SUBIECTE EXAMEN LICEN MEDICINA DENTAR

TEMA NR. 1.
Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Hematomul obrazului dup anestezia la tuberozitate: BD 37
A. Apare prin neparea plexului branhial
B. Se manifest clinic prin apariia unei tumefacii geniene
C. Se resoarbe n 2-3 ore
D. Necesit antibioterapie
E. Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6 ore dup producere

2 Manifestrile sincopei vaso-vagale n stadiul presincopal sunt : BCDE 43

A. Pierderea brusc i tranzitorie a strii de contien
B. Paloare faciala
C. Hiperventilaie
D. Diaforez
E. Grea

3 Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals? CD 15

A. Este o catecolamin
B. Este simpatomimetic
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale
D. Se folosete n concentraii de 1:10000 pn la 1: 200000
E. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit

4 Anestezia troncular periferic: AD 23

A. Vizeaz trunchiul nervos i ramurile sale
B. Are durat de aciune mai redus dect anestezia topic
C. Deformeaz regiunea anesteziat
D. Este o anestezie loco-regional prin infiltraie
E. Include anestezia troncular bazal

5 Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete administrarea ABD 10

lidocainei n timpul graviditii i lactaiei:
A. Are efect teratogen
B. Poate determina hipotensiune de sarcin
C. Nu se recomand monitorizare cardiac fetal
D. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul
trimestru de sarcin
E. Nu se recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn
pentru 24 de ore

6 Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: AC 39

1

A. Ulceraii ale mucoasei

Page
 B. Ruperea acului
C. Alveolita postextracional
D. Pareza facial tranzitorie
E. Hematom

7 Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: ACE 26

A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
B. La 0,5 cm napoi de marginea posterioar a palatului dur
C. La 1 cm naintea crligului aripii interne a apofizei pterigoide
D. La 1 cm naintea crligului aripii externe a apofizei pterigoide
E. Unghiul diedru format de creasta alveolar cu lama orizontal a
osului palatin

8 *Anestezia local prin infiltraie nu include: A 20

A. Anestezia de contact
B. Anestezia submucoas
C. Anestezia intradermic
D. Anestezia plexal
E. Anestezia intraligamentar

9 Gaura infraorbitar este situat: CD 28

A. La 5 mm nafara liniei verticale mediopupilare
B. Pe orizontala ce unete gaura supraorbitar cu cea mentonier
C. Pe linia vertical ce trece ntre cei doi premolari superiori
D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare

10 Manifestrile clinice ale alergiei sunt: ABCE 45

A. Dispnee cu wheezing
B. Angioedem
C. Hipotensiune arterial
D. Bradicardie
E. Colaps

11 Anestezia plexal: AC 21
A. Este o anestezie supraperiostal
B. Rar utilizat la maxilar
C. Este paraapical
D. Este mai puin eficient la copii i tineri
E. Este o anestezie prin imbibiie

12 Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: ABC 25

A. Creasta zigomato-alveolar
B. Rdcina mezial a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobil
D. nainte muchiului maseter
E. Marginea inferioar a osului zigomatic
2

13 *Lidocaina: D 8
Page

A. Are pH-ul 8
 B. Are toxicitate de 3 ori mai mare fa de procain
C. Are putere anestezic de dou ori mai mic dect a procainei
D. Se metabolizeaz n proporie de 90% la nivel hepatic
E. Doza uzual este de 18 ml soluie

14 Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: BD 35

A. Sincopa vaso-vagal
B. Durerea
C. Alveolita postextractional
D. Pareza facial tranzitorie
E. Descuamarea epitelial

15 Tratamentul de urgen al edemului cilor aeriene superioare presupune: ABCD 45

A. Oxigenoterapie
B. Administrare de adrenalin 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000
subcutanat
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser
fiziologic
D. Administrare de epinefrin n bronhospasm
E. Administrare de antibiotice n edem laringian

16 *Anestezia la spina Spix : B 29

A. Se efectueaz rar pe cale oral
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura
mentonier
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
D. Determin anestezia nervului bucal
E. Anesteziaz i nervul auriculo-temporal

17 *Articaina: B 13
A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor
B. Este contraindicat la copii sub 4 ani
C. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente
D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina
E. Se recomand injectare rapid

18 *Anestezia intraligamentar: E 22
A. Nu necesit seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolit postextracional
D. Durerea local postanestezic e mai redus
E. Este indicat la pacienii cu risc hemoragic

19 Necroza mucoasei: AC 39
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecvent dup anestezii efectuate vestibular
C. Apare dup decolri brutale ale muco-periostului
D. Are culoare roie intens
3

E. Este un accident al anesteziei loco-regionale

Page
20 *Anestezia topic: C 19
A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru
injectare
B. Folosete frecvent xilina 0.5-1%
C. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ
submucos
D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a
anestezicului
E. Durata este de aproximativ dou ore

21 Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaii n: ABCD 24

A. Procese inflamatorii retrotuberozitare
B. Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior
C. Pacieni sub tratament anticoagulant
D. Hemofilici
E. Pacieni cu odontectomii ale molarilor de minte n antecedente

22 Catecolaminele au ca efecte locale : ACDE 16

A. Vasoconstricie la locul injectrii
B. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n fluxul sangvin
C. Putere anestezic mai mare
D. Efect mai ndelungat
E. Stimularea receptorilor din pereii arteriolari

23 Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: ABCE 35

A. Utilizarea soluiilor prea reci fa de temperatura camerei
B. Injectarea rapid a soluiei anestezice
C. Injectarea din eroare a unor substane toxice
D. Folosirea acelor cu bizou ascuit
E. Injectarea unor soluii cu urme de alcool

24 Mepivacaina: ABC 11
A. Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain
B. Durata anesteziei este crescut
C. Are poten de 2 fa de lidocain
D. Nu este metabolizat n ficat
E. Este eliminat renal n proporie de 50-60%

25 Articaina este contraindicat la ABCD 13

A. Pacieni epileptici fr tratament
B. Pacieni cu porfirie acut recurent
C. Pacieni cu deficit de colinesteraz plasmatic
D. Pacieni cu tulburri de conducere atrio-ventriculare severe
E. Pacieni sub tratament cu anticoagulant

26 Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt ACD 51

A. Stare de agitaie nemotivat
B. Tegumente uscate
4

C. Senzaia de grea
Page

D. Cefalee intens
 E. Frison

27 Tratamentul anginei pectoral const n: ACD 49

A. Poziia decliv a pacientului
B. Aspirarea secreiilor din cavitatea oral
C. Administrarea unui vasodilatator coronarian
D. Oprirea interveniei dentare
E. Administrarea de antiedematoase per os

28 Accidentele locale punciei anestezice la Spix sunt: AB 30

A. Ruperea acului
B. Producerea unui hematom
C. Trismus persistent
D. Injectite postanestezice
E. Congestia tegumentelor

29 Reperele pentru spina Spix sunt: ADE 29

A. Creasta temporal a mandibulei
B. Tuberozitatea mandibular
C. Incizura sigmoid
D. Plica pterigomandibular
E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori

30 Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: ABCD 22

A. Lipsa anesteziei la nivelul prilor moi
B. Anestezia simultan la mai muli dini
C. Posibilitatea localizrii la un singur dinte
D. Folosirea unei cantiti de 0,15-0,20 ml soluie anestezic
E. Nu necesit seringi speciale

TEMA NR. 2.
Extractia dentara (1, pag. 64-102) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de: ACD 64
A. Starea dintelui respectiv
B. Erupia incomplet a dintelui pe arcad
C. Patologia structurilor adiacente
D. Afeciuni asociate
E. Vrsta pacientului

Indicaiile de extracie ale dinilor temporari sunt:

5

2 ABE 64,65
A. Dini temporari care mpiedic erupia celor permaneni
Page
 B. Dini temporari cu procese carioase complicate
C. Dini temporari cu macrodonie
D. Dini temporari cu procese carioase meziale
E. Dini temporari fracturai

3 Contraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt: AE 65

A. Leucemia acut
B. Hipertensiunea arterial controlat
C. Diabetul zaharat tip 2
D. Tratamentul cronic cu aspirina
E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni

4 Contraindicaiile locale ale extraciei dentare sunt: ACE 65

A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)
B. Plgi ale buzelor
C. Tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial
D. Tumori benigne de mici dimensiuni
E. Sinuzita maxilar rinogen

5 *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: B 66

A. Formula eritrocitara
B. Hemostaza
C. Formula leucocitara
D. Cresterea VSH-ului
E. Scaderea hematocritului

6 Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : ADE 66

A. Transplante
B. Afectiuni cardiovasculare
C. Diabet insulinodependent
D. Reactii de hipersessibilitate
E. Boli autoimune

7 Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : ACE 69

A. Sindesmotoame
B. Instrumentar rotativ
C. Elevatoare
D. Stilet butonat
E. Clesti de extractie

8 *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: B 70

A. In zona posterioara a arcadei dentare
B. In zona anterioara frontala
C. Pentru extractia premolarilor inferiori
D. Pentru extractia molarilor de minte superiori
E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare

9 *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: B 72

6

A. Spre partea meziala a dintelui

Page

B. In axul dintelui
 C. Oblic anterior dreapta
D. Orizontal
E. Spre partea distala a coroanei

10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de AE 75

anestezie locala:
A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva
B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare
C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva
D. Anestezie la Spina Spix
E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive

11 *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o B 79

amplitudine mai mare spre:
A. Lingual
B. Vestibular
C. Mezial
D. Distal
E. Coletul dintelui

12 Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele AD 79

indicatii:
A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte paralele sau
usor divergente
B. Radacini recurbate spre distal
C. Radacini recurbate spre mezial
D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu
clestele
E. Radacini cu odontoame satelite

13 Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: ACE 82

A. Extractia cu clestele de radacini
B. Extractia cu sindesmotoamele
C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
D. Extractia cu ciupitorul de os
E. Extractia prin alveolotomie

14 Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: ACE 86

A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara
B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare
C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular
gros
D. Dinti cu osteita periradiculara
E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza

15 *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os B 86

integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A. 2 mm de defectul osos creat
7

B. 6-8 mm de defectul osos creat

Page

C. 2-3 mm de defectul osos creat

 D. 2-4 mm de defectul osos creat
E. 1 cm de defectul osos creat

16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este B 87

indicata pentru:
A. Resturi radiculare mici, situate profund
B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare
C. Radacini deformate in regiunea apicala
D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
E. Radacini cu procese periapicale

17 *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea E 90

osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai
intai:
A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale
B. Inciziile de descarcare
C. Papilele dentare
D. 1/3 mijlocie a lamboului
E. Unghiurile lamboului

18 *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de E 90

coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:
A. Elevatoarele
B. Clestele de electie pentru premolari
C. Sindesmotoamele
D. Dalta si ciocanul
E. Separatie radiculara

19 In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori ABD 92

legati de:
A. Leziuni patologice preexistente
B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. Starea generala a pacientului
D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
E. Starea de igiena a cavitatii orale

20 In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: ACDE 92

A. Radacini curbe,cudate,inbaioneta
B. Creasta zigomato-alveolara
C. Anchiloza dento-alveolara
D. Sept interradicular gros
E. Os alveolar dens

21 *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor B 94

din zone cu corticala subtire:
A. Corticala orala la nivelul caninului superior
B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior
C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori
8

D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori

Page

E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori

22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat A 95
aproape exclusiv cu:
A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior
B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1
C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula
D. Sustinerea incorecta a mandibulei
E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare

23 Accidentele sinusale constau in: ACD 96

A. Deschiderea sinusului maxilar
B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar
C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala
D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala
E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara

24 *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: C 97

A. 1% din cazuri
B. 0,1% din cazuri
C. 0,6-5% din cazuri
D. 7% din cazuri
E. 8% din cazuri

25 *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: E 98

A. 3 minute
B. 5 minute
C. 8 minute
D. 10 minute
E. 15-20 minute

26 Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: ABD 99

A. Fractura procesului alveolar
B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)
C. Mesarea alveolei
D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola
E. Sutura plagii postextractionale

27 *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A 99

A. Tratamentele citostatice
B. Accidentele ischemice cerebrale
C. Starea de graviditate
D. Hipotensiunea arteriala
E. Infarctul miocardic

28 *Alveolita postextractionala este favorizata de: B 100

A. Pansament supraalveolar prelungit
B. Infectii preexistente acute sau cronice
C. Sutura plagii postextractionale
9

D. Extractii atraumatice
Page

E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional

29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase B 100
intense,care apar:
A. Imediat dupa extractie
B. La 2-3 zile postextractional
C. Dupa 4 zile de la extractie
D. La 5 zile postextractional
E. Dupa o saptamana de la extractie

30 Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: ABE 101
A. Dehiscenta plagii
B. Radioterapia
C. Solutia anestezica
D. Tratamentul cu citostatice
E. Varsta pacientului

TEMA NR. 3.
Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n ABE 116
grosimea osului producnd incluzia dentar sunt :
A. Poziia ectopic a germenului dentar
B. Malformaiile coronare
C. Malpoziii ale dinilor vecini
D. Fibromucoasa dens
E. Plicaturarea lamei dentare

2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea B 116
erupiei dintelui reprezentate de:
A. Malformaii corono-radiculare
B. Hiperplazii gingivale
C. Fracturi ale oaselor maxilare
D. Sindromul compresiei de maxilar
E. Traumatisme

3 Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt : ABE 116

A. Razele X
B. Factorii ereditari
C. Hipertiroidismul
D. Traumatismele
10

E. Sindromul Turner
Page
4 Reducerea spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare ABC 116
prin urmtoarele mecanisme (pag 116):
A. Macrodonii
B. Sindromul compresiei de maxilar
C. Ereditatea ncruciat
D. Traumatisme locale
E. Osteita deformant

5 Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea dup ABC 117
urmtoarele criterii:
A. Dup criteriul morfologic
B. Dup criteriul etiologic
C. Dup criteriul topografic
D. Dup criteriul antropologic
E. Dup criteriul filogenetic

6 Simptomatologia incluziei dentare este reprezentat de: ABC 117

A. Prezena tremelor
B. Prezena diastemelor
C. Existena pe arcad a unui spaiu
D. Mobilitate accentuat a dintelui temporar
E. Mobilitate accentuat a dinilor vecini

7 Principalele date furnizate de investigaia radiologic privind incluzia ABC 117

dentar sunt:
A. Poziia dintelui inclus
B. Adncimea incluziei
C. Starea dinilor vecini
D. Densitatea osoasa
E. Ocluzia centrica

8 *Structurile anatomice la distan util a fi observate pe ortopantomogram n A 119

incluziile dentare heterotopice sunt :
A. Apofizele stiloide
B. Conductul auditiv intern
C. Oasele parietale
D. Apofizele mastoide
E. Conductul auditiv extern i intern

9 *Incidena Donovan este indicat n radiologie n: B 120

A. Incluzia molarului de minte superior
B. Incluzia molarului de minte inferior
C. Incluzia caninului superior
D. Incluzia molarilor maxilari situai oblic
E. Incluzia premolarilor superiori

10 Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar sunt vizibile: ABCD 118

11

A. Dintele inclus
B. Arcadele dento-alveolare
Page

C. Dinii n erupie
 D. Starea dinilor vecini
E. Rapoartele n sens transversal ale arcadelor dentare

11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt E 131
n legtur cu:
A. Angularea
B. Relaia cu canalul mandibular
C. Morfologia rdcinii
D. Natura esutului acoperitor
E. Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus

12 Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne ABCD 131

permit o apreciere clinic asupra gradului de dificultate a extraciei sunt:
A. Angularea
B. Relaia cu planul ocluzal
C. Relaia cu ramul mandibular
D. Morfologia rdcinii
E. Vrsta pacientului

