Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar

a Banatului Regele Mihai I al Romniei din Timioara

Condiionarea i pstrarea produselor agroalimentare

Germinanaia seminelor
Coordonator:
Student

CUPRINS
-Germinaia seminelor (aspecte generale)
-Etapele germinaiei seminelor
-Starea sanitar a seminelor
-Eliberarea documentelor calitative
-Bibliografie
Germinaia Seminelor

Germinaia este un proces fiziologic de trecere a unui germen de la viaa


latent la viaa activ i care duce la naterea unei plante sau a unui organ vegetal.
n interiorul seminei se afl embrionul, din care va lua natere noua plant.
Smna nmagazineaz hrana pentru a ajuta planta s creasc. Ea se desprinde de
planta-printe cnd este uscat. Astfel smna este protejat de mucegai i devine
mai uoar. O smn uoar poate fi dus de vnt pe distane mari, pentru a ajunge
pe un sol n care s aib condiii de cretere. Odat ajuns pe sol, ea absoarbe ap, se
umfl i se deschide pentru ca noua plant s poat crete. Acest proces se numete
germinaie.
Cnd plantele ncep s creasc, ele transform hrana nmagazinat n semine
n substane care formeaz rdcina, tulpina i frunzele. Viteza cu care se produc
aceste schimbri este determinat de cldur. Dac seminele sunt pstrate la
temperaturi ridicate, ca acelea dintr-o ser, aceste transformri se produc mai repede,
iar smna va germina n curnd. Seminele plantate i inute la temperaturi mai reci
au nevoie de mai mult timp de a rsri.
Nu toate seminele germineaz n aceleai condiii. De exemplu, palmierul de
cocos (cocotierul) crete i pe plajele tropicale, iar nucile de cocos cad i germineaz
pe plaj. Uneori cad n mare, cltorind chiar i mii de kilometri, purtate de curenii
oceanului, nainte de a ajunge pe o alt
Seminele unor anumite fructe pot rmne nedigerate, dup ce fructul respectiv
a fost ngurgitat de ctre un animal; ele pot astfel "cltori" pe distane relativ mari,
odat cu animalul respectiv, pn la eliminarea din tractul digestiv al acestuia.
Facultatea germinativ msoar capacitatea seminelor de a germina,
exprimat prin procentul numeric de semine germinate normal n condiii optime i ntr-
un timp stabilit pentru fiecare specie n parte (ex. la cereale dup 7 zile, la sfecl dup
10 zile, etc.).
Facultatea germinativ este influenat de condiiile de cultur, faza de recoltare, modul
de uscare i pstrare a seminelor.
Limita maxim a facultii germinative este 100 (adic, din 100 de semine
plantate germineaz toate 100). Limita minim pentru gru i orez este 85, iar la
legume este de 50.Procesul de germinare este un proces complex fiziologic prin care
embrionul plantei din samanta isi reia cresterea dupa o perioada de inactivitate si apare
rasadul.Daca unei seminte nu ii este permis sa germineze pe parcursul unei perioade
mai indelungate de timp, embrionul interior va muri, de unde rezulta o perioada de
valabilitate pentru seminte, caracteristica fiecarei specii.De exemplu, unele specii de
artar au seminte care trebuie sa rasada in termen de 2 saptamani dupa ce au fost
dispersate, altfel vor muri.

Presupunand ca semintele sunt inca viabile, embrionul din interiorul invelisului


de seminte are nevoie de conditii prielnice pentru a-si activa metabolismul si pentru ca
embrionul sa inceapa sa se dezvolte. Intre elementele obligatorii germinarii se gasesc
aproape intotdeauna soarele si apa.Este nevoie de suficienta umiditate pentru ca
samanta sa isi mentina biochimia activata, iar temperatura suficient de ridicata astfel
incat sa le permita sa isi continue dezvoltarea.Multe tipuri de seminte au un invelis
foarte gros. Acesta protejeaza embrionul, astfel incat acesta sa primeasca o cantitate
optima de umezeala si caldura si sa fie ferit pana in momentul in care va putea face fata
conditiilor externe.

