Palatul lui Galerius – împăratul DAC al Imperiului Roman.

Care este povestea impunătorului

edificiu antic?
Posted on 5 mai 2018 by Tomi Tohaneanu in Artă, Istorie, Știați că // 0 Comments

Din manualele de istorie după care învață copiii noștri nu ar trebui să lipsească numele împăratului roman Galerius Maximianus, ce s-a aflat la conducerea Imperiului Roman între anii 305-311 e.n. Galerius este unul dintre dacii
de condiție modestă care, prin propriile forțe și cu susținerea camarazilor de arme, au ajuns în postura de lideri ai imperiului. Mama lui Galerius se numea Romula și era de neam dac. Tatăl său era de neam trac și se ocupa cu
creșterea animalelor, motiv pentru care ilustrul său fiu a fost supranumit Armentarius. În anul 293, Galerius a dobândit calitatea de Cezar iar în anul 305 pe cea de Augustus, alături de Constantius I – părintele împăratului Constantin
cel Mare.

Cu toate că Galerius este prezentat, adesea, în istorie, ca un prigonitor de creștini, ar trebui precizat, totuși, că lui i se datorează emiterea primului edict de toleranță față de practicanții religiei creștine. Respectivul edict a fost
emis în anul 311, nu cu multă vreme înainte ca existența cutezătorului împărat, a cărui carieră a început cu statutul de simplu ostaș, să ia sfârșit. Sfârșitul vieții pământești a lui Galerius a avut loc acum 1707 ani, în ziua de 5 mai.
Mai înainte de faimosul Edict de la Milano, emis de către Constantin cel Mare și Licinius în anul 313, a existat Edictul emis de către bătrânul împărat Galerius, prin care creștinii au dobândit dreptul de a se întruni fără opreliști și
de a-și practica religia nestingheriți, ceea ce a însemnat un mare pas, comparativ cu situația anterioară, existentă în era dioclețiană. Ca îndatorire, creștinilor li s-a cerut să se roage pentru sănătatea împăratului.

Dacă este să dăm crezare spuselor unuia dintre istoricii din vechime (Lactantius), împăratul daco-trac Gaius Galerius Valerius Maximianus ar fi dorit să schimbe numele Imperiului Roman în… Imperiul Dac. Dacă dorința lui
Galerius s-ar fi materializat, situația ar fi fost unică în istorie, prin faptul că un stat cotropit și-ar fi impus numele față de imperiul cotropitor. Trecuseră două veacuri de la cucerirea unei părți din teritoriile locuite de către daci de
către Imperiul Roman, însă dacii nu uitaseră abuzurile săvârșite de către armata și administrația imperială.
Pe plan militar, Galerius a ieșit în evidență prin campaniile victorioase îndreptate împotriva carpilor (un neam getic ce locuia pe teritoriul actual al Moldovei), dar și împotriva puternicului Imperiu Sasanid (Neo-Persan), campanie
în care capitala acestuia a cucerită.

Deși viața l-a purtat pe Galerius pe tărâmuri îndepărtate, în luptele pe care le-a purtat alături de ostașii săi, și l-a adus la conducerea celui mai puternic imperiu de la acea vreme, el nu și-a uitat niciodată meleagurile natale. Acolo
unde astăzi se află satul Gamzigrad (Serbia), bogatul împărat Galerius a ridicat zidurile strașnice ale unui palat – în scopul cinstirii mamei sale dace.
Reconstituire – machetă

O parte dintre zidurile impunătoarei construcții au rezistat până astăzi și pot fi admirate de către vizitatorii satului Gamzigrad – localitate din Valea Timocului în care și astăzi răsună limba română, dovadă a continuității neamului
nostru la nord și la sud de Dunăre. Palatul lui Galerius a fost inclus, în urmă cu peste un deceniu, în patrimoniul universal al UNESCO.

Structura solidă, puternic fortificată, aidoma unei cetăți, reflectă personalitatea și concepțiile de ostaș încercat ale lui Galerius. Pe de altă parte, nu sunt neglijate nici aspectele estetice sau spirituale. Din contră! Complexul clădit
la Gamazigrad-Romuliana include palate, fortificații, dar și construcții cu rol religios ori comemorativ. Puțin mai departe, pe dealul Măgura, se află mausoleele în care își dorm somnul veșnic împăratul Galerius și cea care i-a dat
viață.
Complexul antic al lui Galerius a fost construit într-o regiune în care cândva se afla provincia Dacia Ripensis. Vestigiile sunt situate nu departe de orașul Zaječar. Acestea ocupă o suprafață destul de mare, de 4 hectare. Palatul
dacului Galerius de la Gamzigrad este, astăzi, unul dintre cele mai importante situri arheologice europene care datează din perioada târzie a existenței Imperiului Roman.

În epoca sa de glorie, ansamblul arhitectonic a avut rol de palat imperial. Lucrările de construire au început în anul 298 e.n., după ce Galerius a obținut victoria în confruntarea dură cu Imperiul Sasanid. Denumirea de Felix
Romuliana a fost inspirată de către numele mamei împăratului, originară de la nord de Dunăre (teritoriu pe care l-a părăsit în urma unui atac de amploare al cutezătorilor carpi). Palatul lui Galerius fost devastat de către hoardele
sălbatice de huni, în secolul V e.n. În secolul VII, odată cu venirea altui val de migratori, slavii, grandiosul complex a fost abandonat.
 Săpăturile arheologice au scos
la iveală, în cadrul complexului de la Gamzigrad, două palate, două temple, precum și o clădire prevăzută cu un coridor. Acolo, pot fi văzute mozaicuri interesante, realizate cu migală și iscusință. Printre cele mai interesante
descoperiri se numără statuile cioplite în porfir, reprezentări ale unor împărați ai Romei.

Zidurile primului palat din cadrul complexului erau acoperite cu plăci de marmură, porfir verde și fresce realizate cu măiestrie. Sala centrală, unde se afla tronul imperial, era împodobită cu motive geometrice și scene de vânătoare.
Cel de-al doilea palat nu a fost cercetat decât parțial.