P11trimonium Bllllllliaun, 1, 2002

CODURILE I LIMBAJELE CULTURALE

Jvan Evseev

n momentul in care s-a desprins de natur (biosfert), penuu a ncerca s-o

stpneasc prin forta "
bratelor
'
si
'
prin iscusinta
'
mintii,
'
omul s-a angaiat
:J
la edificarea
lumii culturale (noosferei). Cea mai important pane a creatiei .
umane nu e civilizatia
.

materiali, ci un extrem de bogat i diversificat sistem de semne (semiosfera) care

mijlocesc cunoaterea i comunicarea.
Homo significans - creatorul i beneficiarul de semne, triete in dou lumi
paralele i totui interdependente: in lumea obiectelor i in lumea semnelor. El se
deosebete de restul vietuitoarelor planetei noastre prin aceast dubl apanenen\1 i
ndoit filiatie
'
. ..Omul - scrie un eminent semiotician romn - este singura fiint .
creatoare de semnificatii, .
deoarece numai el a reusit .
s diferentieze
.
materia
conswnabil: hrani, mbrcminte, locuin\1. de materia comunicabil: unelte, gesturi,
sunete, figuri"' . Mai mult dect att: el este capabil de a conveni orice obiect natural
in semn i de a reda naturii o semnificaie cultural aparte.
Oamenii, indiferent de statutul lor social i de epocile istorice in care
vieiesc, sunt posesori i beneficiari ai mai multor tipuri de semne, coduri i limbaje
de comunicare. Cultura - ca sumA a intregii informatii .
neereditare, ni se inatiseazl
. .
ca
un imens corpus de texte, consUUite din semne diferite dup regulile unor multiple
coduri2
Cel mai amplu i cel mai imponant sistem de comunicare in orice societate
uman este, desigur, limbajul articulat - limba naturalA, cea matern in spe\i. n care
se convertete, n cele din urm, orice informatie esentialA despre om i despre lume.
Caracterul de meta sau de mega sistem al limbii se manifest nu doar in aceast
capacitate de absortie'
si
.
traductibilitate a oricrui sistem de semne in cuvinte si .
fraze,
ci i in faptul el in limbajul articulat este principalul model pentru zAmislirea altor
tipuri de semne i limbaje culturale. O bun parte a semnelor grafice, cum sunt
alfabetele. hieroglifele, anagramele, monogramele, criptogramele, siglele i abrevierile
de tot felul, nu sunt altceva dect modaliti de a reda cuvinte, i atunci cnd le
camufleaz in modul cel mai ingenios posibil. Chiar i codurile mai ndeprtate de

1 Henri Wald, Homo significans, Editura Enciclopedic Romn, Bucureti, 1 970, p. 7.

2 .,Textele reale ale diferitelor culturi impun, de regul, pentru a fi decodate, nu un singw
cod, oricare ar fi el, ci un intreg complex de coduri, uneori organime ierarhic, iar alteori
aprute ca unnare a combinlrii mecanice a unor sisteme diverse i totodat mai simple" (1.
Lotman, Sludii de tipologie a culturii, Editura Univers, Bucureti. 1 974, p. 26).

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 297

substan\a i de cscn\a cuvntului. cum sunt, bunoar. limbajele plastice sau cele
muzicale, pol func t iona numai dac mesajele lor devin, ct de ct, traductibile in
cuvinte ce exprim o impresie. o prere sau o interpretare critic. n felul acesta, se
poate atinna c limba natural e posterioar, dar i anterioar oricrui alt sistem de
semne.
ntr-o perspectiv istoric culturii sau in sincronia vietii unei generaii,
limbajul articulat este mereu nsoit, iar uneori chiar inlocuit de aa-zisele mijloace de
exprimare neverball: gesturi, mimic, pozitii corporale semnificative. reacii
involuntare paraverbale - toate constituind un ,.limbaj mut". Ca i limba naturali, el
arc un vocabular (totalitatea semnelor neverbale), o gramatic (regulile de combinatie t
i de succesiune a semnelor) i o semantic (o traducere, fie ea i aproximativi, in
cuvinte, idei i inten\ii). Orice limb are i o dimensiune pragmatic sau stilistic,
prin care se exprim atitudinea emittorului fa\A de cele comunicate i inten\iile sale
in raport cu receptorul mesajului. Aceast latur nu le lipsete nici limbajelor neverbale
sau celor paraverbale. De acest lucru ne convinge codul comportamental, existent in
orice tip de societate uman. El este alctuit din aciuni i atitudini obligatorii n
anumite impreiurAri
'.J
ale vietii
'
si
,
activittii
, colective. Formulele de salut si de adresare,
,

normele de politee, eticheta vestimentar. regulile de aranjare i de servire a UDCi

mese, algoritmele de organizare i desfurare a unor intruniri sau dezbateri publice
constituie un cod cultural (,.codul manierelor elegante") destul de complicat, viabil si

in societile moderne i democratice, in pofida unor rezerve fa\A de ritualismul i

imobilitatea etichetelor tradiionale. Respectarea sau nerespectarea normelor acestui
cod va fi o caracteristic a stilului i a modului de comportament al individului,
inscriindu-1 in categoriile de om civilizat", .,gentleman", .,domn", mojic", porc"
" " "
sau mgar".
"
Homo loquens a motenit semnele i semnalele primatelor i ale altor animale
de la care s-a desprins in evoluia sa genetic i istoric, dar de care nu s-a desplrit
niciodat definitiv i irevocabil. Strigtele i alte semnale ale frailor notri
necuvntltori le reglsim intr-un mare numr de interjectii i onomatopee, chiar daci
unele din ele au devenit verbe, adjective sau substantive; a ciripi, a monni. a zumzi,
a bcx.:ni, a ssi, a behi; muget, grohit. mrit, mieunat, piuit; cronc11itor. uiertor;
ssitor pot fi utilizate, metaforic, i in raport cu oamenii.
Purttorii obinuii ai unei limbi nationale evoluate uneori riici nu-i dau
seama ct de mare este numrul unitAtilor lingvistice (al verbelor, substantivelor,
locutiunilor i expresiilor frazeologice) care descriu, de fapt, un gest semnificativ: a
i'ndride cx:hii = a muri; a adormi, a inchide ochii (la ceva) = a trece cu vederea, a ierta,
a hate palma = a cdea la nvoial, a sri intr-un picior = a se bucura, a-i smulge
prol di1r cap = a-i exprima durerea i regretul, a arta cu degetul (pe cineva) = a
expune pe cineva dispreului sau batjocurii publice, scotndu-1 in evidentA defectele,
a-i pame cen pe cap = a se poci, a-i recunte vina sau greala.
Semiotica - tiin\3 relativ nou, care i propune sarcina extrem de dificilA
de a fi ,.teorie", dar i ..descriere", a tuturor tipurilor de semne utilizate in societate.
298
www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
 P11tri11ronium Banatic11111, /, 2002
este inc departe de a fi realizat o clasificare exhaustiv a acestor importante
componente ale culturii.
Din antichitatea grecrornanl, cu precizrile intervenite ulterior. dateaz

sunt diversele semnale pe care 1 primim de la turi, dndu-1 o anumit interpretare:

clasificarea in semne naturale si semne conventionale. UnitAtile din prima categoric

norii i fulgerele pe cer prevestesc ploaia sau furtuna, unnele picioarelor unui om sau
animal pe nisip sugereazl faptul el pe acolo a trecut cineva, rumeneala obrajilor e semnul
obinuit al tinereii i al vigorii omului. Semnele convenionale (arbitrare) sunt produse
ale unei activitll contiente a omului. Aceste obiecte, chiar din momentul constituirii
lor, au, de reguli, menirea de a fi numai ,,semne" si nimic altceva. Asemenea creatii cu
. '