13 *Din punt de vedere al angulrii axului molarului de minte inferior inclus, ce E 131
permite o evaluare a dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se
descriu:
A. Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil
B. Incluzia orizontal odontectomie foarte dificil
C. Incluzia vertical odontectomie uoar
D. Incluzia vertical odontectomie foarte uoar
E. Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil

14 Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre ABCD 131
orizontala planului ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus,
incluzia poate fi :
A. Incluzie cu ax inversat unghi negativ
B. Incluzie orizontal
C. Incluzie mezio-angular
D. Incluzie vertical
E. Incluzie axial

15 Din punt de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul ABC 133
mandibular dup Pell i Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa
de marginea anterioar a ramului mandibular
B. Clasa II: jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea
anterioar a ramului mandibular
C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperit de ramul
mandibular
D. Clasa III: coroana molarului inclus situat vestibular este parial
acoperit de ramul mandibular
12

E. Clasa III: coroana molarului inclus situat lingual nu este total

acoperit de ramul mandibular
Page
16 n general morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului ABC 136
de minte inclus prin:
A. Curbura rdcinilor
B. Lungimea rdcinii
C. Spaiul periodontal
D. Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor- cu ct aceast
dimensiune este mai mare la nivel cervical cu att este mai uoar
extracia
E. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei

17 *n incluzia dentar, dac ntre molarul de minte i molarul de 12 ani exist B 137
spaiu:
A. Extracia molarului de minte este mult mai dificil
B. Extracia molarului de minte este mult mai facil
C. Se vor folosi numai elevatoarele
D. Se va folosi numai cletele corespunztor
E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici

18 Factori care uureaz odontectomia M3 inferior sunt: ADE 141

A. Poziia mezio-angular
B. Poziia disto-angular
C. Clasa II dup Pell i Gregory
D. Spaiu parodontal larg
E. Os elastic

19 *Factori care ngreuneaz odontectomia M3 inferior sunt: B 141

A. Poziia mezio-angular
B. Poziia disto-angular
C. Clasa II dup Pell i Gregory
D. Rdcini scurte
E. Clasa B dup Pell i Gregory

20 Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: ABCD 141
A. Complicaii septice
B. Complicaii trofice
C. Complicaii tumorale
D. Complicaii mecanice
E. Complicaii osoase

21 *Incluzia caninului superior este: B 159

A. Mai frecvent la sexul masculin
B. Mai frecvent la sexul feminine
C. Mai frecvent pe hemiarcada dreapt
D. Mai frecvent n poziie vestibular
E. Mai frecvent n poziie orizontal

22 n odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente ABCD 163

13

intraoperatorii:
A. Deschiderea foselor nazale
Page

B. Deschiderea sinusului maxilar

 C. Luxarea dinilor vecini
D. Fractura procesului alveolar
E. Sinuzita maxilar odontogenen

23 *Indicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a caninilor inclui sunt: A 165

A. La pacienii tineri
B. n incluzii profunde
C. n anomalii de form
D. n anomalii de volum
E. La adulti

24 n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecina: AB 166

A. Prezenei unui dinte supranumerar care blocheaz erupia acestuia
B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari
C. Unei boli intercurente
D. Prezenei altor dini inca neerupti pe arcada
E. Unor modificri morfologice ale maxilarelor

25 Transplantarea caninului inclus const n: AC 166

A. Extracia caninului inclus i introducerea ntr-o alveol nou creat
n creasta alveolar
B. Extracia pe cale mixt a caninului inclus
C. Extracia caninului inclus i introducerea n alveola rmas dup
extracia dintelui temporar
D. Extracia pe cale vestibular a caninului inclus
E. Repoziionarea chirurgical a dintelui inclus

26 Atitudinea terapeutic n incluzia caninilor superiori poate fi radical sau ABCD 160
conservatoare n raport cu :
A. Poziia incluziei
B. Profunzimea incluziei
C. Spaiul existent pe arcad
D. Vrsta pacientului
E. Poziia dinilor antagonisti

27 Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: ABC 160

A. Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat
B. Incluzie vestibular
C. Incluzie intermediar sau transversal
D. Incluzie joas
E. Incluzie nalt

28 *Complicaiile supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat A 160

incluziei caninului superior pot evolua spre:
A. Rinite supurate
B. Tromboflebita sinusului cavernos
C. Meningite
14

D. Pericardite
E. Septicemie
Page
29 *Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este indicat n (pag.163): A 163
A. Incluziile vestibulo-palatine transversale
B. Incluziile nalte
C. Incluziile superficiale
D. Incluziile complicate
E. Incluziile profunde

30 n redresarea chirurgical-ortodontic a caninului inclus tratamentul cuprinde ABC 165

trei etape principale:
A. Meninerea sau obinerea spaiului necesar pe arcad
B. Descoperirea chirurgical a coroanei i ancorarea dintelui
C. Tracionarea lent i progresiv pn la alinierea caninului pe
arcad
D. Transplantarea dintelui
E. Extracia propriu-zis

TEMA NR. 4.
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt urmtoarele: ABE 174
A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical
B. Canale cu curburi accentuate
C. Ci false, perforaii ale podelei camerei pulpare
D. Obturaia incomplet a canalelor laterale
E. Resorbii radiculare externe sau interne

2 Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt: BDE 175

A. Corticala groas aa cum se ntmpla n cazul molarilor
mandibulari
B. Dini fr valoare protetic
C. Raportul nefavorabil coroan-rdcin care trebuie foarte bine
evaluat preoperator
D. Fractura radicular verticala
E. Pacieni cu imunosupresie

3 Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: AC 177

A. Dimensiuni limitate ce ofer acces minim, ceea ce constituie un
inconvenient dac apexul sau leziunea periapical sunt dificil de
15

localizat
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere
Page

C. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce

 duce la delabrarea lamboului la capete
D. Pacientul poate menine o bun igien oral
E. Incizie i decolare facile

4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: ABD 179

A. Accesul chirurgical este foarte bun
B. Tensiunea n lambou este minim
C. Sutura interdentar este mai dificil
D. Rdcinile dentare sunt vizibile n totalitate
E. Igiena orala este mai dificil de meninut

5 Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele: CDE 178

A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata
C. Colurile lamboului se pot necroza
D. Irigaia lamboului poate fi deficitar
E. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire

6 Avantajele lamboului gingival in plic sunt: CE 179

A. Decolarea lamboului este dificil
B. Tensiunea asupra lamboului este excesiv
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inseria gingival poate fi modificat dup necesiti

7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor n rezecia apical AE 180

sunt:
A. Incizia se va realiza printr-o miscare ferm i continu
B. Incizia trebuie s intersecteze o cavitate deja existent
C. Inciziile verticale trebuie practicate n convexitile dintre
eminenele radiculare
D. Baza lamboului trebuie s fie mai ngust dect marginea sa
liber
E. Lamboul va fi astfel creeat nct s protejeze structurile
anatomice de vecintate

8 Decolarea unui lambou se va realiza: BC 182

A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrri ale
lamboului
B. Se ncepe decolarea la colurile lamboului
C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun ca parte
integrant a lamboului
D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata
decolarea continua a lamboului
E. Decolarea se realizeaz dinspre apical

9 Principii generale in deprtarea lamboului: ACE 183

16

A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe lambou

B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
Page

C. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat

 D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt
instrument
E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi
incizia

10 In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a ADE 183

leziunii periapicale se face pe baza:
A. Se urmrete relieful corticalei vestibulare
B. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia
apexului prin perforarea acesteia cu o sond
C. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe baza radiografiei
retroalveolare izometrice
D. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea
acului folosit pentru tratamentul mecanic
E. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un
material radioopac, apoi se face radiografie de control

11 Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: BCD 184

A. Se incepe cu chiureta orientat cu convexitatea spre os
B. Se detaeaz leziunea progresiv, dup care este ndeprtat n
ntregime
C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale
D. Se recomand trimiterea piesei pentru examen histopatologic
E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie s fie ct mai fragmentat

12 Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical CDE 186

propriu-zis):
A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei
osoase
C. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii
D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)
E. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia
i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic

13 Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat ABDE 188
intraoperator pe cale direct:
A. Canale cu secreie persistent
B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in
1/3 apicala
E. Corp strin pe canal

14 Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ABE 190

ndeplineasc urmtoarele deziderate:
A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular
17

B. S fie biocompatibile
C. Sa nu inhibe creterea bacterian
Page

D. S fie solubil i stabil volumetric

 E. S prezinte radioopacitate

15 Complicaiile postoperatorii tardive n rezecia apical sunt: BD 193

A. Suprainfectarea
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire
C. Hematomul
D. Fractura rdcinii
E. Hemoragia postoperatorie

16 *Accidente intraoperatorii n rezecia apical: A 192

A. Leziuni nervoase
B. Hemoragie postoperatorie
C. Colorarea esuturilor din cauza materialelor de obturaie
retrograd
D. Necroza osului
E. Mobilizarea obturaiei retrograde din cauza cavitii neretentive

17 *Contraindicaiile relative ale rezectiei apicale sunt: B 175

A. Fractura radicular vertical
B. Corticala vestibular groasa
C. Parodontopatie marginal cronic
D. Pacieni cu imunosupresie
E. Resturi radiculare cu absen marcat de esuturi dure dentare

18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt: C 175

A. Simptomatologie clinic specific,prezenta( edem, durere,
fistul)
B. Dinte nefuncional
C. Imagine radiologic lipsit de orice elemente patologice
D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect
cea preexistent
E. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz

19 *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: D 178

A. incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2
extremiti cu dou incizii verticale de descrcare
B. incizie orizontal de-a lungul marginii libere gingivale
C. incizie orizontal la distan de marginea gingival liber i
dou incizii oblice de descrcare
D. incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie
vertical de descrcare
E. incizie curb, convex spre marginea gingival

20 *n cazul apariiei unei comunicri oro-sinusale sau oro-nazale: C 186

A. Se realizeaz suplimentar manevra Valsalva
B. Se ncearc explorarea suplimentar a comunicrii
C. Se conserv mucoasa sinusal sau nazal
18

D. Nu se continu intervenia
E. Se meeaz cavitatea rmas
Page
21 *Reacolarea i sutura se realizeaz de regula cu: A 190
A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0
B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0
C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0
D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0
E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0

22 *ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt: B 193

A. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece
B. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de
clorhexidin
C. Splatul pe dini este permis din ziua interveniei
D. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate
E. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup
intervenie

23 *Accidentele intraoperatorii n rezecia apical: B 192

A. Edem
B. Leziuni nervoase
C. Hemoragie postoperatorie
D. Mobilitate excesiv a dintelui-
E. Necroza osului prin frezaj intempestiv

24 *Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop: E 194

A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia
acesteia, cu meninerea restului coroanei i/sau rdcilor
B. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul
chirurgical, cu expunerea apexului i a leziunii periapicale
C. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al
rdcinii unui dinte
D. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice
E. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces

25 *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: C 179

A. Decolarea lamboului este facila
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesiv
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti

26 Decolarea unui lambou se va realiza: AC 182

A. Cu un decolator ascuit
B. Se ncepe decolarea de la baza lamboului
C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun
D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata
marginal
E. Decolarea se realizeaz dinspre partea orala
19

27 *Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical D 186

Page

propriu-zis):
 A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm
B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la limita geodei
osoase
C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rdcinii
D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)
E. n cazul unui chist extins la mai muli dini,nu se practic
rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n
leziunea chistic

28 *Principii generale in deprtarea lamboului: E 183

A. Deprtatorul se va sprijini pe lambou
B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
C. Lamboul va fi deprtat in tensiune
D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt
instrument
E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi
incizia

29 *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: C 177

A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere
C. Incizie si decolare facila
D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral
E. Incizie i decolare dificile

30 Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: AD 176

A. Bisturiu
B. Sindesmotom
C. Pensa ciupitor de os
D. Chiurete de diferite dimensiuni
E. Pensa Kocher

TEMA NR. 5.
Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *n cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de: C 199
A. 450
B. 900
C. 600
20

D. 300
Page

E. 150
2 *Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: B 199
A. Trapezoidala
B. La nivelul insertiei alveolare a frenului
C. n baionet
D. Tip Pichler
E. In L

3 *Frenul lingual este constituit din: E 200

A. esut conjunctiv lax
B. esut fibros
C. Fibre musculare
D. Mucoas acoperitoare groasa
E. esut conjunctiv dens ce poate conine fibre musculare din
muchiul genioglos

4 *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: B 206

A. Determinata de fumat
B. Iritativ-mecanic cronic
C. Iritativ-mecanic acut
D. Neoplazic
E. Idiopatic

5 *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: D 206

A. Verticala
B. Oblic mezial dreapta
C. In Z
D. Transversala, perpendiculara pe fren
E. In V

6 *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: C 201

A. Trapezoidal
B. Liniar
C. Romboidal
D. Triunghiular
E. Arcuat

7 *Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima dat n 1924 de: C 208
A. Trauner
B. MacIntosh
C. Kazanjian
D. Obwegesser
E. Valerian Popescu

8 *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: D 214

A. Reducerea marcat a adncimii alveolare
B. Reducerea marcat a latimii anului vestibular
21

C. Insertie joasa a frenurilor

D. Reducerea marcat a nlimii i/sau limii crestei alveolare, in
Page

unele situatii
 E. Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare

9 *Regularizarea osoas postextracional n extracia alveoloplastic a dintilor C 213

egresati urmarete:
A. Micorarea spaiului dintre cele dou creste edentate
B. Conservarea spaiului dintre cele dou creste edentate
C. Mrirea spaiului dintre cele dou creste edentate
D. nlarea crestei edentate
E. Creterea limii crestei edentate

10 *n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand D 215

realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit:
A. Pericolului lezrii nervului bucal
B. Pericolul lezrii limbii
C. Pericolul lezrii arterei faciale
D. Pericolul lezrii nervului lingual
E. Pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinator

11 *Tuberoplastia se realizeaz n scopul mbuntairii: C 217

A. Relaiilor interdentare
B. nchiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate
C. nchiderii marginale posterioare a protezelor totale
D. Ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase
E. Starii de igiena orala a pacientului

12 *Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este: D 218

A. n L
B. n V
C. n Z
D. n H inversat
E. In W

13 *Torusul mandibular este localizat: A 219

A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau
bilateral n zona canin-premolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona
incisivo-canin
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral
n zona molarului 3
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral n
zona incisivo-canin
E. Pe versantul vestibular mandibular uni sau bilateral n zona
canin-premolar

14 *Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare C 209

supraperiostal se prepar:
A. lambouri totale vestibulare
22

B. lambouri totale linguale

C. lambouri pariale vestibulare i linguale
Page

D. lambouri pariale jugale

 E. lambouri pariale pe coama crestei alveolare

15 Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a BCE 198,
frenurilor labiale: 199
A. Vestibuloplastia
B. Frenectomia
C. Frenoplastia in Z
D. Tuberoplastia
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie

16 In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele AC 202

formatiuni anatomice:
A. Canalul Wharton
B. Artera faciala
C. Vena linguala
D. Glanda sublinguala
E. Vena faciala

17 Precizai care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a BC 203
mucoasei fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinal
B. Hiperplazia de proteza
C. Epulis fissuratum
D. Epulis granulomatos
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos

18 Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta: ACD 204

A. n plan vertical
B. n plan sagital
C. n plan transversal
D. n ambele planuri
E. n plan antero-posterior

19 n cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este ABDE 204

obligatorie pentru:
A. A confirma natura conjunctiv a formaiunii
B. A infirma evoluia n prile osoase
C. A infirma evoluia n sinusul maxilar
D. A exclude prezena unui dinte inclus
E. A exclude prezena unei formaiuni tumorale

