Studiu de Fezabilitate Proiect Integrat Infiintarea Centrului de Informare Si P

STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD.
MARAMURES; DE...
Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii

Turism
Transporturi
Turism
Search
Index business afaceri Turism

STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI
PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES; Asigurari
DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN Birotica
TARA CODRULUI
Confectii
Industria lemnului
STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT Turism
INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE

SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA
CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES;
DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR
TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN TARA
CODRULUI
loading...
STUDIU
DE FEZABILITATE
PROIECT INTEGRAT:
INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI
PROMOVARE A TURISMULUI RURAL
TARA CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD.
MARAMURES; DEZVOLTAREA SI
MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE
LEGATE DE TURISMUL RURAL IN TARA
CODRULUI
Intocmit
in conformitate cu HG 28 / 2008
CAPITOLUL A Piese scrise

( 1 ) DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investitii ;
PROIECT
INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI
PROMOVARE A TURISMULUI
RURAL TARA CODRULUI IN LOC. ARINIS,
JUD. MARAMURES;
DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR
TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN
TARA CODRULUI
2.Amplasamentul ( judetul, localitatea ,

strada , nr.) ;
Loc. Arinis , Nr.
65 , jud. Maramures
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php[5/22/2017 7:47:48 AM]

STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES; DE...
3. Titularul investitiei ;
COMUNA ARINIS
, jud. Maramures
4. Beneficiarul investitiei ;
COMUNA ARINIS
, jud. Maramures
loading...
5. Elaboratorul studiului .
SC FUNCICONS SRL , BAIA MARE , Bd.TRAIAN
Nr.1/60
J24 / 1968 / 1993 , CF RO 4787730
Consultant:
SC SANCONSCRIS SRL, BAIA MARE, Bd. Independentei Nr. 22/41
J24/1540/2006,
CF190795510
( 2 ) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. Situatia actuala si
informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului ;
Comuna
Arinis apartine din punct de vedere etnografic zonei Codru , o zona de
interferenta
judetelor Maramures , Salaj si Satu Mare.
In
strategia de dezvoltare durabila a comunei Arinis prin atragerea de fonduri
eurpene in perioada
2008
2013 , este prevazuta infiintarea unui Centru
de informare turistica , necesar pentru a pune in valoare traditiile
zonei ,
frumusetea portului popular si nu in ultimul rand , frumusetile
naturii.

Acesta va avea rolul de a
promova frumusetile naturale ale zonei , cunoasterea traditiilor stravechi ,
a obiceiurilor localitatilor regiunii . De
asemenea , cei interesati vor putea fi informati si despre alte locatii
turistice importante din
tara.
Constructia care va gazdui aceasta
activitate se propune a fi executata langa actualul sediu al
Primariei Arinis , alaturat acestuia . Structura
de rezistenta a cladirii va fi una independenta de cladirea Primariei , doar
la acoperis
se va face legarea cladirii noi de cea veche pentru a se crea o
viziune arhitecturala unitara.
Cladirea
care gazduieste sediul Primariei Arinis este in stare buna , in decursul timpului
s-au o
serie de raparatii si reabilitari , cum ar fi :
anvelopa cladirii , respectiv s-a
termoizolat cladirea cu polistiren , s-au refacut
finisajele interioare si
exterioare si s-a inlocuit tamplaria veche de lemn cu tamplarie moderna din PVC cu
geam termopan.
Sediul Primariei are realizata
instalatia de incalzire prin centrala termica pe combustibil solid ( lemn ) .
De asemenea dispune de grup sanitar dotat

corespunzator. Aceste elemente au contribuit la alegerea
amplasamentului
pentru CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA alaturat sediului Primariei , deoarece
se va putea realiza cu
usurinta racordarea la instalatia electrica si de
incalzire existenta fara a maI fi
necesara realizarea unei centrale termice proprii.
Entitatea responsabila cu implementarea
proiectului este COMUNA ARINIS.
2. Descrierea investitiei :
a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

termen lung ( in cazul in care au
fost elaborate in prealabil ) privind
situatia actuala , necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei ,
precum si
scenariul tehnico-economic selectat;
Nu a fost elaborat un studiu de

prefezabilitate.

Situatia actuala
Obiective:
Obiectivele
propuse sunt in conformitate cu tipurile de investitii c) si d) ale masurii
313, respectiv:
Obiectiv 1: Infiintarea unui centru de informare si

promovare a turismului rural si mostenirii culturale traditionale din
Tara Codrului;
Obiectiv 2: Dezvoltarea si marketingul serviciilor

turistice legate de turismul rural in Tara Codrului;
Ca rezultate
ale implementarii acestui proiect vor fi:
Rezultat
1: Cresterea numarului
turistilor care viziteaza Tara Codrului;
Rezultat 2: Cresterea numarului
structurilor de primire turistica si a altor tipuri de
investitii in turism in Tara Codrului;
Efecte multiplicatoare:
In plus, aceasta investitie poate genera o

serie de efecte multiplicatoare si alte beneficii economice si sociale
la nivelul comunitatilor locale
din Tara Codrului:
crearea de noi locuri de munca;

ridicarea standardului de viata;
indeplinirea criteriilor economice si sociale
existente la nivelul tarilor europene dezvoltate;
Proiectul
nu este tipul generator de profit.
Finantarea publica a investitiei va acoperi in

intregime costurile, nu vor fi impuse taxe.
Centrul
de informare turistica si serviciile oferite de acesta vor acoperi o zona
compusa din 10 comune, situate in Tara Codrului si
anume:
Arinis, Ardusat, Farcasa, Gardani, Salsig, Asuaju de Sus,
Baita de sub Codru, Oarta de Jos, Basesti, Bicaz.
In
conformitate cu adeverintele eliberate de primariile celor 10 comune si
anexate prezentului proiect, in aceasta zona exista 17
actiuni/ investitii in
turism, dintre care 11 investitii in cazare si 6 investitii in activitati
recreationale. Tot in aceste adeverinte au
fost identificate 11 obiective
turistice. Redam in continuare tabelul centralizator al adeverintelor
eliberate de primarii.
Nr. crt. Actiunea / Investitia Nr. Comuna Tip
1 Motel cu restaurant si camere de cazare 1 Arinis cazare
2 Hotel cu 3 etaje 1 Arinis cazare
3 Cabana silvica 1 Salsig cazare
4 Cabana silvica cu 2 camere de cazare 1 Basesti cazare
Baita de sub
5 Cabana silvica cu 2 camere de cazare 1 Codru cazare
6 Cabana silvica cu 30 locuri cazare 1 Asuaju

de Sus cazare
7 Cabane
turistice 3 Ardusat cazare
8 Motel
cu restaurant si camere de cazare 1 Basesti cazare
9 Spatiu
cazare pentru copii 1 Ardusat cazare
Total investitii cazare 11 cazare
10 Amenajare
pescuit sportiv 1 Arinis recreationale
11 Amenajare
activitati recreationale 1 Arinis recreationale
Amenajare
activitati recreationale (piscine,
12 stranduri, pescarii) 3 Ardusat recreationale
13 Amenajare
marcaje turistice si refugii turistice 1 Ardusat recreationale
Total investitii activitati recreationale 6 recreationale
Total
actiuni/investitii turism 17 investitii
14 Biserica
de lemn 1 Bicaz obiective
Biserica de lemn din Buzesti, monument

istoric
15 tip A 1 Farcasa obiective

16 Bisrica Muzeu din Ortita 1 Oarta de Jos obiective
17 Cimitir evreiesc 2 Farcasa obiective
18 Manastirea Faget 1 Salsig obiective
Baita de sub
19 Muzeul scolar 1 Codru obiective
20 Muzeul scolar 1 Oarta de Jos obiective
21 Sanctuar de cult din Epoca Bronzului 1 Oarta de Jos obiective
22 Sit arheologic 1 Ardusat obiective
23 Sit arheologic 1 Oarta de Jos obiective
Total obiective turistice 11 obiective
Dupa
cum se va vedea in continuare in studiul de fezabilitate, exista si
alte obiective turistice care au fost omise de catre
primarii celor 10
comune.
Zona pe
care o va deservi centrul de informare si promovare turistica
Necesitatea
si oportunitatea promovarii investitiei
Tara Codrului ocupa in Maramures spatiul dintre Culmea
Codrului si Valea Somesului.
Sub aspect
geografic, teritoriul zonei Codrului este o fericita imbinare de munte
si mare, cu suprafete netede si plaje de o parte si de
alta a
Somesului, precum si cu dealuri care vegheaza semet asupra intregii
zone. Eliberat de stramtorile Ticaului, Somesul odata intrat
pe teritoriul maramuresean, incearca un defileu larg, delimitand
Depresiunea Baia Mare de molcomele dealuri ale Codrului. Pe firul apei,
stau
insirate, asemenea unei salbe de margele, comunele din Tara Codrului.
Tara Codrului prezinta diverse si

multiple posibilitati de dezvoltare a turismului, avand in vedere
asezarea geografica si
zonele cu vegetatie diversificata.
Zona dispune de un real potential turistic, din pacate, pana in momentul de

fata, prea putin exploatat.
Corelarea cu strategiile de
dezvoltare regionala si locala
In CADRUL REGIONAL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2007-2013

AL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST
TRANSILVANIA DE NORD, la puctul 6.2. este
prevazut:
6.2. Programe regionale

turistice
Conform Hotararii CDR nr.

102/2002, modificata, au fost aprobate un numar de 4 programe teritoriale si
6 programe sectoriale de
dezvoltare a turismului in Regiunea Nord-Vest.
Programele teritoriale
privitoare la Judetul Maramures cuprind:
A. Restructurarea mediului rural din Zona Codru
-Modernizarea infrastructurii
turistice pentru dezvoltarea agroturismului
PROIECTUL INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A

TURISMULUI RURAL TARA
CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD.
MARAMURES; DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE
LEGATE DE
TURISMUL RURAL IN TARA CODRULUI
se
regaseste in PLANUL DE
DEZVOLTARE DURABILA A JUDETULUI MARAMURES IN PERIOADA
2007-2013, Draft 4, la masura
1.1. Restaurarea si
valorificarea patrimoniului cultural, religios si etnografic.

In PLANUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN

JUDETUL MARAMURES IN PERIOADA 2007-2013, la punctul 3.2.este
prevazut:
Prin reabilitarea Dumului

Nordului se va asigura o legatura rapida spre Autostrada
Transilvania cu punct de jonctiune Zalau si apoi mai
departe spre
Cluj-Napoca si Bucuresti, dupa ce a fost folosit un tronson din drumul
expres. Drumul Nordului va
strabate 8 unitati
administrative din Tara Codrului.
Analizand aceste fapte, Primaria

Arinis, sprijinita de celelalte primarii din Tara
Codrului, a decis elaborarea acestui proiect,
care isi propune sa dea un
imbold dezvoltarii turismului si promovarii mostenirii
culturale traditionale in aceasta zona.
Coordonate istorice
Tara Codrului este o zona cu o veche

istorie, legata prin creatia sa materiala si spirituala,
de glia si fiinta neamului romanesc, cu oameni
care si-au facut o
mandrie din lucrarea cu pricepere a ogorului, dar si din pastrarea
datinilor stramosesti.
Localitatile zonei Codru sunt

atestate documentar de la inceputul secolului al XIII-lea, printre primele
localitati din Transilvania.
Desi
atestate documentar in Evul Mediu, cu
certitudine aceste locuri au fost locuite inca din antichitate.
Astfel, pe lista
monumentelor istorice, este inregistrata la Ministerul Culturii cu nr.
de cod MM-I-s-B-04366, Asezare sat ARINIS,
'Sub
ograzi, Epoca bronzului, cultura Suciu de Sus.
Crucile celtice din Arinis Razboinici celti

desen de Radu Oltean
Crucile celtice din

Arinis, poarta pe de alta parte marturii ale existentei
unui popor stravechi in aceste locuri. In urma razboiului
daco-celt din anii 60 i.H. celtii au fost invinsi de Burebista
si marea lor majoritate au fost nevoiti sa se refugieze din
fata navalei
dacilor pana pe actualul teritoriu al
Germaniei. Totusi, o parte dintre ei au continuat sa
convietuiasca in Transilvania in pace cu
populatia
daca, iar aceste cruci chiar daca apartin unor vremuri mult
mai apropiate de noi, pastreaza memoria unui popor care a
locuit
in aceste locuri i.H.
Personalitati istorice si culturale

reprezentative din Tara Codrului
George Pop de Basesti este

fara indoiala cea mai mare personalitate pe care aceasta
zona a dat-o istoriei neamului de-a lungul
timpului.
Teiul Unirii din Basesti, de peste 200 de

George Pop de Basesti ani. Aici s-a luat decizia
unirii Casa memoriala George Pop de Basesti
Ardealului cu Romania
La
1 februarie 1976 a fost inaugurata Casa memoriala 'George Pop de
Basesti' in conacul ce a apartinut Tribunului Unirii. Casa a
fost
construita in anii 1885-1890, constituind timp de trei decenii un punct
de referinta si de intalnire a multor personalitati transilvanene: dr.
Vasile Lucaciu, Vasile Goldis, Ion Ratiu, Teodor
Mihali. Pana in 1940 casa a fost locuita de fiica sa, Elena Pop Longin si
sotul el Francisc
Hossu Longin . Nationalizata in 1948, a servit ca sediu CAP
si magazie de cereale. In perioada 1970-1976 s-au executat lucrari
de
reabilitare, organizarea muzeului facandu-se in etape.
Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viata si
activitatea lui George Pop de Basesti, stradania lui pentru
unitatea
nationala a romanilor. Este conturata, prin aceleasi mijloace si
personalitatea fiicei sale Elena Pop Hossu Longin (1860-1940), militanta
culturala si feminista bine cunoscuta in epoca.

George Pop de Basesti este descendentul unei familii nobiliare, fiu
a lui Petre Pop de Basesti si al Susanei Pop de Turt, nascut la 1
august
1835. Urmeaza scoala din satul natal, iar din 1846 urmeaza liceul din
Baia Mare. Aici a terminat sase clase apoi continua ultimele doua
clase,
incepand cu anul 1852 la liceul cezaro - craiesc din Oradea. La 26 iunie 1854
trece cu succes bacalaureatul si intra ca student la
Academia de Drept din Oradea,
dar imprejurarile timpului nu i-au permis sa termine studiile fiind mobilizat
in armata, in 1859. Intors
acasa in anul urmator va fi ales prim-pretor, apoi
judecator la scaunul orfanal, apoi la cel comitatens, unde va activa mai
multi ani.
In 1860 se casatoreste cu Mari Losonti, descendenta din vita nobila.