Invelisul semintelor le ofera si protectie impotriva patrunderii parazitilor, fiind o bariera


inaintea stratului carnos, bogat in substante nutritive si cautat de multe pasari si
insecte.In conditii de depozitare corespunzatoare, durata necesara medie de viata a
unor seminte comune de legume este urmatoarea:

- 1-2 ani: porumb, ceapa si praz, patrunjel, pastarnac, ardei;

- 3-4 ani: sparanghel, fasole si mazare, sfecla, familia verzelor, morcovi, vinete, dovleci,
rosii;

- 5-6 ani: castraveti, salata verde, pepene galben, spanac;

Daca se pstreaz semintele intr-un loc uscat si racoros, durata de viata a


acestora se va mari considerabil. Insa este indicat sa se faca si un test de germinare pe
orice lot de seminte mai vechi de un an, inainte de a incepe semanatul.
Smna, Germinaia, Etapele germinaiei

Smna

Seminele provin din ovulele fecundate.

Ele au forme, mrimi, culori variate care reprezint criterii de recunoatere a


plantelor.
Smna este un veritabil organism viu care va da natere unui nou individ.

Structura seminei (de fasole)

Tegumentul

Tegumentul este un nveli impermeabil care protejeaz smna. El are diferite


culori.

Embrionul

Embrionul este partea cea mai important a seminei.

Acesta conine deja toate prile care vor da natere noii plante:
rdcinua (care va deveni rdcin)
tulpinia (care va deveni tulpin)
muguraul (care va forma primele frunzulie)
cotiledoanele (care conin rezervele alimentare ale seminei).

Substanele de rezerv sunt consumate n timpul germinaiei (ncolirii) pn cnd


planta i va forma organele asimilatoare.

Germinaia

Trezirea seminei mature la viaa activ, ducnd la naterea unei plante, se


numete ncolire sau germinaie.
Etapele germinaiei

mbibarea seminele se mbib cu ap i se umfl.

Formarea plantulei tegumentul crap i se deschide, iese rdcinua care se


orienteaz vertical n jos, rdcina i formeaz periori absorbani, se formeaz mici
ramificaii.

Tulpina dup ieirea rdcinii, tulpinia crete i se orienteaz vertical n sus, se


transform n tulpin.

Frunzuliele cotiledoanele uneori sunt scoase afar cu tulpinia apoi devin inutile i
cad, alteori rmn n sol. Muguraul embrionului formeaz primele frunze adevrate.

Condiii de germinare

Prezena apei
Prezena aerului
Rolul temperaturii
Lumina.
Smna trebuie s fie matur (s aib suficiente substane de rezerv), s
fie ntreag, s fie sntoas (neatacat de parazii) i s aib putere de germinare.

Prin urmare, pentru reuita procesului de germinare a seminei i rsrirea


culturilor este necesar s se pregteasc foarte bine patul germinativ, smna s fie
aezat pe un substrat aezat pentru a beneficia de aportul capilar al apei, iar deasupra
seminei solul s fie afnat pentru a permite accesul oxigenului i cldurii (pat tare i
plapum moale).

Puritatea fizica reprezinta continutul procentual de samanta pura din specia de


analizat, raportat la masa totala a probei analizate.

O samanta de calitate trebuie sa fie libera de amestecuri cu seminte de alte


plante de cultura si buruieni, de scleroti, de ciuperci, de minerale sau de resturi
vegetale.Determinarea puritatii fizice are o mare importanta practica, deoarece
procentul de puritate intra in calculul cantitatii de samanta la hectar. Tehnica de
determinare consta in:

- desfacerea ambalajului probei de laborator si examinarea organoleptica a


semintei (luciul, culoarea, mirosul, aspectul etc);

- omogenizarea semintei si extragerea probei de analiza din proba de


laborator;

- separarea probei de analiza (m) cu ajutorul spatulei,


in samanta pura, impuritati, seminte de alte plante de cultura si seminte de
buruieni.