20 Hiperplazia gingival este caracterizat prin: ACD 206

A. Creterea asimptomatica a gingiei
B. Creterea rapid a gingiei
C. Creterea lent i progresiv a gingiei
D. Creterea localizat sau generalizat a gingiei
E. Cretere simptomatic a gingiei
23

21 Tehnicile de vestibuloplastie la mandibul au ca dezavantaje: AD 208

Page

A. Modificri postoperatorii ale adncimii anului vestibular din

 cauza bridelor cicatriciale
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
C. Modificri postoperatorii ale adncimii anului lingual
D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare

22 Incizia iniial n cazul ndeprtrii hiperplaziei gingivale se realizeaz: CD 206

A. Perpendicular pe festonul gingival
B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei
C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei
D. Pn la nivelul periostului
E. Obligatoriu intereseaz i periostul

23 Creasta balant reprezint: BC 207

A. O zon de hiperplazie cu aspect inflamator
B. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator
C. Localizat de obicei n zonele frontale edentate atat la maxilar
cat si la mandibula
D. Localizat n zonele frontale dentate
E. O zon de hipertorfie

24 *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomand: B 208

A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea
mobil
C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe

25 Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicat cand: CD 208

A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm
B. La pacieni cu atrofie sever mandibulara
C. La pacieni cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a
musculaturii
D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm
E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale

26 Principiile alveoplastiei sunt: ACE 211

A. Cunoaterea exact a anatomiei zonei
B. Inciziile se realizeaz pe versanii crestei
C. Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de descrcare
D. Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza lamboului
trebuie s fie mai mica dect celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal s fie minim

27 Extractia alveoloplastica reprezint o intervenie chirurgicala care: ACD 211

A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare
24

B. Se realizeaz fr conservarea osului alveolar

C. Se realizeaz cu conservarea osului alveolar
Page

D. Impune regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate

 i/sau a septurilor interradiculare
E. Se realizeaz fr regularizare osoas

28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A 211

A. La nivelul festonului gingival
B. La 1 cm de festonul gingival
C. La nivelul fundului de sac vestibular
D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
E. In mucosa mobila

29 Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: AB 220

A. Vestibular la mandibula
B. Vestibular la maxilar
C. Oral la maxilar
D. Central intraosos
E. Vestibulo-oral

30 LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: BCD 218

A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine
B. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii
palatine
C. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii
palatine
D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii
palatine
E. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii
palatine

TEMA NR. 6.
Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: BCE 242
A. Specifica
B. Nespecifica
C. Mixta
D. Compusa doar din germeni anaerobi
E. Polimorfa
25

2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : D 246

Page

A. infectiile spatiilor fasciale primare

 B. infectiile spatiilor fasciale secundare
C. supuratiile difuze
D. actinomicoza
E. supuratiile circumscrise

3 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: B 246

A. per primam
B. per secundam
C. dupa sutura intradermica
D. dupa sutura in planuri anatomice
E. Dupa sutra de pozitie

4 *Flegmonul este o supuratie difuza in care: B 245

A. exista o colectie supurata
B. sint prezente sfacele si bule gazoase
C. nu este modificata temperatura corporala
D. valoarea procalcitoninei este normala
E. apare constant poliuria

5 In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: CD 247

A. de congestia tegumentului
B. de febra inalta
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal
D. de dureri intense
E. stare generala intens alterata

6 Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: AE 247

A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. alveolita postextractionala
C. abcesul palatinal
D. fibromatozele gingivale localizate
E. chistul de maxilar suprainfectat

7 *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: C 252

A. tumefactie discreta
B. deglutitie imposibila
C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase
D. torticolis
E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier

8 *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: D 256

A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide
B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior
C. abcesul spatiului genian
D. nevralgiile de trigemen
E. pericoronarita molarului 3 inferior
26

9 Flegmonul de planseu bucal poate determina: ABDE 271

A. Tromboza septica a sinusurilor craniene
Page

B. Meningita septica
 C. Pareza de facial
D. Mediastinita acuta
E. Gangrena pulmonara

10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: BCE 272

A. Laterofaringian
B. Infratemporal
C. Sinusul maxilar
D. Mentonier
E. Submandibular

11 Fasciita necrozanta: AE 273

A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta

12 Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : ACE 274

A. Adenopatii cervicale suprainfectate
B. Tumori benigne ale glandelor salivare
C. Supuratii difuze
D. Lipomatoza cervicala
E. Tumori maligne suprainfectate

13 Abcesul cerebral : CD 276

A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast
D. Tratamentul este specific neurochirurgical
E. Evolueaza spre septicemie

14 Osteoperiostita: ABE 281

A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului
anatomopatologic
D. Tratamentul consta in sechestrectomie
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea
capacitatii de aparare a organismului

15 Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: ACD 282

A. Osteomielite supurate, acute sau cornice
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen
C. Osteomielite dupa infectii specifice
D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen
E. Osteomielita radionecrotica
27

16 Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: ACDE 283

Page

A. Tumori benigne osoase

 B. Infectii nespecifice osoase
C. Tumori maligne osoase
D. Displazia fibroasa
E. Supuratii periosoase

17 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: BCD 287

A. Este o infectie contagioasa nespecifica
B. Evolueaza in mai multe stadii
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice
specifice
E. Tratamentul este chirurgical

18 Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se AB 288

stabileste:
A. In urma examenului clinic
B. Pe baza IDR la tuberculina
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura
D. Examen RMN
E. Lavaj bronho-alveolar

19 Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: ACD 245

A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul
gravitational
B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab
vascularizate
C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile
anatomice afectate
D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical
E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional

20 Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: ABE 255

A. Punctii sinusale gresit efectuate
B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori
C. Punctii septice la spina Spix
D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier
E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine

21 Spatiul submandibular este delimitat de : ADE 257

A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos
B. Inferior: tegument si platisma
C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian
D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter
E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian

22 Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: BCDE 259

A. Litiaza submandibulara supurata
28

B. Abcesul spatiului submandibular

C. Warthonita, periwarthonita
Page

D. Tumorile chistice de planseu bucal

 E. Flegmonul difuz al planseului bucal

23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : ABD 265

A. Spatiul laterofaringian
B. Spatiul prevertebral
C. Spatiul pterigomaxilar
D. Spatiul retrofaringian
E. Spatiul pterigomandibular

24 Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: ACE 266

A. Flegmonul amigdalian
B. Flegmonul pterigomandibular
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus
D. Abcesul planseului bucal
E. Tumorile laterofaringiene

25 Spatiul retrofaringian este delimitat de : BCE 266

A. Medial: spatiul prevertebral
B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala
C. Superior: baza craniului
D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul
E. Anterior:peretele posterior al faringelui

26 Flegmonul planseului bucal: AB 270

A. Se mai numeste angina Ludwig
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile
sublinguale, spatiul submentonier
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical,
genian, spatiul maseterin
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul
spatiului pterigomandibular
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau
pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori

27 Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: BCD 278

A. Colectie difuza
B. Colectie bine delimitata
C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita
D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive
E. Starea generala nu este alterata

28 Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: AC 278-

A. Tumorile de parotida 279
B. Chistul sebaceu supurat
C. Abcesul spatiului parotidian
D. Artita cronica temporo mandibulara
E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata
29

29 Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: BC 279,

Page

A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri 280

 B. Este nedureroasa
C. Ganglionii sunt fermi si mobili
D. Se insoteste de febra, splenomegalie
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau
IgM

30 Sifilisul tertiar CD 287

A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si
gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a
reactiilor serologice specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani

TEMA NR. 7.
Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: D 292
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului
C. inferior, reprezentata de osul palatin
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului.

2 Sinusul maxilar: ACE 292

A. este o cavitate anexa a foselor nazale
B. se deschide in meatul superior
C. se deschide in meatul mijlociu
D. se deschide in meatul inferior
E. este implicat in apararea imuna nespecifica

3 Sinusul maxilar: BC 293

A. este o cavitate anexa a cavitatii orale
B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului
mijlociu al fetei
30

D. este structura de sustinere a globului ocular

E. este o structura compacta
Page
4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : CDE 293
A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat
E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator

5 Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : ABD 293

A. infectioase
B. alergice
C. traumatice
D. neoplazice
E. autoimune

6 Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : ABC 293

A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar

7 *Sinuzita maxilara de cauza dentara : D 294

A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului
B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului
C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului
D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma
interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale
invecinate si sinusul maxilar
E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala

8 *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : B 295

A. caria dentara simpla
B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale
C. candidoza orala
D. xerostomia
E. lipsa igienei orale

9 Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : ABC 295
A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale
B. deviatia de sept nazal
C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal
D. anclavarea dentara
E. candidoza orala cronica atrofica

10 *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: E 295

A. caria dentara a dintilor maxilari
B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali
31

C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari

D. necroza dentara a dintilor maxilari
Page

E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali

11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : ACE 295
A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
B. incluzia dentara a caninilor maxilari
C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali
D. gingivita cronica
E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii
maxilari

12 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BDE 295

A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
C. incluzia caninului maxilar
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali

13 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BCD 295

A. obturatii de canal la dintii maxilari
B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali
E. toate cauzele de mai sus

14 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : CD 295

A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor
sinuzali
C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata
D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata
E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv

15 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : ACE 295

A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei
dentare
D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul
odontectomiei

16 *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei B 296
faze successive:
A. tumor, calor si dolor
B. congestiva, catarala si supurata
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. exudativa, de granulare si epitelizare
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
32

17 In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : BDE 296

Page

A. congestionata
 B. hiperplaziata
C. atrofiata
D. cu formatiuni polipoide si chistice
E. profund alterata

18 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: BDE 296

A. scaderea IgA
B. cresterea IgA
C. scaderea vascozitatea mucusului
D. cresterea vascozitatea mucusului
E. disparitia partiala sau totala a cililor

19 In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: ACDE 296

A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara
B. disparitia complexelor immune circulante
C. lipsa celulelor caliciforme
D. fibroza parcelara sau totala
E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala

20 Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara CD 296

sunt :
A. haemophilus influenzae
B. germenii microbieni probiotici
C. pneumococii
D. colibacilii
E. stafilococus aureus

21 Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : BD 297

A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in
regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de
pozitia decliva a capului
B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in
pozitia decliva a capului
C. febra 38-39C
D. iritatie faringiana
E. cacosmie subiectiva

22 Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in CE 297

sinuzita maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la
periferie
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata
central
E. marimea si forma sinusurilor maxilare
33

23 *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face A 299

cu :
Page

A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica

 B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat
D. sinuzita maxilara alergica
E. sinuzita maxilara fungica

24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face BCDE 299
cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica
B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat
D. sinuzita maxilara alergica
E. sinuzita maxilara fungica

25 In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : ABCD 300

A. asigurarea drenajului sinuzal
B. antibioterapie
C. corticoterapie
D. indepartarea factorului cauzal
E. cura radicala a sinusului maxilar

26 *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va E 301

efectua :
A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a
B. antibioterapie cu macrolide
C. antibioterapie cu lincosamide
D. corticoterapie
E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului

27 *Cura radicala a sinusului maxilar : D 301

A. consta in realizarea unei meatotomii
B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III
D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV
E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale

28 Cura radicala a sinusului maxilar : CD 302

A. are ca scop crearea unei meatotomii
B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale
C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar
D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal
E. are ca scop indepartarea factorului cauzal

29 Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de AE 303

diagnostic:
A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat
34

B. scurgere abundenta de secretie purulenta

C. halena fetida
Page

D. refluarea alimentelor pe fosa nazala

 E. proba Valsalva pozitiva

30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, BCE 304
de peste 7 mm, se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar
B. prezenta sau absenta dintilor
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe
D. adancimea boltii palatine
E. optiunea chirurgului

TEMA NR. 8.
Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-
394) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt: ABD 314
A. Corpi strini restani n plag
B. Sutura plgii n tensiune
C. Vrsta pacientului
D. Plgi zdrobite
E. Imunosupresia

2 Dup Navarro i colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibul sunt B 315

localizate la nivelul:
A. Ramului mandibulei
B. Condilului mandibular
C. Zonei parasimfizare
D. Procesului alveolar
E. Procesului coronoid

3 *Principala cauz a fracturilor de mandibul o constituie: B 316

A. Accidentele rutiere
B. Agresiunea
C. Accidentele sportive
D. Accidentele de munc
E. Iatrogenia

4 Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim ale mandibulei ACE 316
sunt:
A. Gaura mentonier
35

B. Simfiza mentonier
Page

C. Zona parasimfizar
 D. Apofiza coronoid
E. Unghiul mandibulei

5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibul sunt urmtoarele: ABCD 316

A. Flexia
B. Presiunea
C. Tasarea
D. Smulgerea
E. Compresia

6 Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se clasific n: ACDE 320

A. Unice
B. Multiple
C. Duble
D. Cominutive
E. Triple

7 Clasificarea anatomic a fracturilor corpului mandibular este: ADE 321

A. Laterale
B. Verticale
C. Oblice
D. Mediane
E. Paramediane

8 Semnele clinice de ntrerupere a continuitii osoase n fracturile de ABE 322

mandibul sunt:
A. Mobilitatea anormal a fragmentelor osoase
B. Modificri ale raporturilor de ocluzie
C. Edemul prilor moi
D. Durere spontan
E. Deformri osoase ale etajului inferior al feei

9 La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenierea ABE 322,

focarelor de fractur, se urmresc: 323
A. Puncte dureroase
B. Discontinuitatea osoas
C. Prezena dinilor pe ambele fragmente fracturate
D. Prezena dinilor pe fragmentul distal al mandibulei
E. Prezena crepitaiilor osoase

10 *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determin: A 327

A. Ocluzie deschis anterioar
B. Inocluzie frontal i lateral de partea afectat
C. Ocluzie n doi timpi
D. Devierea liniei mediene de partea fracturat
E. Ocluzie cap la cap
36

11 Diagnosticul fracturilor de mandibul se pune pe baza: ABCE 332

A. Simptomatologie clinic
Page

B. Ortopantomografie
 C. Computertomografie
D. Radiografie n inciden Hirtz
E. Radiografie de mandibul n inciden defilat (lateral)

12 Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt: ABC 335

A. Consolidarea ntrziat
B. Consolidarea vicioas
C. Pseudartroza
D. Supuraii periosoase
E. Osteomielita mandibulei

13 n fracturile etajului mijlociu al feei pot fi interesate: ABDE 361

A. Osul maxilar propriu-zis
B. Oasele zigomatice
C. Osul mandibular
D. Oasele palatine
E. Apofizele pterigoide

14 Fractura orizontal Le Fort I se mai numete: BD 363,

A. Disjuncie cranio-maxilar joas 368
B. Fractur transversal joas
C. Disjuncie cranio-maxilar nalt
D. Fractur tip GUERIN
E. Fractur WALTHER

15 Fractura orizontal Le Fort I intereseaz: ABCE 363

A. Apertura piriform
B. Creasta zigomato-alveolar
C. Tuberozitatea maxilar
D. Apofizele pterigoide 1/3 medie
E. Fosa canin

16 Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: BCE 364

A. Edem facial important (facies n butoi)
B. Palparea dureroas retrotuberozitar (semnul Guerin)
C. Mobilitate anormal a poriunii inferioare a maxilarului n sens
transversal
D. Ocluzie deschis frontal i contacte premature la nivelul
molarilor, bilateral
E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral

17 Disjuncia cranio-maxilar nalt intereseaz : ABDE 365

A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale
B. Peretele inferior al orbitei
C. Apofiza pterigoid n 1/3 medie
D. Peretele extern al orbitei
E. Arcada temporo-zigomatic
37