Incepand cu 1866 participa la diferite manifestari si actiuni organizate de
'ASTRA'-Asociatiune infiintata pentru ridicarea constiintei
nationale prin culturalizarea romanilor. In acea perioada romanii din
Transilvania se aflau intr-o stare politica si sociala dezastruoasa, mai
ales
dupa instaurarea dualismului austro-ungar. Ales deputat in Parlamentul
maghiar, la 1872 desfasoara o lupta apriga pentru
dezrobirea nationala timp
de 9 ani.

In 1887 are loc o Conferinta Nationala la Sibiu in legatura cu intocmirea
unui 'Memorand' cu plangerile romanilor impotriva situatiei lor
grave din punct de vedere social si politic,care sa fie prezentat imparatului
la Viena.

La 25-26 martie 1892 se definitiveaza continutul Memorandului de la Viena
'MEMORANDUL ROMANILOR DIN TRANSILVANIA SI
UNGARIA', document istoric prin care Partidul
National Roman protesteaza energic impotriva sistemului de guvernare impus de
Budapesta, in care sunt consemnate toate silniciile si abuzurile la care erau
supusi romanii din Imperiul Austro - Ungar.
La 26 mai 1892 - face parte din delegatia 'celor 300', iar in
urma procesului intentat autorilor Memorandului, George Pop de
Basesti va fi

condamnat alaturi de alti conducatori ai Partidului

National Roman.

In preajma evenimentelor legate de primul razboi mondial, il gasim in fruntea
Partidului National Roman, sustinand cauza drepturilor
nationale ale
romanilor din Transilvania.

La Alba Iulia, in istorica cetate a poporului roman, la 14 decembrie 1918 este
ales in functia de presedinte al Marii Adunari subliniind in
cuvantul de
deschidere ' realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazu, unirea tuturor celor de o limba
si de o lege, intr-un singur si
nedespartit stat.
La
Basesti, in casa lui George Pop de Basesti, este organizata si
o expozitie de etnografie si arta populara codreneasca.
Casa memoriala George Pop de

Basesti
Testamentul marelui
om si patriot, George Pop de Basesti, este pus in aplicare dupa 100 de ani,
de catre Fundatia Culturala George Pop
de Basesti. In centrul atentiei
si al preocuparilor acestei fundatii se afla manastirea greco-catolica
Sfantul Anton. Aceasta este amplasata
pe un deal ce ofera o priveliste deosebita
spre Baia Mare si Magura Simleului. Locul pe care astazi prinde contur
complexul manastirii,
avand o suprafata de 15 ha, a fost candva gradina lui
George Pop de Basesti. De manastire va apartine o padure intinsa pe o
suprafata
de peste 400 ha, pana la hotarul cu judetul Satu Mare. Manastirea
va avea o biserica, un centru cultural cuprinzand biblioteca si sala de
conferinte, chilii, centru pentru batrani si copii orfani.
Biserica manastirii greco-catolice

din Basesti
Episcopul dr. loan Dragomir al Maramuresului
Nascut in 1905, in comuna

Arinis, si-a facut studiile primare in satul natal, iar cele
liceale, la Zalau si Baia Mare. A continuat studiile
teologice la
Gherla, Strasbourg si Roma.
In timpul ocupatiei horthyste, a

fost un neinfricat aparator al intereselor Bisericii si
populatiei romanesti, fiind amenintat si prigonit de
ocupanti. Dupa eliberarea Ardealului de Nord, a reorganizat
intreaga viata culturala si religioasa din
aceasta parte a tarii, redeschizand
scolile
romanesti din zona si implicandu-se personal in organizarea
invatamantului romanesc.
In 1950 a fost consacrat episcop de catre

Nuntiul Apostolic.
Sub regimul comunist, a fost

urmarit, arestat si inchis.
A murit in 1985, fiind ingropat

langa mormantul parintilor sai in Arinis. In predica
rostita cu acel prilej, episcopul Todea il caracteriza
astfel: A fost
un stalp al natiunii noastre, al iubirii fata de toate
neamurile, stalp al imparatiei lui Cristos, in veacul nostru.
Petre Dulfu
S-a nascut la 10 martie

1856,
in satul Tohat din Tara Codrului, a murit la 31
octombrie 1953,
in Bucuresti.
A fost un mare
autor de basme, profesor, traducator si doctor in filozofie roman.
Biblioteca Judeteana Petre Dulfu din Baia

Mare ii
poarta numele.
Scrieri cunoscute
Ispravile lui Pacala
Gruia lui Novac

Evocam in continuare o alta fateta a

lui, aceea de CANTARET
AL UNIRII,
dintr-un
articol semnat de prof. dr. Petre PUSCASU:
Prin numele si
faima lui Petre Dulfu reasezam iubirea de neam si
tara la locul de cinste a luptei pentru un mare ideal
national. Acestui ideal, la o luna de la incheierea festivitatii de
la Alba-Iulia, Petre Dulfu i-a inchinat, un volum de versuri
(noi si
vechi) intitulat simbolic:'Visuri implinite'.
Petre Dulfu (1856-1953) a fost debutat, in
revista Familia' (1873) de inimosul Iosif Vulcan, la sase ani
dupa descoperirea de catre
acesta, a lui Eminescu, caruia ii
fusese nasul literar'. Prin pana lui Petre Dulfu, plaiurile
ardelene inscriu numele unui valoros cadru
didactic si poet, care,
dupa terminarea studiilor superioare, la Cluj, (1881), a trecut Carpatii,
devenind profesor de pedagogie-psihologie,
timp de 42 de ani, la vestita
Scoala Normala din Bucuresti.

Profesorul P. Dulfu era dublat de poetul cu acelasi nume, creator
apreciat de G. Calinescu in cunoscuta-i istorie literara pentru
scrierile
sale valoroase destinate poporului si pentru gandul
infaptuirii epopeii nationale, eveniment la care visau toti
condeierii transilvaneni'. Prin
pana sa, P. Dulfu a cantat
maretul act de acum 90 de ani, eveniment care a marcat
faurirea statului national roman unitar. El, de fapt, a
cantat toate
evenimentele (dintre 1877 - 1918) la care a participat cu inima si
talentul sau. Apreciat pentru ceea ce a lasat mostenire
istoriei literaturii romane (Ispravile lui Pacala',
Gruia lui Novac' sa.) in cei 72 de ani de activitate
literara, P. Dulfu a tinut mereu aprinsa
nadejdea
(generatiilor de elevi si de cititori) ca va veni odata
si odata momentul unirii tuturor romanilor. Prin lupta
necurmata a fortelor
inaintate ale vremii, ziua mult visata a
sosit. Pe atunci avea 62 de ani si inca mai slujea catedra cu o
constiinciozitate exemplara, in
sensul ca orice i s-ar fi
intamplat, el nu ar fi lipsit niciodata de la ore.
(N-a lipsit nici chiar atunci cand fiul
sau, Eugen, la numai 20 de ani si-a pierdut viata intr-un
accident); in dimineata acelei zile, P. Dulfu a
mers la
scoala, si-a tinut lectiile, iar
dupa-amiaza si-a ingropat baiatul. Doar in ziua
memorabila de 1 Decembrie 1918, P. Dulfu, cu toate
ca a mers la
scoala, nu si-a tinut orele. Intrand in clasa numai
atat a putut spune elevilor sai: Azi, domnilor, nu mai facem
lectiuni'. S-a
indreptat spre usa
si si-a sters discret lacrimile. Normalistii au
inteles ca inima lui de fiu al Ardealului era in mare zi de
praznic. Aceasta
sarbatoare o asteptase demult si
sosirea ei l-a miscat profund, inspirandu-l in multe din poeziile sale.

Imediat dupa 1 Decembrie 1918, el a scos o placheta de versuri
intitulata simbolic: Visuri implinite' (Bucuresti, 1919), in
care a cantat
visul de aur al transilvanenilor, al intregului popor
roman de pretutindeni.
Unirea, acest ideal si la Petre Dulfu (ca la toti cei care
l-au cantat), a reprezentat o stare de vis, pe langa o stare de fapt.
Nazuinta de libertate si cea de unire se logodesc intr-o
viziune unica, implinirea unirii echivaland cu obtinerea
libertatii
etnice, conditie esentiala pentru
afirmarea spiritului national. Petre Dulfu prin placheta sa de versuri a
fost printre cei
dintai poeti care a salutat, in alese forme poetice una
din zilele de neuitat ale neamului romanesc.
Monumente
istorice
Pe lista
Ministerului Culturii, sunt inregistrate mai multe biserici monumente
istorice din Tara Codrului.
Biserica de lemn din

Bicaz dateaza din anul 1721. Are hramul
Sfintii Arhangheli
Mihail si Gavriil. Biserica
se afla pe noua lista a
monumentelor istorice sub codul
LMI: MM-II-m-A-04523.
Biserica de lemn Buzesti, monument de arhitectura care dateaza

din
secolul al XVII-lea. A fost facuta din lemn de stejar cu
fundatie
de piatra. Este padimentata cu bile de stejar. Masa
si altarul sunt
din piatra cioplita. Pronaosul este separat de
naos, de un grilaj din
lemn de tei aurit, cu iconite reprezentand pe
Maica Domnului si
sfinti. Catapeteasma este din lemn si este inchisa pana in
tavan.
Pictura interioara a fost facuta pe panza si
lipita. Este o pictura pur
ortodoxa, reprezentand scene
biblice si sfinti ai bisericii ortodoxe. La
baza turlei se afla 4
turnulete mici situate in cele 4 puncte cardinale
si care
simbolizeaza pe cei patru evanghelisti.
Biserica
se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul
LMI: MM-II-m-A-04533
In localitatea Salsig, atestata documentar

din anul 1387, a inceput constructia unui nou complex monahal.
In localitatea Ardusat, atestata documentar in

1231, se afla ruinele unui castel medieval, care a apartinut
grofului Degenfeld.
Manifestari
culturale si festivaluri folclorice
Festivalului interjudetean al Folclorului

din Tara Codrului - Tirgul Cepelor
In Asuaju de Sus se organizeaza in

fiecare an, de ziua Sfintei Cruci,
14 septembrie,
Targul Cepelor, prilej de
punere in valoare a
portului, dansului si cantecului codrenesc.
Targul Cepelor din

Asuaj are o istorie de peste 100 de ani. Inainte de a fi un eveniment
organizat de catre autoritati, era un prilej pentru
tinerii din zona Codrului
sa se intalneasca la dans. Ei isi etalau astfel costumele populare si
legau noi prietenii.
Pentru ca in zona
si-au facut aparitia treptat si targovetii, oamenii au inceput sa astepte
sarbatoarea de la Asuaj pentru a-si face
proviziile de iarna.
Anual pe un teren
de trei hectare se aduna aproximativ 10.000 de oameni, ceea ce face ca
manifestarea sa fie una dintre cele mai

importante din Maramures.
Festivalul Dansului si Portului Popular Codrenesc din Arinis
Se desfasoara in
fiecare an la inceputul lunii octombrie. Participa formatii
artistice si folclorice din toata tara Codrului, respectiv din
judetele Maramures, Satu Mare si Salaj.
Sarbatoarea
Sanzienelor la Huta Baita de sub Codru - 24 iunie
In Maramures, fetele culeg sanziene din care fac cununi ce vor impodobi
ferestrele, portile si stresinile caselor. Fiindca se zice ca
Sanzienele,
zane ce traiesc pe campuri, se manie daca nu sunt sarbatorite, de ziua lor li
se dedica tot felul de manifestari.
Festivalul National de Literatura si Colocviile

de Istorie George Pop de Basesti
Este organizat anual, ajungand la a VI-a editie. La concurs pot participa tineri creatori
(literatura si istorie) care nu au debutat in volum.
Marele premiu este obtinut de cea mai buna
carte de istorie aparuta in ultimii 4 ani despre nord-vestul Transilvaniei.
Totodata, la Basesti, se organizeaza frecvent manifestari culturale,

lansari de carte, intalniri cu ziaristi, scriitori, oameni de cultura.
Formatii
artistice si folclorice
In intreaga Tara a Codrului activeaza formatii artistice si folclorice

cu performante recunoscute la nivel national si international.
Formatia de dansuri
codrenesti Basesti Corul Caminului Cultural Basesti Formatia de dansuri
calusari Basesti
Monumente ale naturii
Laleaua pestrita, minunea din Rodina care tine doar sapte

zile
Sapte zile, doar atat poate

fi admirata
laleaua pestrita pe campurile altadata
mlastinoase din Rodina,
comuna Arinis,
inainte ca aceasta sa
se ofileasca.
Laleaua pestrita sau Fritillaria
meleagris cum
este denumirea in
latina este pe cale de disparitie si se afla
printre speciile protejate de
lege.
Gingko biloba

In
localitatea Gardani se afla un castel din secolul XIX, in curtea
caruia se afla un exemplar urias de Gingko biloba, fosila vie
originara din
China, declarata monument al naturii.
Structuri de primire turistice si posibilitati de agrement
Complexul turistico-piscicol
Arinis
Dispune de un hotel, posibilitati de

activitati recreationale si practicarea pescuitului
sportiv. Este renumit in partea de nord-vest a tarii,
fiind
considerat de catre pescarii sportivi unul dintre cele mai bune locuri
pentru practicarea acestui sport.
Suprafata: 50 ha
Perioada
admisa la pescuit : martie-noiembrie

Retinere pesti : doua bucati

Detalii despre ajungere (sosea, drum local, repere): Drumul judetean Baia
Mare-Zalau (Baia Mare-Lapusel, se face dreapta prin sat
Hideaga, tot inainte,
sat Arinis, Complex Piscicol Arinis)