. de semnificare sunt. inainte de toate, cuvintele limbii, care nu au o alti intrebuintare

functie .

dect aceea de a exprima sensuri. Totui dezbaterea asupra caracterului lor natural sau
convenional, nceput in antichitate prin dialogul lui Platon Craty/o.f, nu s-a sfirit nici
in zilele noastre. Limba este o creaie artificial i contientA, dar fiecare vorbitor o
primete ca ceva preexistent i o folosete dup nite reguli independente de voina sa.
in plus, in fiecare limb exist cuvinte (interjecii, onomatopee) care ,.imitA" obiectul
reflectat i. ca atare, au o mare doz de naturalee" (bum! cioc-cioc! cip-cirip!). De la
"
Ferdinand de Saussurc, intemeietorul .'iemiologiei (semioticii europene), majoritatea
specialitilor nu pun la ndoial natura arbitrar (convenional) a semnului lingvistic,
deoarece legtura dintre nveliul sonor al cuvntului (semnificantul) i semnificatul
su (obiectul sau noiunea pe care le desemneaz) este nemotivatll (cf. mas, ca.f, om,
a fac:e, a merge, bun etc.) sau are o motivare indirect. mijlociU prin sistemul limbii ( cf.
sensul verbului a sgeta e motivat prin .fgeat, a lui csu ,.cas mic" - prin rdcina
cas() i sufixul diminutival -ud).
De la filosoful i matematicianul Ch. S. Peirce, printele semioticii americane,
avem mprirea semnelor in iconi. indici i simboluri) , in funcie de ex istena sau de
lipsa unei legturi motivaionale dintre semnificant i semnificat. Semnele iconice
(gr. ei/con imagine", ,,icoanA") vdesc o asemnare exterioar intre semn i obiectul
"
desemnat, aa cum se intmpll in cazul imaginii unui om reflectat intr-o oglindi,
reproduse de o fotografie sau redate in portretul unui pictor. In cele mai multe cazuri,
aa cwn se ntmpl cu schiele. schemele. grafurile. diagramele, hrile, emblemele,
asemnarea e aproximativA. Semnele indiciale evoc obiectele semnificate nu prin
asemnare exterioar, ci prin intermediul unor legturi cauzate sau contigene spaio
temporale: fumul indicA prezena focului, acele ceasornicului marcheazA scurgerea
timpului, o sgeat desenatA pe un perete aratA directia de urmat etc. Semnele simbolice.
'

in accepiunea lui Peirce, nu au nimic comun cu substana sau c forma obiectelor

denotate. Ele sunt semne pur convenionale, arbitrare i nemotivate. In aceast categorie
pot fi cuprinse simbolurile matematicii, chimiei sau logicii formale, dar i semnele

1 Tipologia lui Ch. S. Peircc contine, de fapt, un numAr mai mare de semne decit cel

preluat in majoritatea lucrArilor de semiotic (cf. Semnificaie i aciune. Bucureti, Editura

Humanitas, 1 990, p. 3 1 8 .u.).

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 299

lv11n Evsen

limbi i . Se poate observa cA in tipologia semioticianului american. semnele simbolice

(simbolurile) au o accepiune diferi t de cea din tradiia culturii europene, unde simbolul
(gr. symbolon ) c un semn reprezentati v. plastic. expresiv i motivat ( c f. balana
simbol al dreptii i al justiiei, poromhelul - pasrea zeiei Venus. simbol al dragostei
i al pcii ).
Exist. desigur, i alte clasi ficri ale semnelor i simbolurilor culturale. Ele

cromarice, sonore, vizle. o(facti\'e. tactile. grafice etc . ), la natura semnificaiei pe

se pot referi la substanta semnificantului si la modul de receptare (semne figurative,

care o vehiculeazl (simboluri. arhetipuri, alegorii. meta.lore. tenneni tiinifici etc.),

la domeniul de funcionare predilect a semnului (semne i simboluri religioase, onirice,
heraldice, numismarice. sfragistice, vexilogice, a/chimice. mawnice etc.).
In sistemul oricrei culturi, locuJ central revine .'iemnului lingvi.,tic i .'iimbolului.
Primul este reprezentat de cuvnt ca unitate fundamentala a vocabularului i a sistemului
limbii in general. Cel de al doilea. simbolul, e, de reguli. un semn plastic persistent i
relevant in lumea culturii, avnd o seamA de trsturi speci fice : 1 . plasticitate i
expresivitate, d"'Ollrece se adreseaz nu numai mintii, . sufletului; 2. polivalenti
' ci si '
semanticA, deoarece numArul de sensuri i conotaii ale unui simbol autentic sunt greu
de inventariat i delimitat; 3. arnbivaleni axiologic, manifestatii in posibilitatea de a
imbina sensuri i valori opuse (Soarele e sursa luminii i vieii, dar razele lui pot ucide
orice form de viatA);
' 4. rolul mobilizator si
. uni ficator (din acest motiv, nici o miscare
.
sociali nu se poate dispensa de serviciile unor anumite simboluri, care devin lozinci,
devize, embleme, insigne i ecusoane); 5. caracter ,,numinos", deoarece simbolul trimite
intotdeauna la o realitate aflat dincolo de lumea vizibilA: el vizeaz sacrul i demonicul,
fiind inrudit cu mitul, cu religia, cu lumea imaginar i cu insondabilul incontientului
i cu abisurile sufletului uman; 6. capacitatea de transpoziie i de intenextualizare,
manifestate in posibilitatea simbolului de a fi tradus dintr-un limbaj anistic in altul, de a
funciona in form vizual-plastic, sonor sau verbal. de a se ntlni in picturA, in
sculptur, in muzicA; de a trece din mit i legend in basm, in roman sau intr-o poezie
liric; imaginea Psrii Miestre din miturile popoarelor antichitii clasice, unde ea
poart numele de Fenix sau Garuda, din basmele romnilor unde se numete MiastnJ
sau ale slavi lor care ii spun Jar-Ptica ,.Pasrea de foc", Gamaiun sau Sirin, e prezenti in
omamentica medieval a catedralelor, in geniala sculptur de bronz a lui Brncui, in
muzica lui l gor Stravinski, in dansul lsadorei Ouncan, in .. PasArea albastr" a piesei cu
acellllj i nume a lui Macterlinck, in versurile attor poei romantici din literatura universali;
7. indicibil itate i ambiguitate textual deoarece simbolul, spre deosebire de alte semne,
nu se supune monosemantizrii contextuale: dac se ntmpl totui acest proces de
dezambiguizare semantic. dac are loc o ngustare a sensului, simbolul devine metaforA.
alegorie, parabol, epitet cu sens transparent i uneori aplatizat.