18 Complexul zigomatic este alctuit din : ABCE 379

Page

A. Osul malar
 B. Arcada temporo-zigomatic
C. Marginea inferioar a orbitei
D. Marginea superioar a orbitei
E. Podeaua i peretele lateral al orbitei

19 Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: BCDE 379,

A. Fisuri ale complexului zigomatic 380
B. Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral
C. Fractura disjuncie de malar
D. Fractura ,,blow-aut a podelei orbitei
E. Fractura cominutiv

20 Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: ABCE 381,

A. Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar 382
B. ntreruperea continuitii osoase la nivelul rebordului orbitar
inferior
C. Diplopie
D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice
E. Tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului infraorbital de
partea lezata

21 Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand AD 322

urmtoarele tipuri de investigaii radiografice:
A. Computertomografie
B. Radiografie n inciden Parma
C. Ortopantomografie
D. Radiografie n inciden semiaxial Hirtz
E. Radiografie de craniu n inciden antero-posterioar (Caldwell)

22 Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: ABCD 388

A. Cdere accidental
B. Accidente de circulaie
C. Agresiune uman sau animal
D. Iatrogenie
E. Complicaii secundare infecioase

23 Traumatismele dento-alveolare se clasific n: ACDE 388

A. Leziuni dentare
B. Leziuni osoase
C. Traumatisme ale esuturilor dento-alveolare
D. Traumatisme ale procesului alveolar
E. Leziuni ale mucoasei fixe i mobile

24 Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice: ACD 388

A. Fisur coronar
B. Fisura radiculara
C. Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare
38

D. Fractur radicular
E. Avulsie dentar
Page
25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi BCD 389
realizat prin:
A. Coafaj indirect
B. Coafaj direct
C. Amputaie vital
D. Extirpare vital
E. Extracie dentar

26 Traumatismele esuturilor parodontale pot fi: BCD 390

A. Contuzia dentar
B. Luxaia cu extruzie
C. Contuzia parodontal
D. Avulsia complet
E. Contuzia coronara

27 n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudini ACE 391
terapeutice:
A. Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur
B. Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu
fixarea lui la dinii vecini
C. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect,
cu fixarea lui la dinii vecini
D. Extracia dintelui luxat
E. Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat

28 Etapele replantrii dentare sunt: ACD 392

A. Curirea dintelui de detritusuri, naintea replantrii , cu ser
fiziologic
B. Sterilizarea dintelui cu soluii antiseptice
C. Introducerea manual n alveol n poziie corect
D. Fixarea dintelui cu o atel semirigid 7-10 zile
E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 sptmni

29 Avantajele imobilizrii dinilor traumatizai prin ligatur hipocratic sunt: AC 393

A. Asigur o bun imobilizare
B. Creeaz dificulti n meninerea igienei orale
C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic
D. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd
extracia lent
E. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd
leziuni ale cementului

30 Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare sunt urmtoarele: ACE 393

A. Gutiere acrilice
B. Imobilizare rigid intermaxilar
C. Imobilizare cu srm cu 8 (ligatur hipocratic)
D. inele vestibulo-linguale
39

E. Imobilizare semirigida
Page
 TEMA NR. 9.
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare
(1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Chistul branhial: CE 407
A. Este adenopatie laterocervical
B. Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin
C. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical
D. Abordul chirurgical este pe cale intraoral
E. Poate maligniza

2 Chistul canalului tireoglos: ACE 409

A. Se mai numete i chistul median al gtului
B. Apare numai la copil
C. Poate fistuliza tegumentar
D. Apare laterocervical, n 1/3 superioar
E. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom

3 Sialochistul: ADE 411

A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor
salivare accesorii
B. Apare doar la vrstnici
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare
D. Poate fi localizat si in parotida
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar

4 Mucocelul: BD 411
A. Este o tumor malign
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul
mucoasei orale
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
D. Consistenta este fluctuenta
E. Este foarte dureros la palpare

5 Ranula: CE 413
A. Cel mai frecvent tip este cel n bisac
B. Este situat totdeauna pe linia median
C. Se poate perfora spontan
D. Se suprainfecteaz frecvent
E. Varianta n bisac are forma unei clepsidre
40

6 Chistul sebaceu: CDE 414

Page

A. Are originea n celulele adipoase din derm

 B. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare
C. i are originea la nivelul foliculului pilos
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
E. Cavitatea chistic este umplut de sebum

7 In functie de localizare diagnosticul diferenial al chistului sebaceu se face ABD 415

cu:
A. Chistul dermoid
B. Tumori benigne parotidiene
C. Limfangiomul chistic
D. Chistul canalului tireoglos
E. Ranula in bisac

8 Epulis fissuratum: BDE 417

A. Este o tumor malign a cavitii orale
B. Apare la purtatorii de proteza mobila
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic
E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori
maligne

9 Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: BDE 417,

A. Este localizat doar la nivelul limbii 418
B. Apare la purttorii de proteze mobile incorect adaptate
C. Este intalnita predominant la brbai
D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici
dimensiuni cu aspect de broboane
E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala

10 *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este D 418
cunoscut si sub denumirea de:
A. Epulis Fibros
B. Epulis granulomatos
C. Epulis angiogranulomatos
D. Botriomicom
E. Hiperplazie papilomatoasa

11 Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: ADE 420

A. Fibromul osifiant periferic
B. Papilomul mucoasei orale
C. Fibromul mucoasei orale
D. Granulomul periferic cu celule gigante
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare

12 Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu: ADE 421
A. Granulomul piogen gingival
B. Chistul de eruptie
41

C. Papilomul
D. Granulomul periferic cu celule gigante
Page

E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n perioada de

 debut

13 *Granulomul periferic cu celule gigante: E 421

A. Este asociat cu hipeparatiroidismul
B. Este prevalent la sexul masculin
C. Apare mai frecvent la virste tinere
D. Este localizat palatinal
E. Se mai numeste epulis cu celule gigante

14 Granulomul congenital (epulisul congenital): DE 423

A. Este o leziune frecvent
B. Afecteaz adesea sexul masculin
C. Apare la nivelul mucoasei jugale
D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara
maxilara,paramedian
E. Poate fi necesar extirparea chirurgical precoce

15 *Papilomul este: C 425

A. proliferare tumorala maligna
B. proliferare celulara fibroblastica benigna
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale

16 Papilomul: ACE 425

A. Are drept cauza probabila infecia cu HPV
B. Are ntotdeauna consisten ferm
C. Obinuit, este pediculat
D. Are culoare albstruie
E. Poate aprea la orice varst

17 Fibromul BD 428
A. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii
orale
B. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral
C. Apare doar la brbai
D. Apare la orice varsta
E. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm

18 Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu: BC 429

A. Melanomul cavitii orale
B. Granulomul piogen
C. Papilomul mucoasei orale
D. Mucocelul
E. Ranula

19 *Tratamentul fibroamelor const n: D 429

42

A. Radioterapie
B. Chimioterapie
Page

C. Radioterapie i chimioterapie
 D. Extirpare chirurgical n totalitate
E. Cauterizare

20 Fibromatoza gingival: BE 430

A. Este congenital
B. Este ereditar
C. Are cauz traumatic
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie
E. Tratamentul este chirurgical

21 Lipomul: DE 431
A. Este o tumor malign
B. Este un sarcom
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial
D. Apare mai frecvent la persoanele obeze
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale

22 Lipomul se localizeaza: ACD 431

A. Pe trunchi si membre
B. Frecvent oral
C. La nivel cervico facial
D. Mai rar oral
E. In derm

23 Sindromul Madelung: BDE 432

A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in
regiunea cervico-faciala
C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat
D. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz
E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive

24 Schwannomul: AB 433
A. Este o tumor benign
B. Are originea n celulele Schwann
C. Este congenital
D. Apare numai la vrstnici
E. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical

25 Clasificarea actual a leziunilor vasculare benigne cuprinde: ADE 437

A. Hemangioamele
B. Angiosarcoamele
C. Fibrosarcoamele
D. Malformaiile vasculare
E. Malformaiile limfatice (limfangoamele)

26 Hemangiomul: CD 438
43

A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)

B. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial
Page

C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere

 D. Este cea mai frecvent tumor din perioada copilriei
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent

27 Tratamentul hemangioamelor poate consta n: BDE 439

A. Pansament modelant
B. Scleroterapie
C. Producerea de sngerri
D. Radioterapie
E. Dispensarizare

28 Malformaiile vasculare: ADE 439

A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa
B. Au ntotdeauna flux crescut
C. Au ntotdeauna flux sczut
D. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut
E. Malformaiile capilare au flux sczut

29 Sindromul Sturge-Weber: AB 441

A. Afeciune tip hamartom
B. Are si manifestri neurologice
C. Sunt doar leziuni de tip capilar
D. Sunt leziuni strict tegumentare
E. Sunt leziuni strict mucozale

30 *Limfangiomul: B 443
A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial
B. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii
C. Evoluia este rapid
D. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical
E. Raspund la tratament sclerozant

TEMA NR. 10.

Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare
(1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: AC 450
A. keratochistul odontogen
B. chistul nazo-palatin
C. chistul gingival al adultului
D. chistul rezidual
44

E. defectul osos Stafne

2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: BC 453
Page

A. chistul folicular
 B. ameloblastomul
C. mixomul odontogen
D. chistul parodontal lateral
E. chistul residual

3 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: ABC 453

A. chistul folicular
B. tumora odontogena adenomatoida
C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic
D. mixomul odontogen
E. malformatiile arterio-venoase osoase central

4 Chistul folicular: ABC 456

A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare
B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare
C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in
cazul unui dinte semiinclus
E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de
sex feminin

5 Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: ABC 450

A. chistul nazo-palatin
B. chistul median palatinal
C. chistul nazo-labial
D. chistul radicular
E. chistul osos anevrismal

6 Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: ABC 460
A. chistul radicular lateral
B. chistul folicular
C. keratochistul odontogen primordial
D. ameloblastomul
E. fibromul ameloblastic

7 Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: ABC 470
A. chistul parodontal lateral
B. keratochistul odontogen primordial
C. parodontopatia marginala cronica profunda
D. ameloblastomul
E. fibromul ameloblastic

8 Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: ABC 474

A. ameloblastomul
B. tumora odontogena scuamoasa
C. tumora odontogena epiteliala calcificata
D. fibromul ameloblastic
45

E. odontoameloblastomul
Page

9 Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu ABC 474

 odontogen inclus fac parte:
A. fibromul odontogen
B. mixomul odontogen
C. cementoblastomul
D. ameloblastomul
E. odontoameloblastomul

10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: ABC 474

A. poate aparea la orice varsta
B. exceptional la copii sub 10 ani
C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin
D. la maxilar sunt mai frecvente
E. initial tumora este simptomatica

11 Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre AB 475

care cele mai frecvente sunt:
A. formal foliculara
B. forma plexiforma
C. forma acantomatoasa
D. forma desmoplastica
E. forma bazocelulara

12 Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: ABC 482

A. hiperplazii epulis like
B. tumori benigne gingivale
C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale
D. tumori maligne endoosoase
E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa

13 Tumora odontogena calcificata: ABC 483

A. este o tumora rara
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare
C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula
D. afecteaza in special copiii
E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,
dureroasa

14 Fibromul ameloblastic: AD 483

A. apare in special la pacienti tineri
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase

15 Odontomul: ABC 484

A. este o tumora odontogena relativ frecventa
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
46

C. prezinta doua forme anatomo-clinice

D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt
Page

si dentina fara a avea configuratia unui dinte

 E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar

16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: ABC 485

A. osteomul
B. perlele de smalt
C. corpi straini intraososi
D. ameloblastomul
E. chistul radicular

17 Fibromul odontogen central: BC 488

A. este o tumora frecventa
B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen
matur
C. poate fi prezenta la orice varsta
D. se localizeaza mai frecvent la maxilar
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte

18 Tumora odontogena cu celule granulare: ABC 489

A. este extreme de rara
B. apare la adulti in general peste 40 de ani
C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara
D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase
E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata

19 Mixomul odontogen: ABC 490

A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei
mugurelui dentar
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare
ameloblastoamelor
D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei

20 Cementoblastomul: AC 492
A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani
B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare
C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este modificata
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital

21 Osteoblastomul: ACDE 497

A. este o tumora benigna osoasa
B. este derivata din osteoclaste
C. are incidenta scazuta
D. apare mai frecvent la mandibula
E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere
47

22 Torusul mandibular: ACD 505

A. este o exostoza
Page

B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului

 mandibular
C. afecteaza mai frecvent sexul masculin
D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de
bruxism
E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat

23 Boala Paget: ACD 515

A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie
osoasa
B. etiologie bine stabilita
C. apare in special la persoane de peste 40 de ani
D. apare mai frecvent la sexul masculin
E. intereseaza doar oasele viscerocraniului

24 In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi ABCD 514
urmatoarele:
A. subfebrilitate
B. scadere in greutate
C. exoftalmie
D. pancitopenie
E. anizocorie

25 *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A 450

A. chistul radicular
B. keratochistul odontogen
C. chistul gingival
D. chistul parodontal lateral
E. chistul follicular

26 *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A 450

A. chistul globulomaxilar
B. chistul gingival al adultului
C. chistul folicular
D. chistul de eruptie
E. chistul rezidual

27 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A 474

A. ameloblastomul
B. fibromul ameloblastic
C. odontoameloblastomul
D. cementoblastomul
E. mixomul odontogen

28 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A 474

A. fibromul ameloblastic
B. ameloblastomul
C. tumora odontogena calcificata
48

D. cementoblastomul
E. mixomul odontogen
Page
29 *In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: A 493
A. osteopetroza
B. osteomul
C. condromul
D. osteocondromul
E. torusuri

30 *Tumora odontogena adenomatoida: A 486

A. mai este numita si tumora celor doua treimi
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni
C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani
D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin
E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte

TEMA NR. 11.