Pescuitul permis pe toata suprafata lacului : Da

Pesti existenti in balta: Crap, caras, fitofag, novac, somn
balta arinis.jud,m-m.crap.7kg | 04.03.2009
Sursa: http://www.depescuit.ro/galerie/88/Crap/319/balta-arinis;jud,m-m;crap;7kg/pagina/2.html
Cabane turistice
Exista
cateva cabane turistice, in special silvice, in Tara Codrului, ceea mai
cunoscuta fiind
Cabana Asuaj, cu
30 locuri de cazare.
Cabana
silvica Asuaj este amplasata in raza comunei Asuaju
de Sus, la 5 km vest de
centrul localitatii in raza Ocolului
Silvic Ulmeni. Constructia cabanei s-a
realizat intre anii 1992-
1996 in imediata apropiere a vechii cabane de
vinatoare
,,Bendiscare actualmente deserveste bucataria si sala de
mese. In anii 2004 si 2006 au fost executate lucrari de
modernizare
ale camerelor de baie si s-a realizat sistemul de
incalzire centrala.
In localitatea Basesti exista 1 motel

cu 10 locuri de cazare.
Mestesuguri
traditionale
In toate
localitatile din Tara Codrului au existat diferiti
mestesugari, produsele lor reprezentand adevarate valori culturale.
Acum, din
pacate, o parte sunt pe cale de disparitie. Implementarea
acestui proiect va duce la pastrarea celor care au mai ramas
si la relansarea
celor disparute.
Olaritul
Singura
comuna din Zona Codru in care olaritul a luat o amploare
deosebita, ca ocupatie traditionala, a fost
Baita de Sub Codru. Traditia
in fabricarea oalelor din
ceramica arsa nesmaltuita (ceramica dacica) s-a
pastrat pana in urma cu aproximativ 8 ani, cand a murit
ultimul
olar, Pop Gavril. Dintre piesele lucrate de dansul multe sunt expuse
la muzee, cel mai vechi exponat, fabricat in urma cu mai mult de 100


ani, se gaseste la Casa memoriala George Pop de Basesti.
Aceasta localitate mai este renumita si prin mesterii cioplitori,
fauritori de
lazi de zestre codrenesti, prin arta broderiei si a
cusutului.
Impletitul din nuiele
O indeletnicire
veche si traditionala in localitatile comunei
Farcasa o constituie impletitul din nuiele si rachita. Impletitul
a inceput ca
indeletnicire a locuitorilor din localitatea Tamaia. Astazi practica
aceasta indeletnicire la domiciliu 2-3 impletitori.
b) Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului

de investitie pot fi atinse ( in cazul in care ,
anterior studiului de
fezabilitate , nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan
detaliat de investitii pe
termen lung ) :
- scenarii propuse ( minim doua )
1. Construirea
unei cladiri noi cu functiuni specifice pentru activitatea propusa.
Construirea unei cladiri noi ar asigura
spatiul necesar amenajarii unui centru de informare turistica modern , compus
din doua
incaperi , una pentru primirea publicului si una pentru expunerea
materialelor de promovare , un coridor
de acces , 2 grupuri
sanitare . In cele 2 birouri se va putea face o informare corespunzatoare a zonei turistice prin utilizarea de tehnica moderna
de
informare . Pentru accesul persoanelor
cu handicap , se va realiza o rampa speciala de acces .
Centru de informare se va dota in
conformitate cu specificatiile din ghidul solicitantului :
-
mijloace de telecomunicatie : telefon fix si fax , echipament hardware
si software ,
-
access la internet
-
instalatii , dotari si echipamente pentru
pentru asigurarea conditiilor de climatizare , siguranta la foc si
antiefractie ,
-
mijloace fixe de tip mobilier , dotari de uz
gospodaresc si protectia muncii de buna calitate ,
- baza de date cu structurile de
primire turistice locale si site propriu
de promovare si informare cu legatura
la centrele
nationale de promovare turistica prin acces on-line pentru
colectarea si diseminarea informatiilor turistice.
De
asemenea , prin intermediul
internetului , si locuitorii zonei vor
putea vedea si afla mai multe
informatii
despre turism , despre cum pot sa promoveze turismul local.
Pe termen lung , acest lucru va
duce la crearea de locuri de cazare pentru
turisti , fie prin
modernizarea unor locatii existente , fie
prin constructia de pensiuni agroturistice , deoarece tot mai multa lume
apreciaza natura
si alimentatia
naturala.
Amplasamentul centrului este intr-o zona centrala a localitatii , pe
strada cu circulatie intensa . Semnalizarea centrului
se va face prin panou
luminos cu denumirea CENTRU LOCAL DE
INFORMARE
TURISTICA TARA CODRULUI , amplasat la intrare , in loc vizilbil. De
asemenea drumul catre centru se va
semnaliza corespunzator prin panouri si
indicatoare , amplasate la intrarea in
localitate si la intersectii .
2.
Amenajarea unui spatiu in actualul sediu al
Primariei.
Aceasta ar presupune comasarea unor
birouri pentru a se putea elibera o incapere care sa fie folosita
pentru
informare turistica.
Avand in vedere ca birourile existente
sunt relativ mici , adica au in medie 20 mp , de asemenea
functiunile
sunt foarte bine stabilite si ele sunt absolut necesare bunei functionari a Primariei ,
acest lucru nu este posibil fara a
perturba activitatea functionarilor Primariei.
- scenariul
recomandat de catre elaborator ;
Scenariul
recomandat este scenariul 1.
-
avantajele
scenariului recomandat ;
Prin scenariul recomandat , se va putea
face o promovare si o cunoastere corespunzatoare a zonei lucru care va
avea impact
pozitiv asupra locuitorilor zonei Codru prin promovarea
turismului rural si nu in ultimul rand , se va putea conserva mai bine
patrimoniul cultural local si de indeletniciri specifice taranesti .
De
asemenea , si locuitorii zonei vor putea sa-si faca cunoscute obiceiurile si
traditiile locale prin
mijloacele
moderne de promovare care se vor asigura
in acest centru .
c)
descrierea constructiva , functionala si tehnologica , dupa caz :
Proiectul este un proiect integrat, in
conformitate cu componentele c) si d) din ghidul solicitantului.

Componenta c) INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE

INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA
Centrul de
informare si promovare a turismului rural va respecta criteriile minime
obligatorii din Ghidul solicitantului si chiar le va
depasi, dupa cum
urmeaza:
Firma luminoasa, amplasata la

intrare, cu inscriptia CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA TARA
CODRULUI;
3 panouri de semnalizare: unul la
intrarea dinspre Baia Mare spre Arinis, al doilea la intrarea
dinspre Zalau spre Arinis si al treilea
la intrarea
dinspre Ulmeni spre Arinis;
10 semne indicatoare instalate pe
toate drumurile care converg spre el;
In fata si in imediata apropiere a
centrului (curtea primariei) se gasesc
aprox. 7 locuri de parcare, din care cel putin 3 pot fi
disponibile gratuit oricand pentru vizitatori;
Cladirea
propusa pentru CENTRU DE INFORMARE TURISTICA
are dimensiunile in plan 6,00 x 12,00 m , o rampa pentru
persoanele handicapate de
1,50 x 12,00 m .
Compartimentarea
interioara va fi urmatoarea :
birou 17,52 mp
birou
(sala primire vizitatori) 17,52 mp
grup
sanitar femei 3,85 mp
grup
sanitar barbati 3,85 mp
hol 15,21 mp
Dotari care vor fi achizitionate

prin proiect:
Bunuri Cantitate
Telefax 1
Telefon fix 1
Calculator fix 2
Televizor 1
Calculator portabil 1
Telefon mobil 2
Stingator incendiu 1
Sistem alarmare antiefractie 1
Set mobilier camera 2
Frigider 1
Masina de gatit 1
Imprimanta color 1
Copiator color 1
Scanner 1
Rafturi expunere materiale promovare 2
Active necorporale
Baza de date
cu structurile de primire turistice locale legata la
centrele nationale de
promovare 1
Website 1
Soft operare 3
Soft aplicatie 6
Set mobiler camera

Pentru
fiecare din cele doua camere, se va compune din: 1 masa birou, 1 scaun birou,
1 masuta, 2 fotolii, 4 scaune, 2
dulapuri. Mobilierul va fi realizat la
comanda, folosind motive specifice zonei.
Utilitatea masinii de gatit
Masina de
gatit va fi folosita pentru a se pregati cafea si ceai, precum si unele
gustari traditionale, atat pentru personalul

centrului de informare
turistica, cat si pentru vizitatori.
Personal: vor fi angajate doua

persoane, cunoscatoare de limba engleza si utilizare calculator, care
ulterior vor obtine calificarea
de agent, sau ghid de turism.
Componenta d) - Dezvoltarea si marketingul

serviciilor turistice legate de turismul rural
Dupa
finalizarea lucrarilor de constructie a centrului si dotarea lui cu echipamentele
si bunurile necesare va fi realizata prima editare si
tiparire a urmatoarele
materiale promotionale:
Materiale
publicitare editate prin proiect Cant.
Brosuri prezentare centru turistic 2000
Brosuri prezentare structuri primire turistice 2000
Brosuri
prezentare manifestari culturale si folclorice traditionale 2000
Brosuri
prezentare trasee turistice 2000
Aceste
materiale promotionale vor fi editate si tiparite la un inalt nivel
calitativ, in limbile romana si engleza, de catre o
firma de
specialitate.
Formatul brosurilor
Brosurile vor
fi realizate in format A5, 8 pagini, din carton lucios, 125g.
CENTRUL LOCAL
DE INFORMARE TURISTICA TARA CODRULUI va asigura legatura indispensabila a
zonei cu turistii, realizand informarea
cat mai obiectiva si completa a
acestora,precum si activitatea de promovare a destinatiei turistice Tara
Codrului prin toate mediile
disponibile.
La
finalizarea perioadei de implementare a proiectului, ATRIBUTIILE
CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE

TURISTICA si seviciile pe care acesta le va
realiza (conform OM
1096/03.09.08) vor fi urmatoarele:
a) informarea generala asupra ofertei turistice locale din Tara

Codrului;

b) punerea la dispozitia turistilor de materiale de promovare locale, sau
regionale (monografii, brosuri, pliante, ghiduri turistice, harti,
reviste,
CD, DVD, site Internet) in mai multe limbi de circulatie internationala;

c) informarea privind oferta locala de cazare;

d) informarea turistilor cu privire la posibilitatile de rezervare a
biletelor de transport, precum si cu privire la ghizii turistici locali
specializati;

e) organizarea de manifestari culturale traditionale, etnofolclorice, expozitionale,
de turism pe plan local si regional si de activitati
generale de marketing
intern si extern cu rol in cresterea circulatiei turistice locale si
regionale;

f) consilierea cu privire la alegerea diverselor produse turistice locale sau
regionale;

g) cooperarea cu institutiile locale si regionale pe probleme de turism
(autoritati ale administratiei publice locale, Camere de Comert,
etc.);

h) cooperarea cu autoritatea publica centrala pentru turism si furnizarea, la
cererea acesteia, de date statistice referitoare la circulatia
turistica
locala si regionala, date referitoare la evenimente cu rol in cresterea
circulatiei turistice care se realizeaza pe plan local si
regional, precum si
furnizarea altor informatii referitoare la activitatile turistice si oferta
turistica pe plan local si regional;

i) colaborarea cu operatorii de turism locali, cu agentiile de turism, cu
Centrele de Promovare si Informare Turistica din judet si din tara;

j) efectuarea de activitati de cercetare de piata pe plan local si regional,
analiza, planificare, structurare si elaborare de propuneri de
dezvoltare
turistica locala si regionala si marketing turistic , in colaborare cu
autoritati ale administratiei publice locale si cu autoritatea
publica
centrala pentru turism;

k) acordarea de informatii cu privire la autoritatile competente in
solutionarea reclamatiilor care se inregistreaza pe plan local cu privire
la
calitatea serviciilor turistice;

l) realizarea de materiale de promovare a oportunitatilor turistice si a
serviciilor oferite, a manifestarilor culturale traditionale
si
etnofolclorice.
m) asigurarea
consultantei de specialitate pentru persoanele din zona care vor sa-si
infiinteze pensiuni, sau alte structuri de primire
turistice, sau
intentioneaza sa desfasoare activitati
turistice si recreationale.
MEMORIU TEHNIC
CONSTRUCTII
REZISTENTA
Pentru realizarea CENTRULUI TURISTIC
se propune construirea unei cladiri cu dimensiunea in plan 12,00 x 6,00 m si
o
rampa de acces handicapati cu dimensiunea in plan 1,50 x 12,00 m.
Structura de rezistenta a cladirii se
propune sa se realizeze cu fundatii continue sub ziduri , pereti portanti din
zidarie confinata
din caramida , sarpanta din lemn ignifugat si invelitoare
din tabla tip lindab sau similare.
Cadirea se va amplasa langa actualul
sediu al Primariei Arinis , pe structura independenta .
Reglementari privind executia structurii de rezistenta:
NE 012-99 Cod de practica pentru

executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
C169-88 Normativ pentru executarea

lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile
si
industriale
P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si

folosirea armarii cu plase sudate
C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea

armaturilor din otel beton
C122-89 Instructiuni tehnice

pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent
cu parament
natural
C156-89 Indrumator pentru

aplicarea prevederilor STAS 6657/1-71. Procedee si dispozitive de verificare
a caracteristicilor
geometrice


privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru
cofraje
C112-86 Normativ pentru

proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrarile de constructii
C216-83 Norme tehnice pentru

utilizarea foliilor din PVC la hidroizolarea constructiilor subterane si
bazinelor

privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele din beton si
beton armat
STAS 438-/1-89 Produse din

otel pentru armarea betonului
MEMORIU TEHNIC
CONSTRUCTII
ARHITECTURA
Cladirea
propusa pentru CENTRU DE INFORMARE TURISTICA
are dimensiunile in plan 6,00 x 12,00 m , o rampa de
handicapati de 1,50 x 12,00 m .
Compartimentarea
birou 17,52 mp
birou 17,52 mp
grup
grup
sanitar barbati 3,85
mp
hol 15,21 mp
In
exterior se prevede o rampa pentru handicapati pe toata lungimea constructiei
, cu o latime de 1,50 m.
Peretii se vor realiza din caramida
confinata . Peretii exteriori vor avea grosimea de 30 cm iar
peretii
de compartimentare vor avea grosimea de 25 cm . Peretii despartitori dintre
cele 2 grupuri sanitare vor fi de 10 cm si se vor
realiza din gipscarton
rezistent la umezeala.
Tamplaria exterioara si interioara se
va realiza din profile PVC sau aluminiu cu geam termopan.
Finisajele vor fi urmatoarele :
-
pardoseala din parchet in birouri ,si din gresie in grupurile sanitare si
hol,
-
tencuieli , gleturi si zugraveala lavabila la interior,
-
fatada se va realiza cu izolatie termica din polistiren si cu tencuiala decorativa,
- in hol se vor monta
lambriuri PVC la pereti pana la inaltimea de 1,50 m.
-
se vor face tavane false din gipscarton ,
Lucrarile
de finisaj se vor executa sub asistenta tehnica a proiectantului, pe baza de
probe etalon de
materiale, realizindu-se solutii tehnologice
de executie detaliate, in functie de materialele ce se vor procura.
Mai
jos sunt cuprinse tehnologiile de finisaj mai noi , descrierile neexcluzand
respectarea STAS -
urilor si prescriptiilor tehnice in
vigoare privind lucrarile de constructii si finisaj la noi in tara.