O discutie mai ampl referitoare la acest subiect o putem gAsi la Tzvetan Todorov,
Teorii ale .fimbolului. Bucureti, Editura Univers, 1 983 i lvan Evseev, Crl\'nt-simbol
mit. Timioara, Editura Facla, 1 984.
300 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
 Plltrilllonium Bunadc /, 1001

Simbolurile, ca i alte tipuri de semne, nu functioneaza in mod izolat, ci

numai ca sisteme inchegate, relativ omogene prin vocabularul lor i prin direciile de
iradiere a sensurilor lor, producnd texte de un anumit gen. care suport mai multe
leciuni i multiple interpretri. Aceste subansarnbluri semnificative i productoare
de texte vizuale, verbale sau actaniale le vom numi limbaje sau coduri culturale.
Specificul unor asemenea limbaje culturale sau artistice constA in faptul c, dei unittile
lor apaf\in unui anumit domeniu al activitiii omului sau unui anumit regn al naturi i.
de vorbesc despre altceva dect ce reprezint obiectul in sine. Lucrurile acestea se
vor limpezi i se vor concretiza prin analiza unora din codurile cele mai relevante
uzitate in cultura romneasc i in cea universalA.
1 . Codul animal (limbajul zoomorj) pare a fi cel mai vechi i mai persistent
in toate culturile lumii. El numiri un ir aproape interminabil de animale simbolice,
identi ficate cu strmoii totem ici, cu zeii i cu atributele lor, cu elementele i energiile
naturii, cu trAsAturi le umane i chiar cu unele notiuni abstracte: leul este regele
animalelor, insemn regal, simbol solar, intruchipare a unor virtuti precum puterea.
curajul, dreptatea, protectia, vigilenta. dar i expresia cruzimii, ferocittii i mof\i i.
Omul a apelat la unitile codului zoomorf din mai multe motive de ordin
istoric, estetic i psihologic. Spre deosebire de subieci umani, care tiu sA-i schimbe
atitudinile i comportamentele in funcie de situaie i de interesele de moment,
animalele au comportament constant i rigid, determinat de zestrea lor geneticA. De
aceea. ele pot servi ca termeni de comparaie i ca etaloane ale virtui lor i ale defectelor
umane. Aproape nu existA un animal din preajma omului, domestic sau slbatic, care
s nu fi supus unei asemenea proces de semiotizare simbolic: iepurele semnific
frica, ursul - puterea, lupul - prldlnicia i voracitatea, porcul - necuritenia. mgarul
- prostia si
, inclptnarea.
, vulr-
f'Pa siretenia,
-
, maimuta, - urtenia
, , spiritul de imitatie
si ,
etc. Mai interesant este faptul ci oamenilor nu le-au fost suficiente cele cteva milioane
de specii ale animalelor reale existente pe planeta noastr. Bestiarele simbolice ale
diferitelor popoare' conin zeci i sute de animale fabuloase, montri hibrizi, produse
ale fanteziei i creativitAii populare sau culte, precum Sfinxul, Cerberul, Balaurul.
Sirena, Himera, Centaurul, Grifonul, Leviathanul, Hydra, Grogona .a. Real sau
fabulos, orice simbol zoomorf este un ,.construct", o creaie a imaginarului milo
poetic, fie prin modul in care este reprezentat plastic sau descriptiv, fie prin calitile
i prin sensurile pe care le conferA zoomitologiile, basmele i legendele despre psri
i animale simbolice6
2. Codul vegetal este un limbaj milo-poetic aproape tot att de vechi i de
bogat ca i cel inspirat de lumea zoologicului. Plantele, arborii, ierburile i florile s-au

Cf. Jean-Paul Clebert, Bestiarfabulos. Dicionar desimboluri animalierr, Bucureti,

Editura Artemis-Cavallioti, 1 995 ; O. V. Belova, Slavjanskij bestiarij, lndrik", Moskva,
..

200 1 .
6 M ihai Coman, Mitologie romaneasc. 1 . Vieuitoarele pmantului i ale apei,

Bucureti, 1 986; Il. Jlieritoarele vzduhului, Bucti. 1 988.

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 301

/van Evsn

bucurat de atenia omului arhaic cu mult inainte ca el s devin agricultor. Vnitoru.)

arhaic a fost. probabil. i culegtor. in afara crnii, din alimentatia sa au fcut parte
ierburi, bulbi i fructe de pdure. Arborii i pduri le i-au oferit vnatul, lemne pentru
foc i materiale pentru confectionarea adposturi lor i uneltelor. in orice caz, unul din
simbolurile fundamentale ale modelului arhaic al lumii. Arborele Cosmic, centru, ax1
si canal de comunicare dintre cer, pmnt si . lumea adncurilor, il ntlnim att la
Po PO arele de agricuhori arhaici, ct i la vn torii epocii de piatr7
Odat cu apariia agriculturi i, simbolurile vegetale devin adevrate parabole
ale vieii. Povestea bobului de gru. al seminei .,divine" ce este pus in pmnt, unde
moare pentru a da via unei noi plante, devine arhetipul mortii i invierii, care va
modela marile rituri religioase i iniiatice: de la Misterele lui Osiris din Egiptul Antic,
cele ale Demetrei din Eleusisul Greciei i pn la Taina Euharistiei cretine. Totemismul
arboricol i dendrolatria i-au pus amprenta asupra simbolismului vegetal, iar
intrebuintarea alimentar i folosirea magica-medical a plantclor i ierburilor au
mbogit acest cod simbolic cu noi uni tii i cu sensuri din cele mai frapante i elevate.
Majoritatea arborilor i pomilor au un simbolism masculin al verticalitii ( ..ai noftrii
ca brazii"), al perenilltii (stejarul. pinul) al rodniciei (mrul, curmalu/, nucu/). In
toate tradiiile, floarea e asociat femeii, frumuseii; multe flori sunt simboluri solare
(floarea-soarelui. heliotropul, glbeneaua), grdina de pomi i de flori e o imagine
arhetipal a Paradisului. Limbajul florilor e codul secret i elegant al indrgostilor.
3 . Codul cromatic sau limbajul culorilor incepe s se constituie in paleoliticul
superior, odat cu aparitia ideii despre viatll i moarte ca postexisten\ sau ca preludiu
al unei invieri. Aceasta a fost ideea care 1-a cluzit pe paleoantroposul de a vopsi
cranii le umane sau animale in ocru (rou), fie in semn c ele sunt destinate Stipnului
mpriei Mortilor' . fie in sperana unei posibile reincamlri9 Simbolismul cromatic

fi
se bazeaz, desigur, pe aciunea psihologic a diferitelor culori asupra oamenilor de

fi
unde a rezultat asocierea lor cu tristelea (negrul), cu bucuria i exuberana (rou/
alte a-zisele ..culori calde"), linitea i visarea (albastru/, verdele), monotonia
plictiseala (cenuiul) sau gelozia (ga/benul). Mai importanti ns a fost credinta el
forma si mai ales culoarea obiectului reflect esenta acestuia, de aceea, culorile au
' .