Samanta pura cuprinde toate semintele varietatilor si soiurilor speciilor de


analizat, asa cum a fost gasita la analiza. Se considera seminte pure si semintele
nemature, sistave, bolnave - cu conditia de a putea fi identificate.

- separarea impuritatilor pe categorii si cantarirea lor dupa urmatoarea


formula:

X- m l x 100

m in care:

m 1 = masa categoriei respective de impuritati in proba pentru analiza, in g;

m = masa totala a probei pentru analiza, in g.

Pentru calcularea continutului procentual de samanta pura (P) se insumeaza


continutul procentual al categoriei de impuritati, precum si continutul proventual de
impuritati (I), iar totalul obtinut se scade din 100, conform formulei:
P = 100 - (x 1 + x 2 + x 3 + I) [%]

in care:

x 1 = continutul de seminte de alte plante de cultura, in %;

x 2 = continutul de seminte de buruieni, in %;

x 3 = continutul de materii inerte, in %.

Semintele de alte plante de cultura. In aceasta categorie de componenti ai


probei de analiza se includ semintele apartinand speciilor care se cultiva in scopuri
agricole, horticole etc.

Tabelul nr. 7

Grupa de plante Seminte considerate drept buruieni


Cereale, leguminoase alimentare, Semintele tuturor speciilor necuprinse in
plante industriale si legume anexa, precum si cele de: Cichorium intybus,
Cichorium endivia, Atriplex hortensis, Rumex
acetosa, Daucus carota, crucifere, graminee
furajere, leguminoase furajere, plante
medicinale si aromatice, flori
Plante furajere Semintele tuturor speciilor necuprinse in
anexa, precum si cele de: Cichorium intybus,
Cichorium endivia, Atriplex hortensis, Rumex
acetosa, Daucus carota, crucifere, plante
medicinale si aromatice, flori

Flori, plante medicinale si Semintele oricaror plante cultivate sau


aromatice spontane, cuprinse sau necuprinse in anexa

Materiile inerte. In aceasta categorie se includ restul componentilor existenti


in proba de analiza si care apartin uneia sau alteia din urmatoarele 3 grupe: particule si
resturi vegetale sau minerale; insecte vii sau moarte, precum si forme de inmultire
si rezistenta ale acestora sau ale ciupercilor patogene; pseudoseminte (acele
structuri care nu indeplinesc criteriile specifice pentru a putea fi incluse in
categoriile: samanta pura, seminte de alte plante de cultura sau seminte de buruieni).

Particularitati la determinarea puritatii fizice la cereale

- Semintele de cereale atacate de fuzarioza sau microsporioza se considera


seminte pure indiferent de gradul atacului.

- Semintele de grau. care si-au pastrat pleava sau o parte din


ea, se trec ca atare la samanta pura fara a se dezbraca.

Componenta botanica

Componenta botanica reprezinta numarul de seminte de alte plante de cultura si


a semintelor de buruieni, la 500 g.

La numarul de seminte de alte plante de cultura si semintelor de buruieni, gasite


in probele de analiza, a puritatii, se adauga semintele de alte plante de cultura si
de buruieni gasite intr-o proba suplimentara, a carei masa, impreuna cu proba de
analiza a puritatii sa fie corespunzatoare.

DETERMINAREA GERMINATIEI

Germinatia este principala insusire a semintelor destinate insamantarii. Se


exprima in doi indici: capacitatea (facultatea) germinativa si energia germinativa.

Facultatea germinativa reprezinta numarul de seminte pure, exprimat


procentual, care in conditii optime de temperatura si
umiditate, produc germeni normali, intr-un timp stabilit pentru fiecare specie in
parte.