CAP.I.
- COMPARTIMENTARI INTERIOARE, INCHIDERI EXTERIOARE
La executia lucrarilor de zidarie se vor
respecta prevederile 'lnstructiuniior tehnice privind
compozitia
si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala'. indicativ C17/1982.
De
asemenea, este obligatoriu ca dimensiunile, marca si calitatea caramizilor,
precum si marca
mortarului
de zidarie sa fie conform celor indicate in proiect. Conditiile de calitate
si verificare a calitatii lucrarilor de zidarie de
caramida sint cele aratate
in STAS 10109/1-1982 si in 'Normativ pentru verificarea calitatii
lucrarilor de constructii si instalatii
aferente ' indicativ C56/1985.
La executia lucrarilor de zidarie se vor
respecta prevederile din 'Norme republicane de protectia
muncii aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 inclusiv
modificarile aprobate cu Ordinele 11011-977
si 39/1977.
Vor fi de asemenea avute in vedere Normele
generale P.S.I. In proiectarea si realizarea constructiilor
aprobate prin D.290/16.08.1977.
Normativele
privind proietarea si executia lucrarilor de zidarie si pereti:
-
P2/1985 'Normativ
privind alcatuirea, calculul si executarea
structurilor
de zidarie';
-
STAS 10109/1-1982 'Lucrari de
zidarie, calculul si alcatuirea elementelor
-
STAS 1030-1985 'Mortare
obisnuite pentru zidarie si tencuiala';

-
STAS 6793-1986 'Cosuri
si canale de fum penfru focare obisnuite la
constructii
civile. Prescriptii generale'.

CAP.II.
TAMPLARIE EXTERIOARA DIN PVC sau ALUMINIU CU GEAM TERMOPAN
Domeniul de aplicare:
Prevederile din prezentul capitol se
refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de timplarie (usi si ferestre)
geamuri
aferente timplariei si lucrarilor de tinichigerie (glafuri).
Timplarie din Aluminiu si PVC
Prevederi comune :
Vericarea timplariei montate pe santier,
se face la primirea pe santier si in tot
timpul punerii in opera, precum si la receptie. La
exterior s-au
prevazut vitrine si usi din aluminiu tricameral cu geam termopan si usi de la
intrarile secundare din aluminiu, pline,
termoizolate, intr-un canat, cu yala
cu 5 puncte de inchidere.
Ferestrele
si vitrinele au la exterior glafuri din Alucobond, iar la interior, glafuri
din placi aglomerate
plastifiate.
Tamplaria
soseste pe santier gata confectionata
si trebuie verificata de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul :
-existentei
si continutului certificatelor de calitate;
-corespondentei
cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;
-
existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.
La
punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii.
timplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari
se vor remedia inainte de montare. Verificarea pe
parcursul montarii va fi efectuata de catre conducatorul tehnic al lucrarii.
La
receptia preliminara a intregului obiectiv comisia de receptie va verifica
lucrarile de timplarie urmarind:
a.
examinarea existentei si continutul
proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de lucrari;
b.
examinarea directa a lucrarilor
executate prin sondaje;
c.
se va avea in vedere ca timplaria sa
indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta.

CAP.III
- PARDOSELI
Prevederile prezentului capitol se
aplica la toate lucrarile de pardoseli executate la constructii cu
imbracaminti
din gresie ceramica, piatra naturala si artificiala:
Prevederi comune
Se prevad scari exterioare din beton cu
treapta si contratreapta placata cu gresie ceramica portelanata, antiderapanta,
pentru
trafic intens, montata cu mortar adeziv pentru exterior si cu profil
de protectie a muchiilor la trepte:
Ca
pardoseli se prevad:
-
gresie ceramica portelanata, pentru trafic intens,de productie interna, cal.l-a,
pentru hol si grupuri sanitare;
-
plinte din gresie;
-
hidroizolatie pe toata suprafata grupurilor sanitare;
Nici
o lucrare de pardoseli nu se va incepe decit dupa verificarea si receptionarea
suportului, operatie care se efectueaza si se
inregistreaza conform
prevederilor capitolelor respective.
Principalele verificari de calitate comune
tuturor tipurilor de pardoseli sint:
-
aspectul si starea generala;
-
elementele geometrice (grosime, planeitate, panta);
-
fixarea imbracamintii pe suport;
-
rosturile;
-
racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii;
-
corespondenta cu proiectul;
Verificarea pe parcursul lucrarilor:
O
atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de
instalatii ce trebuiesc
terminate
inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (ex. canale, instalatii,
strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror
executare ulterioara
ar putea degrada pardoselile.
Toate materialele, semifabricate si
prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor intra in lucrare
decit daca in
prealabil:
-
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate
cu certificat de calitate, care sa

confirme
ca sint corespunzatoare normelor
respective;
-
au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
-
betoanele si mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta santierului , pot fi introduse in
numai daca transportul este insotit de
documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice
si de compozitie.
Normative
privind executarea lucrarilor de pardoseli:
C35/1982
'Normativ pentru alcatuirea si
executarea pardoselilor';
STAS
3430/1982 'Pardoseli.
Clasificare':
C16/1984
'Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a inslalatiilor
aferente';
STAS
7055/1982 'Ciment Portland alb':
STAS
1134/1971 'Piatra de mozaic':
STAS
338/1980 'Lianti
hidraulici - ciment Portland'

CAP.IV
- TENCUIELI
Prevederile prezentului capitol se
refera la toate tencuielile elementelor de constructie, avand rol de finisaj
si de protectie si
executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra
si tratamentele subtiri cu grosimi incepind de la 1 mm .
Tencuielile fiind lucrari destinate de cele
mai multe ori sa ramana vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului
poate fi verificata oricind, dupa terminarea intregului obiectiv.
Verificarea calitatii suportului pe
care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii executarii acestui suport.
Este absolut
interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost
receptionati conform instructiunilor specifice.
Inainte de executia tencuielilor este
necesar de a se verifica daca au fost receptionate toate lucrarile
destinate
a le proteja sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea
tencuielilor (invelitori, plansee, conducte de
instalatii, tamplarle pe toc).
Se
va verifica daca odata cu executia suportilor au fost montate toate piesele
necesare fiecarei suporti,
coltare,
etc).
Pe parcursul lucrarii este necesar a se
verifica daca se respecta tehnologia de executie, utilizarea
tipului
si compozitiei mortarului, precum si aplicarea straturilor succesive fara
depasiri de grosimi maxime.
Se vor lua masuri impotriva uscarii
prea rapide (vant, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului.
Verificarea pe faze de lucrari se
foce in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare
tronson
in parte:
-
rezistenta mortarului;
-
numarul de straturi ce se aplica si grasimile respective;
-
aderenta la suport intre doua straturi;
-
planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor;
-
dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie,
cornise);
Aceste verificari se efectueaza inaintea
zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registrele de
procese verbale de
lucrari ascunse.
Normative
privind executarea lucrarilor de tencuieli. placaje.
C18/1983
'Normativ pentru executarea
tencuielilor umede';
C11/1982
'Instructiuni tehnice privind
compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala';
C16/1984
'Normativ pentru realizarea pe
timp triguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor
aferente';
C61/1986 'Instr. Tehnice pentru executarea
placajelor din faianta majolica, placi ceramice smaltuite';
STAS
233-1986 'Placi de
faianta';
STAS
1667-1976 'Agregate naturale grele
pentru mortare si betoane';
STAS
146-1980 'Var pentru
constructii';
C202/1980
'Instructiuni tehnice
pentru executarea placajelor exterioare
din placi de
argila arsa';
STAS7830-1980 'Placi ceramice din argila arsa'.

CAP.V - ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Domeniul
de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se refera
la lucrarile de zugraveli, vopsitorii interioare si exterioare ale cladirilor
de locuinte.
La
pereti din zidarie se prevad tencuieli gletuite si zugraveli cu vopsea lavabila
alba. In interiorul grupului sanitar, in spatele
lavoarului, se prevede
placaj faianta pentru a se intretine usor curatenia.
Prevederi comune
Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari
destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi
verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in
consecinta, nu este necesar a se incheia procese verbale de
lucrari ascunse.
Verificarea calitatii suportului pe
care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii
executarii acestui suport
(tencuieli, ziduri, betoane, gleturi, elemente de
tamplarie, instalatii). Este interzis inceperea executarii operatiilor de
zugraveli si
vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat
cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea
conditiilor de calitate
Verificarea calitatii zugravelilor si
vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal
depistarea
defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea
efectuarii remedierilor si eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se
mai repete in continuare .
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli
si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate
lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasini)
sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de
instalatii, timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau
elemente de
incalzire).
Conducatorul tehnic aI lucrarii trebuie sa
verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare.
Materialele trebuiesc livrate cu
certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor
respective .
Pe parcursul executarii lucrarilor este
necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie
prevazuta
in prescriptile tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor
indicate, precum si
aplicarea straturilor succesive, in ordinea
si la intervalele de timp prescrise.
Se va urmari aplicarea masurilor de
protectie impotriva uscarii bruste (vint, insorire), spalari prin ploaie sau
inghet.
ZugraveIi - verificari pe faze de lucrari:
Prin
examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
-
corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect
si cu eventualele dispozitii ulterioare;
-
aspectul suprafetelor zugravite in culori de
apa (culoare uniforma, fara pete,
scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par,
urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sint admise
numai daca nu se vad de la distanta de 1m. Nu se admit corecturi
sau retusuri
locale. Pe suprafetele stropite,
stropii trebuie sa fie uniform repartizati.
Aderenta
zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu
palma de perete. O
zugraveala,
prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.
Vopsitorii:
Inainte
de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor, se va controla mai intai
daca la vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula
rezistenta. Constatarea se
face prin ciocanirea vopselei cu degetul, in mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala, se verifica
aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere urmatoarele:
-
suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri, trebuie sa prezinte acelasi
ton de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se
prevede in proiect, sau in
mostrele stabilite.
-
Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pina la perfect curat, adica sa
nu prezinte straturi stravezii. pete, desprinderi,
cute, basici, scurgeri,
lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri, care pot genera
desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti,
neregularitati cauzate de
chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea
insuficient frecata la preparare.
-
la vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire
cu pelicula de vopsea a suprafetelor de Iemn sau
metalice (chituite si
slefuite in prealabil). De asemenea. se vor verifica accesoriile metalice
(silduri, drucare, cremoane, olivere)
sa nu fie patate cu vopsea.
-
nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;
-
inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi veriflcate daca au
fost pregatite corect prin curatire, slefuire si
chituire a rosturilor, etc.;
- se
va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc sint vopsite
in culorile prescrise si daca vopseaua este
uniforma, fara pete, urme de
pensula, crapaturi sau alte defecte.
-
se va verifica, inainte de vopsire, daca suprafetele au fost corect pregatite
prin curatire de rugina, mortar, etc. Verificarea
vopsitoriei fetelor
'nevazute' aIe tevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul
unei oglinzi;
-
separarea intre zugraveli si vopsitorie pe acelasi perete si intre zugraveala
si tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri,
ondulatii. Separatiile
trebuie sa fie rectilinii si onzontale.
ZUGRAVELI
CU VARURI LAVABILE
Caracteristici
generale:

Vopseaua
alba, lavabila, are urmatoarele proprietati:
-
acoperire foarte lunga;
-
alb imaculat;
-
lavabil;
-
permeabilitate ridicata, ce permite peretelui sa respire;
-
dilatare optima;
-
aplicare usoara;
Caracteristici
tehnice:
-
aspectul peliculei diluate :
gros - opac
-
uscare la suprafata :
5-10 minute
-
uscare la adincime: :
30-40 minute
-
uscare in profunzime: :
2-4 ore
-
al treilea strat: :
4-6 ore
Modalitati
de aplicare:
-
vopseaua lavabila se va aplica cu ruloul, acesta presupunand o diluare a varului cu apa, in proportie de 15+20%;
-
primul strat poate fi mai diluat, penfru isoara penetrare in porozitatea suportului:
-
se amesteca cu grija, adaugand mal lent apa, pina ce viscozitatea de aplicare este cea dorita;
-
nu se aplica produsul la temperatura
mai mica de +5 grade Celsius:
-
instrumentele folosite trebuie spalate imediat dupa utiiizare;
Etape
indicate:
- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate.
- fara praf si impuritati de orice fel,
inclusiv cimentul
- in toate cazurile, un strat fixator
izolant pe baza de apa sau de diluant.

creste aderenta, elimina praful si reduc consumul de var;
CAP.
VI - PLACAJE CERAMICE
Capitolul de fata se refera la
lucrarile de placaj executate la interiorul cladirilor ( aplicate pe
suporturi de mortare, paste sau
adezive de orice tip), sau in exteriorul
cladirilor, in grupuri sanitare si frontul din spatele spalatorului, se
prevede faianta de
productie interna. cal. 1 pe h=2,5Om, montata cu baghete
de colt.
Placajele fiinddestinate sa ramina
vizibile calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata
oricand, chiar
dupa terminarea intregului obiectiv si in consecinta, nu este
necesar sa se incheie Procese Verbale de lucrari ascunse, ci numai pe
faze de
lucrari.
Lucrarile de placaje vor incepe dupa
verificarea:
-
stratului suport pe core urmeaza o fi aplicate:
-
existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja
placajul (plansee, invelitori, orice
cornise );
-
existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora placajul
(tamplarie, ghermele, praznuri, suporti si toate
lucrarile de instalatii):
Lucrarile
enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte
de inceperea
montarii placajelor.
La toate materialele, semifabricatele si
prefabricatele care intra in componenta lucrarilor de placare nu vor fi
introduse in
opera decat daca in prealabil:
-
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate
care sa confirme ca
sint
corespunzatoare cu normele tehnice respective;
-
au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere
in opera (dupa prescriptiile tehnice
specificate sau daca proiectul le cere),
incercari
de calitate;
-
mortarele proveriite de la statii centralizate, chiar situate in incinta
santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca
transportul este insotit
de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice.
mecanice si de compozitie.
Lucrarile de pIacare se verifica ca:
-
aspect si stare generala;
-
elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate):