devenit simboluri ale stihii lor i ale elementelor naturii, prelund i simbolismul lor:
negrul este culoarea pmntului, a noptii i lwnii de dincolo, asociate imperiului mori
albastru/ e culoarea cerului, a transcendentei, dar i a apei limpezi in care se reflecti
cerul; verdele e culoarea vegetatiei, a primllverii si a potentialilltilor vietii, rosul e
' ' ' ' t ,

culoarea sngelui i a focului, de aceea. e simbolul vietii, al principiului masculin

activ, dar i al agresivilltii, al pericolului i al rzboiului devastator. Multiple sensuri
simbolice se realizeaz prin diferite combinaii de culori. Curcubeul e un strlvecbi
simbol al armoniei, al multiplicitAtii vietii i al aliantei dintre Cer i Plmint, dintre

7 Myfy narodov mira. Encilclopedija, li, Moskva. 1 994, pp. 398-406.

' Ariel Golan, Mifi simvo/, Moskva, 1 992, p. 45.

" Lucian Blaga, Aspecte antropo/ogice, Timioara, Editura Facla, 1 976, p. 1 32.
302 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
 Plllrilrlonium Hanaticllllf, /, 1002
oameni i zei. Prin opoziii i contraste de culori se pot reda cele mai importante diade

,.;a - moarte = rou/negru, lb/negru,foc - ap = roulvrd. rou/albastru, brbat

complementare care in conceptia celor vechi stau la baza vietii si structurii Universului:

-.fi.meie rou/albastru (bazat pe faptul cA, intr-o faz mai veche a civil izaiei Marea
=

Zei era stpna Cerului) sau albastru/rou (cnd s-a impus zeii masculini ca stpni
uranieni).
4. Limbajul metalelor este strns legat i inrudit cu cel al culorilor, deoarece
primele metale cunoscute i att de apreciate in antichitate, aurul i argintul. pn astzi
ligureaz i ca unit ale codului cromatic (cf. auriu. de aur. argirrriu. ele argint ). Unei
scmioze asemlnltoare au fost supuse i metalele sau aliajele descoperite ulterior: bronz
- hronzat, alam - almiu, plumb - plumburiu, tuei - tuciuriu etc. O alt direc\ie de
iradiere simbolic a metalelor este valoarea lor care modeleazA marele mit al ,.vrstelor
omenirii " (epoca de aur; de argint, de bronz i defier). Nu mai puin important pentru
evoluia simbolismului metalelor a fost i folosirea lor in cadrul cultelor religioase sau
in scopuri practice pentru confecionarea annelor i altor unelte. ,,Demonismul"jierului.
att de pregnant in toat cultura popularA romneasci, unde era prohibit la construcia
unor lcae sfinte (bisericile de ..lemn" sunt, de reguli, construite flrl ntrebuinarea
cuielor sau scoabelor de fier), insi folosit ca apotropeu (in leagAnul copiilor se puneau
cuite, buci de coas, foarfece ca s-i fereasc de duhurile rele) sau ca mij loc magic de
oprire a ploii sau grindinei. Simbolismul metalelor face parte integrant din alte limbaje
cultwale, cum ar fi cel al alchimiei sau al heraldicii.
5. Limbajulpietrelor preioase are i el o ndelungat istorie cultural, fcnd
parte dintr-un cod mai amplu pe care il putem numi codul mineralelor. Nucleul acestui
sistem simbolic il constituie piatra, unealt i arm primitiv, dar i form de relief,
valorificat religios i mitic ca munte (sacru), stanc (idol), ca altar primitiv, ca
monument sepulcral (megalit, menhir, stlp funerar etc.). Piatra a devenit nu numai
simbol al triei, eternitii, ci i un gen de garant al renaterii, datorit strvechii
asimiiAri cu oasele pmntului" .
"
Pietrele preioase erau purtate ca podoabe de cei vii i se depuneau in sicriile
i sarcofagele morilor nu doar pentru frumuseea lor real, ci mai mult pentru vinuile
simbolice i insuirile magice pe care le acordau oamenii. Majoritatea pietrelor preioase
sau semipreioase sunt asociate unor virtui umane: diamantul - este piatra triei de
caracter, a intelepciunii si atasamentului, ametisul - simbol al cumpltrii si remediu
' ' t '

impotriva beiei, rubinul- al brbiei, al prieteniei, al mreei i al puterii etc. Printr-un

sistem complicat de corespondene i asocicri simbolice, pietrele pre\ioase au devenit
atribute i insignii ale sfinlor i apostolilor (Petru - jaspul, Andrei - safirul, Iacov
calcedonic, /oan - smaragdul, Filip - sardonixul etc.); ele figureazA in diverse zodiacuri,
unde sunt puse in coresponden cu planetele, temperamentele i caracterele oamenilor.
6 . L imbajul elementelor naturii exce leaz nu att prin numrul
componentelor din vocabularul su, ct mai ales prin importanta i prin bog\ia
sensuri lor simbolice vehiculate, mai ales in sistemele unor religii de tip naturist sau in
miturile cosmogonice (despre ,,zidirea" lumii). in toate aceste sisteme i modele arhaice

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 303

/a11n Evsn
alt: Universului. drept elemente primordiale ( imponana lor poate fi diferiti, aa cum
se ntmpl i la primii filosofi greci, precum Tales, Herdclit, Anaxagoras, Protagoras)
sunt socotite apa,focul, pmntul, aerol (cerul). Pletora de sensuri ale acestor elemente
si stihii ale naturii c att de bogat si nvluitll de atta frumusete, nct unui mare
. . '