Tumori maligne oro-maxilo-faciale
(1, pag. 545 - 584) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ABD 545,
fac parte: 546
A. tutunul
B. alcoolul
C. varsta
D. radiatiile solare
E. paramixovirusurile

2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo- AC 547,

faciale fac parte: 548
A. varsta
B. radiatiile solare
C. deficitul imunitar
D. alcoolul
E. fumatul

3 Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: ABD 550
A. buza
B. mucoasa jugala
C. bolta palatina
D. fata ventral a limbii
49

E. fata dorsala a limbii

Page

4 Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: ACD 550 -

 A. fibroza submucoasa orala 551
B. eritroplzia
C. lichenul plan
D. glosita sifilitica
E. leucoplazia

5 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: BC 550,

A. lichenul plan 552
B. eritroleucoplazia
C. eritroplazia
D. glosita sifilitica
E. candidoza cronica hiperplazica

6 Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare ABCD 558
fac parte:
A. localizarea tumorii primare
B. dimensiunile tumorii primare
C. profunzimea invaziei
D. invazia perinervoasa
E. nici un raspuns corect

7 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre ABD 561

afectiunile congenitale fac parte:
A. chistul canalului tireoglos
B. chistul branhial
C. ranula in bisac
D. teratomul
E. laringocelul

8 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre AC 561

tumorile benigne cervicale fac parte:
A. tumori chistice
B. limadenite cronice
C. tumori vasculare
D. amilidoza
E. sarcoame ganglionare

9 Biopsia incizionala este indicate in cazul: BCD 562

A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici
B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-
chimioterapeutic
C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi
tratamentul chirurgical
D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala
E. leziunilor acute cu caracter inflamator

10 Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic ABCD 563

50

citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii:

A. infectioase
Page

B. tumorale benigne
 C. tumorale maligne
D. leziuni specifice
E. lezini ulcerative

11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: ABCD 562

A. leziuni acute cu caracter inflamator
B. leziuni vasculare
C. tumori parotidiene
D. zone anatomice cu risc vital
E. leziuni provocate de traumatisme vechi

12 Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: ADE 563

A. gradul I absenta celulelor atipice
B. gradul II citologie sugestiva dar neconcludenta pentru
malignitate
C. gradul III citologie anormala, dar fara semne de maligntate
D. gradul IV citologie foarte sugestiva pentru malignitate
E. gradul V caracter net de malignitate

13 Clasificarea TNM: ADE 566

A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata
B. T1 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima
C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
E. T2 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima

14 Clasificarea TNM: ABCD 566

A. Nx ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati
B. N1 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm
C. N0 nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice
cervical
D. N3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6
cm
E. N1 unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm

15 Gradul de diferentiere a tumorii maligne: ACD 567

A. Gx gradul de difrentiere nu poate fi evaluat
B. G4 bine diferentiata
C. G4 nediferentiata
D. G3 slab diferentiata
E. G3 moderat diferentiata

16 Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: ABCD 569

A. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi
B. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical
C. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali
D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
51

E. toate raspunsurile de mai sus sunt false

Page

17 Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ABCE 569
 oro-maxilo-faciale sunt:
A. plamanii
B. ficatul
C. oasele
D. rinichii
E. creierul

18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul ACD 571
extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:
A. pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1 cm
B. pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1,5
cm
C. pentru tumorile in T2 margini libere negative la cel putin 2 cm
D. pentru tumorile in T3 margini libere negative la cel putin 3 cm
E. pentru tumorile in T4 margini libere negative la cel putin 4 cm

19 Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: ACD 572
A. diminuarea durerii
B. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor
functionale pe care le induce
C. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic
D. limitarea cresterii exofitice
E. reducerea riscului de suprainfectare

20 Lambourile arteriale: ABDE 572

A. au o viabilitate mai mare decat cele la intamplare
B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul
lamboului
C. sunt mai putin viabile decat cele la intamplare
D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea
arterelor septocutanate
E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul
arterelor septocutanate

21 Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: ABDE 575

A. glanda submandibulara
B. ganglionii cervical
C. vena jugulara externa
D. muschiul omohioidian
E. teaca carotica

22 Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana ABCE 578

sunt:
A. glanda submandibulara
B. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si
submandibular
C. ganglionul jugulodigastric
52

D. vena jugulara interna

E. teaca carotica
Page
23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: ABCE 579
A. nivelul II
B. nivelul III
C. nivelul IV
D. nivelul I
E. ganglionii suboccipitali

24 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: ACD 582

A. se impune un abord cervical pentru tumora primara
B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii
chirurgicale
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de
lunga durata
D. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin
temporizare
E. profilactic

25 *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: B 582

A. se impune un abord cervical pentru tumora primara
B. profilactic
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de
lunga durata
D. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin
temporizare
E. scurtarea timpului interventiei

26 *Radiatiile solare: A 546

A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm
B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm
C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului
conjunctiv
D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm
E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare

27 *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: B 551,

A. fibroza submucoasa orala 552
B. eritroleucoplazia
C. lichenul plan
D. glosita sifilitiica
E. candidoza cronica hiperplazica

28 *Eritroplazia: B 552
A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen
B. nu poate fi indepartata prin stergere
C. clinic se prezinta deseori izolata
D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan
E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale
53

mucoasei cavitatii orale

Page

29 *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A 553

 A. fundul ulceratiei are aspect granular
B. fundul ulceratiei are aspect neted
C. marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
D. marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos
E. marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive

30 *Cheilita actinica: D 556

A. apare la personae sub 45 de ani
B. mai frecventa la femei
C. se localizeaza in special pe buza superioara
D. se localizeaza in special pe buza inferioara
E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza

TEMA NR. 12.

Patologia articulatiei temporo-mandibulare
(1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor ABCE 679
normala, centrica, sunt:
A. Pierderea molarilor si premolarilor
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei
D. Incluzia molarilor de minte inferiori
E. Interferente in lateralitate

2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: ABDE 679

A. Pozitia craniala in fosa
B. Pozitia caudala
C. Pozitia centrica
D. Pozitia dorsala
E. Pozitia ventrala

3 Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: BDE 681

A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare
B. Spasm muscular
C. Deviatiile mandibulei
D. Crepitatii si cracmente
E. Durere
54

4 Semnele clinice in contuziile ATM sunt: CD 687

A. Devierea mentonului de partea afectata
Page

B. Trismus accentuat
 C. Durere articulara spontana
D. Articulatie sensibila la palpare
E. Hipersialie

5 In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt: ACD 688

A. Laxitatea capsulei articulare
B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori
C. Cavitate glenoida putin adanca
D. Deformari condiliene
E. Tubercul articular cu panta accentuata

6 In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: ACD 688

A. Gura este partial deschisa
B. Mandibula este retruzata
C. Inocluzie verticala frontala
D. Depresiune pretragiana
E. Linia interincisiva deplasata

7 In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: AB 689

A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata
B. Linia interincisiva este deplasata contralateral
C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa
D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata
E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei

8 Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: CDE 690

A. Doar unilaterala
B. Tubercul articular cu relief accentuat
C. Spasm muscular in sindromul epileptic
D. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare
E. Apare un cracment caracteristic

9 Simptomatologia in luxatia posterioara : ABCE 693

A. Miscari mandibulare absente
B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive
C. Gura intredeschisa la 1-2 cm
D. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala
E. Obraji turtiti

10 Simptomatologia sinovitei si capsulitei : ABCD 695

A. Dureri localizate articular
B. Miscari mandibulare dureroase
C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata
D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial
E. Impingerea condilului mandibular spre posterior

11 Retrodiscita este descrisa ca: BCDE 695

55

A. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal

B. Are o frecventa destul de mica
Page

C. Produsa prin traumatism articular acut

 D. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc
E. Produsa prin deplasari anterioare exagerate

12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: ABCE 695,

A. Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular 696
B. Congestie si tumefactie preauriculara
C. Tulburari functionale progresive
D. Nu afecteaza si conductul auditiv extern
E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie

13 Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: ABDE 696

A. Foliculita pretragiana
B. Furunculul pretragian
C. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori
D. Limfadenita pretragiana
E. Parotiditele urliene

14 Simptomatologia in artrita reumatoida este : ACDE 697

A. Tumefactie articulara
B. Durere iradianta, cu caracter nocturn
C. Limitarea progresiva a functiei articulare
D. Crepitatii
E. Modificari ale ocluziei

15 Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : ABE 699

A. Miscari mandibulare atipice
B. Asimetrie faciala progresiva
C. Pastrarea dimensiunii verticale
D. Tumefactie pretragiana
E. Zgomote articulare

16 Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: ABCE 699

A. Deteriorarea tesutului articular moale
B. Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular
E. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani

17 Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : AC 702

A. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii
B. Devierea mandibulei de partea sanatoasa
C. Miscari de protruzie si lateralitate posibile
D. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza
intracapsulara
E. Se observa un proces coronoid deformat

18 Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : ABDE 702

56

A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii

B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica
Page

C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii

 suprahioidiene
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de pasare
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos

19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ABDE 682

sunt:
A. Ortopantomografia
B. Radiografia de profil in incidenta Parma
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata
D. Computer tomografia
E. Rezonanta magnetica nucleara

20 Principiile de tratament in plagile articulare : ABD 687

A. Curatirea mecanica a plagii
B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase
C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani
D. Sutura in doua sau mai multe planuri
E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani

21 Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : ABDE 686

A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani
B. Etiopatogenie ereditara Sindromul Klinefelter
C. Ocluzie deschisa in zona frontala
D. Marirea simetrica a condilului
E. Alungirea ramului si corpului mandibular

22 Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: ACD 681

A. Deviatiile mandibulei
B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare
C. Limitarea miscarilor mandibulare
D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare
E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala

23 Durerea in Sindromul algodisfunctional este: CDE 681

A. Inconstanta
B. Are caracter cronic
C. Are caracter acut
D. Este simptomul predominant
E. Este constanta

24 *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul B 683

algodisfunctional, nu este corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime
E. Terapia prin exercitii mecanoterapia
57

25 Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : ACDE 683,

Page

A. Modificarea dietei (regim semilichid) 684

 B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior
C. Fizioterapia
D. Terapia ocluzala
E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata

26 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : ADE 685,

A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului 686
B. De obicei este bilaterala
C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce
D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare
E. Terapia ortodontica precoce

27 Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: BCDE 690

A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor
B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul
mandibulei
C. Se aplica o miscare initiala de coborire
D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior
E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc

28 Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : ACDE 689

A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos
C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton
D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului
E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie

29 Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : ABCE 693

A. Frecventa extreme de rara
B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana
C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene
D. Menton deviat de partea opusa leziunii
E. Ocluzie incrucisata

30 Artrita sifilitica se descrie prin : ABDE 697

A. Leziuni de intensitate redusa
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute
C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica
E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice

TEMA NR. 13.

Patologia glandelor salivare
58

(1, pag. 719 -720, 723- 738, 744-753, 760-770) 30 intrebari

Page
Nr. Intrebare Rspuns Pag.
crt.
1 In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai CD 719
importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt:
A. hemoragia
B. hematomul intraparotidian
C. fistula salivara
D. paralizia n.facial
E. sindromul Frey

2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: AC 719

A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete
B. radioterapie in doze sclerozante
C. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului
sectionat
D. plastia canalului cu grefa
E. parotidectomie superficiala

3 *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza D 723
pacientii intre:
A. 5-10 ani
B. 10-15 ani
C. 20-30 ani
D. 30-60 ani
E. 60-70 ani

4 Calculii salivari sunt formati din: ACE 725

A. fosfati de calciu
B. fosfati de sodiu
C. oxalati de calciu
D. oxalati de potasiu
E. carbonat de calciu

5 Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: BE 726

A. febra
B. criza dureroasa
C. sialoree reflexa
D. congestie tegumentara submandibulara
E. tumora salivara fantoma

6 *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: C 727

A. saliva cu aspect normal
B. saliva opalescenta
C. puroi
D. secretie seroasa
E. secretie sero- sanguinolenta
59

7 *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: E 728

Page

A. frecvente
 B. foarte frecvente
C. rare
D. foarte rare
E. exceptionale

8 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon B 730

presupune o serie de riscuri:
A. hematom disecant al planseului bucal
B. lezarea nervului lingual
C. lezarea arterei faciale
D. lezarea venei faciale
E. lezarea nervului hipoglos

9 *Submaxilectomia este necesara atunci cand: C 733

A. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara
B. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei
C. calcul situat intraglandular
D. exista calculi paracanaliculari
E. exista stadiul de abces salivar

10 *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon C 733

este:
A. litotritia extracorporeala
B. parotidectomia superficiala
C. endoscopic
D. masajul glandei
E. parotidectomie totala

11 *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: C 735

A. glanda parotida bilateral
B. glanda submandibulara bilateral
C. glanda parotida unilateral
D. glanda submandibulara unilateral
E. glandele salivare accesorii

12 Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: AD 736,

A. circumscrisa 737
B. goma
C. pseudotumorala
D. difuza
E. tumorala

13 *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: B 744

A. glandelor salivare accesorii
B. parotidei
C. glandei submandibulare
D. gandei sublinguale
60

E. glandelor molare
Page

14 Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: AC 744

 A. crestere lenta,progresiva
B. durere
C. absenta durerii
D. se asociaza cu tulburari functionale ale facialului
E. se asociaza cu adenopatii cervicale

15 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se ADE 746

face cu:
A. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala
B. abcesul salivar
C. colica salivara
D. adenopatie submandibulara nespecifica
E. adenopatie submandibulara metastatica

16 Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: ABDE 747
A. aparitia adenopatiei regionale
B. alterarea starii generale
C. hiposialie
D. fixarea la tesuturile adiacente
E. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial

17 *Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta: D 748

A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. 45-50 ani
D. 50-60 ani
E. 60-70 ani

18 *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: C 748

A. glanda parotida
B. glanda submandibulara
C. buza superioara
D. glanda sublinguala
E. valul palatin

19 *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate B 749
cu:
A. varsta pacientului
B. gradul de diferentiere histologica
C. aspectul salivei
D. afectiuni generale asociate
E. localizarea tumorii

20 Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: BCE 749

A. formatiune tumorala difuza
B. formatiune tumorala relativ bine delimitate
C. tumora asimptomatica
61

D. tumora dureroasa la palpare

E. crestere lenta cativa ani
Page
21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza D 750
cel mai frecvent la nivelul:
A. vestibulului bucal
B. planseului bucal
C. mucoasei jugale
D. fibromucoasei palatului dur
E. valului palatin

22 Carcinomul adenoid chistic apare: CE 751

A. la copii
B. la adolescenti
C. la varsta adulta
D. mai frecvent la sexul masculin
E. fara predilectie pentru un anumit sex

23 Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: BCE 752

A. frecvent in ganglionii loco-regionali
B. rareori in ganglionii loco-regionali
C. hematogen pulmonar
D. frecvent hepatic
E. rar osos

24 Adenomul pleomorf malign reprezinta: BC 753

A. forma maligna a adenomului pleomorf
B. o tumora maligna per primam
C. o forma de tip carcinosarcom
D. o forma de carcinoma
E. o forma de sarcom

25 *In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile B 760

glandelor salivare se impart in:
A. 2 categorii
B. 3 categorii
C. 4 categorii
D. 5 categorii
E. 6 categorii

26 Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea: BCDE 764

A. pareza definitiva in teritoriul n. facial
B. defect volumetric retromandibular
C. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial
D. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii
E. sindromul Frey

27 Sindromul Frey se caracterizeaza prin: BD 764

A. asialie
B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine
62

C. pareza tranzitorie a n.facial

D. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor
Page

E. hipoestezie in teritoriul n. auriculotemporal

28 Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru ADE 768
tumori maligne sunt:
A. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund
B. tumori cu malignitate scazuta
C. tumori cu malignitate intermediara
D. tumori cu malignitate crescuta
E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)

29 Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt: AD 768

A. pareza preoperatorie in teritoriul n. facial
B. tumora benigna localizata pe lobul profund
C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene
D. unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala
maligna
E. tumori de consistenta dura

30 Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: ACD 768
A. tumori cu malignitate crescuta
B. tumori maligne ale lobului superficial
C. tumori maligne ale lobului profund
D. tumori maligne cu afectarea n. facial
E. tumori cu malignitate scazuta

TEMA NR. 14.

Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe
(1, pag. 787-816) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: C 787
A. la orice virsta
B. intre 12-16 ani
C. cind cresterea somatica este complet incheiata
D. dupa 20 de ani
E. in functie de tratamentul ortodontic

2 *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se A 787
aplica:
A. sectorial pe arcada superioara
B. concomitent bimaxilar
63

C. numai la mandibula
D. numai la maxilar
Page

E. secvential pentru fiecare arcada

3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de C 788
discrepanta intre:
A. ocluzie si pozitia buzei superioare
B. ocluzie si pozitia nasului
C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie
D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie
E. pozitia partilor moi

4 *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: E 795

A. inchiderea spatiilor interdentare
B. corectarea inocluziei verticale
C. alinierea dentara
D. corectii ocluzale minore
E. contentia ocluzala a rezultatului operator

5 *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui A 795

prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ:
A. 0,5%
B. 1%
C. 2-3%
D. 5%
E. 10%

6 *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism A 795

mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in
proportie de :
A. 18-20%
B. 2-3%
C. 10-15%
D. 50%
E. 100%

7 *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele A 815
interventii:
A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare
B. genioplastii
C. rinoplastii
D. condilectomii
E. osteotomii segmentare

8 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: ADE 810
A. Etajul inferior al fetei micsorat
B. Buza superioara pare alungita
C. Mentonul pare/este retrudat
D. Mentonul pare/este proeminent
E. Buza superioara pare scurtata
64

9 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: ABC 787

Page

A. Decompensare ocluzala
 B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa
C. Corectia arcadelor dentare
D. Degajari coronare
E. Extractia molarilor de minte

10 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la ABCD 787
urmatoarele intrebari:
A. Este nevoie de extractii dentare?
B. Care dinti vor fi extrasi?
C. Exista suficient os alveolar?
D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate?
E. Care va fi rezultatul final?