-
aderenta placajului de stratul suport:
-
rosturi, etanseitate, tesatura placilor:
-
corespondenta cu proiectul;
-
executia muchiilor iesinde sau intrande;
-
aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortar (sau pasta adeziva);
-
planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata):
-
dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, braiele, cornisa).
lndicatii
speciale:
Prin examinare vizuala se verifica:
Toate materialele care intra in
componenta lucrarilor de placaj, vor fi introduse in opera, numai daca in
prealabil:
-
s-a verificat de catre conducatorul tehnc al lucrarii daca materialele au fost
livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca
sunt corespunzatoare
cu normele tehnice respective;
-
daca materialele au fost depozitate si manipulate in conditii care sa
evite orice degradare a lor;
-
daca s-au efectuat la locul de punere in opera (daca prescriptiile tehnice o cer) incercari de calitate;
-
daca materialele pentru grund provin de la statii centralizate si sunt
insotite de documente care sa certifice caracteristicile
lor fizice,
mecanice si de compozitie;
-
calitatea si modurile de montare a plasei sudate.
La
lucrarile de placare se va verifca:
-
aspectul, culoarea, caracteristicile generale;
-
elemente geometrice - dimensiuni, planeitate, verticalitate, grosime, rosturi:
-
aderenta placajului la stratul suport si ancorajul placajului;
-
corespondenta cu proiectul
Se
va acorda o deosebita importanta pentru corespondenta elementelor profilate
de placaj cu indicatiile din proiect si
stereotomia, braiele, liniile de
profil vor fi perfect drepte neadmitandu-se abateri de la orizontalitate sau
verticalitate.
Se
va verifica continuitatea rosturilor
dintre placile de placaj, verticalitatea si orizontalitatea perfecta o
acestora, admitandu-se
abateri de maximum 1 mm la nucleu.
Rostuirea
se va face cu kituri de rosturi,
umplerea rostului fiind continua si fara denivelari. Planeitatea
placajului se va verifica
cu dreptarul de 3 m, neadmitandu-se pe 3 m decit o
singura unda cu o diferenta mai mica de 3 mm.
Prin
examinare vizuala se verifica:
-
racordarea placajului cu tencuiala
-
suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu
muchiile rotunjte, iar spatele for sa coincida cu nivelul
finisajului alaturat. Nu se admite ca
racordarea tencuielilor cu placajul
sa se faca sub scafa de mortar de
ciment sau pasta de
ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle
sub nivelul tencuielii.
-
strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor de
instalatii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor, gaurile
facute in placi sa fie mascate pe contur, prin
acoperire cu rozete metalice nichelate sau prevazute cu garnituri. Dupa cum
este
prevazut in proiect, la gaurile
unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta, astfel incat conturul gaurii se vede si in jurul
rozetei, se vor monta rozete cu
diametrul corespunzator. De asemenea, gaurile practicate in placaj, pentru fixarea,
obiectelor
sanltare (spalator, oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub obiecte.
Planeitatea suprafetei placate se
verifica cu ajutorul unul dreptar de 1,20 2,00 m lungime. Sub acest
dreptar, asezat pe
orice directie, nu se admite decat o singura denivelare de
maximum 2 mm .
Verticalitatea suprafetei placate se
verifica cu nivela si cu un dreptar de 1.20 m. Abaterea maxima admisibila nu
va
depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri) trebuie sa se asigure o
panta catre interior de cca. 2 % .
La limita de separare a placajului de
tamplaria de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie sa
fie mai
mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este prevazuta cu pervazuri,
placajul trebuie sa patrunda sub ele cel putin 10 mm.
Pervazurile trebuie sa
fie faltuite pe inaltimea placajului.
Abateri admisibile la calitatea placajelor:
La placaje interioare in placi
faianta nu se admite:
-
devierea de la planeitatea si verticalitatea suprafetelor (distanta intre
dreptar si suprafata placajului):
-
devierea rosturilor dintre faiante:
-
stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale
placilor: - portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la
rosturi:
-
locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului;
-
fisuri pe suprafata placajului:
CAP.VII.
LUCRARI DE IZOLATII

Domeniul de aplicare;
Prevederile acestui capitol se
aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge la constructiile
de locuinte.
Constructia are acoperis tip
sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla tip lindab sau similare .
Sub ziduri se prevede o
hidroizolatie orizontala cu tencuieli cu mortar M100 - T si apastop.In toate
grupurile Sanitare se
prevede o hidroizolatie orizontala din carton bitumat
si bitum.
Prevederi comune
Toate materialele si
semifabricatele care intra in componenta unei izolatii nu pot fi
introduse in lucrare decat daca in
prealabil:
-
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au
fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului;
Inlocuiri de materiale nu sint permise decit cu acordul scris al
beneficiarului si proiectantului;
-
s-a organizat depozitarea si manipularea In conditii care sa asigure
pastrarea calitatii si integritatii materialelor;
-
s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile
prevazute in prescriptiile tehnice respective:
-
s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale
dimensiunilor si formelor
materialelor (de ex.
acelora in placi) pentru care
instructiunile de folosire pun conditia in legatura cu aceasta;
Verificarea caracteristicilor
si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in
cadrul verificarii executarii acelui suport
(de exemplu
plansee, pereti etc.).
In cazul in care prescriptia
tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de
planeitate, umiditate etc, precum
montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc aceste conditii
vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de
inceperea
lucrarilor de izolatii.
Toate verificarile ce se
efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii,
care ulterior se acopera (de ex. straturile
succesive ale izolatiei
propriu-zise, racordarile. piesele inglobate etc.) se inscriu in procese
verbale de lucrari ascunse, conform
instructiunilor respective.
Pe parcursul executarii
lucrarilor, se mai verifica daca sint indepliriite
urmatoarele conditii:
-
termoizolatille care se realizeaza din placi sau blocuri sa
fie executate din elemente intregi sau taiate in forme regulate, cu
instrumente adecvate;
-
densitatea aparenta a materialelor de baza sa corespunda
prevederilor proiectului, in limitele abaterilor admisibile din anexa
10.1;
-
deschiderea rosturilor sa fie de maximum 2mm;
-
barierele contra vaporilor sa fie continue;
- Izolarea termica a elementelor de
constructie (inchideri exterioare cu caramida G.V.P. de 30 cm grosime,
sarpanta cu vata
minerala de 20cm si vitrine din aluminiu cu geam termopan)
s-a realizat in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele

minime de confort.
Lucrarile
de izolatii se executa in confomitate cu prevederile proiectului si a 'Normativului pentru proiectarea si
executarea
lucrarilor de izolatii termice la cladiri' C107/82.
Lucrarile
de termoizolatii vor fi verificate in permanenta pe parcursul executiei, iar
toate aceste verificari se inscriu in procese
verbale de lucrari
ascunse.
CAP.
VIII - INVELITORI SI TINICHIGERIE
Domeniul de aplicare:
Prevederile din prezentul capitol se
refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
Invelitori,
realizate
din: tabla cutata, vopsita, asezata pe sipci pe o directie, peste
hidroizolatie din carton bitumat
asezat pe o astereala din
scanduri.
De
asemenea, capitolul se refera la verificarea calitatii pentru
jgheaburi, burlane si tinichigeria aferenta
invelitorilor
de orice fel:
-colectarea
apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi si burlane tip LINDAB sau orice alt fel de tabla zincata sau PVC, iar la
sol va
fi preluata de rigole;
-
sorturi etc. din tabla zincata 0.5 mm;
-
astereala scanduri rasinoase 2,4 cm grosime, ignifugata si antiseptizata;
-
atic din tabla de 1mm aluminiu, cutata, vopsita;
Prevederi comune:
Controlul
executiei invelitorilor consta din:
Verificarea suportului conform prevederiior
specifice de mai jos.
Verificarea materialelor care urmeaza a
fi puse in opera care se efectueaza de conducatorul tehnic al
lucrarii, se refera la:
-
existenta si continutul certifioatelor de calitate la primirea
materialelor pe santier;

-
in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de
calitate prevazute in prescriptia
tehnica a produsului (norma
interna sau standard);
-
punerea in opera, daca in urma depozitarii si a
manipularii, materialele nu au fost deteriorate sau inlocuite
gresit;
Verificarea
pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului,
se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii in tot
timpul
executiei.
Verificarea
pe faze a calitatii lucrairilor, ce se efectueaza conform
reglementarilor in vigoare si se refera la corespondenta cu
prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate si
incadrare in abaterile admisibile
Prevederi specifice:
Suportul invelitorii
Verificarea
consta in examInarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de
lucrari din care face parte suportul si din
masurarea, prin
sondaj, a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate,
rectiliniaritate, distante intre axe, protectia
anticoroziva a
partilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu
dreptarul de 3 mm, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in
lungul
pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta.
Invelitoarea propriu-zisa
In
toate cazurile se va verifica:
-
concordanta lucrarilor executate cu prevederile si detaliile date
de proiectant (felul invelitorii, pante, racordari, dolii, coame,
strapungeri, tinichigerie etc.).
-
existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente
invelitorii conform detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii
tip, in special, sorturile, doliile, strapungeri pentru
ventilatie;
-
existenta.si modul de prindere pe suporl a elementelor de tinichigerie;
Invelitoarea
se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului si a
'Normativului pentru alcatuirea si executarea
invelitorilor la
constructii' - C37/88.
Pantele
invelitorii sint conform STAS 3303/2-88. Din punct de vedere higrotermic,
intreaga structura de invelitoare va fi
verificata tinind seama de prevederile
Normativului C107/1982.
Se
va executa invelitoarea din tabla cutata, inainte de inceperea executiei
invelitorii se va verifica suportul, pentru a indeplini
urmatoarele conditii:
-
sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m
-
astereala sa fie bine fixata de capriori, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm;
-
carligele pentru jgheaburi, prinse in astereala. sa fie inglobate la nivelul
acesteia,
fara denivelari;
Prinderea
placilor de tabla de suport (sipci) se va face cu agrafe, la proiectarea si
executarea invelitorilor se vor respecta:
-
Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor'
-
Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia
la actiunea focului' P118/99:
-
Normele republicane de protectia muncii;
Jgheaburi si burlane
Se
vor verifica:
-
pantele jgheaburilor (minimum 0.5%) sa fie conforme indicatiilor din
proiect;
-
montarea jgheaburilor sa fie executata cu minimum 1 cm si
maximum 5 cm sub picatura
streasinei;
-
amplasamentul, tipul si numarul de cirlige sa corespunda
prevederilor din proiect;
-
marginea exterioara a jgheabului sa fie asezata cu circa
2 cm mai jos decit marginea
interioara;
-
cirligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa
fie protejate contra coroziunii;
-
abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor: 1 cm/ml fara a
depasi 5 cm in total;
-
fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie
facuta la distanta si intervalul din detaliile date de
proiectant:
-
tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt (cel
superior in cel inferior)
-
imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea
etanseizata
-
toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si
burlane sa fie cositorite;
Normative
privind proiectarea si executarea lucrarilor pentru invelitori si
tinichigerie:
-
STAS 2389/1977- 'Jgheaburi si burlane- Prescriptii de proiectare si
alcatuire'.
-
STAS 2274/1988 - 'Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si
fixare'.
-
C37/1988 - 'Normativ
pentru executarea invelitorilor de constructii'.
CAP.
IX - AMENAJARI EXTERIOARE
Perimetral
constructiei se prevad trotuare din beton simplu cu latimea de 0,60 si 0,90 m
cu borduri pe pat de nisip sau argila

compactata, functie de natura

terenului;
Accesul
pietonal la cele doua intrari se face prin alei cu latimea de 1,50m de la
aleea carosabila existenta pana la treptele de
intrare;
CAP.X.
- MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Pe
toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind
protectia si Igiena muncii in constructii aprobat
de MLP A T prin Ordin
9/N/1993, Normativului C300/94 privind prevenirea si stingerea incendiilor pe
durata executiei
lucrarilor, Legea 90/96, Ordin 56/97 al Ministerului Muncii
si Protectiei Sociale, etc.
De
asemenea se va urmari respectarea urmatoarelor masuri:
-
incheierea unui proces verbal privind circulatia pe sub zonele de lucru si
ingradirea acestora;
-
inainte de inceperea lucrului, intregul personal trebuie sa aiba facut
instructajul de protectie a muncii, sa posede echipamentul
de protectie si de
lucru, sa nu fie bolnav, obosit sau
sub influenta bauturilor alcoolice;
- sculele dispozitivele si utilajele sa
fie in stare de functionare, corect racordate la reteaua electrica si legate la pamant;
-
schelele sa fie prevazute cu balustrade si scanduri de brad si sa fie bine
ancorate.
Masurile
enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele
menite sa evite producerea oricarui
accident.
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Instalatiile sanitare interioare
aferente obiectivului proiectat necesita lucrari
de
alimentare cu apa rece, apa calda si canalizare.
In zona de amplasare a obiectivului
proiectat exista retele de apa rece si canalizare.
La proiectarea instalatiilor
sanitare interioare, ca baza de date se vor considera plansele de arhitectura.
Functie de destinatia obiectivului ,
s-au prevazut urmatoarele dotari sanitare:
-2
grupuri sanitare echipate cu:lavoar,vas WC .
-sifoane
de pardoseala la baie avand diametrul Dn 100 mm, din polipropilena .
Obiectele
sanitare se vor echipa cu armaturile si accesoriile aferente:
-baterii
amestecatoare
-robineti
de inchidere
-porthirtie
-portsapun
-oglinda
-etajera
Alimentarea cu apa rece a obiectelor
sanitare se va realiza printr-o instalatie de distributie din conducte de
PEX-AL-PEX .
Racordarea la reteaua stradala de apa
rece se va realiza printr-un camin de apa amplasat in incinta
proprietatii.
Contorizarea consumului de apa se va
realiza cu ajuorul unui apometru .
Obiectivul nu necesita apa calda.

Conductele de apa se vor monta
cu panta de minim 30/00 spre punctul de racord.
Racordurile de apa rece ale obiectelor sanitare vor fi tip
racorduri flexibile iar robinetii vor fi de tip sfera.
Conductele de apa se vor izola cu role VIDOFLEX.

