STILUL COLOC\IAL (famitiar) indepli-
nfuffi*sT?e'rela{iilor
particulare, in planul vielii cotidiene. Este stilul
func(ional folosit de to{i vorbitorii unei limbi,
care qi-l insuqesc incd din primii ani de via1d.
Caracteristici:
)
- penduleazd intre abunden{d gi economie in
exprimare;
- recurge la mijloace nonverbale: gesturi,
mimic[;
- are o mare incdrcdturd afectivd:
- regulile gi normele sunt frecvent incdlcate;
- se manifestd particularitili regionale sau
socio-profesionale;
- presupune relaxarea gi naturalefea comu-
nicdrii.
Particularitdti lin gvistice:
ar) la nivel lexical se intrebuinleazd termeni
argotici, elemente de jargon. neologisme la
modd sau cuvinte proprii diferitelor graiuri;
b) la nivel morfo-sintactic se folosesc:
pronume, adjective qi adverbe nehotdrAte;
aproximlri prin numerale gi substantive:
forme pronominale gi verbale regionale;
enun(uri fragmentate; izol6ri, inversiuni,
elipse; digresiuni, par anteze;
c) la nivel stitistic se intrebuinteazd: diminu_
tive; augmentative; cuvinte peiorative;
superlative expresive; construcfii cu inter_
jec{ii, vocative, imperative; cligee lingvis_
tice, abrevieri; zicale gi proverbe.
1. Ilustrafi stilurile func{ionale cu texte studi_
ate in manual-
2. Identifica[i trdsituri ale stilului colocvial
in fragmentul de lap.79.
3. Cdutati in diferite publica(ii cAteva dintre
numeroasele forme de ctrmunicare speci_
fice stilului publicistic.
STILUL PUBLIOSTIC (iurnatistic) indepti
ne$te o tuncqie de mediatizare, de largl infor-
mare asupra evenimentelor politice, sociale, econo_
mice, culturale. sportir.e. Stiintifice etc. gi de influ-
entare a opiniei publice.
Caracteristici:
- contopeste doua tipuri de comunicare:
informatir'5 gi afectivd;
- expriml o tendinli, o atitudine;
. - are o varietate excep[ionali de forme: apel.
articol, comentariu, comunicat, convor_
bire. corespondenld, cronicd, declara{ie.
editorial. foileton. interviu, manifest. masa
rotundd. reportaj. scrisoare, qtire;
- unele forme se apropie de stilul Stiintific.
altele de stilul colocvial sau artistic;
- conlinurul reflectd realitatea imediati qi
este completat de mijloace extralingvistice:
caricaturd. fotografie. scheml, tabel.
P articul ari6F lingyistice :
- este stilul cel mai sensibil la inovalie:
- respectd. in general, normele limbii literare:
- recurge la figuri de stil qi procedee artis_
tice, constructii retorice, intreruperi ;i
digresiuni etc.;
- foloseqte frecvent citatul din surse directe
gi verificate;
- utilizeazd. titluri $ocante. formullri eliptice
ca s5 atragd aten[ia cititorului sau ca sd_i
stdrneasci interesul;
- este prezentd in propor[ii diferite tonali_
tatea polemicS.
4. Exemplificafi pe baza mai multor publi_
ca(ii predilec{ia pentru titluri qocanre in
stilul publicistic.
5. Ilustra(i folosirea mijloacelor extralingr.is_
tice in stilul publicistic.
 \

1. Distinge(i elementele care diferenfiazd textul"i,i,

a"[G"
de fic{iune, sub aspectul aqezdrii in paginr gi
ar succesiunii
paragrafelor.
2. Recititi articolele 5-9 gi precizali care
sunt situafiile in care
este interzisd cIsitoria.
3' Formulafi aceste interdic(ii intr-un text
de 10 r6nduri.

1' Alcrtuigi o cerere de eriberare a unei adeverin(e

care sd
ateste calitatea voastrr de elev, pentru inscrierea
la o bibrio-
tecd publici sau pentru obfinerea unei
vize.
2' compune(i o scrisoare citre redactorur-gef
ar unei publica(ii
in care sd cerefi dreptul ra repricd qi sd dezmintiti
informatiile
tendenfioase despre Iiceur vostru, apdrute
intr-un articor al
respectivei publicafii.

STILURILE FT JNCTIONALE

STILIJL OFICIAL (adminishativ) reatizeazltuncfia

de comuni_
care in sfera rela[iilor oficiale: adminfiEdtiii,
dipiomatie, justi{ie etc.
Caracteristici:
- respect[ normele rimbii literare Ia fiecare nivel (fonetic,
r@
- ".rt: tiryit A" mffi afectivd (neutru din punct de
,=*=.= o^ptor."
- "._t"
u""".iUit,
"lar$iprecis:
modul de exprimare
- este formal.

Dublu portre! Brutarul gi sofia sa.