savant i scriitor francez abia dac i-a ajuns o via de om i de creator pentru a ne
drui cele cteva cfli fundamentale de simbolistic a aerului, pmntului, focului f
apei 1 0 , pe care le consider adevrai hormoni ai imaginaiei" ( l' air, 1 948, p. 1 9).
"
7. Limbajul meteorologic e constituit din fenomenele uraniene (tunetul,
fulgerul, ploaia. zpada. grindina, roua), din micrile aerului ( vntul, .furtuna. viforuJ,
viscolul, uraganul. =efinll etc . ), precum i din consecinele lor pentru viaa planetei 'i
a locuitorilor ei (aria, .frigul, gerul. seceta. inundaiile. potopul. glaciaiunea etc.).
Codului in discuie i se poate asocia i limbaj11l fi.momenelor astronomice (fazele
evol11iei Soarelui i a Lunei, eclipsele, cderile de meteorii, ivirea cometelor .a.).
Deoarece toate aceste fenomene aveau o influen covritoare asupra vieii i destinelor
oamenilor, ele au fost zeiticate sau supuse vointei divine i interpretate de oameni ca
semne ale voinei supraumane. Desluirea sensuri lor ascunse ale acestor fenomene a
dat natere astronomiei, cosmologiei, meteorologiei populare, a adus la alcAtuirea
Crilor Sibiline. gromovnicelor i molniacelor1 1 , a inspirat scrierile apocaliptice ale
diferitelor rel igii i popoare.
8. Codul astral interfereaz i se suprapune parial cu limbajul fenomenelor
uraniene, deoarece in vocabularul su cuprinde simbolismul planetelor, constelaiilor,
al astrului zilei i al nopii, precum i altor fenomene cereti. Oamenii societilor
arhaice i celor tradiionale priveau cerul cu mai mare insistenll dect contemporanii
notri. Aceastll .. fixaie ascensionalll" a privirii a fost poate unul din motivele sau unul
din factorii ,.vericalizlrii" hominidului i ..transcendentalizllri i" cugetului su. Planetele
i stelele cunoscute n antichitate (Soarele. Luna, Venus, Mercur, Marte, Saturn i
Neptun) au fost asociate zeilor, zilelor slptrnnii, metalelor i pietrelor preioase,
elementelor naturii, vrstelor oamenilor, punctelor cardinale i altor sisteme simbolice,
dnd ntere zodiacului - una din crile cele mai citite i cele mai respectate, chiar i
dup rspndirea Bibliei.
9. Limbajul pe care, in absena unui termen mai potrivit, il vom numi cod
geografic atesti interesul manifestat dintotdeauna de ctre om pentru mediul locirii
sale, pentru glia matern - matc i leagn pentru toate vieuitoarele. U n itile
vocabularului acestui cod le formeaz diferitele forme de relief (esul, dealul, muntele,
valea. vguna, prpastia, defileul, trectoarea, stnca, petera etc.), intinderile i
cursurile de ap (marea. lacul, oceanul, fluviul, rul, mlatina. bltoaca etc. ), insulele,

10 Gaston Bachelard, L 'eau et le TfW!S, Paris, 1 942; La psychanalyse du f eu, Paris,

1 965; Le terre et les Tfverie du repos, Paris, 1 948; L 'air et les songe.f, Paris, 1 948.
11 Gromo\71ic (< si. gromi "tunet"), molniac (< si. molnija "fulger") cAri din Evul
Mediu slav i daco-romn, in care se explicau semnele uraniene (cf. N. Cartojan, Istoria
literaturii romne veclri, Bucureti, Editura Minerva, 1 980, p. 1 30).
304 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
 P111rbrto11ium 81111t1ticu, /, 1001

peninsulele. cominentele i rile. Ele pot fi substanti ve comune sau proprii. n orice
..:ultur exist o geografie mitic. alctuit din numele unor inuturi imaginare
( Paradisul. Infernul Insula Fericiilor. ara Blajini/ar. Eldorado etc . ). o toponimie
,

mitic al crei unitti reflect strvechi mitologeme (lAcul Solomonarilor. Lacul

'

Dracului, Insula erpilor. Stnca Zimhrului. Valul lui Troian/Traitm, Brazda lui Novac
etc . ). Pline de rezonane mitice i conotaii simbolice sunt i unele toponime, oronimc
i hidronime biblice ( Iordanul. Muntele Sinai. Golgota, Gali/eea, Sodoma i Gomora.
.\.farea Roie, A marghedonu/ ) sau locuri ce pstreaz amintirea unor mari evenimente
IStorice (Rubiconul, Babilonul. Maratonul. Termopile, Posada, Mr4ltqti etc.).
1 O. Limbajul somatie (gr. :wnra corp'') a rezultat din valorificarea simbolic

a corpului uman1.: , a membrelor. a organelor externe sau interne. Fonnele i funciile

lor au fost omologate cu diferite structuri i componente ale Universului intr-un sistem
de gndire de tip mito-poetic, desemnat prin termenul de antropocentrism sau prin
sinonimele sale paJ1iale antropocosmi'im, cmtmponrorfiSnr. Aceste omologiri simbolice
sunt reflectate in strvechile mituri cosmogonice sau in cele antropogonice (despre
ivirea oamenilor), unde un uria primordial sau mostru este imolat de un zeu sau de
un erou civilizator, iar pirile corpului su se transform in diverse componente i
elemente cosmice: sngele devine ap, carnea pmnt, oasele munti. prul -
- -

ierburi, ochii - Soare i Luni. capul (teasta) - bolt cereasc, sudoarea - rou, su.fl
- vnt. Comparaa unui numlr mare de texte cosmogonice aparinnd unor arii
culturale i geografice destul de ndeprtate (de la Rig- Veda pnA la Ecleziast i la
miturile dogonilor din Mali) aratA caracterul constant i aproape universal al unor
asemenea omologii simbolice. Ele se regAsesc i in folclorul romnesc unde portretul
tiinei iubite e zugrvit adesea in termeni cosmici: ,.Trupul din lut, 1 Oasele din piatr,
1 Ochii din mare, 1 Frumuseile din soare, 1 Dragostele din vnt"1' . Dictonul sutit,
dup care Omul e un univers mic, iar universul e un om mare" se confirm i la

nivelul metaforelor limbii care reflect aceast proiecie cosmicA, deoarece vorbim
despre talpa sau Cn!fletul muntelui, despre buricul pmntului, despre ochii de ap,
despre braele sau despre cotul rului.
O importantA direce de extindere a simbolismului somatie este legat de
asocierea organelor i membrelor cu diferite funcii sociale: capulfamiliei. cpetenia
otirii ; mn de lucru mini de aur (meter), talpa rii (irani), pumnul i braul
,

armat (otire) etc.

I l . Limbajul vestimentar e unul din codurile simbolice de o mare relevant
sociali, etnic, religioas sau morali. deoarece mbrcmintea e o "a doua piele a
omului", care ii protejeazA trupul i-i reflectA personalitatea. Hainele ii difereniaz
pe oameni in funcie de sex (pantaloni-fustA, ie-clmai). de vrstA (haine de copil, de
flcu sau de fatA, haine bitrneti), de profesie (odjdii preoeti, uniforme militare,

: Annick de Souzenelle. Simbolismul corpului uman, Tunioara. Edituna Amarcord. 1996.

IJ Elena Niculi\1-Voronca. Datinile i credinele poporului roman, adunate !i aezate
'n orciitre mitologic, Cernui, 1 903 , p. 4 1 5.