11 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: ABCD 787

A. Ocluzogramei
B. Analizei pe modele de studiu
C. Schemelor de predictie cefalometrica
D. Schemelor de predictie chirurgicala
E. Audiogramei

12 Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe ABC 787,

care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: 788
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
C. Necesitatea unor interventii associate
D. Viitoarea pozitie a partilor moi
E. Eliberarea cailor respiratorii

13 Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: ABC 788

A. Permite simularea aspectului facial postoperator
B. Usureaza elaborarea planului de tratament
C. Efect psihologic benefic pentru pacient
D. Introduce factori de eroare suplimentari
E. Cost redus

14 Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: ABC 788

A. Pret ridicat
B. Necesitatea calificarii personalului
C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari
D. Usureaza elaborarea planului de tratament
E. Efect psihologic negativ asupra pacientului

15 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula ABCD 789

sunt:
A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular
B. Osteotomia verticala a ramului mandibular
C. Osteotomia in L inversat
65

D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular

E. Osteotomia segmentara
Page
16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: AB 790
A. Interventii pe condilul mandibular
B. Interventii pe unghiul mandibular
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice

17 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: ACDE 795

A. Lezarea nervului infraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Sectionarea arterei maxilare
E. Leziuni oftalmice

18 Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: ABCD 795

A. Leziuni ale nervului alveolar inferior
B. Tulburari neurosenzoriale
C. Hemangioame
D. Necroze
E. Leziuni oftalmice

19 Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: ABCD 795

A. Inchiderea spatiilor interdentare
B. Corectarea inocluziei verticale
C. Alinierea dentara
D. Corectii ocluzale minore
E. Corectarea eruptiei molarului de minte

20 In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: AB 795

A. Profilul este concav
B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita
C. Profilul este convex
D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
E. Profilul nu este modificat

21 In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are ABC 795,
urmatoarele semnificatii: 796
A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar
B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular
C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata
D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar
E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular

22 Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a ABCD 796

III-a Angle sunt:
A. Decompensarea anomaliei
B. Corectarea formei arcadelor
66

C. Alinierea dentara
D. Corectarea bascularilor dentare
Page

E. Repozitionarea punctelor craniometrice

23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: ABC 796
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
D. Avansarea mandibulei prognate
E. Retrudarea maxilarului

24 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii DE 804

clinice:
A. Prognatism mandibular
B. Retrognatism maxilar
C. Profil facial concav
D. Prognatism maxilar
E. Retrognatism mandibular

25 In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: ACE 804

A. Profil facial accentuat convex
B. Profil facial accentuat concav
C. Hipoplazie mandibulara
D. Hiperplazie mandibulara
E. Aspect clinic cu profil de pasare

26 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner ADE 804
arata:
A. SNA marit
B. SNB marit
C. SNA micsorat
D. SNB micsorat
E. SNA marit si SNB micsorat

27 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical ABC 805

vizeaza:
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei retrognate
E. Avansarea maxilarului prognat

28 Genioplastia se practica: ADE 792

A. Pe cale orala
B. Pe cale cutanata
C. Pecale mixta
D. Cu retrudarea mentonului
E. Cu avansarea mentonului

29 Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: ABC 817
67

A. Infectii ale partilor moi

B. Osteite
Page

C. Osteomielite
 D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos
E. Elongarea excesia a structurilor nervoase

30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de ABCD 813

maxilar se au in vedere urmatoarele:
A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior
B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de
3-5 mm
C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata
D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament
ortodontic postchirurgical
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare

TEMA NR. 15.

Despicaturi labio-maxilo-palatine
(1, pag. 824-855) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : E 824
A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina
B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina
C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina
D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina
E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina

2 *Formarea palatului primar are loc : D 824

A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina
B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina
C. prin fuziunea proceselor nazale laterale
D. prin fuziunea proceselor nazale mediane
E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale
laterale

3 *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi B 826
afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie
este :
A. intre 12-17%
B. intre 17-20%
C. intre 20-24%
D. intre 24-27%
68

E. intre 27-29%
Page

4 *In sindromul Pierre-Robin coexista : C 826

 A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala
B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina
C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina
D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina
E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala

5 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : D 826

A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie
B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare,
anencefalie
C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase,
arinencefalie
D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare,
arinencefalie
E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase,
arinencefalie

6 *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : B 826

A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale
B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale
C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale
D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace
E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace

7 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : ABD 828

A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina
B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala
C. daca este insotita de agenezie
D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare
E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare

8 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt BC 828
afectate :
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia
B. toata structura buzei pana la palatul primar
C. se poate asocia cu despicatura palatina
D. nu modifica podeaua nazala
E. afecteaza procesul alveolar

9 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala : CE 829

A. nu se asociaza cu despicatura palatina
B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti
C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti
D. nu afecteaza procesul alveolar
E. prezinta prolabium hipoplazic

10 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano- BC 829

69

stafiloschisis:
A. este interesat palatul dur in totalitate
Page

B. este interesat palatul dur partial

 C. este interesat valul palatin in totalitate
D. este interesat valul palatin partial
E. este interesat procesul alveolar

11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: DE 831

A. partile moi labiale
B. doar planseul nazal
C. doar procesul alveolar
D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul
alveolar
E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala

12 Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: ACD 829

A. Partiale
B. Despicatura procesului alveolar
C. Asociate
D. Totale
E. Despicatura palatine unilateral totala

13 Dupa Veau, clasificare despicaturilor labiale include: ACD 828,

A. despicatura labial cicatriceala 829
B. despicatura partial anterioara
C. despicatura labiala bilateral asimetrica
D. despicatura labiala centrala
E. despicaturi asociate

14 Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale BCDE 834
totale sunt :
A. usureaza respiratia
B. usureaza alimentatia
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare
D. impiedica interpozitia limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei

15 Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : ACD 838

A. simpla
B. complexa
C. asimetrica
D. totala
E. asociata

16 *In despicatura labiala bilaterala asimetrica : C 839

A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni
B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni
C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni
D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni
E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni
70

17 In despicatura labiala bilaterala asimetrica : BD 839

Page

A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical

 B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali
C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard
D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek
E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja

18 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale C 839

bilaterale :
A. per primam se intervine ortopedic
B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea
vomerului
C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de
labioplastie
D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic
E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali

19 *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : E 840

A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp
B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi
C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi
D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi
E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp

20 In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic: BDE 842

A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat
B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat
C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar
D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar
E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului

21 In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic: BC 842

A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara
B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara
C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern,
palatoglos, palatofaringian si palatostafilin
D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si
palatostafilin
E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern

22 *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : D 842

A. tratament ortopedic
B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie
C. palatoplastie
D. stafilorafia
E. uranoplastie

23 *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : E 844

A. tratament ortopedic
71

B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie

C. palatoplastie
Page

D. stafilorafie
 E. uranostafilorafie

24 *In despicatura palatina unilaterala totala : C 845

A. de regula, tratamentul este ortopedic
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp
operator
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni

25 In despicatura palatina bilaterala totala: ABE 845

A. se asociaza protruzia premaxilei
B. se asociaza retruzia premaxilei
C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator
D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori
E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori

26 Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina ABC 846

alveolara sunt:
A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate
B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor
postoperatorii
C. copil normosom, normotrof
D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator
E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni

27 Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : BCD 847

A. localizarea malformatiei
B. severitatea malformatiei
C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical
D. varsta la care s-a intervenit
E. coexistenta altor malformatii congenitale

28 Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo- BCE 847
palatine sunt :
A. subdimensionarea rosului de buza
B. supradimensionarea rosului de buza
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase
D. fistule cutanate
E. comunicare oro-nazala

29 *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza C 848

ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza :
A. corectia prin plastie in V
B. corectia prin plastie in Y
C. corectia prin plastie in Z
D. corectie prin osteotomia premaxilei
72

E. corectie prin alungirea columelei

Page

30 In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se BC 854

 practica :
A. palatoplastia secundara
B. stafilorafia secundara
C. uranostafilorafia secundara
D. rinoplastie secundara
E. cheiloplastie secundara

TEMA NR. 16.

Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen
(1, pag. 916 - 919) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: ABC 916
A. de cauza neurogena
B. de cauza somatica
C. de cauza psihogena
D. de cauza dentara
E. de cauza musculara

2 In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente ABCD 916

cauze sunt:
A. demielinizare
B. anevrisme
C. procese expansive tumorale intracraniene
D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen
E. cauza odontogena

3 Nevralgia de trigemen: ACE 916

A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta
nevralgia trigeminala
B. incidenta este mai ridicata la tineri
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de
52-58 de ani
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in
favoarea sexului feminin

4 Nevralgia trigeminala clasica: CDE 916-

A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica 917
B. apare frecvent pe traiectul oftalmicului
73

C. este tipic unilaterala

D. poate fi si bilateral la 4% din pacienti
Page

E. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense

5 Nevralgia trigeminala clasica: ABD 917
A. durerea are caracter lancinant
B. durerea are caracter de soc electric
C. durerea are debut lent si sfarsit brusc
D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal
E. apare inainte de 40 de ani

6 Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: BDE 917

A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde
pana la cateva ore
B. durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de
impungere
C. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ
D. nu exista deficit neurologic evident clinic
E. nu sunt atribuite altor afectiuni

7 In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele ABCD 917
caracteristici:
A. intensa
B. ascutita
C. superficiala
D. declansata de factorii trigger
E. profunda

8 Nevralgia trigeminala simptomatica: ABC 917

A. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser
B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie
a trigemenului
C. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori
D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii
E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti

9 In nevralgia trigemnala simptomatica: ADE 917

A. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara
B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara
C. durerea este provocata de compresia vasculara
D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele
decat compresia vasculara
E. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala

10 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul ABCD 917

unghiului ponto-cerebelos:
A. neurinom de acustic
B. neurinom de trigemen
C. meningiom
D. chist epidermoid
74

E. chistul dermoid
Page

11 Nevralgia trigeminala simptomatica: AE 917

 A. diagnosticul se stabileste pe baze clinice
B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele trigger
C. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din
ramurile trigemenului
D. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile
trigemenului
E. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din
ramurile trigemenului

12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: ABCE 918

A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla
B. nevralgia nervului facial
C. nevralgia trigeminala postherpetica
D. nevralgia parietala
E. nevralgia occipitala

13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: BD 918

A. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la
farmacoterapie
B. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si
cauza subiacenta
C. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel
D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta
E. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie
anticonvulsivanta

14 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: AC 918

A. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul
nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina
B. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in
tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida
C. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul
nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat
D. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina
E. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre
anticonvulsivante

15 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: ABC 918

A. sedarea
B. hiponatremia
C. leucopenia
D. rash
E. alopecie

16 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: ABE 918

A. leucocitoza
B. hirsutism
75

C. sedare
D. hiponatremie
Page

E. alopecie
17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: ABC 918
A. crestere in greutate
B. alopecie
C. greata
D. hirsutism
E. sedare

18 Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: AB 918

A. hirsutismul
B. hipertrofie gingivala
C. crestere in greutate
D. sedare
E. greata

19 Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: ABDE 918

A. hiponatremia
B. hipercolesterolemie
C. sedare
D. crestere in greutate
E. greata

20 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: BE 918

A. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca
medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica
B. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in
practica
C. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica
D. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser
E. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool
sau glicerol

21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACDE 918

A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau
glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe
termen lung sunt mai bune
B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau
glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen
lung sunt mai bune
C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie
faciala
D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii
dureroase
E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie
dureroasa, insa se insotesc frecvent de keratite

22 In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale ACE 918

76

vizeaza:
A. termocoagularea prin radiofrecventa
Page

B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare

 C. blocajul chimic anestezic
D. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului
sfenopalatin
E. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare

23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACD 919

A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in
82-100% din pacienti
B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in
60% din pacienti
C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10%
dintre pacienti
D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore
sunt rare
E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore
sunt dese

24 In cazul procedeului Janetta: ACD 919

A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre
pacienti
B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre
pacienti
C. mortalitatea chirurgicala este de 1%
D. rata de recurenta este de 1-6 %
E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de
prima intentie

25 Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se AB 919
numara:
A. criochirurgia
B. umflarea unui balon in cavul Meckel
C. blocajul chimic anestezic
D. termocoagularea prin radiofrecventa
E. procedeul Janetta

26 *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A 916

A. 52-58 de ani
B. 30-40 de ani
C. 60-70 de ani
D. 58-72 de ani
E. 42-78 de ani

27 *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: B 917

A. nu exista deficit neurologic evident clinic
B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
C. nu sunt atribuite altor afectiuni
D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda
77

pana la cateva ore

E. nu prezinta arii de declansare trigger
Page
28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A 918
A. carbamazepina
B. valproat de potasiu
C. aulin
D. dexametazona
E. diclofenac

29 *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: D 918

A. blocajul chimic anestezic
B. procedure neurolitice percutanate
C. termocoagularea prin radiofrecventa
D. infiltratii cu ser fiziologic
E. precedeul Janetta

30 *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: E 918

A. alopecie
B. crestere in greutate
C. hirsutism
D. leucopenia
E. rash

TEMA NR. 17.