Instalatiile interioare de canalizare se vor executa cu conducte din
polipropilena sau alte materiale cu
respectarea
echivalentei diametrelor.
Conductele retelei de canalizare se vor
monta cu panta de minim 2 % spre
punctul de evacuare din
cladire.
Apele uzate menajere provenite de la
grupurile sanitare se vor colecta de catre o instalatie interioara
de
canalizare si se vor evacua prin intermediul caminelor de vizitare la
canalizarea exterioara.
Instalatiile sanitare se vor
executa de catre personal calificat, cu respectarea tehnologiilor de
executie, a prevederilor
Normativului I9/1994 si a normelor de tehnica securitatii
si de protectie a muncii, specifice pentru fiecare categorie de lucrari in
parte.
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII ELECTRICE

Prezenta documentatie
reglementeaza normele si regulile generale ce trebuie respectate pentru a le
asigura protectia utilizatorilor si
siguranta in exploatare a instalatiilor electrice aferente imobilului .
La proiectarea si realizarea
instalatiei electrice se aplica prevederile Normativului NP-I7-2002, cu
reglementarile tehnice
corespunzatoare acestor instalatii.
Caracteristicile generale ale
materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie
alese astfel incat sa fie
asigurata functionarea in bune conditii a
instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile
de utilizare date si
tinandu-se seama de influentele externe previzibile.
Toate materialele si echipamentele
utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic,
conform Legii 10/1995
privind calitatea in constructii si certificate conform
Legii protectiei muncii nr. 90/1996.
Toate materialele si echipamentele
trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie
instalate si
utilizate in conditiile prevazute de acestea.
Incadrarea in clase de
combustibilitate a materialelor se va face in conformitate cu prevederile
reglementarilor
specifice.
Toate materialele folosite pentru
protectie (tuburi,plinte,canale) , izolare ecrane, mascare (placi, capace )
suporturi
(console, cleme) vor fi incombustibile CO(CA1) sau greu
combustibile C1 (CA2a) si C2 (CA2b).
Caracteristicile echipamentelor
alese trebuie sa nu provoace efecte daunatoare asupra altor echipamente
electrice sau sa
dauneze functionarii sursei de alimentare .
Conditiile de amplasare si montare a
instalatiilor electrice
Conductoarele electrice, tuburile de
protectie si barele se amplaseaza fata de elementele de constructii,
respectandu-se distantele minime normate.
Pentru cablurile electrice se respecta
distantele prevazute in Normativul PE107.
Tipul distributiei (conductoare libere,
in tub) modul de pozare ingropat si respectiv tipul conductoarelor electrice
se vor
alege in functie de influentele externe.
Protejarea conductoarelor electrice
protejate in tuburi
Se interzice montarea conductoarelor
electrice in tuburi sau tevi pozate in pamant. Conductele electrice ce
apartin aceluiasi
circuit electric , inclusiv conducta de protectie , trebuie
instalate in acelasi element de protectie (tub, gol de plinta, profil, gol de
element de constructie). Se admite instalarea separata a conductei de
protectie in cazurile si in conditiile prevazute de STAS
12604/5.
Conductele electrice care apartin mai
multor circuite electrice pot fi instalate in acelasi element de protectie
daca sunt
indeplinite conditiile:
- toate conductoarele sunt izolate
pentru aceiasi tensiune;
- intre sectiunile conductoarelor este o
diferente de cel mult trei trepte;
- fiecare circuit este protejat
impotriva supracurentilor;
Conductele electrice se instaleaza in
tuburi de protectie cu diametre alese corespunzator tipului sectiunii si
numarului de
conducte conform prevederilor din anexa nr. 12. Golurile din
elementele de constructie pentru protejarea conductei electrice se
executa cu
diametrul minim de 15 mm.
Instalatii electrice de prize si

iluminat normal
Corpurile de iluminat (LL) se
alimenteaza de la circuitele monofazate fara nul de protectie, numarul de LL
de pe un circuit
se recomanda sa nu depaseasca valoarea de 12, pentru a nu
depasi curectul admisibil al conductorilor de AL, cu sectiunea de 4
mm.
Prizele monofazate se alimenteaza
prin circuite monofazate ,
recomandandu-se
ca numar de LP/circuit sa nu depaseasca cifra 8.
Intrerupatoarele,
comutatoarele se monteaza numai pe conductele de faza, la inaltimea de 1,5 m,
masurata de la axul
aparatului pana la
nivelul pardoselii finite.
Prizele se monteaza pe pereti la o
inaltime de 1,00 m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii
finite.
Dimensionarea conductelor
circuitelor de iluminat se face respectand prevederile din subcapitolul 5.1.
Stabilirea numarului circuitelor
de iluminat normal se face cu conditia de a nu depasi o putere totala
instalata de 3 KW pe
un circuit monofazat.
Stabilirea numarului de prize
monofazate se face considerand o putere instalata pe circuit de 2 KW.
Verificarea instalatiilor electrice
Verificarile utile ale instalatiei
electrice se efectueaza in timpul executiei si inainte de punerea in
functiune a unei instalatii
de catre executant.
In timpul executiei se face o verificare
preliminara care presupune:
- verificarea inainte de montaj a
continuiotatii electrice a conductoarelor ;
- verificarea dupa montaj a
continuitatii electrice.

- verificarea tuburilor ce se monteaza

in cofraje;
- verificarea aparatelor electrice.
Verificarea definitiva cuprinde:
- verificari prin examinare vizuala
- verificari prin incercari;
Verificarile prin examinari vizuale vor
stabili daca:
- au fost aplicate masurile pentru
protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa;
- au fost instalate barierele contra
focului;
- alegerea si reglajul dispozitivelor de
protectie s-a executat corect:
- materialele, aparatele si
echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in
conformitate cu conditiile impuse
de influentele externe;
- conexiunile conductoarelor au fost
executate corect;
La verificarea instalatiilor electrice
ale constructiilor se vor respecta si prevederile din Normativul privind
verificarea
lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C56
si Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice.
La verificarea sistemelor de protectie
impotriva socurilor electrice, trebuie respectate prevederile din STAS
12604/4 si 5 si
din Normativul PE 116.
Punerea sub tensiune a unei instalatii
electrice la consumator se poate face numai dupa verificarea ei de catre
furnizorul de
energie electrica, conform prevederilor din regulamentul PE
932.
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA
Agentul termic utilizat in instalatiile

interioare de incalzire este apa calda cu temperatura de 950 750C,
furnizat
de centrala termica proprie amplasata in
cladirea existenta a Primariei .
Descrierea
instalatiei
Distributia conductelor este orizontala
montata la nivelul pardoselii. Coloanele verticale s-au amplasat astfel incat
sa
alimenteze la fiecare nivel distribuitoarele-colectoare amplasate conform
specificatiilor din planse.
Pe baza necesarului termic calculat
pentru fiecare incapere s-au dimensionat corpurile de incalzire din aluminiu.
Amplasarea radiatoarelor s-a facut
in functie de particularitatile arhitecturale ale cladirii.
Dezaerisirea instalatiei se va realiza
prin dezaeratoarele automate cu care sunt echipate radiatoarele propuse in prezenta
documentatie.
Toate portiunile orizontale ale
conductelor instalatiei interioare de incalzire centrala s-au prevazut cu o
panta minima de
3, pentru asigurarea golirii centralizate prin robinetele de
golire prevazute in punctele de racord.
Dimensionarea instalatiei s-a facut

pentru agent termic 950 750C, functionare prin pompe
functie de necesarul termic
rezultat din calculul pierderilor de caldura.

Dupa executia instalatiilor interioare de incalzire se va efectua
spalarea lor, precum si verificarea acestora.
Efectuarea probelor se va face in
conformitate cu prevederile normativului I13/94 cap. 23.
Conductele instalatiei interioare (coloane
si distributie) se vor grundui si vopsi cu vopsea de ulei in doua straturi.
3.Date tehnice ale

investitiei:
a)
Zona si amplasamentul;
Obiectivul de investitie propus este situat in loc.
ARINIS , care se afla in partea de sud-vest a jud. Maramures. Loc.
ARINIS se
afla la 45 km de Municipiul Baia
Mare si la 20 km de orasul Cehu
Silvaniei.
Loc. Arinis face parte din bazinul
hidrografic al raului Somes . In componenta
com. Arinis se afla 3 sate si anume - Arinis
care este centru de comuna
si satele Tamasesti si Rodina.
Suprafata
care urmeaza a fi ocupata de investitie este de 72 mp.
Terenul din amplasament prezinta urmatoarele
caracteristici:
- Conform Normativului P 100/91

privind protectia antiseismica :
Valoarea coeficientului Ks = 0,08 zona F
Perioada de colt Tc = 0,7 sec
-
Conform
prevederilor STAS 11.100/1-78 , comuna ARINIS se situeaza in zona de
macroseismicitate VI.
-
Natura
terenului de fundare este straturi de deluviu calcaros cu nisip argilos ,
acoperit deasupra cu un strat vegetal de 0,40 m.
-
Din
punct de vedere al incadrarii sapaturilor , acestea se incadreaza in teren
tare

40 % si teren foarte tare 60 %.
-
Ph
ul solului este cuprins intre 5,5 si 6,8 .

b)
Statutul
juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat ;
Terenul pe care urmeaza a se amplasa

investitia este proprietatea Primariei Arinis. Este identificat in inventarul
bunurilor care apartin domeniului public al comunei Arinis la nr. crt. 1, cod
de clasificare 1.6.4. Sediul Primariei 402 mp
si teren aferent 0,1439 ha.
c)
Situatia ocuparilor
definitive de teren : suprafata totala, reprezentand terenuri
intravilan/extravilan ;
Prin realizarea investitiei se va ocupa

definitiv o suprafata de 72 mp teren
intravilan.
d)
Studii de
teren
:
-
studii topografice nu este cazul
-
studiu geotehnic - nu este cazul
-
alte studii de specialitate necesare , dupa
caz ; - nu este cazul .
e)
Caracteristicile
principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie specifice domeniului de
activitate , si
variantele constructive de realizare , cu recomandarea variantei optime de
aprobare ;
Se
propune realizarea urmatoarelor lucrari
:
Cladirea propusa pentru CENTRU DE INFORMARE

TURISTICA are dimensiunile in plan
6,00 x 12,00 m , o rampa pentru
persoane cu handicap de 1,50 x 12,00 m .
Compartimentarea interioara va fi urmatoarea :
birou 17,52 mp
birou (sala primire vizitatori) 17,52 mp
grup sanitar femei 3,85 mp
grup sanitar barbati 3,85 mp
hol 15,21 mp
In exterior se prevede o rampa pentru persoane
cu handicap pe toata lungimea constructiei , cu o latime de 1,50 m.

Peretii se vor realiza din caramida confinata . Peretii exteriori vor
avea grosimea de 30 cm iar peretii de compartimentare
vor avea grosimea de 25
cm . Peretii despartitori dintre cele 2 grupuri sanitare vor fi de 10 cm si
se vor realiza din gipscarton
rezistent la umezeala.

Tamplaria exterioara si interioara se va realiza din profile PVC sau
aluminiu cu geam termopan.

Finisajele vor fi urmatoarele :
- pardoseala din parchet in birouri ,si din
gresie in grupurile sanitare si hol,
- tencuieli , gleturi si zugraveala lavabila
la interior,
- fatada se va realiza cu izolatie termica din
polistiren si cu tencuiala decorativa,
- in hol se vor monta lambriuri PVC la pereti
pana la inaltimea de 1,50 m.
- se vor face tavane false din gipscarton.
f)
Situatia
existenta a utilitatilor si analiza de consum:
-
necesarul de utilitati pentru varianta propusa
promovarii ;
Pentru a putea folosi in scopul
infiintarii unui centru de informare turistica , cladirea are nevoie de urmatoarele utilitati
:
-
alimentare cu energie electrica

- incalzire
-
alimentare cu apa a grupurilor sanitare
- canalizare pentru grupurile sanitare.
-
solutii tehnice de asigurare cu utilitati :
1. - alimentarea cu energie electrica se va
face prin racordare la instalatia electrica existenta a Primariei.
2. - incalzirea se va face prin
racordarea la centrala termica a
cladirii Primariei , prin realizarea unei distributii din teava
de cupru si calorifere in fiecare
incapere. Distributia conductelor se va face orizontal montate la nivelul pardoselii . Pe
baza
necesarului termic calculat pentru fiecare incapere se dimensioneaza
corpurile de incalzire din aluminiu.
Amplasarea radiatoarelor s-a facut in
functie de particularitatile arhitecturale ale cladirii.
Dezaerisirea instalatiei se va realiza
prin dezaeratoarele automate cu care sunt echipate radiatoarele.

Toate portiunile orizontale ale

conductelor instalatiei interioare de incalzire centrala se vor executa cu o panta minima de
3, pentru asigurarea
golirii centralizate prin robinetele de golire prevazute in punctele de
racord.
Dimensionarea instalatiei s-a facut pentru

agent termic 950 750C, functionare prin pompe functie
de necesarul termic
rezultat din calculul pierderilor de caldura.
3 - alimentarea cu apa a grupurilor
sanitare propuse se va face prin racordare la instalatia de apa a
Primariei.
Racordul se va face in caminul de apometru existent . Cantitatile de apa
consumate vor fi inregistrate cu ajutorul unui
contor agreat montat in
caminul de apometru .
4.
- canalizarea apelor uzate menajere se va face intr-n bazin vidanjabil
etans , care se va executa respectand normele
de mediu in vigoare .
Prin realizarea lucrarilor propuse nu se
modifica situatia utilitatilor existente la cladirea Primariei.
g)
Concluziile
evaluarii impactului asupra mediului ;
Prin
realizarea acestei investitii nu se produce un impact negativ asupra mediului
deoarece
lucrarile propuse se vor realiza respectand
strict legislatia de mediu in vigoare. Molozul rezultat din lucrarile de
amenajare sunt in
cantitati mici si se vor colecta si transporta la groapa de
gunoi a localitatii Arinis.

Pe durata executiei investitiei se vor respecta toate normele in
vigoare privind protectia mediului.
Deseurile rezultate in urma activitatii
de construire a obiectivului vor fi reciclate ( cele care se pot
recicla : lemn . metal , plastic , hartie ) sau vor
fi transportate la locuri special amenajate ( pamantul care nu este necesar
umpluturilor , etc.)
Pe
amplasament se va construi un punct gospodaresc de colectare temporara a
deseurilor menajere ,
care
va deservi constructia . Gestionarea tuturor deseurilor va fi realizata atat
in perioada de executie cat si in perioada de
exploatare , de firme
specializate.

