Vizibilitatea obiectelor dintr-o scena

3D
Vizibilitatea obiectelor dintr-o scena 3D depinde de:
Poziia observatorului
Grafica pe calculator Poziionarea obiectelor din scena unul fata de celalalt

Volumul vizual
Determinarea vizibilitii in scene 3D Parile nevizibile ale unui obiect 3D sunt:

Fee auto-obturate
Victor Moraru Pari obturate de alte obiecte, aflate in fata obiectului in
raport cu observatorul

Algoritmii de determinare a feelor Algoritmii de determinare a feelor

vizibile
Algoritmii de determinare a feelor vizibile se mpart
n dou categorii:
algoritmi n spaiul imagine - care determin obiectul
scenei vizibil n fiecare pixel ecran.
algoritmi n spaiul obiect - care compar obiectele
ntre ele, eliminnd parial sau total acele obiecte
care nu sunt vizibile
vizibile
Algoritmii din spaiul imagine determin obiectul cel mai apropiat de
observator de-a lungul proiectorului ce trece prin fiecare pixel. Afiarea
unei scene 3D pe baza acestor algoritmi poate fi descris astfel:
pentru fiecare pixel ecran, P, execut
determin obiectul O cel mai apropiat de observator de-a lungul
proiectorului ce trece prin pixelul P;
afieaz pixelul P n culoarea obiectului O;
Efortul de calcul este proporional cu (n*p), unde n este numrul de
obiecte ale scenei, iar p reprezinta rezoluia ecranului.

Spatiu obiect Spatiu imagine 3 4

 Algoritmii de determinare a feelor
vizibile
Algoritmii n spaiul obiect au urmtoare form:
pentru fiecare obiect O al scenei execut
determin prile vizibile ale obiectului O (prile care
nu sunt obturate de alte pari ale sale sau de alte
obiecte);
afieaz parile vizibile ale obiectului O;
Efortul de calcule proporional cu (n*n), n fiind numrul
de obiecte ale scenei 3D. Algoritmii n spaiul obiect sunt
mai leni (cu toate c, de regul, n<p) i mai dificil de
implementat, fiecare pas al algoritmului fiind mai complex.
Terminologie
Object culling eliminarea din banda grafica a obiectelor sau
grupurilor de obiecte care sunt in afara volumului vizual
poate fi efectuata prin algoritmi implementati intr-o biblioteca
folosita de aplicaia grafica 3D (motorul grafic)
Back face culling eliminarea din banda grafica a feelor auto-
obturate ale obiectelor
Hidden surface removal eliminarea prilor nevizibile ale
feelor obiectelor:
este efectuata de GPU, ca operaie raster la nivel de fragment (z-
buffer)
poate fi implementata si la nivel de poligoane, prin algoritmi
implementai ntr-o biblioteca folosita de aplicaia grafica 3D
(motorul grafic)
5 6

Determinarea fetelor auto-obturate pentru

Fee vizibile i invizibile poliedre convexe (Back face culling)
Poate reduce substantial numarul de poligoane procesate in banda grafica.
Algoritmul:
Dac normala e
Observatorul si obiectul sunt raportati la acelasi sistem de coordonate.
+y
ndreptat in aceeai
Conturul fiecarei fee a obiectului este orientat in sens trigonometric
(-1, 1, -1)
direcie in care atunci cand poliedrul este vazut din exterior.
+z
privete observatorul
Observatorul este situat in afara obiectului.
+x faa respectiv este
(1, -1, 0)
invizibil Faa este vizibila daca : 0<= u < 900
Volum de vedere canonic
sau
0< cos(u) <=1
N: normala la faa
O: vectorul orientat ctre observator
7 8
 Determinarea fetelor auto-obturate pentru Determinarea fetelor auto-obturate pentru
poliedre convexe (Back face culling) poliedre convexe (Back face culling)
Produsul scalar: Calculul normalei la o fa a poliedrului
NO = ||N|| * ||O|| * cos(u) ---> cos(u) = N O / ( ||N|| * ||O||) = NuOu
Conditia de vizibilitate: Nu Ou > 0 (produsul scalar la versorilor)
Fie V1(x1, y1, z1), V2(x2, y2, z2), V3(x3, y3, z3), 3 varfuri
Determinarea fetelor auto-obturate poate fi efectuata: succesive ale conturului fetei.
1. In sistemul coordonatelor globale (in care este definit si observatorul) Normala la fa se poate obine calculnd produsul vectorial:
2. In sistemul de coordonate observator (V1-V2)x(V2-V3)
3. In sistemul coordonatelor de decupare (dupa aplicarea transformarii model-view-
projection) N = (V1-V2)x(V2-V3) = [(z3-z2)*(y2-y1) (z2-z1)*(y3-y2)]*i
- [(x2-x1)*(z3-z2) (x3-x2)*(z2-z1)]*j
+[(x2-x1)*(y3-y2)- (x3-x2)*(y2-y1)]*k
unde i, j, k sunt versorii direciilor axelor sistemului de
coordonate carteziene 3D
Observatorul este la infinit, pe axa z negativa, si priveste in directia axei Z pozitive
9 10