Metode locale de prevenire a cariei dentare din anuri i fosete
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Clasificarea anurilor ocuzale n funcie de morfologia lor pot fi: BE
A. anuri largi n form de V, cu diametru mic i puin adnci
B. anuri n form de I, adnci i nguste
C. anuri n form de Y, strangulate
D. anuri n form de M, nguste
E. anuri largi, n form de V cu diametru mare i puin adnci

2 Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc ACD

interaciunii mai multor factori:
A. Concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel
proximal
B. Cantitii de smal mai mari ntre suprafeele dintelui i jonciunea
smal-dentin la nivelul anurilor
C. Capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n anuri i
78

fosete
D. Cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea
Page

smal-dentin n cazul anurilor

 E. Posibilitii realizrii unei autocuriri foarte bune.

3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din anuri i fosete fac BCE
parte urmtoarele etape:
A. Debutul se produce printr-o leziune n smalul pantei cuspidiene
B. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz naintea bazei anului
C. Debutul se produce prin dou leziuni bilaterale independente la
orificiul anului
D. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz dup baza anului
E. Evoluia leziunii poate fi influenat prin prezena unor cantiti
crescute de proteine la baza anului

4 Odontotomia profilactic poate fi util n urmtoarele situaii clinice: BCD

A. Copii cu policarii care au o igien oral bun
B. Copii cu policarii care au o igien oral proast
C. Existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii
D. Imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate
E. Copii cu stare general bun

5 Rina Bowen sau rlina bis-Gama este: BCE

A. Un material care elibereaz fluor
B. Este un monomer metacrilic
C. Este o molecul hibrid mare
D. Este un cianoacrilat
E. Seamn cu o rin epoxidic

6 Calitile unui sigilant sunt: BCE

A. Penetran sczut
B. Fluiditate
C. Biocompatibilitate
D. Absorbia crescut a apei
E. Timp de priz scurt

7 Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili sunt: CDE

A. Materialul se ntrete n 5 secunde
B. Nu se mai ncorporeaz bule de ap
C. Materialul i pstreaz constant vscozitatea
D. Materialul se ntrete n 10-20 secunde
E. Nu se mai ncorporeaz bule de aer

8 Avantajele folosirii laserului n sigilare sunt: ABD

A. Reducerea timpului de priz
B. Smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni
C. Creterea cantitii de rin rmas nepolimerizat
D. Creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare
E. Scderea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare
79

9 *Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz: B

A. n primele dou zile
Page

B. n primele 24 de ore
 C. ntr-o perioad de cel puin 2 ani
D. n urmtoarele 2 ore de la aplicare
E. n mod constant, n primele dou sptmni

10 Proprietile materialuluio romnesc SIGILAR sunt: ABC

A. Adeziune bun
B. Capacitate de etanare
C. Biocompatibilitate
D. Hidrofilie crescut
E. Contracie crescut la polimerizare

11 Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: ACE

A. Aplicare mai greoaie
B. Sensibilitate n mediu uscat
C. Finisare slab datorit rugozitii superficiale
D. Timp de priz scurt
E. Rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii

12 Glass ionomerii fotopolimerizabili prezint urmtoarele caracteristici: ADE

A. Manevrare mai uoar
B. Timp de priz crescut
C. Sensibilitate crescut n mediu umed
D. Adaptare marginal mai bun
E. Aspect fizionomic acceptabil datorit suprafeei mai netede

13 Succesiunea timpilor operatori ai sigilrii cu rini compozite este: BCD

A. Izolarea, curirea suprafeelor dentare, prepararea sigilantului
B. Curirea suprafeei dentare, izolarea, pregtirea suprafeelor de smal
C. Splarea i uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea
materialului de sigilare
D. Verificarea sigilrii, controlul n relaie ocluzal, controale periodice
E. Prepararea materialului de sigilare, splare i uscare, aplicarea
materialului de sigilare

14 *Gravajul acid n sigilare se face cu: A

A. H3PO4 37%
B. NaOCl 6%
C. H3PO4 60%
D. H2SO4 30-50%
E. HCl 37%

15 *Controlul periodic al sigilrii este necesar: C

A. Lunar
B. Anual
C. Odat la 6 luni
D. La 2 ani
E. La 6 luni n primul an de aplicare i la 3 luni n cel de-al doilea an
80

16 Controlul paraclinic al sigilrii se realizeaz cu: BCE

Page

A. Fuxin bazic 2,5%

 B. Raze X
C. Cristal violet
D. Examen cu sond
E. Izotopi radioactivi C14, S35

17 Atitudini corecte la controlul sigilrii prin inspecie i palpare cu sonda: ABD

A. Sigilarea este intact nu se intervine
B. Sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea
C. Sigilarea este pierdut parial se repet sigilarea
D. Sigilarea are microneadaptri se face control bite-wing
E. Sigilarea este pierdut parial se completeaz cu sigilant fr alt
intervenie

18 Enameloplastia: ADE
A. Este o tehnic invaziv
B. Este o tehnic neinvaziv
C. Este o tehnic de sigilare restrns
D. Este o sigilare lrgit
E. Presupune o prelucrare mecanic a anului ocluzal

19 Enameloplastia se realizeaz cu: ABC

A. Frez cilindro-conic fin
B. Frez sferic
C. Frez Sorensen
D. Polipanturi
E. Cupe de cauciuc

20 Enamelopastia se recomand: BCD

A. Pe suprafee proximale
B. n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci
C. anuri adnci i nguste ce prezint modificri de culoare
D. Cnd se suspecteaz o carie n anurile ocluzale
E. n hiperemia pulpar

21 Indicaiile sigilrii: ABCD

A. anuri i fosete adnci n form de amfor
B. anuri i fosete adnci n form de pictur
C. anuri i fosete adnci cu proast cualescen
D. Sonda aga dar nu sunt alte semne de carie dentar
E. Dini cu distrofii

22 *Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz: B

A. Cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin
B. Cnd leziunea de carie a progresat n dentin dar este nc mic
C. Cnd leziunea are o extindere mare n dentin
D. Cnd leziunea de carie n an i foset este minim
E. n cazul marmoraiilor
81

23 *Verificarea sigilrii se poate face: A

Page

A. Prin examen cu sonda

 B. Prin colorare cu fuxin bazic 2%
C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%
D. Utiliznd izotopi radioactivi C16, S45
E. Utiliznd raze

24 *Odontotomia profilactic poate fi util n: A

A. Anumite situaii clinice cnd nu se poate aplica sigilarea
B. n cazul marmoraiilor
C. Cazul copiilor cu igien oral bun
D. Posibilitii efecturii unor controale periodice regulate
E. Copii cu sntate general bun

25 *Proprietile ideale ale unui sigilant: D

A. Penetran medie
B. Timp de lucru lung
C. Timp de priz mediu
D. Absorbia sczut a apei
E. Rezisten medie la uzur

26 *Perioada optim recomandat pentru sigilare este: C

A. Vrsta de 3-6 ani pentru molarii temporari
B. 6-8 ani pentru primii molari permaneni
C. 11-13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari
D. 9-12 ani pentru premolari
E. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent

27 Controlul periodic al sigilrii este necesar: ACD

A. Odat la 6 luni
B. Odat la 3 luni
C. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore,
Rock, Horowitz
D. Paraclinic prin diferite procedee
E. Cnd se constat microneadaptri la nivelul sigilrii

28 Tehnica de sigilare cu rini compozite modificate de Einwag ACD

presupune:
A. Curarea suprafeei ocluzale cu o past fr fluor
B. Izolarea redus
C. nsprirea suprafeei de smal pe o zon de aproximativ 1 mm cu
o frez diamantat sferic, cilindric, a fissuri
D. Demineralizarea cu acid a suprafeei smalului
E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu

29 *Odontotomia profilactic poate fi utilizat n urmtoarele situaii: A

A. Existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii
B. n pulpite seroase totale
C. n necroz pulpar
82

D. Copii cu stare general bun

E. n traumatismele dentare penetrante
Page
30 *Sigilanii fotopolimerizabili au o serie de avantaje fa de cei C
autopolimerizabili:
A. Materialul se ntrete n 5-10 secunde
B. Nu se ncorporeaz bule de ap
C. Materialul se ntrete n 10-20 secunde
D. Materialul nu i pstreaz aceeai vscozitate n perioada
aplicrii
E. Pre de cost foarte ridicat

TEMA NR. 18.

Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit: ACD 3,
A. arhitectonicii speciale; pag.
B. structurii osului maxilar; 318
C. funciilor glandulare;
D. esutului venos erectil;
E. poziiei mandibulare.

2 Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit: BCD 3,

A. structurii osului etmoidal; pag.
B. arhitectonicii speciale; 318
C. funciilor epiteliului;
D. inervaiei;
E. poziiei mandibulare.

3 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea oral se soldeaz cu deficiene n: BCE 3,

A. erupia dentar; pag.
B. umectarea i sterilizarea aerului; 321
C. reducerea global a debitului de aer;
D. structura osului alveolar;
E. reglarea cantitii de aer.

4 Aerul inspirat pe gur are ca efect: ABE 3,

A. ngustarea maxilarului; pag.
B. nlarea bolii palatine; 323
C. retrodenia superioar;
D. aplatizarea bolii palatine;
83

E. prodenia superioar.
Page
5 Aerul inspirat pe gur acioneaz asupra: ABCDE 3,
A. bolii palatine; pag.
B. buzei superioare; 323
C. mandibulei;
D. maxilarului;
E. coanelor.

6 Aerul inspirat pe gur are ca efect: BDE 3,

A. aplatizarea bolii palatine; pag.
B. nlarea bolii palatine; 323
C. retrodenia superioar;
D. ngustarea maxilarului;
E. prodenia superioar.

7 Inconvenientele alimentaiei artificiale a sugarului sunt: BD 3,

A. repetarea micrilor de propulsie; pag.
B. ingestia unei cantiti de aer (aerofagie); 332
C. creterea secreiei salivare;
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
E. prezena deformaiei rahitice a maxilarelor.

8 Puterea de suport a dinilor este de: ABC 3,

A. 32 kg pentru incisivi; pag.
B. 35 kg pentru canini; 340
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 64 kg pentru molari primi;
E. 45,70 kg pentru molari de minte.

9 Puterea de suport a dinilor este de: CDE 3,

A. 35 kg pentru incisivi; pag.
B. 32 kg pentru canini; 340
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 45,70 kg pentru molari primi;
E. 64 kg molari de minte.

10 Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: BCD 3,

A. 28 kg pentru temporal; pag.
B. 26 kg pentru maseter; 340
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.

11 Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: ACD 3,

A. 35 kg pentru temporal; pag.
B. 32 kg pentru maseter; 340
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
84

E. 64 kg pentru buccinator.
Page

12 Mecanismele masticaiei perturbate n producerea anomaliilor dento- ABCE 3,

 maxilare sunt: pag.
A. activitatea insuficient a musculaturii masticatorii; 344
B. lipsa abraziei fiziologice;
C. contactele premature;
D. hipersecreia salivar;
E. hiposecreia salivar.

13 Anomaliile dento-maxilare scad eficiena masticatorie prin: ABCD 3,

A. reducerea suprafeei de contact ocluzal; pag.
B. dificultatea efecturii micrilor masticatorii; 345-
C. ocluzia dezechilibrat; 347
D. lezarea direct a mucoasei orale;
E. ocluzia echilibrat.

14 Scderea eficienei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizeaz ACDE 3,

prin: pag.
A. angrenajele inverse; 346-
B. ocluzia eugnat; 347
C. ocluzia adnc;
D. ocluzia invers;
E. ocluzia lingualizat.

15 Deglutiiile normale evolutive sunt: ABE 3,

A. deglutiia de tip infantil; pag.
B. deglutiia de tip adult; 353-
C. deglutiia protruziv; 354
D. deglutiia sublingual;
E. deglutiia de tranziie.

16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual n faringe se face prin: BDE 3,

A. coborrea limbii n planeul bucal; pag.
B. contracia muchiului milohiodian; 355-
C. deschiderea epiglotei; 356
D. unda peristaltic a limbii;
E. unda peristaltic faringian.

17 Formele deglutiiei anormale sunt: ACD 3,

A. deglutiia cu mpingerea limbii i arcadele deprtate; pag.
B. deglutiia cu mpingerea limbii de tip adult; 358
C. deglutiia fr mpingerea i arcadele deprtate;
D. deglutiia cu mpingerea i arcadele n contact;
E. deglutiia fr mpingerea i arcadele n contact.

18 Prelungirea stadiului deglutiiei de tip infantil se produce datorit: ABE 3,

A. imaturitii neuro-musculare; pag.
B. tulburrilor rino-faringiene; 360-
C. potenialului de cretere normal; 362
85

D. maturitii neuro-musculare;
E. obiceiului vicios de sugere a degetului.
Page
19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: ABD 3,
A. laringoscopia stroboscopic; pag.
B. cinematografia corzilor vocale; 370-
C. ortopantomografia; 371
D. glotografia electric;
E. linguopalatograma.

20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: ACDE 3,

A. deschidere a glotei; pag.
B. neutralitate a glotei; 373
C. elongaie maxim;
D. nchidere a glotei;
E. acolare a glotei.

21 n vorbirea cu interpoziii ale limbii, sprijinul limbii se realizeaz pe faa: AB 3,

A. palatinal a incisivilor superiori; pag.
B. lingual a incisivilor inferiori; 381
C. palatinal a premolarilor superiori;
D. lingual a premolarilor inferiori;
E. lingual a caninilor inferiori.

22 n vorbirea cu interpoziii ale limbii, limba se interpune ntre: AC 3,

A. incisivi; pag.
B. canini; 381
C. premolari;
D. obraji;
E. molari.

23 Dislalia poate mbrca forme variate: ABC 3,

A. sigmatismul; pag.
B. rotacismul; 384
C. dislalia labialelor;
D. rinolalia nchis;
E. disritmiile.

24 Muchii masticatori i oro-faciali influeneaz dezvoltarea aparatul dento- ACE 3,

maxilor prin: pag.
A. inseriile osoase; 405
B. articulaia temporo-mandibular;
C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
D. poziia de echilibru a mandibulei;
E. aplicarea forelor musculare prin intermediul sistemului dentar.

25 Pe o electromiogram se poate aprecia: ADE 3,

A. amplitudinea potenialului electric; pag.
B. intensitatea impulsurilor nervoase; 412
C. energia cinetic;
86

D. frecvena impulsurilor nervoase;

E. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.
Page
26 Obiectivele terapeutice urmrite n echilibrarea aciunilor musculare sunt: ACE 3,
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor pag.
musculare antagoniste; 415
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor
musculare deficitare;
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
E. folosirea contraciei musculare n vederea corectrii modificrilor
morfologice.

27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt: ABCE 3,

A. declanarea reflex a contraciilor musculare; pag.
B. descompunerea forelor verticale; 416
C. normalizarea funciilor perturbate;
D. stimularea erupiei dentare;
E. stimularea dezvoltrii maxilarelor.

28 Consecinele obiceiului de sugere a policelui sunt: ABD 3,

A. tonusul labial sczut; pag.
B. incompetena labial; 439
C. retrodenia superioar;
D. tip anormal de deglutiie;
E. prognaia mandibular funcional.

29 Consecinele interpoziiei obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor sunt: BDE 3,
A. proalveolodenia superioar; pag.
B. oprirea n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale; 443
C. retrognaia mandibular funcional;
D. apariia unei supraocluzii incisive accentuate;
E. ocluzie invers lateral.

30 Condiiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD 3,

vicioase sunt: pag.
A. intensitatea i durata practicrii; 444
B. plasticitatea oaselor maxilare;
C. poziia de echilibru a mandibulei;
D. bilanul forelor oro-faciale;
E. modelarea funcional a articulaiei temporo-mandibulare.

TEMA NR. 19.

Dezvoltarea ocluziei dentare
30 intrebari
87 Page

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Relaiile intermaxilare din viaa intrauterin sunt: BD 4,
A. retrognaia maxilar; pag.
B. retrognaia mandibular; 36
C. prognaia maxilar;
D. prognaia mandibular;
E. biretognaia.

2 *Relaia intermaxilar la naterea nou-nscutului este: B 4,

A. retrognaia maxilar; pag.
B. retrognaia mandibular; 38
C. prognaia maxilar;
D. prognaia mandibular;
E. biretognaia.

3 Relaia intermaxilar la naterea nou-nscutului nu este: ACDE 4,

A. retrognaia maxilar; pag.
B. retrognaia mandibular; 38
C. prognaia maxilar;
D. prognaia mandibular;
E. biretognaia.

4 Erupia dinilor temporari se caracterizeaz prin: ACE 4,

A. dinii apar mai nti la mandibul; pag.
B. dinii apar mai nti la mxilar; 39
C. erup la ntervale ciclice de 6 luni;
D. caninul erupe naintea molarul prim;
E. caninul erupe dup molarul prim.

5 Erupia dinilor temporari nu se caracterizeaz prin: BD 4,

A. dinii apar mai nti la mandibul; pag.
B. dinii apar mai nti la mxilar; 39
C. erup la ntervale ciclice de 6 luni;
D. caninul erupe naintea molarul prim;
E. caninul erupe dup molarul prim.