Atat pe parcursul executiei investitiei , cat si dupa terminarea
acesteia , mediul inconjurator nu va fi afectat. Prin respectarea
normelor ,
impactul asupra mediului va fi minim.
4.
Durata de
realizare si etapele principale ; graficul de realizare a investitiei .
Durata
de realizare a investitiei este de este de
12 luni.
Luna
1 este considerata prima luna dupa semnarea contractului de finantare.
Anterior semnarii contractului (luna 0), a fost
realizat studiul de
fezabilitate.
LUNA

Specificatie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Constituirea
echipei de
proiect, stabilirea
procedurilor interne si
externe de lucru (de
raportare)
Consultanta
Realizarea
proiectului
tehnic, obtinerea
avizelor
Intocmirea
documentatiilor pentru
si realizarea achizitiilor
de lucrari de constructii
Structura
de rezistenta

Arhitectura
Instalatii
electrice
Instalatii
sanitare
Intocmirea
documentatiilor pentru
si realizarea achizitiilor
de bunuri si servicii, pe

grupe, conform
codurilor CPV
Instalatii
incalzire
Organizarea
concursului pentru
angajarea a 2 persoane
(ghizi) pentru
deservirea
centrului
Achizitionarea
bunurilor si serviciilor
Elaborarea
si tiparirea
materialelor
promotionale
(brosurilor)
Intocmirea
raportarilor
(interne si externe)
(
3) COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
La calculul
devizului general s-a respectat H.G. 1179/2002. Evaluarea lucrarilor de
constructii a fost determinate conform legislatiei in
vigoare ,pe obiecte pe
baza preturilor materialelor, manoperei utilajelor si transportului din
lucrari de constructii, folosind indicia de
corectie alaborati de Comisia
National de Statistica. Lucrarile au fost evaluate in preturi la data de
20.07.2009 cand 1=4,2390 RON
Valoarea totala a investitiei a fost determinate pe

structura devizului general, conform prevederilor legale .
1. Valoarea totala cu
detalierea pe structura devizului general
BENEFICIAR: COMUNA ARINIS
DENUMIREA LUCRARII - PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE

INFORMARE
SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN LOC.
ARINIS, JUD.
MARAMURES; DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR
TURISTICE LEGATE DE
DEVIZ GENERAL
In mii lei si mii euro la

cursul 4,2390 lei/euro din data de
20.07.2009

PROIECTANT: SC FUNCICONS SRL
BENEFICIAR:
COMUNA ARINIS
DENUMIREA LUCRARII - PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE

INFORMARE
SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN LOC.
ARINIS, JUD.
MARAMURES; DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR
TURISTICE LEGATE DE
DEVIZ FINANCIAR
In mii lei si mii euro la

cursul 4,2390 lei/euro din data de
20.07.2009
Valoare fara TVA TVA Valoare cu TVA

Specificatie
Nr. crt. Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice,

geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,
1 fotogrammetrice, topografice si de
stabilire a 0 0,00 0 0 0,00
terenului pe care se amplaseaza obiectivul de
investitie)
Cheltuieli pentru obtinere de avize, acorduri

si
2 3.410 804,44 648 4.058 957,28
autorizatii - total, din care:
1.
obtinerea/prelungirea valabilitatii certificatului
0 0,00 0 0 0,00
de urbanism

2. obtinerea/prelungirea valabilitatii
autorizatiei
de construire/desfiintare, obtinere autorizatii de 0 0,00 0 0 0,00
scoatere
din circuitul agricol
3. obtinerea avizelor si acordurilor pentru

racorduri
si bransamente la retelele publice de
500 117,95 95 595 140,36
apa, canalizare, gaze, termoficare,
energie
electrica, telefonie, etc.
4. obtinere aviz sanitar, sanitar-veterinar, si

0 0,00 0 0 0,00
fitosanitar
5. obtinerea certificatului de nomenclatura

0 0,00 0 0 0,00
stradala si adresa
6.
intocmirea documentatiei, obtinerea
numarului Cadastral provizoriu si
inregistrarea 0 0,00 0 0 0,00
terenului in Cartea Funciara
7. obtinerea avizului PSI 0 0,00 0 0 0,00
8. obtinerea acordului de mediu 100 23,59 19 119 28,07
9. alte avize, acorduri si

autorizatii solicitate prin
2.810 662,89 534 3.344 788,84
lege
3 Proiectare si inginerie - total, din care: 14.000 3.302,67 2.660 16.660 3.930,17
1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor

de
14.000 3.302,67 2.660 16.660 3.930,17
proiectare - total, din care:
a. studiu de prefezabilitate 0,00 0 0 0,00
b. studiu de fezabilitate 7.000 1.651,33 1.330 8.330 1.965,09
c. proiect tehnic 7.000 1.651,33 1.330 8.330 1.965,09
d. detalii de executie 0 0,00 0 0 0,00
e. verificarea tehnica a proiectarii 0 0,00 0 0 0,00
f. elaborarea certificatului de performanta

0 0,00 0 0 0,00
energetica a cladirii
2.
Documentatii necesare pentru obtinerea
acordurilor, avizelor si
autorizatiilor aferente 0 0,00 0 0 0,00
obiectivului de investitii
3. Cheltuieli pentru expertiza tehnica

efectuata
pentru constructii incepute si neterminate sau
0 0,00 0 0 0,00
care urmeaza a fi
modificate prin proiect
(modernizari, consolidari, etc.)
4. Cheltuielile pentru efectuarea auditului

0 0,00 0 0 0,00
energetic
4 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0,00 0 0 0,00
5 Cheltuieli pentru consultanta - total, din

care: 14.000 3.302,67 2.660 16.660 3.930,17
1. plata serviciilor de consultanta la

elaborarea
memoriului justificativ, studiilor de piata, de 14.000 3.302,67 2.660 16.660 3.930,17
evaluare, la
intocmirea cererii de finantare
2. plata serviciilor de consultanta in domeniul

managementului investitiei sau administrarea 0 0,00 0 0 0,00
contractului de executie
Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total,

din
6 0 0,00 0 0 0,00
care:

1.
asistenta tehnica din partea proiectantului in
cazul cand aceasta nu intra
in tarifarea 0 0,00 0 0 0,00
proiectarii
2. plata dirigintilor de santier desemnati de

autoritatea contractanta, autorizati conform
0 0,00 0 0 0,00
prevederilor legale pentru
verificarea executiei
lucrarilor de constructii si instalatii
TOTAL DEVIZ FINANCIAR 31.410 7.409,77 5.968 37.378 8.817,62
Deviz obiect componenta C - INFIINTAREA CENTRULUI DE

INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN
LOC.
ARINIS, JUD. MARAMURES

Deviz obiect componenta D - DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR
TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN TARA
CODRULUI

Lista dotarilor si
activelor necorporale
2. esalonarea
costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
Valoare
RON (fara
Luna Specificatie TVA)
0 Realizarea studiului de fezabilitate 7.000,00
Constituirea echipei de proiect, stabilirea

procedurilor interne si externe de lucru (de 0,00
1
raportare)
1 Consultanta 14.000,00
1 Realizarea proiectului tehnic, obtinerea

avizelor 10.410,00
2 Intocmirea documentatiilor pentru si

realizarea achizitiilor de lucrari de constructii 0,00
3 Structura de rezistenta ( 25 % ) 38.351,50

7 Arhitectura ( 50% ) 36.450,50
8 Arhitectura ( 50% ) 36.450,50
9 Instalatii electrice 6.325,00
10 Instalatii sanitare 9.425,00
Intocmirea documentatiilor pentru si

realizarea achizitiilor de bunuri si servicii, pe 0,00
10
grupe, conform codurilor
CPV
11 Instalatii incalzire 15.413,00
Organizarea concursului pentru angajarea a 2

persoane (ghizi) pentru deservirea 0,00
12
centrului
12 Achizitionarea bunurilor si serviciilor 38.000,00
12 Elaborarea si tiparirea brosurilor 40.000,00
12 Intocmirea raportarilor (interne si externe) 0,00
TOTAL 366.880,00
( 4 ) ANALIZA COST
BENEFICIU :
1.Identificarea
investitiei si definirea obiectivelor , inclusiv specificarea perioadei de referinta ;
Definirea obiectivelor:
Obiectivele
propuse sunt in conformitate cu tipurile de investitii c) si d) ale masurii
313, respectiv:
Obiectiv 1: Infiintarea unui centru de informare si

promovare a turismului rural si mostenirii culturale traditionale din
Tara Codrului;
Obiectiv 2: Dezvoltarea si marketingul serviciilor

turistice legate de turismul rural in Tara Codrului;
Ca rezultate
ale implementarii acestui proiect vor fi:
Rezultat
1: Cresterea numarului
turistilor care viziteaza Tara Codrului;
Rezultat 2: Cresterea numarului
structurilor de primire turistica si a altor tipuri de
investitii in turism in Tara Codrului;
Efecte multiplicatoare:
In plus, aceasta investitie poate genera o

serie de efecte multiplicatoare si alte beneficii economice si sociale
la nivelul comunitatilor locale
din Tara Codrului:
crearea de noi locuri de munca;

ridicarea standardului de viata;
indeplinirea criteriilor economice si sociale
existente la nivelul tarilor europene dezvoltate;
Proiectul
nu este tipul generator de profit.
Finantarea publica a investitiei va acoperi in

intregime costurile, nu vor fi impuse taxe.
Orizontul de
timp
Pentru acest proiect perioada de timp avuta in vedere este de 20 de

ani, aceasta fiind perioada folosita in analiza cost-beneficiu pentru
previziunea fluxurilor de numerar.
2.Analiza optiunilor ;
-
Varianta zero ( varianta fara investitie )
presupune ca obiectivul sa nu se execute. In acest caz,
zona
ar ramane nepromovata , locuitorii zonei nu ar avea acces la informatii
specializate despre turism.
Acesta varianta nu este dorita de
catre beneficiar deoarece astfel nu s-ar mai realiza acest centru
turistic
si nu s-ar mai elabora documentatia pentru obtinerea fondurilor necesare
investitiei.
-
Varianta medie ( varianta cu investitie medie
) presupune realizarea
centrului
intr-unul din birourile Primariei , cu eliberarea unui birou de catre
functionarii primariei prin comasarea unor servicii
functionale.
Nici
acesta varianta nu este dorita deoarece ar perturba activitatea primariei si
nici nu ar putea servi in mod corespunzator scopului
propus.
-
Varianta maxima ( varianta cu investitie
maxima ) varianta maxima ar insemna construirea unei noi cladiri . Acesta
varianta presupune costuri mult mai ridicate , dar care asigura functionarea
corespunzatoare a activitatii de informare turistica.
Aceasta varianta este cea dorita si
promovata de catre beneficiar , deoarece acesta doreste integrarea zonei in circuitul
turistic natioanal si
chiar international.

Varianta maxima este cea selectata.

3.Analiza financiara ,
inclusiv calcularea indicatorilor de
performanta finaciara : fluxul cumulat
, valoarea actuala
neta , rata interna
de rentabilitate si raportul cost
beneficiu;
Analiza financiara pentru acest proiect demonstreaza ca acesta necesita

interventie financiara nerambursabila, neputandu-se sustine
financiar
(deoarece nu este generator de venituri). In acelasi timp insa, analiza
demonstreaza ca alocarea de la bugetul local permite
acoperirea costurilor
anuale operationale, ca atare fluxul anual net cumulat fiind pozitiv in
fiecare an al perioadei de referinta.
Analiza financiara
demosntreaza incadrarea indicatorilor in urmatoarele limite:
Valoarea
actualizata neta (VAN) < 0
Rata
interna de rentabilitate (RIR) < rata de actualizare (8%)
Fluxul
de numerar cumulat este pozitiv pentru fiecare an de operare
Raportul
beneficii/cost < 1.
Analiza financiara se bazeaza pe urmatorii

indicatori:
1. Valoarea totala a investitiei
Valoarea totala a proiectului (eligibil+ TVA )

este de 436,587 mii
lei
(in preturi 1 euro = 4,2390 lei in data de 20.07.2009)
2. Proiectia veniturilor din exploatare
Nu exista incasari si deci nici venituri

propriu-zise din exploatare. In realitate, veniturile constau in alocari de la
bugetul local care sa
permita acoperirea costurilor de exploatare, deci
operarea in conditii normale a centrului turistic. De asemenea aceasta
alocare trebuie sa
permita obtinerea unui cashflow minim anual pozitiv.
3. Proiectia cheltuielilor din exploatare
Cheltuielile din exploatare au fost proiectate

in preturi constante, ele fiind egale pentru fiecare an de previziune.
a) Cheltuieli
cu salariile
- agent (ghid)
turism 2 persoane x 7 ore/zi x 21
zile/luna x 15,00 lei/ora = 4410,00 lei/luna
b)
Cheltuieli cu energia electrica 8 Kw/zi x 21 zile/luna x 0.32 lei/Kw =
53,76 lei/luna
c) Cheltuieli
cu apa rece 0,5 mc/zi x 21 zile/luna x 1,73 lei/mc = 18,17 lei/luna
d) cheltuieli
cu incalzirea 5 Kw/zi x 21 zile/luna x 0,32 lei/Kw = 33,60 lei/luna
e) Cheltuieli
cu consumabile
= 100,00 lei/luna
f) Alte cheltuieli
= 50,00
lei/luna
TOTAL
CHELTUIELI
= 4665,33
lei/luna
Specificatie per luna per an
Salarii 4.410,00 52.920
Electricitate 53,76 645
Apa rece 18,17 218
Incalzire 33,60 403
Total utilitati 105,53 1.266
Materiale 100,00 1.200
Alte cheltuieli 50,00 600
Total cheltuieli 4.665,53 55.986


CALCULUL VENITURILOR
a) Fonduri
alocate lunar = 6000,00 lei/luna
TOTAL
VENITURI
= 72000,00
lei/an

VN (venit net anual) = total incasari - total
plati=16.014 lei/an

Analiza demonstreaza incadrarea tuturor indicatorilor in limitele stabilite. Astfel,

pentru un factor de actualizare de 8% avem:
VAN = - 279.378 Lei (<0)
RIR
= -10 (<8%)
Rata
Beneficii/Cost = 0,9252 (<1)
Fluxul
de numerar cumulat > 0 in fiecare an de analiza
4.
Analiza economica , inclusiv calcularea indicatorilor de performanta
economica; valoarea actuala neta , rata interna de
rentabilitate si raportul
cost / beneficiu ;
Conform
HG 28/2008 , analiza economica este obligatorie doar in cazul investitiilot
publice majore . sunt considerate investitii
publice majore cele ale caror
cost total depaseste echivalentul a 25 milioane euro in cazul investitiilor
promovate in domeniul
protectiei mediului , sau a 50 milioane euro in cazul
investitilor promovate in alte domenii. Obiectivul de investitie analizat in
trezentul studiu de fezabilitate are o valoare mai mica de 50 milioane euro ,
prin urmare nu reprezinta investitie publica majora.
5. Analiza de senzitivitate ;
Analiza de
senzitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului
modificarii unor variabile de intrare asupra indicatorilor
economico-financiari ai proiectului
investitional.
Instabilitatea
mediului economic caracteristic Romaniei presupune existenta unei palete
variate de factori de risc care, mai mult
sau mai putin probabil, pot
influenta performanta previzionata a proiectului.
Acesti factori de
risc se pot incadra in doua categorii:

q
factori care
influenteaza costurile de investitie;
q
factori care
influenteaza elementele fluxului previzionat.
Metodologia
abordata se bazeaza pe:
q
analiza
senzitivitatii, respectiv identificarea variabilelor critice ale
parametrilor proiectului;
q
calcularea valorii asteptate a
indicatorilor de performanta ai proiectului.
Scopul
analizei de senzitivitate este:
q
identificarea
variabilelor critice ale proiectului, adica acele variabile care au cel
mai mare impact asupra
indicatorilor economico-financiari.
q
evaluarea generala a
robustetii si eficientei proiectului;
q
aprecierea gradului de
risc: cu cat numarul de variabile critice este mai mare, cu atat
proiectul este mai
riscant;
q
sugereaza
masurile care ar trebui luate in vederea reducerii riscurilor
proiectului.
Se considera urmatorii factori
critici:
valoarea investitiei;
nivelul cheltuielilor;
Se considera variatii de 1% pentru
cheltuielile cu investitia si 1% pentru cheltuielile operationale si se
recalculeaza indicatorii economico-
financiari. Scenariile avute in vedere
sunt prezentate in continuare in tabelele urmatoare.
Indicatorii financiari au
urmatoarele valori:
VAN = -320.116 Lei (<0)