Energia germinativa reprezinta procentul numeric de seminte germinate normal,


intr-un timp mai scurt, si anume 1/3 pana la 1/2 din timpul stabilit pentru determinarea
facultatii germinative.

Formarea repetitiilor: din samanta pura, rezultata la analiza puritatii, se numara,


pe rand, 400 seminte, din care se formeaza 4 repetitii, fiecare a cate 100 seminte.

Semintele se pun la germinat pe hartie de filtru industrial folosind ruloul.

Rolul principal al stratului de germinatie este sa aprovizioneze cu apa


semintele in curs de germinatie. Pastrarea apei in stratul de germinatie se face
prin introducerea probelor in pungi de plastic. Circulatia aerului este necesara pentru
a impiedica condensarea excesiva a apei pe germeni.

Ca temperatura optima de germinatie este definita aceea la care se obtine cel


mai mare procent de germeni normali, in timpul cel mai scurt. In analizele de
laborator, temperatura trebuie sa fie cat mai aproape de optimum, admitandu-se o
variatie delC.

La grau temperatura corespunzatoare germinatiei, conform STAS, este de 20 C.

Particularitati in determinarea germinatiei la cereale

- La grau in germinatia totala se introduc si semintele proaspete viabile.

- Pentru patogenii Fusarium si Septoria se va considera ca infectate numai


semintele care au germeni cu structuri normale, si nu semintele infectate sau
negerminate.

- La grau pentru determinarea germinatiei se aplica anumite tratamente


speciale, deoarece la sfarsitul perioadei de
germinatie poate ramane un anumit procent de seminte proaspete neger
minate.

Ca tratament special la grau se foloseste preracirea.

Metoda consta in faptul ca semintele pentru germinat se pun in contact cu


stratul umed si se tin la o temperatura joasa pe o anumita perioada inainte de a fi
transferate la temperatura indicata in STAS. Semintele se tin la o temperatura de 5-
10C pentru o perioada de 1-7 zile. In unele cazuri este necesar sa
se prelungeasca aceasta durata sau sa se reia la sfarsitul perioadei de temperatura
optima sau in cursul perioadei de temperatura optima.
Durata preracirii nu se include in perioada analizei de germinatie. Durata si
temperatura preracirii trebuie mentionata in buletinul de analiza.

Durata de germinatie a semintelor la grau este de 7 zile, prima citire se face


la 4 zile, citirea finala facandu-se la 7 zile. Rezultatele se inscriu in fisa de analiza si
se calculeaza procentul de germinatie.

DETERMINAREA MASEI A 1000 BOABE (MMB)

Masa relativa a 1000 boabe a semintelor reprezinta masa acestora


exprimata in grame, la umiditatea pe care o au in momentul determinarii.

Cunoasterea masei a 1000 boabe, ca indice fizic determinat in laborator, este


necesara, indeosebi pentru calcularea normei de samanta la hectar.

Masa relativa a 1000 boabe se efectueaza numai la seminte pure, rezultate din
determinarea prealabila a puritatii. Pentru aceasta se numara doua repetitii a cate 500 seminte
pure, luate la intamplare, se cantaresc repetitiile separat. Ca rezultat al determinarii se ia suma
maselor celor doua repetitii.

DETERMINAREA UMIDITATII

Umiditatea semintelor reprezinta cantitatea de apa, exprimata in procente, care


se elimina dintr-o proba de samanta prin uscare in etuva, la o anumita temperatura,
pana la greutatea constanta a probei. Cunoasterea continutului de umiditate are o
importanta deosebita, pentru luarea unor masuri in timpul depozitarii si pastrarii
semintelor.

Umiditatea se poate determina prin metode directe (uscarea in etuva) sau


indirecte (cu umidometrul).

La grau umiditatea maxima admisa este 14 %.

STARE SANITARA

In semintele de cereale paioase nu se admit:

- organisme daunatoare de carantina.