Algoritmi din spaiul imagine Algoritmul z-buffer

Aplicai n momentul rasterizarii scenelor Algoritm de eliminare a parilor nevizibile ale poligoanelor (feelor obiectelor)
Executat in timpul rasterizarii primitivelor (dup transformarea de proiecie),
Care sunt pixelii care se suprapun? de GPU:
Cum calculam distana pana la pixelul cel mai apropiat? Observatorul este la infinit, pe axa z negativa

Asupra primitivelor se efectueaz proiecie ortografica in planul XOY
Volum de vedere normalizat

yv
xv

zv
Pixel vizibil
11 pixel Planul de proiectie 12
 Algoritmul z-buffer Algoritmul z-buffer
Principiu: Algoritmul z-buffer:
Doua fragmente aflate pe acelai proiector, rezultate Iniializeaz buffer-ul imagine la culoarea de fond
din isterizarea a doua primitive diferite, au coordonata
Iniializeaz Z-buffer la coordonata z a planului din spate al
z diferita. volumului vizual (z=1)
Pentru fiecare fragment f(x,y,z) rezultat din rasterizarea unei primitive
Fragmentul avnd coordonata z mai mica va fi afisat
dac z< Z-buffer[y][x] atunci
in pixelul (x,y).
Z-buffer[y][x] = z
actualizeaz culoarea pixelului (x,y) in buffer-ul imagine folosind
culoarea fragmentului f

13 14

Algoritmul z-buffer Algoritmul z-buffer

Primitivele grafice (poligoane, linii) in care a fost descompusa scena 3D sunt rasterizate Calculul coordonatei z a unui fragment
in ordinea in care au fost transmise de programul de aplicatei
Buffer-ul imagine este actualizat pe msura rasterizarii primitivelor, astfel: Ultima transformare din lanul de transformri efectuate
asupra vrfurilor 3D conserva coordonata z a fiecrui vrf
dac (fragmentul curent se proiecteaz in pixelul (x,y) si
z-fragment < z-fragment afiat in pixelul (x,y) )
atunci
actualizeaz culoarea pixelului (x,y) in buffer-ul imagine, la culoarea fragmentului curent Coordonatele z ale punctelor
(fragmentelor) P1,P2, M, N
Rezultat: este necesar sa se memoreze coordonatele z ale fragmentelor afiate in pixelii
imaginii se obin prin calcul incremental, in
algoritmul de rasterizare.
Z-buffer :
tablou bidimensional cu numr de elemente egal cu numrul de pixeli ai suprafeei de
afiare

in memoria plcii grafice

15 16
 Algoritmul z-buffer Probleme ale algoritmului z-buffer
Compresia axei din spaiul post-
near far
perspectiva z

Obiectele ndeprtate au valori z

foarte apropiate
Pierderea preciziei despre x
Before

profunzime 0 1
z

Situaie cunoscut ca z-fighting

x After

17 18

Probleme ale algoritmului z-buffer: Probleme ale algoritmulul z-buffer:

z-fighting z-fighting
Situaia poate fi observata atunci
Observatorul e in origine, Albastru care a fost pictat dupa
cnd doua primitive au informaii Look orientat de-a lungul axei Z
Rosu in fata albastrului
rosu, se pozitioneaza in fata
similare n z-buffer rosului

x axis of image (each column is a pixel)

Liniile roii si albastre reprezint
intersecii intre poligoanele
coplanare roii si albastre
z-value bins