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 305

straie rlneti. bl uze muncitoreti, epc i .. proletare" etc.). Orico hain e att de
impregnatA de elluviile i de simbolismul pf\ilor corpului purttorului. nct oricind
poate deveni o smecdocl a persoanei: piesele de mbrcminte sunt folosite in vriji,
descntece i in alte ritua luri magico-religioase. Orice repertoriu de simboluri, cu
pretenii de exhaustivitate, trebuie s includ. practic. intreaga garderob tradiionali.
1 2. Limbajul alimentar sau codul culinar cuprinde att hrana esen\iali
{ptinea. carnea. fructele. zarzavaturile. petele. laptele). ct i o seam de preparate
culinare (colacii, coli,a. co=ona,--ul. camaii. p(lia. dtitele mrmalele etc . ) i bAuturile
. .

tradi\ionale ( vinul. alcoolul. uica. miedul. berea .a . ) . Simbolismul bucatelor rezultA

din procesul preparlirii lor, asimilat unor transmutaii i metamorfoze tainice ale

le gsim inci frate in Taina Euharistiei c.:etine; ele stau la ba7.a alimentelor i licorilor
materiei. treceri lor de la viat la moarte si unor resuscitri miraculoase. Aceste sensuri

miraculoase din mituri, basme i legende, aidoma ambmsiei i nectarului grecilor,

somei hinduilor sau apei vii din folclorul romni lor. Sacralizarea alimentelor, care
menin viaa i asigur vigoarea trupului, a dus la ritualizarea preparrii i consumului
lor, ceea ce a conferit codului culinar valene simbolice suplimentare. Alimentele
devin principalii mediatori dintre naturi i cultur, aa cum a demonstrat-o in mod
strlucit etnologul francez Claude Levi-Strauss in eseul su Cmd i gtit14 Ofranda
alimentar e principala form ajertfei oferite diviniti lor, iar pomana, in fonna colivei,
coladlor rituali sau vinului i uicii, mediaz raportul dintre cei vii i cei mori.

Zi lele Moilor) i ceremonii (nunt, botez., onomastic, nmormntare etc.) sunt fi

Consumul in comun al alimentelor, mesele rituale la diferite praznice (Crciun, Pllfli.

forme ale comuniunii, ale realizrii unei afiniti i inrudiri spirituale a participanilor
la o mas festiv, agap sau banchet oficial. Pe lng opoziii le via - moarte, nahd
- cultur, sacru - profan, codul alimentar servete i la exprimarea unor alte diade
importante pentru sistemul unei culturi: prohibit - admis. autohton - strin. pur

1 3 . Codul instrumental cuprinde un insemnat numr de unelte de munc fi

impw; srac - bogat, masculin -feminin .a.

arme de lupt care au devenit emblernatice pentru ocupaia agricultorului (plugul,

.<>apa, coasa, grebla. furca), estorului ifusul. furca de tors. rzboiul de esut},
pescarului (plasa. nvodul, harponul, tridentul. barca), fierarului ( ciocanul. nicovala,
cuptorul.foalele), vntorului (capcana. arcul. sgeata. prqca) sau zidarului (mistria.
echerul,firul de plumb) etc. Principalele linii de semioz simbolic in lumea uneltelor
i armelor sunt cele legate de omologarea. prin intermediul metonimiei i al sinecdoci,
a instrumentului cu actul creator sau distructiv i cu procesele tainice ale zmislirii
formelor de via. Prelucrarea pmntului a fost asimilat unui act sexual, de unde
simbolismul falic al plugului, brzdarul11i. Jopeii. bul11i de scornit plimntul. Ana
esutului a avut intotdeauna valene i proiecii cosmogonice. Marile zeie ale religiilor
arhaice au fost i ..estoare" a formelor vegetale i animale, iar rezultatul muncii lor
- pn=a. covorul. tergarul sunt imagini ale Universului in toat varietatea formelor

14 Claude Levi-Strauss, Le cru e le cuii, Paris, 1 964.

306 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
 Patrilflonium Bonaticlllfl, /, 1001
sa le. redate prin culori. forme ornamentale i compozi\i i zoomitol ogil:c. Nu mai puin
important a fost i omologarea instrumentului cu mnuitorul sAu. Aceast identi ficare
adu s . pc de o parte, la credin\a c uneltele pot ac\iona i singure. aa cum se ntmplA
in hasme. unde avem altea ..unelte nzdrvane" (covorulfermecat, moara care macinti
singur. oglinda miraculoas etc . ). iar pe de alt parte, unealta devine simbolul unei
profesii sau insemnul unei dcmnit\i (fulf{erele lui Zeus. triderttul lui Neptun. arc11/
lUI Apollo. mciuca lui Hercule, .<;ceptml regelui. spada cavalerului. UCIII'ea clului ).
1 4 . Limhajul .'>imbolic al 11umere/or este produsul unei lungi i anevoioase
ptrunderi a min!ii omului in csen\a lucrurilor i in lumea raporturilor tainice dintre
oh1ecte i fenomene. De la descoperirea lor, numerele au fost privite nu doar ca entitAti
cantitative, ci drept repere i indicii de ordin cantitativ. crora li se atribuia o fof\1
.. n u menal": 11umem.f .. numAr" i numen .. zeu" din l i mba latini sunt inrudite
et imologic ' . Simbolica numerelor (numerologia) a fost una din preocupArile de
cpetenie ale colii lui Pitagora din Grecia anticA. iar in tradiia ebraica. Kaba/a,
contine o mulime de texte in care se stabilesc legturi misterioase i corespondente

C b
tainicc intre numere si literele alfabetului. intre numere si structurile cosmice sau cele
ale corpului uman. u simbolismul numeric sunt imbi ate textele Bibliei. In aceasd
indelungatA tradiie numcrologicA. unele numere sunt legate de om (cinci sau pentada ),
altele de lumea divinului (unul, trei sau triada), altele de pmnt (patru), de cer (trei)
sau de total itatea c o s m i c ( ap te. zece, zero absolut) . Doi e numArul
complementarititilor. opozitii lor i conflictelor. Coordonate semantice importante ale
codului numeric i al mag iei cifrelor sunt opoziii le ,.numr fast - numAr nefast", care
coincid parial cu diferentierea ..numr par - numr impar". Lumea maleficului.
demon i c u l u i i monstruosului poart intotdeauna semn u l ,.impari tlii" ( c f.
monoculismul unor zei sau eroi mitici, unijambismul sau chiopltatul Dracului,
tricelalitatea Balaurilor sau Cerberilor etc.). Reminescena unei asemenea aritmetici
magice in lumea contemporanA este superstiia cvasi-universaiA despre cifra 1 3 (,.duzina
dracului") care face ca hotelurile din multe \Ari europene sau din America sA nu detinA
camere cu acest numAr; el lipsete la scaunele avioanelor transatlantice i chiar de la
casele anumitor strAzi.
1 5 . Limjuljormelor geometrice dateaz din epoca paleoliticului, deoarece
pc peretii peterilor, alAturi de picturi aproape realiste. ntlnim i semne sau intregi
compozi\ii picturale alcltuite din linii verticale sau orizontale, din ovale, mmh11ri sau
ptrate, care redau, in general, un simbolism falic (linia verticall. crucea, triunKhiul
cu vrful in sus) sau unul matricial (rombul, ovalul cu un punct la mijloc sau tAiat cu
o linie vertical, triunghiul cu vrful in jos etc.). Aproape toate figurile geometrice au
un coninut simbolic datorat ascmAnlrii lor cu anumite obiecte relevante pentru culturi
precum i corespondenelor numerice: cerc - inel, centur, iurt. stn, ocol. zid
circular etc triunghi - trei, trifoi, trident, trigram. Troi. crinul regal (emblema
.

regilor Franei). trei Parce ( V rsi toare ), jlacra lumnrii etc.

