, primul pas care trebuie facut este acela
de analizare a canalelor de distributie existente. In acest fel se va obtine
o situatie clara a satisfactiei beneficiilor care se obtin in urma utilizarii
canalelor de distributie. Dupa aceasta triere se va trece la alegerea de
noi canale care vor inlocui pe cele nesatisfacatoare, asigurandu-se astfel
o siguranta in ce priveste canalul de distributie.
Odata stabilite canalele, se trece la crearea unor relatii cu cei care
vor face distributia, si anume cu distribuitorii. Relatiile trebuie sa fie de
natura amiabila, pentru ca efectiva distributie sa se faca in conditiile cele
mai bune cu putinta. In urma realizarii unei relatii amiabile cu
distribuitorii se pot formula si implementa procedurile pentru transportul
efficient al produselor. Acestea trebuie sa se supuna unor reguli stricte
care vizeaza atat protectia consumatorului cas si a intreprinderii in sine.
Transportul trebuie sa se desfasoare intr-o perioada cat mai
scurtade timp pentru a putea asigura mentinerea calitatii marfii
transportate. Asadar, odata cu formularea si implementarea procedurilor
de transport, se realizeaza si o atenta analiza a metodelor prin care
acesta se va infaptui. In aceasta ide, va trebuie sa fie achizitionare
aparate speciale care trebuie sa fie capabile de a fi inserate in mijlocul de
transport.
In ce priveste promovarea, se poate spune ca primul pas care
trebuie efectuat este acela de stabilire a obiectivelor promotionale.
Asadar se va avea in vedere raspunsul la intrebrea: unde vrem sa
ajungem cu ajutorul promovarii?. Aceasta este o metoda puternica de
asigurare a cresterii cotei de piata, intrucat tot ce este promovat se
cumpara, iar printr-o publicitate puternica se va asigura faptul ca
majoritatea persoanelor vor auzi de brandul Coca-Cola.
Odata stabilite obiectivele se va trece la determinarea formelor majore de promovare pentru Coca-
Cola, acestea constand in : publicitate audio si video, diverse promotii, publicitate scrisa astfel
asigurandu-se o cat mai ampla acoperire a zonelor. Realizarea efectiva a acesteia se va face prin:
ziare, reviste de toate felurile, radio, televiziune, afisaj, transit, selectandu-se astfel si mediile
publicitare. Stabilirea efectiva dupa nume a fiecarui mediu si totodata dezvoltarea a mesajelor
publicitare se va face pe o perioada de maximum trei luni pentru ca firma sa poata beneficia cat mai
repede de efectele benefice ale publicitatii.

9.Proiectarea chestionarului privind


parerea consumatorilor
I)Introducere
Scopul cercatarii a fost acela de a afla cat de multi bani ar da cei 50 de respondeti pe
bauturi energizante.
Produsul ales: bauturi energizante
Motivatia: Am realizat un chestionar format din 7 intrebari, pentru a afla importanta
bauturilor energizante pentru respondenti.

II)Prezentarea chestionarului
Bauturi energizante
*Obligatoriu
1.Numele si prenumele: *
Rspunsul dvs.

Aceasta intrebare este cu raspuns liber si are ca scop aflarea datelor personale ale respondentilor.
Este o intrebare de tip calitativa, nominala.

2.Consumati bauturi energizante? *


o DA(chestionarul continua)
o NU(chestionarul se opreste aici)
Aceasta intrebare are o variabila calitativa, nominala. Din cei 50 de respondenti, toti
au raspuns afirmativ.

3.De cate ori pe saptamana consumati bauturi energizante? *


o o data
o de 2 ori
o de 3 ori
o Altele:

Aceasta intrebare are o valoare cantitativa discreta, interval. Raspunsul de 3 ori a


fost cel mai mult selectat, in proportie de 36%.
4.Ce marca de bauturi energizante preferati? *
HELL
RED BULL
BURN
ROCKSTAR
Altele:

BURN este cea mai preferata bautura energizanta cu un procentaj de 40%. Aceasta
intrebare are o variabila calitativa, nominala.

5.De unde achizitionati Coca-Cola? *


Supermarket
Hypermarket
Minimarket
Allele:

Aceasta intrebare contine o variabila calitativa nominala. 46% dintre respondenti


prefera sa cumpere din hypermarket, 36% din supermarket, 30% din minimarket, iar
6% prefera sa achizitioneze din alte locuri.
6.Ce suma sunteti dispusi sa platiti pentru o bautura energizanta?(lei) *

Rspunsul dvs.

Aceasta intrebare are raspuns liber, cu variabila cantitativa continua care se masoara
pe o scala de interval.Consumatorii sunt dispusi sa plateasca intre 1 si 10 lei.

7.In ce categorie de varsta va incadrati? *


o sub 18
o 18-32
o 32-45
o peste 45

Pentru aceasta intrebare, raspunsul cerceteaza o variabila cantitativa continua, ce se


masoara pe o scala de raport.Grupa de varsta pentru toti cei 50 de respondenti este
18-32 de ani.
III) Analiza uneia dintre variabilele continue studiate

6.Ce suma sunteti dispusi sa platiti pentru o bautura energizanta?(lei) *

Rspunsul dvs.