Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga publica in anul 1919 in deschiderea primului sau volum de poezii Poemele
luminii poezia modernista Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, poezie ce se inscrie in
seria artelor poetice moderne din perioada interbelica, alaturi de Testament de T. Arghezi, si
Joc secund de I. Barbu.
Poezia este o arta poetica deoarece poetul isi exprima intr-o maniera artistica propria
conceptie despre poezie si despre rolul poetului in raport cu societatea, creatia si cunoastere.
Aceasta poezie este si o meditatie filosofica pe tema cunoasterii, autorul invitandu-ne sa
reflectam asupra acestei teme.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica moderna care inglobeaza:
influente expresioniste, emotia ce tinde catre intelectualizare, metafora revelatorie si versul liber.
In poezie apar doua relatii asupra carora interesul poetic este concentrat: relatia poet-lume si
poet-creatie.
Tema poeziei este cunoasterea, reflectata prin metafora lumina, dar si atitudinea
poetului in fata marilor taine ale Universului. In conceptia filosofului Lucian Blaga, cunoasterea
lumii este posbila numai prin iubire, conceptie care reiese din urmatoarele sintagme: Eu nu
strivesc, caci eu iubesc.
Viziunea poetului despre lume se inscrie in perspectiva misterului, motivul central al lui
Blaga, atat in opera filosofica cat si in cea poetica. Pentru poet, exista doua modalitati de
cunoastere: cunoasterea luciferica, poetica care accentueaza misterul, si cunoasterea
paradiziaca,rationala, logica, care descifreaza misterul.
Rolul poetului nu este de a descifra misterele universului si de a le ucide lumina altora/
sugruma vraja nepatrunsului ascuns, ci de a le adanci enigma prin creatie eu cu lumina mea
sporesc a lumii taina
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o confesiune lirica, realizata cu ajutorul
marcilor subiectivitatii eului liric: verbe si pronume la persoana I singular eu iubesc, nu
strivesc, nu ucid, adjectivul posesiv de persoana I calea mea, ochii mei.
Titlul este alcatuit din sintagma eu nu strivesc si metafora revelatorie corola de
minuni a lumii. Pronumele eu repetat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul poetului creator
si reprezinta o marca a confesiunii, avand influente expresioniste. Forma negativa a verbului nu
strivesc potenteaza refuzul poetic pentru cunoasterea paradiziaca, de tip rational, autorul fiind
adeptul cunoasterii luciferice, poetice, pentru ca, in viziunea sa, rolul poetului este a adanci taina
unui mister, nu de a o ucide. Metafora revelatoare corola de minuni a lumii exprima
atitudinea protectiva a poetului in ceea ce priveste misterul.
 Textul poetic este construit pe baza relatiilor de opozitie care se stabilesc intre cele doua
tipuri de cunoastere: cunoasterea luciferica, poetica lumina mea si cunoasterea paradiziaca,
logica lumina altora.
Elementele de recurenta (motivele poetice) sunt : misterul si lumina, motiv central al
poeziei blagiene si metafora emblematica a operei poetului cu dubla semnificatie: cunoastere si
iubire.
Poezia este structurata in trei secvente lirice, mai exact: prima secventa versurile 1-5, a
doua secventa versurile 6-8 si a treia secventa versurile 19-20.
Prima secventa poetica exprima refuzul ferm al autorului de a fi adeptul cunoasterii
paradiziace nu ucid cu mintea/ tainele ce le-ntalnesc/in calea mea.
Enumeratia de metafore revelatorii din ultimul vers al primei secvente desemneaza temele
poeziei blagiene: flori viata, ochi cunoastere, buze iubirea, morminte moartea.
A doua secventa reprezinta o antiteza intre cele doua tipuri de cunoastere:paradiziaca si
luciferica prin relatiile de opozitie care se stabilesc: eu altii, lumina mea lumina altora.
Cunoasterea pe care poetul o aduce lumii prin creatia sa este comparata cu lumina lunii, care
sporeste misterele noptii, si nu le dezvaluie.
Ultima secventa are rol concluziv, poetul exprimand atitudinea sensibila si iubitoare
caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.
Textul poetic reuneste innoiri prozodice moderniste cum ar fi versul liber (fara rima,
masura si ritm) si ingambamentul, care reprezinta continuarea ideii poetice in versul umator,
marcata prin scrierea cu litera mica la inceputul versului.
Limbajul poetic este presarat cu procedee artistice si figuri de stil si are ca trasatura
principala intelectualizarea emotiei.
In opinia mea, Lucian Blaga inscrie poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii in
problematica cunoasterii, cunoastere care este inteleasa in doua moduri: paradiziaca, luciferica.
In viziunea poetului cunoasterea este posibila doar prin iubire. Rolul poetului nu este acela de a
descifra misterul, ci de a-l adanci prin creatie.
In concluzie, arta poetica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga
apartine modernismilui printr-o serie de particularitati precum: subiectivismul, intelectualizarea
emotiei, innoirile prozodice, influentele expresioniste.