RIR
= - 14 (<8%)
Rata

Fluxul
Cresterea cheltuielilor cu 1%, determina

scaderea valorii actualizate nete, RIR si ratei B/C, afectand in sens negativ
investitia. Fluxul de
numerar cumulat ramane pozitiv in fiecare an al
perioadei de referinta.
Indicatorii financiari au
urmatoarele valori:
VAN = - 283.744 Lei (<0)
RIR
= -10 (<8%)
Rata
Fluxul
Cresterea cheltuielilor cu investitia cu 1% conduce la scaderea usoara

a valorii actualizate nete si ratei B/C.
In oricare dintre cele doua

variante analizate, valorile indicatorilor sunt defavorabile, ceea ce este de
asteptat din partea unui proiect de
investitii publice al carui scop nu este
acela de a genera profit, ci de a contribui la dezvoltarea socio-economica a
unor comunitati locale.
6.Analiza de risc ;
Factorii de risc care ar putea afecta investitia
prousa sunt: costul investitiei, costurile de exploatare, rata cresterii
demografice,
modificarile tarifelor si a taxelor de-a lungul unei perioade de
timp, costul de-a lungul timpului pentru anumite bunuri si servicii critice
(costul energiei electrice, etc.).
Proiectul de investitii are o lume

proprie reprezentata de elementele concrete care concura la
realizarea lui, adica participanti
(consultanti, ingineri,
constructori, tehnologi, finantatori, beneficiari ai rezultatelor, etc.)
si cadrul economic, juridic, politic, social de
dezvoltare.
In acelasi timp, fiecare proiect se

deruleaza in lumea organizatiei care construieste sau
achizitioneaza activul (denumit generic
investitie), iar
aceasta isi desfasoara activitatea intr-o economie
si a unui mediu ambiant marcat de neprevazut.
In mediul economic si de afaceri actual,

orice decizie de investitii este puternic marcata de
modificarile imprevizibile - uneori in sens
pozitiv, dar de cele mai
multe ori in sens negativ ale factorilor de mediu. Aceste evolutii
imprevizibile au stat in atentia specialistilor in
domeniu mai mult
sub aspectul impactului lor negativ asupra rentabilitatii
proiectului si au primit denumirea de risc al proiectului.
In perioada de executie a proiectului,

factorii de risc sunt determinati de caracteristicile tehnice ale
proiectului, experienta si modul de
lucru al echipei de
executie, parametrii exogeni (in principal macro-economici) ce pot
sa afecteze sumele necesare finantarii in aceasta
etapa. Principalele riscuri ce apar sunt:
riscul tehnologic care apare in cazul unor investitii cu

grad ridicat de noutate tehnologica. In general, investitorii se simt
mai in
siguranta daca tehnologia a fost probata in alte
proiecte, folosirea unei tehnologii probate fiind o conditie de a se
acorda un imprumut.
riscul de depasire a costurilor ce apare in

situatia in care nu s-au specificat in contractul de executie sau
in bugetul investitiei

actualizari ale costurilor sau cheltuieli

neprevazute.
riscul de intarziere (depasire a duratei stabilite) poate

conduce, pe de o parte la cresterea nevoii de finantare, inclusiv a
dobanzilor aferente, iar pe de alta parte la intarzierea intrarii
in exploatare cu efecte negative asupra respectarii clauzelor
fata de
furnizori si de clienti.
riscul de interfata este generat de

interconditionarea dintre diferiti executanti pe care
participa la realizarea proiectului si deriva
din coordonarea
executantilor sau din incoerenta intre clauzele diferitelor
contracte de executie.
riscul de subcontractanti este asumat de titularul de

contract cand trateaza lucrari in subantrepriza.
riscul de indexare a costurilor proiectului apare in

situatia in care nu se prevad in contract clauze ferme privind
finalizarea
proiectului la costurile prevazute la momentul semnarii
acestuia, beneficiarul fiind nevoit sa suporte modificarile de
pret.
Intre metodele ce pot fi utilizate pentru prevenirea sau diminuarea efectelor

unor astfel de riscuri, se enumera:
transferul riscului, catre o terta parte ce

poate prelua gestiunea acestuia precum companiile de asigurari si
firmele specializate in
realizarea unor parti din proiect
(outsourcing);
diminuarea riscului prin programarea corespunzatoare a

activitatilor, instruirea personalului sau prin reducerea efectelor
in cazul
aparitiei acestuia formarea de rezerve de costuri sau de timp;
selectarea
stiintifica a subcontractorilor (folosind informatii din
derularea unor contracte anterioare) si negocierea atenta a
contractelor.
EVITARE/ PREVENIRE/
SECTOR RISCURI
REDUCERE RISCURI
- reorientarea politicii interne a - imbunatatirea mediului legal si

Romaniei spre un model economic de institutional in Romania
tip inchis
POLITIC - extinderea descentralizarii in toate
- reoritentarea politicii spre un sistem sectoarele de activitate
administrativ centralizat
- stabilitate politica interna
- Daune directe produse bunurilor din

diverse cauze:
incendiu, explozie,
cutremur, inundatie, intemperii
atmosferice, furt,
vandalism etc;
- asigurarea bunurilor (utilaje,
- Pierderi financiare indirecte din
instalatii, materiale, materii
prime)
intreruperea
activitatii (intrerupere
pentru incendiu, cutremur,
furt);
cauzata de producerea riscurilor
PATRIMONIAL asigurate); - gasirea unor solutii rapide de
inlocuire a bunurilor care au suferit
- Avarii accidentale la echipamente si
avarii astfel incat lucrarile sa
poata
utilaje,
precum si pierderi financiare
continua
indirecte, aferente intreruperii
activitatii
din astfel de cauze;
- Avarii la lucrarile de constructie,
instalare si
punere in functiune;
- Riscuri ce decurg din contracte de

leasing si
contracte de vanzare-
cumparare cu plata in rate; - In cazul cresterii cursului valutar la
- Riscuri legate de piata financiara- Euro iar finantarea primita sa fie in
fluctuatiile de
curs valutar lei, acest lucru poate
duce la
imposibilitatea continuarii lucrarii. Se
FINANCIAR/ - retragerea sprijinului financiar din poate evita prin
incheierea
ECONOMIC partea unor organisme financiare contractelor in lei cu anteprenorii.
internationale
- Pentru a face fata fluctuatiilor de pe
- dezvoltarea economiei subterane piata valutara se pot incheia
contracte pe piata financiara a
- scaderea ritmului de privatizare derivatelor.
- acordarea unor facilitati altor centre
din regiune si Euroregiune
- instabilitate politica
internationala
- accentuarea unor conflicte in zona
noastra geografica
- imbunatatirea mediului legal si
RELATII - aparitia unor conflicte in interiorul institutional in Romania
REGIONALE, comunitatii ;
EUROREGIONALE, - obtinerea tuturor aprobarilor pentru
INTERNATIONALE - conflicte de interese intre diferite derularea investittiei inainte
de
centre economice din
regiune inceperea lucrarilor.
- conflicte de interese intre diferite
nivele decizionale (local,
judetean,
national)
- In zonele cu riscuri naturale se vor

autoriza numai constructiile
care au
drept scop limitarea acestor riscuri;

alte categorii de constructii

pot fi
autorizate doar dupa eliminarea
- cele climaterice sunt legate de factorilor naturali de risc si cu
existenta unor precipitatii abundente respectarea prevederilor legale in
RISCURI DE MEDIU care ar putea intrerupe lucrarile , cat vigoare;
SI DE CLIMA si existenta unor temperaturi
scazute
care ar duce la inghet si ar
ingreuna - Urmarirea comportarii si intretinerea
executarea lucrarilor.
lucrarilor de regularizare si desecare,
precum si a celor de aparare
impotriva inundatiilor;
- Imbunatatirea planurilor de actiune
si interventie in caz de
calamitati
naturale
In concluzie , prin evaluarea riscurilor se poate

stabili ca pentru riscurile care pot aparea in derularea proiectului se pot
gasi
metode de evitare, prevenire, sau reducere.
( 5 ) SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
Sursele de
finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu
legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite
bancare,
fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si
alte
surse legal constituite.
Cheltuielile eligibile ale proiectului

vor fi finantate in proprtie de 100% prin FEADR, iar cheltuielile neeligibile
vor fi finantate din fonduri
proprii (bugetul local).
Curs Euro / RON 4,2390 din data de 20.07.2009
Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
RON Euro RON Euro RON Euro
Ajutor public nerambursabil 366.880 86.549 366.880 86.549
Cofinantare privata, din care:
-
autofinantare
-
imprumuturi
Buget local 69.707 16.444 69.707 16.444
TOTAL PROIECT 366.880 86.549 69.707 16.444 436.587 102.993

( 6 ) ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA
OCUPATA PRIN
REALIZAREA INVESTITIEI
1.
Numar de
locuri de munca create in faza de executie
In faza de executie se creaza un numar
de circa 15 locuri de munca.
2.
Numar de
locuri de munca create in faza de operare
Se
vor crea 2 locuri de munca in faza de
operare ca ghizi (agenti) de turism.

(
7 ) PRINCIPALII INDICATORI TEHNIC0-ECONOMICI AI INVESTITIEI :
1.
Valoarea
totala ( INV ) , inclusiv TVA (
mii lei ) ;
In preturi
luna IULIE 2009 , 1 euro = 4,2390 lei
in data de 20.07.2009
Total : 436,587 mii lei
Din care C + M : 306,389 mii lei
Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare

(inclusiv TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
TOTAL
GENERAL 366,880 86,549 69,707 16,444 436,587 102,993
Din care
C+M 257,470 60,738 48,919 11,540 306,389 72,279

2. Esalonarea investitiei ( INV / C+M ) :

- anul 1 436,587 mii lei / 306,389 mii lei
3. Durata de realizare ( luni ) : 12 luni
4. Capacitati ( in unitati fizice si valorice)
TOTAL
SUPRAFATA UTILA 58
mp
TOTAL
SUPRAFATA CONSTRUITA 72
mp
Compartimentarea
birou 17,52 mp
birou
(sala primire vizitatori) 17,52 mp
grup
grup
sanitar barbati 3,85 mp
hol 15,21 mp
rampa
pt. Pers. cu handicap 18,00 mp
5.Alti indicatori specifici domeniului de

activitate
;
nu
este cazul
(8) AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU :

S-au atasat
prezentei, urmatoarele documentatii:
1. Certificat
de urbanism Nr. 13/14.10.2009
2. Aviz
OAR Nr. 949/21.10.2009
3. Aviz
tehnic ISC Nr. 730/24.12.2009
4. Notificare
mediu Nr. 9234/19.10.2009
5. Notificare
sanitara Nr. 8640/1431/C/22.10.2009
6. Aviz
DSVSA Nr. 9080/R/26.10.2009

PROIECTANT
SC FUNCICONS SRL
CAPITOLUL B. Piese desenate
1. Plan de amplasare in zona 1 : 5000
2. Plan de situatie
1 :
500
3. Plan existent - Releveu 1 :

100
4. Plan parter propunere 1 : 100
5. Plan invelitoare propunere 1 : 100
6. Sectiunea A
A 1 : 100
7. Fatade 1 :
100
8. Fatade 1 : 100
PROIECTANT

loading...
Copyright 2017 - Toate drepturile rezervate

Studiu de Fezabilitate Proiect Integrat Infiintarea Centrului de Informare Si P

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Proiect Integrat Infiintarea Centrului de Informare Si P

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL TARA CODRULUI IN LOC. ARINIS, JUD.

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii

Index business afaceri Turism

INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE

CAPITOLUL A Piese scrise

2.Amplasamentul ( judetul, localitatea ,

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php[5/22/2017 7:47:48 AM]

De asemenea dispune de grup sanitar dotat

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

Nu a fost elaborat un studiu de

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php[5/22/2017 7:47:48 AM]

Obiectiv 1: Infiintarea unui centru de informare si

Obiectiv 2: Dezvoltarea si marketingul serviciilor

In plus, aceasta investitie poate genera o

crearea de noi locuri de munca;

Finantarea publica a investitiei va acoperi in

Nr. crt. Actiunea / Investitia Nr. Comuna Tip

1 Motel cu restaurant si camere de cazare 1 Arinis cazare

2 Hotel cu 3 etaje 1 Arinis cazare

3 Cabana silvica 1 Salsig cazare

4 Cabana silvica cu 2 camere de cazare 1 Basesti cazare

6 Cabana silvica cu 30 locuri cazare 1 Asuaju

Total investitii cazare 11 cazare

Total investitii activitati recreationale 6 recreationale

Biserica de lemn din Buzesti, monument

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php[5/22/2017 7:47:48 AM]

16 Bisrica Muzeu din Ortita 1 Oarta de Jos obiective

17 Cimitir evreiesc 2 Farcasa obiective

18 Manastirea Faget 1 Salsig obiective

20 Muzeul scolar 1 Oarta de Jos obiective

21 Sanctuar de cult din Epoca Bronzului 1 Oarta de Jos obiective

22 Sit arheologic 1 Ardusat obiective

23 Sit arheologic 1 Oarta de Jos obiective

Total obiective turistice 11 obiective

Tara Codrului prezinta diverse si

Zona dispune de un real potential turistic, din pacate, pana in momentul de

In CADRUL REGIONAL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2007-2013

6.2. Programe regionale

Conform Hotararii CDR nr.

A. Restructurarea mediului rural din Zona Codru

PROIECTUL INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php[5/22/2017 7:47:48 AM]

In PLANUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN

Prin reabilitarea Dumului

Analizand aceste fapte, Primaria

Tara Codrului este o zona cu o veche

Localitatile zonei Codru sunt

Crucile celtice din Arinis Razboinici celti

Crucile celtice din

Personalitati istorice si culturale

George Pop de Basesti este

Teiul Unirii din Basesti, de peste 200 de

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php[5/22/2017 7:47:48 AM]

condamnat alaturi de alti conducatori ai Partidului

Casa memoriala George Pop de

Biserica manastirii greco-catolice

Episcopul dr. loan Dragomir al Maramuresului

Nascut in 1905, in comuna

In timpul ocupatiei horthyste, a

In 1950 a fost consacrat episcop de catre

Sub regimul comunist, a fost

A murit in 1985, fiind ingropat

S-a nascut la 10 martie