Doua cuburi care se inersecteaza

19 20

Algoritmul z-buffer
Aprecieri asupra algoritmului z-buffer
1) Numrul de comparaii de valori z pentru un pixel:
numrul de fragmente care se proiecteaz in acel pixel.
Timpul de calcul tinde sa devina independent de numrul
de poligoane: n medie, numrul de pixeli acoperii de un
poligon este invers proporional cu numrul de poligoane.
2) Depth complexity: numrul de suprascrieri ale unui
pixel in buffer-ul imagine, la generarea unui cadru imagine
(calcul culoare fragment: model iluminare, utilizare texturi)
3) Valorile z (in z-buffer) sunt reprezentate prin numere
ntregi: 16, 32 bii - pierdere precizie
Algoritmul BSP
(Binary Space Partitioning)
Construirea arborelui BSP al unei scene
Fiecare nod al arborelui corespunde unui plan de
partiionare a spaiului 3D (de regula, planul unui poligon al
scenei)
Fiecare plan de partiionare mparte spaiul in 2 semi-spatii:
cel din fata planului (de aceeai parte cu normala la plan)
cel din spatele planului
Se ncepe cu un poligon oarecare din list (de regul
primul), pentru care se creeaz nodul rdcin al arborelui
Poligoanele din semi-spaiul fa formeaz lista-fa, care
va genera sub-arborele fa al nodului
Poligoanele din semi-spaiul spate formeaz lista-spate,
care va genera sub-arborele spate al nodului
Se alege un poligon din lista-fa i se creeaz nodul
rdcin al sub-arborelui fa, etc.
Algoritmul BSP
(Binary Space Partitioning)
Poate fi folosit pentru:
Eliminarea obiectelor aflate in afara volumului vizual (object culling)
Eliminarea parilor nevizibile ale feelor obiectelor (hidden surface
removal)
Intrarea: lista poligoanelor care compun scena 3D
(nu are importanta din care obiect face parte fiecare poligon)
Scena 3D este reprezentat printr-un arbore binar: arborele BSP
Arborele BSP al scenei este independent de poziia observatorului
(reprezint scena in sistemul coordonatelor globale)
21 22
Algoritmul BSP
(Binary Space Partitioning)
Afiarea arborelui BSP al unei scene
Tine cont de poziia observatorului
Afiare back-to-front: se ncepe cu poligonul cel mai ndeprtat de
observator
- Se pornete din rdcina arborelui i se avanseaz in arbore pana la frunze,
n funcie de poziia observatorului fat de planul ataat fiecrui nod
- Exemplu: se adaug observatorul in scena 3D a arborelui din figura
precedenta
Eliminarea obiectelor nevizibile din banda grafica (Object
culling):
Dac planul de partiionare al unui nod nu intersecteaz volumul vizual, atunci
numai sub-arborele aflat de aceeai parte cu volumul vizual va fi afiat, celalalt
sub-arbore fiind eliminat din banda grafic.
23 24
 Algoritmul de creare a arborelui Algoritmul de creare a arborelui
BSP BSP

25 26

Exemplu de construire arbore BSP Algoritmul BSP: Aprecieri

Arborele nu trebuie sa fie construit pentru fiecare cadru imagine: avantaj
pentru scenele statice

Generarea unui cadru = execuia funciei de afiare
Permite eliminarea din banda grafic a unui numr mare de poligoane care
sunt in afara volumului vizual (Object culling)
Diverse adaptri ale arborelui pentru cazul obiectelor in micare in scena 3D

Numrul de suprascrieri ale unui pixel imagine este mai redus dect n
algoritmul z-buffer

Sistemele grafice actuale, OpenGL i Direct3D, nu construiesc arborele BSP al

unei scene
Construirea i afiarea arborelui BSP sunt funcii de management al scenei 3D,
implementate de regula ntr-un motor grafic 3D

27 28
 Algoritmul pictorului Algoritmul pictorului
Intrare: lista poligoanelor care alctuiesc scena 3D, transformate in Pasul 3. Se descompun poligoanele ale cror extensii pe axa OZ se
spaiul de afiare suprapun

Forma general a algoritmului
1. Se calculeaz extensia fiecrui poligon din list pe axele OX,
OY, OZ: paralelipipedul ncadrator al poligonului, cu feele paralele
cu planele principale ale sistemului de coordonate
2. Se ordoneaz poligoanele cresctor dup coordonata zmin a
fiecrui poligon: primul in lista va fi cel mai apropiat de observator
3. Se descompun poligoanele ale cror extensii pe axa OZ se
suprapun, astfel nct extensiile lor pe axa OZ sa fie disjuncte
4. Se afieaz (transmit in banda grafica) poligoanele ncepnd cu
ultimul din lista
29
Este necesar numai dac extensiile pe axa OZ se suprapun
Sunt multe aplicaii in care acest pas nu este necesar, poligoanele fiind
amplasate in plane de Z constant: cartografie, generarea straturilor
circuitelor imprimate, etc.
Poate fi optimizat, tiind ca nu ntotdeauna atunci cnd extensiile pe
axa OZ se suprapun este necesara descompunerea poligoanelor;
testele se efectueaz progresiv, in funcie de complexitatea calculelor
presupuse
Principalul efort de calcul: sortarea listei de poligoane i
descompunerea, dac este necesara.
30

ntrebri ?

31