1 ' E. Bindel. li.tica numerelor. Bucureti, Editura Harald, 2000. p. 1 5.

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 307

 1 6. Lunbajul liteiY!Ior ne arat c unitile unui alfabet, dei sunt private de
se ns. deoarece in sistemul lingvistic servesc doar pentru redarea sunetelor - unititi
monoplanc din punct de vedere semiotic, in cadrul semiosferei culturii, devin uniti
biplane purttoare a unei informaii simbolice. Literele i extrag seva lor semni ficativi
din fonna lor, care iniial putea fi o pictogram (S - amintete de conturul arpdui M ,

este o liniefrant - strveche pictogram a apei). Cum majoritat.ca al fabetelor actuale,

folosesc ca elemente fundamentale linia dreapt vertical (simbol masculin) i ovalul
( semiovalul) feminin, anumite litere pot fi interpretate ca semne .. feminine" sau semne
. .masculine" ori ca semne ale unificrii celor dou principii care guverneazA lumea.
La acest simbolism contribuie, desigur, i aa-zisul ,.simbolism al sunetelor", reflectat
in poezie, dar i in clasi ficarea sunetelor. Avem vocale ,.deschise" ( feminine) ca a sau
o sau ,.nchise" (i. e, a, u), consoane dure i explozive (bat, poe, dur). vibrante (drac,
rac, riu) sau lichide i ,.feminine", cum este. de pild, 1 (lapte, lele. Lun, /in, lnA).
Simbolismul unor litere deriv i din locul pe care il ocup in alfabetul limbii: se
explic expresiile a(a i omega. de la a la :et. Cea mai marcat liter din componena
unui cuvnt este iniia/a, folosit i la prescunarca cuvintelor. Abrevieri le semnificative
au contribuit i ele la simbolismul unor litere: G simbol masonic al Creatorului
-

(engl. God), MD - Maica Domnului, N - Napoleon .a.

1 7. Limbajul muzicii, dei a nsoit omenirea de-a lungul sale istorii, este
unul din cele mai controversate coduri de comunicare in semioticl. DificultAtile '

interpretrii provin din faptul c unitile constitutive ale acestui cod (notele muzicale,
gamele, acordurile, temele, frazele muzicale etc.) au o sintax (adicA, o ..gramaticA" a
combinaiilor i succesiunilor. totui nu posedA o !iemantic. lat prerea unuia dintre
cei mai prestigioi semioticieni: ,.Limba muzical const intr-o combinare i succesiune
de sunete felurit articulate; unitatea elementar, sunetul, nu este un semn; fiecare
sunet se regsete in structura scalar de care depinde, nici unul nu este prevAzut cu
semnifican. lat un exemplu tipic de unit care nu sunt semne, care nu desemneazl,

tip
fiind numai treptele unei scri ale crei dimensiuni sunt stabilite arbitrar. Reinem aici
un principiu de discriminare: sistemele bazate pe uniti se impart in sisteme cu uni
semnificante i sisteme cu unil\i nesemnificante. in prima categorie vom situa limba;
in cea de a doua muzica" '" .
Dei implrtit de mult lume, aceast prere despre ,.asemantismul"
muzicii pare prea categoric i tranant. Ea contravine unei indelungate practici
culturale in care asculttorii recunosc un mclos naional sau unul strAin, pot spune el
o bucat muzical e vesel" sau ,.trist", iar compozitorii ii elaboreazA sisteme de

muzicA programatic, intitulndu-i operele lor Anotimpurile. Sonata Lunii etc. Dupl
audiia unei opere muzicale intotdeauna se poate spune ceva despre coninutul ei.
despre impresia produsa. despre asocierile sugerate imagianiei noastre. Semnul
muzical e lipsit de univocitatea semnului tiinific sau de obligativitatea unui seDI

16 Emi t e Benveniste. Probleme de li11gvistic general voi. I l . Bucureti, Editwl

,

Teora, 2000. p. 49.

308
www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
dcnotativ ca la majoritatea cuvintelor limbi i . Sunetul, acordul muZJcal sau melodia
sunt semne cu o semni ficant difuzA. E vorba de o ,,fulgura\ie" semantic i nu de un

n intructva cu limbajul
sens conceptualizat. Sunetul muzical e mai mult un declansator al mecanismului de
producere a sensului i, din acest punct de vedere, se aseam
dansului, picturii abstracte sau al poeziei suprarealiste, unde semnifica\ia e vag,
difuz. mai mult sugestiv i aluzivA dect una referenall. UnitAtile muzicale seamn
mai mult cu o intrebare dect cu un rspuns sau cu o ghicitoare care poate avea mai
multe rAspunsuri, i din acest punct de vedere, semnul muzici i e inrudit mai mult cu
s1 mbolul i nu cu semnul lingvistic. Semnificatia unei opere muzicale e tot att de
imprecis sau polivalent ca i cea cuprins in unele simboluri precum Sfinxu/,
Piramida, Labirintul sau Mandala tibetanA.
Orice sistem simbolic a evoluat dintr-o imitatie a formelor si
. . fenomenelor
naturii. Muzica, fr doar i poate, a fost o imitaie a sunetelor i semnalelor naturii :
cintecului psri lor, bubuitului tunetului, vuietului pduri i, tropAitului animalelor
copitate, murmurului izvoarelor. Ele erau privite ca "voci" ale transcendcntalului.
Ideea .,muzicii sferelor" a platonicienilor e o sintez i o expresie clevat a acestei
credinte strvechi. Sarcina imitrii mimetice a "muzicii naturii si a Universului" a
. .

fost preluat de anumite instrumente muzicale. care i-au pAstrat pn astzi aceast
functie de a sugera ..vocile" de dincolo: sunetele clopotului sunt interpretate ca porunci
i mesaje divine, btile tobei imit tunetele cerului; fluierele au fost modaliti de
comunicare cu spiritele strmosi lor, care in multe traditii erau denumite "fluiertori"
. .

( s i ntagmajluiera de os din textul Mioriei atest faptul c unele instrumente de suflet

arhaice se flceau din oase de om sau de animal totemic); sunetele almurilor
( trompetelor, trmbielor, goamelor) sunt voci ale ngerilor i arhanghelilor, iar sunetul
lwrpei e corul ingerilor, dirijat de un zeu al luminii i al armoniei de tipul lui Apollo.
Semnele muzicii se .,incarci" de semnificae prin acest tip de raponAri la alte simboluri
i alte coduri culturale. Chinezii le-au raponat la principiile yang iyin, iar noi distingem
sunete i voci .,feminine" i ..masculine" (inalte i joase, vioara i contrabasul). Sunetele
unur instrumente sunt privite ca un gen de sintezA armonic i intrepAtrundere a celor
dou principii:flautu/ este masculin ( falic) prin form i feminin prin sunetele pe care
le imite. De-a lungul vecurilor i milenii lor, sunetele muzicii au fost puse in relaie cu
gama cromatic. cu planete le (numrul notelor muzicale, de regul, coincide cu cel al
planctclor), chiar i cu anumite trsturi ale etosului, aa cum se intmpl in muzica
grecilor, unde avem tonalitatea mi - doric. solemn i pateticA, re - frigian, extatic
i bahic, do - midic, satumian, bolnvicioas i trist etc. 1 7 Limbajul muzical,
cruia i-am acordat un spaiu mai mare in aceast incercare de tipologie a codurilor
culturale, ne arat c in sistemul culturii toate limbajele interacioneazA intre ele, se

, . J.E. Cirlot, Dictionary ofSymbo/, N.Y., 1 962, p. 30. Contribuii demne de luat in
seam despre semantica i simbolica semnelor muzicale le putem gsi la Marius Schneider,
El urigen musical des Jos animales simbo/os en la mitologia y la eseu/tura antigutD,
Barcclona, 1 946.