Picturd din pompei.
Particularitdti lingvistice :
a) la nivel lexicar are terminologie
specificd: adeverin(d,

=,^fuw adresd, cerere, certificat, domiciliu, dosar,

p roces-ve rb al, refe ra t ;
b) la nivel mortologicsunt frecvente:
indemnizagie,

o substantivele provenite
din infinitive lungi;
o infinitivul cu valoare
de imperativ;
o viitorul cu valoare de
imperativ;
o reflexiv-pasivul;
o verbele impersonare gi
verbere personale folosite personar;
 FAITIILIA SI LEGITE

o expresiile verbale impersonale;

o adverbele qi locu{iunile adverbiale de tipul: in mod nece-
- sa\ in mod obligatoriu;
. prepoziliile Si locutiunile prepozilionale de tipul: in cali-
tate de, in scopul, pe baza, in vederea, in consens cu, rcfei-
tor la;
c) la nivel sintacticsunt frecvente:
o grupurile predicative cu verbele a trebui
Si a putea;
o constructiile infinitivale;
d) la nivel stilisticse caracterizeazl prin:
o prezenla unor cligee (formule de adresare: introductive,
, de incheiere);
o coordonarea in
frazd, ca mijloc principal de organizare a
con{inutului;
o lipsa predicatului/verbului copulativ (fum'atul interzis,
intrarea opritd); ^
o respectarea unor reguli de prezentare graficd.

srrLUL grln'ITF'Ic realizeazd comunicarea in domeniile

Itiintei qi tehnicii.
Caracteistici:
- corectitudinea;
- obiectivitatea;
- accesibilitatea;
- proprietatea termenilor.
P articu la itd{
i lin gvistice :
a) la.nivel lexical:
o fiecare domeniu al gtiinfei
si tehnicii are o terminologie
proprie;
o termenii lexicali sunt de obicei monosemantici; Patrician roman insofit
. sunt frecvente neologismele; de chipurile strlbunilor.

o se folosesc cuvinte formate cu pseudoprefixe (antebral,

contraofensivd, cvasicomplet, extrafin, izotermic) gi ele_
mente de compunere savante (aerodrom, biografie,
'
cardiologie, cronologie, futurologie);
o termenii lexicali se folosesc tn forme
4propiate pe plan
internafion al (computer, microbiologie, televiziun e ;
)
b) la nivel morfologicsunt frecvente:
o substantivele abstracte provenite din infinitive
lungi sau
din adjective;
. infinitivul cu valoare de imperativ in observa(ii qi note;
 o inlocuirea persoanei I sg. cu persoana I pl. (pluralul
autoru-
lui. pluralul academic);
c) la nivel sintacticpredominl subordonarea
fa(I de coordonare;
d) la nivel stilisticsunt folosite procedee
care au ca scop organi-
zarea dicursului gtiin{ific:
o coordonarea sub
diferite forme: enumera(ie qi repeti[ie,
paralelism qi antitezi;
o citatul ca punct de plecare,
argument sau material demon_
strativ;
o figuri de stil qi construc{ii retorice (in cazul
unei atitudini
polemice);
o digresiunile incluse in textur comunicirii
sau prezente ca
note, observafii, adnotiri in subsolul paginii;
o succesiunea intrebare-r5spuns ca modaritate de
construc[ie a
discursului qtiinfific.

1' Recunoagtefi cdrui stil ii aparfine fragmentur din c.odul fa-

miliei.
2. Identifica{i particularitrgile lexicale ale
textului care justificl
incadrarea lui in stilul ales.
3' Identifica{i qi particularitdtrile
morfologice cate confirmi
op[iunea voastrd.
4. Distingefi caracteristicire sintactice
Domenico Ghirlandajo (l 44g_14g4) _ si stilisticeale textului care
BItrAnuI gi nepotul siu. completeazd, caracteruarea ringvisticd
a acestui stil func[ional.
5. Identificafi tr6sdturi re stilurui
stiin[ific inurmdtorur fragment:
,,Domnul era geful ogtirii, judecdtorul suprem, numea=qi
desti_
tuia pe dregdtori, strAngea birurile pe tot
intinsul
func{ionarii lui. Dar puterea lui era mrrginitd
tirii
;;;;
de sfatur boier,or qi
de legea nescrisd (datind sau obicei).
Cei dint.i Aorrroi terii
spre a se deosebi de"ice,arli
Rom6negti i$i ziceau <<mari voevozi>,
voevozi, anteriori uniti(ii staturui.
AI doilea titru'era cel de domn
(din latinescul dominus). care in slavonegte
," .Orr"r-r*rrn
sau gospodar." (petre p. panaitescu,
Istoria romllnilor)
6. Recunoagtefi cdrui stil ii apar(ine
fragmentul:
,,Reguli privind participanfii la traficul rutier
--= Ar' 7 - orice vehicur care circur, pe drumur public trebuie si
h aibi un conducdtor. conducitorii de autovehicure
trebuie sd aibi
cel pu(in 18 ani implini(i, iar conducdtorii
celorralte vehicure, cer
pulin 14 ani implini{i.
Conducitorul de bicicletd sub v6rsta de
14 ani poate circura
numai pe drumurile publice fdrd trafic
intens.