- acarieni, insecte si larvele lor vii care ataca samanta: pentru samanta
Certificata se admit 3 gale de Anguina tritici (Tylenchus) in proba de 500 g.

Semintele de cereale paioase se vor tratata in mod obligatoriu inainte de


insamantare cu substante fungicide sau insectofungicide, cu respectarea tehnologiilor
de tratament.
In semintele de grau, se admit seminte cu agenti patogeni si cu defecte, in
limite prevazute in tabelul nr.

Tabelul nr. 8

Specia Felul atacului Conditii de admisibilitate

Grau Seminte atacate de Tilletia caries si 0,1


Tilletia foetida, % max.(masa)

Seminte si fragmente cu infectie de lipsa


Tilletia controversa

Germeni atacati de Septoria nodorum, 2


%, max.(numar)

Germeni atacati de Fusarium spp., %, 3


max.(numar)

ELIBERAREA DOCUMENTELOR DE CALITATE

In tabelul nr. 9 sunt prezentate conditiile de valoare culturala la grau,


conform Normelor Ordin M.A.A. nr. 65/1997.

Tabelul nr. 9

Valoarea culturala a semintelor de grau


Specia Categorie biologi Puritat Seminte straine bucati Germinati
ca e a
la 500 g, max.
fizica Alte plant Buruieni totala
e , % min.
%min.
Tota din
de cultur
l care greu sepa
a
ra bile
Grau comun PB, B 99 5 5 5 85
(Triticum aestivu CI, C2 98 10 15 10 85
m)

Pentru grau, buruienile greu separabile sunt: Lolium temulentum,


Melampyrum arvense, Raphanus raphanistrum, Myagrum perfoliatum.

La incheierea determinarilor, pe baza rezultatelor obtinute, trecute in fisa de


analiza, laboratorul pentru controlul semintelor apreciaza calitatea semintelor, conform
conditiilor prevazute in Norme si elibereaza documente de analiza (cate unul
pentru fiecare proba).

Daca samanta corespunde din punct de vedere al puritatii varietale determinate


in camp si valorii culturale determinate in laborator se elibereaza certificatul de valoare
biologica si culturala. Acest document este tipizat de ISCSMS si se imprima cu inscris
negru pe hartie roz.

Certificatele vor fi eliberate de LCCCS sau ICSMS pentru loturile de samanta si


material saditor care indeplinesc conditiile prevazute de Normele tehnice pentru
producerea, controlul, certificarea si comercializarea semintelor si materialului
saditor. Cand indicii de valoare culturala ai semintei nu corespund normelor se va
elibera buletinul de analiza. Acesta este un document oficial cu textul imprimat in
negru pe hartie galbena, tipizata, care poarta mentiunea ' Interzisa comercializarea
pentru insamantare'.

De asemenea se pot elibera buletine de analiza galbene in cazul reanalizarii


semintelor, cand se solicita determinarea unui singur indice de calitate (puritate,
germinatie, umiditate), si acesta este buletinul oficial de analiza partiala.

Daca indicii corespund normelor, buletinul va purta mentiunea 'Samanta


admisa la insamantare'. El este valabil numai cu certificatul de valoare biologica si
culturala emis anterior, iar daca indicii nu corespund normelor se elibereaza buletin
de analiza cu mentiunea ' Interzisa comercializarea pentru insamantare'.

Buletinul de analiza informativ este identic ca formular cu buletinul de analiza, cu


mentiunile 'informativ' si 'nu este valabil pentru comercializare' si este destinat
analizelor solicitate de persoane fizice si juridice la cererea acestora, in scop
informativ (neoficial), probele fiind prelevate de solicitant.
Bibliografie:
http://agrointel.ro/46625/germinarea-
semintelor-de-legume-temperatura-lumina-si-
umiditate/
http://www.agrimedia.ro/articole/longevitate
a-semintelor
http://www.e-gradinarit.ro/sfaturi-
gradinarit/durata-de-germinatie-a-semintelor-
de-plante-aromatice/