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 309

/von Evsn
contami neaz i se sprijin unul pe altul. Aceast interdependen semioticA e generatA
i sustinutA de cele douA mari insuiri ale artei i ale modului ei de receptare:

SinretL'imu/ (gr. syncretismos ,.amestec. combinaie"), ca stare nedifereniarl

.'>incretismul si sinestezia.

a genurilor de mani festare artistic. era specitic primelor culte arhaice, unde muzica
interacioneazl cu dansul. cu vestimenta\ia de un anumit tip (mtile). cu pantonima.
cu puterea de incantaic a cu vntului, cu prezena unor ustensile i accesorii simbolice
(bte, sulii. sbii. scuturi ). cu jertfirea i consumul unor alimente i bAuturi sacre.
Dintre manifestri le ceremoniale de acest tip. care au rezistat pn astzi. este nunta
tradiional, in care sunt incorporare aproape toate codurile culturale amintite in aceastA
anal iz ce nu are pretenia cxhaustivului. in amalgamarea. in succesiunea i in
iterativitatea lor. simbolurile nupiale sunt menite sA evidenieze. si detennine n chip
magico-si nergctic principalele sensuri i funcional iti a l e nuni i : unificarea
principiului masculin cu cel feminin (mirele i mireasa), comuniunea a dou familii 'i
neamuri, asigurarea fertil itiii tinerii perechi, aprarea noii familii de toate influenele
nefaste 11
Sineste=ia e un fenomen al percepiei. caracterizat prin faptul c unui anwnit

senzaie
excitant i unui anumit organ al percepiei se asociazA o senzaie sau o percepie de
alti natur fiziologic. Sunetul poate trezi o imagine cromatic, provoca o
caloricl, gustativ sau tactil: "Iar cornul plin de jale 1 SunA dulce. sunA grn"
( Eminescu). Sincretismul i sinestezia se manifest plenar n ana liturgic, in cadrul
cultelor religioase sivite intr-un loca sfnt. Templele i bisericile inglobeazA IBI

vestimentaiei, al gesticii hieratice, al muzicii religioase, al codului oljactiv (tAmiia

simbolism complex i elevat al limbajului arhitecturii. al picturii, al .'icu/pturii. al

alte mirodeni i), ca s nu mai vorbim de cuvntul Scripturilor i rugciunilor, menite

toate si-1 transpun pe om in lumea sacrului.
Cum orice manifestare artistic produce un .,text" ( verbal, vizual, auditiv
sau actanial) in care existi intotdeauna sensuri ( idei, concepte, teme i motive) mai
importante, sublinirea, reliefarea, focalizarea lor se face prin recuren ( izotopic) ti

umAr
iterativitate sitronimic. De aceea, observAm cA in orice semiosferi notiunile
fundamentale ( domimintele sau constantele culturii, noiuni le-cheie) au un
impresionant de sinonime simbolice aparinnd unor coduri i limbaje diferite. Practica
noastr de intocmire a unor dicionare i alte lucrri de simbolisticA romneascl ti
universall1v ne sugereazA ideea c, din acest punct de vedere, pe primul loc, att sub

11
Jvan Evseev, Simbolurifolclorice. Cntecul de dragoste i cef'f!monialul de nullllf,
Timisoara, Editura Facla, 1 984.
19' lvan Eveseev. Cu,m-simbol-mit, Timisoara. Editura Facla, 1 983; Simboluri
folclorice, Timioara, Editura Facla, 1 987; Jo;urile tradiionale de copii. Rdcinile
mitico-ritualt>. Timioara Editura Excelsior, 1 994; Dicionar de simboluri i arhetipuri
,

c111111rale. Timioara. Editura Amarcord. 1 994; Dicionar de magie demonologie fi

.

mitologie mnuinea.'>c, Timioara, Editura Amarcord. 1 998; Enciclopedia semnelor fi

simbol11rilor cllltumle. Timioara. Editura Amarcord, 1 999.
3 10
www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro
 PatriiiUMium Banatle...,, /, 1001

Jspect numeric, ct i din punctul de vedere al v arietii sem ioucc, se situe az

simbolurile prin care se desemneaz principiul masculin (Animu.. yang ) i principiul
ti:rninin (Anima. yin), in acccp!iunea lor sexual. metafizicA i reli gioas. De pildA,
ideea de .,femeie" poate fi redat printr-un ir aproape interm inab i l de simboluri:
J'.imnt, ap, lun, stea; peter. grot, \'lc:ea, c11p. oal, ulcior. hlid: _floare. fruct
tcu multe seminte). piatr (gurit sau pretioas); linie orizontal, oval. trillnghi (cu
drful in j o s) mmh. plas. an:li. ni. cas. camer, biseric, poart grdimi i
. .

multe altele. Cum unele simboluri. mai ales cele arhetipale, se caracterizeaz prin
n:chimea lor, prin bogtia de sensuri i prin universali tatea lor, ele reprezint semnele
fundamentale ale culturii, avnd capacitatea transpozitiei dintr-un cod in altul si asigur
' .

intertextualitatea operelor artistice i unitatea culturilor i civilizatiilor lumii.

LES CODES ET LES LANGAGES CULTURELS

Resume

Cette etude se propose une synthese sur la typologie des signes culturels,

et d' au tres ouvrages dans le dornaine de la symbologie roumaine et de celle universelle.

issue d'une riche experience de l'auteur dans l'elaboration de quelques dictionnaircs

U ne place pan dans le moode de la semiospbere culturelle revieot ou mot et ou

symbole. Les deux categories de signes ne fooctionneot pas independemment, elle

constellations de symboles, reurues par leur sens et par les spheres d'utilisation. L'auteur
i n terpherent A certains groupes de mots et champs lexicoux correspondent des
.

propose pour ces sous-categories symbolyques, ayant un vocabulaire et une grammaire

a elles, la denommination de langages ou codes culturels. La typologie proposee
contient un nombre de 20 des plus importants codes culturels (Le langage zoologique,
Le langage vegetal, Le langage astrologique. Le langage des phen omenes
mheoro/ogique, Le langage sommatique, Le /angage instrumental, Le langage
cromatique, Le langage de:rformes geometriques, Le /Dngage des numero etc ) . .

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro 31 1