6 Reglarea relaiilor intermaxilare ntre 3 i 6 ani se manifest prin: BCD 4,

A. reducerea spaiului primat; pag.
B. reducerea inocluziei sagitale; 40
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. reducerea gradului de supraacoperire;
E. a doua nlare a ocluziei dentare.

7 Reglarea relaiilor intermaxilare ntre 3 i 6 ani nu se manifest prin: AE 4,

A. reducerea spaiului primat; pag.
B. reducerea inocluziei sagitale; 40
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
88

D. reducerea gradului de supraacoperire;

E. a doua nlare a ocluziei dentare.
Page
8 Ocluzia invers frontal apare n prima etap a dentiiei mixte dac exist: BCD 4,
A. o malocluzie clasa a III-a; pag.
B. un comportament muscular anormal; 42
C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adnc.

9 Ocluzia psalidodont apare n prima etap a dentiiei mixte dac nu exist: BCDE 4,
A. caria dentar; pag.
B. un comportament muscular anormal; 42
C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o malocluzie clasa a III-a.

10 Erupia primilor molari permaneni produce: BC 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua nlare a ocluziei dentare; 42-45
C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
D. deglutiia de tip adult;
E. reglarea relaiei de postur.

11 Erupia primilor molari permaneni nu produce: ADE 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua nlare a ocluziei dentare; 42-45
C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
D. deglutiia de tip adult;
E. reglarea relaiei de postur.

12 *Planul postlacteal n linie dreapt ofer un raport molar: D 4,

A. cuspid n anul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.

13 *Planul postlacteal n treapt mezializat ofer un raport molar: A 4,

A. cuspid n anul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.

14 *Planul postlacteal n treapt distalizat ofer un raport molar: C 4,

A. cuspid n anul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
89

E. neutral.
Page

15 Planul postlacteal n linie dreapt nu ofer un raport molar: ABCE 4,

 A. cuspid n anul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.

16 Planul postlacteal n treapt mezializat nu ofer un raport molar: BCDE 4,

A. cuspid n anul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.

17 Planul postlacteal n treapt distalizat nu ofer un raport molar: ABDE 4,

A. cuspid n anul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.

18 Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii AD 4,

factori: pag.
A. creterea scheletal; 44
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
D. valorile dimensionale ale dinilor temporari i permaneni;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.

19 Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii BE 4,

factori: pag.
A. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare; 44
B. spaiul de deriv Nance;
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. creterea scheletal.

20 Schimbrile dento-alveolare i dento-dentare importante produse prin erupia ABDE 4,

molarilor de 6 ani sunt: pag.
A. reducerea spaiului primat; 45
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua nlare a ocluziei dentare.

21 Schimbrile dento-alveolare i dento-dentare importante produse prin erupia ACD 4,

molarilor de 6 ani sunt: pag.
A. modificarea formei arcadei; 45
90

B. prima nlare a ocluziei dentare;

C. reducerea spaiului primat;
Page

D. modificarea lungimii arcadei;

 E. a doua mezializare a ocluziei dentare;

22 *Erupia primilor molari permaneni produce: B 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua nlare a ocluziei dentare; 45
C. prima mezializare a mandibulei;
D. a treia nlare a ocluziei dentare;
E. reglarea relaiei de postur.

23 *Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe maxilar este ntre: C 4,

A. 1,7 2; pag.
B. 0,9 2; 46
C. 0,9 1,5;
D. 1,7 4;
E. 0,9 1,7.

24 *Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe mandibul este ntre: A 4,

A. 1,7 2-4; pag.
B. 1,7 2; 46
C. 0,9 1,5;
D. 1,7 4;
E. 0,9 1,7.

25 Erupia molarilor secunzi permaneni produce: DE 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua nlare a ocluziei dentare; 48
C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare;
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.

26 *Erupia molarilor secunzi permaneni produce: E 4,

A. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; pag.
B. a doua nlare a ocluziei dentare; 48
C. a doua mezializare a mandibulei;
D. prima mezializare a mandibulei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.

27 *Erupia molarilor trei permaneni poate produce: C 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua nlare a ocluziei dentare; 49
C. deschiderea ocluziei frontale;
D. a treia nlare a ocluziei dentare.
E. reglarea tridimensional a ocluziei dentare.

28 Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: AB 4,

A. incongruena dento-alveolar teriar; pag.
B. deschiderea ocluziei frontale; 49
91

C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;

D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
Page

E. a treia nlare a ocluziei dentare.

29 Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: DE 4,
A. a treia nlare a ocluziei dentare; pag.
B. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; 49
C. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
D. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare;
B. deschiderea ocluziei frontale.

30 Existena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni produce: CD 4,

A. incongruena dento-alveolar teriar; pag.
B. deschiderea ocluziei frontale; 49
C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei;
E. a treia nlare a ocluziei dentare.

TEMA NR. 20.

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ACE 4,
A. retenia prelungit a dinilor temporari; pag.
B. modificarea lungimii arcadei; 73
C. caria dentar a dinilor temporari;
D. modificarea formei arcadei;
E. pierderea prematur a dinilor temporari.

2 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD 4,

A. deglutiiile atipice; pag.
B. retenia prelungit a dinilor temporari; 73
C. caria dentar a dinilor temporari;
D. pierderea prematur a dinilor temporari;
E. anomaliile gentice.

3 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD 4,

A. deglutiia infantil; pag.
B. retenia prelungit a dinilor temporari; 73
C. caria dentar a dinilor temporari;
D. pierderea prematur a dinilor temporari;
E. sugerea policelui.
92

4 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ABD 4,

Page

A. retenia prelungit a dinilor temporari; pag.

 B. caria dentar a dinilor temporari; 73
C. respiraia oral;
D. pierderea prematur a dinilor temporari;
E. sugerea policelui.

5 Caria dentar a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea BC 4,

funciei: pag.
A. de deglutiie; 73
B. masticatorie;
C. fizionomice;
D. fonatorie;
E. respiratorie.

6 Caria dentar a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea: AD 4,

A. relaiei tridimensionale a ocluziei dentare; pag.
B. funciei respiratorii; 73
C. funciei de deglutiie;
D. dimensiunii verticale faciale;
E. funciei fonatorii.

7 Caria dentar aproximal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: CE 4,

A. alungirea arcadei dentare; pag.
B. recuperarea spaiului de rezerv Nance; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.

8 *Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral C 4,

poate produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. deschiderea ocluziei dentare;
C. pierderea spaiului de rezerv Nance;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.

9 *Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral B 4,

poate produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.

10 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: AB 4,

A. tulburri verticale interarcadice; pag.
B. supraerupia antagonitilor; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
93

D. pierderea dimensiunii verticale faciale;

E. pierderea spaiului de rezerv Nance.
Page
11 *Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate E 4,
produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.

12 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate DE 4,
produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.

13 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate ADE 4,
produce: pag.
A. supraerupia antagonitilor; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.

14 Pierderea prematur a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: BD 4,

A. spaierea dinilor permaneni; pag.
B. nghesuirea dinilor permaneni; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
D. ngustarea arcadei dentare;
E. pierderea dimensiunii verticale faciale.

15 Pierderea prematur a dinilor temporari produce la dinii permaneni: ABDE 4,

A. interferene ocluzale; pag.
B. contacte premature; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
D. ngustarea arcadei dentare;
E. angrenaje inverse.

16 Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: ACD 4,

A. tulburri dento-alveolare; pag.
B. supraerupia antagonitilor; 74
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupia malpoziionat a germenului subiacent;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.

17 *Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: C 4,

A. supraerupia antagonitilor; pag.
94

B. scurtarea arcadei dentare; 74

C. malpoziia dintelui permanent;
Page

D. dezechilibru n dinamica mandibular;

 E. instalarea ocluziei adnci.

18 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: BDE 4,

A. pierderea dimensiunii verticale faciale; pag.
B. tulburri ocluzale; 74
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupia malpoziionat a germenului subiacent;
E. incongruena dento-alveolar.

19 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: ABDE 4,

A. incongruena dento-alveolar; pag.
B. tulburri ocluzale; 74
C. afectarea germenului subiacent;
D. incluzia germenului subiacent;
E. erupia malpoziionat a germenului subiacent.

20 Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: CD 4,

A. angrenaje inverse; pag.
B. migrarea dinilor limitrofi; 74
C. ntrzieri n reglarea ocluziei;
D. incongruena dento-alveolar la distan;
E. interpoziii ale prilor moi.

21 Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: ACDE 4,

A. incluzia dintelui permanent; pag.
B. anclavarea dintelui temporar; 74
C. ntrzieri n reglarea ocluziei;
D. incongruena dento-alveolar la distan;
E. malpoziia dintelui permanent.

22 *Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor temporari poate produce: D 4,

A. supraerupia antagonitilor; pag.
B. scurtarea arcadei dentare; 74
C. malpoziia dintelui permanent;
D. incongruena dento-alveolar;
E. instalarea ocluziei adnci.

23 ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: BDE 4,

A. bariere osoase; pag.
B. migrarea dinilor limitrofi; 74
C. bariere fibroase;
D. migrarea dinilor antagoniti;
E. interpoziii ale prilor moi.

24 ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: ABDE 4,

A. angrenaje inverse; pag.
B. migrarea dinilor limitrofi; 74
95

C. ocluzia distalizat;
D. migrarea dinilor antagoniti;
Page

E. interpoziii ale prilor moi.

25 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ABD 4,
A. anodonia; pag.
B. anomaliile dentare izolate; 74
C. respiraia oral;
D. meziodens-ul;
E. sugerea policelui.

26 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD 4,

A. anomaliile dentare de poziie; pag.
B. anomaliile dentare izolate; 74
C. anomaliile dentare de numr;
D. anomaliile dentare de form;
E. sugerea policelui.

27 *Incisivul lateral superior n form de cui poate produce: C 4,

A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; pag.
B. incongruena dento-alveolar; 74
C. diastema interincisiv;
D. incluzia dintelui permanent;
E. supraerupia antagonitilor.

28 *Incisivul lateral superior n form de crlig poate produce: E 4,

A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; pag.
B. incongruena dento-alveolar; 74
C. diastema interincisiv;
D. incluzia dintelui permanent;
E. perturbarea dinamicii mandibulare.

29 *Inseria joas a frenului buzei superioare poate produce: B 4,

A. supraerupia antagonitilor; pag.
B. disarmonia dento-alveolar; 75
C. malpoziia dintelui permanent;
D. incongruena dento-alveolar;
E. instalarea ocluziei adnci.

30 *Bridele i cicatricele esuturilor moi pot produce: A 4,

A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; pag.
B. instalarea ocluziei distalizate; 75
C. diastema interincisiv;
D. incluzia dintelui permanent;
E. instalarea ocluziei adnci.
96

TEMA NR. 21.

Page

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Angle clasific malocluziile dup criteriul: C 4,
A. etiologic; pag.
B. funcional; 77
C. relaiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.

2 *Relaia de ocluzie neutral molar este definit prin poziia: D 4,

A. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani pag.
superior n dreptul anului molarului de 6 ani inferior; 77-78
B. vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior
n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior;
C. vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani
inferior;
D. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani
inferior;
E. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior n dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani
inferior.

3 *Angle mparte malocluziile n: A 4,

A. clase; pag.
B. sindroame; 78-79
C. false i adevrate;
D. normale i anormale;
E. subdiviziuni.

4 *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: A 4,

A. neutral; pag.
B. mezializat; 78
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.

5 *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se gsesc la nivelul grupului: E 4,

A. lateral; pag.
B. posterior; 78
C. distal;
D. mezial;
E. frontal.
97

6 *Relaia de ocluzie distalizat molar este definit prin poziia: D 4,

Page

A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului pag.

 mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; 78
B. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
faa vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
C. primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul
vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele
vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior.

7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: C 4,

A. neutral; pag.
B. mezializat; 78
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.

8 *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin C 4,

raport molar bilateral: pag.
A. neutral i ocluzie adnc; 78
B. mezializat i ocluzie invers frontal;
C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
D. vestibularizat i ocluzie adnc acoperit;
E. lingualizat i ocluzie deschis frontal.

9 *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin E 4,

raport molar bilateral: pag.
A. neutral i ocluzie adnc; 78
B. mezializat i ocluzie invers frontal;
C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
D. vestibularizat i ocluzie adnc n capac de cutie;
E. distalizat i ocluzie adnc acoperit.

10 *Relaia de ocluzie mezializat molar este definit prin poziia: E 4,

A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului pag.
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; 79
B. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
faa vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
C. primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul
vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n
98

spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani

superior;
Page

E. anului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior n faa

 vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior.

11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: B 4,

A. neutral; pag.
B. mezializat; 79
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.

12 *coala german clasific malocluziile dup criteriul: A 4,

A. etiologic; pag.
B. funcional; 79
C. relaiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.

13 *coala german mparte malocluziile n: B 4,

A. clase; pag.
B. sindroame; 79
C. false i adevrate;
D. normale i anormale;
E. diviziuni.

14 *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de coala german prezint B 4,

urmtoarele variante clinice: pag.
A. cu ocluzie adnc acoperit; 79
B. cu protruzie i nghesuire;
C. fals i adevrat;
D. cu ocluzie deschis;
E. cu conducere forat.

15 Sindromul progenic clasificat de coala german prezint urmtoarele CE 4,

variante clinice: pag.
A. cu ocluzie adnc acoperit; 80
B. cu protruzie i nghesuire;
C. fals i adevrat;
D. cu ocluzie deschis;
E. cu conducere forat.

16 *coala francez clasific malocluziile dup criteriul: E 4,

A. etiologic; pag.
B. funcional; 80
C. relaiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
99

17 *coala francez denumete malocluziile: D 4,

A. anomalii dento-maxilare; pag.
Page

B. anomalii maxilo-mandibulare; 80
 C. anomalii dento-alveolare;
D. disarmonii;
E. anomalii pluricauzale.

18 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AD 4,

sagital ale buzelor este: pag.
A. procheilie; 81
B. retrognaie;
C. vestibulo-poziie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.

19 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens BE 4,

sagital ale bazelor scheletale este: pag.
A. progenie; 81
B. retrognaie;
C. exognaie;
D. endoalveolie;
E. prognaie.

20 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens CD 4,

transversal ale bazelor scheletale este: pag.
A. progenie; 81
B. retrognaie;
C. exognaie;
D. endognaie;
E. prognaie.

21 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens BE 4,

sagital ale arcadelor alveolare este: pag.
A. supraalveolie; 81
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.

22 *Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens D 4,

transversal ale arcadelor alveolare este: pag.
A. infraalveolie; 81
B. supraalveolie;
C. retroalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.

23 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AC 4,

vertcal ale arcadelor alveolare este: pag.
100

A. infraalveolie; 81
B. retroalveolie;
C. supraalveolie;
Page

D. endoalveolie;
 E. proalveolie.

24 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AC 4,

sagital ale mentonului este: pag.
A. progenie; 81
B. retrognaie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.

25 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens ABDE 4,

sagital ale poziiilor dinilor din zona frontal este: pag.
A. vestibulo-versie; 81-82
B. retrodenie;
C. infra-poziie;
D. palato-gresie;
E. prodenie.

26 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AD 4,

sagital ale poziiilor dinilor din zona lateral este: pag.
A. disto-versie; 81-82
B. retrodenie;
C. infra-poziie;
D. mezio-gresie;
E. prodenie.

27 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens AD 4,

transversal ale poziiilor dinilor din zona frontal este: pag.
A. disto-versie; 81-82
B. retrodenie;
C. infra-poziie;
D. mezio-gresie;
E. prodenie.

28 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens BC 4,

vertical ale poziiilor dinilor este: pag.
A. vestibulo-versie; 81-82
B. supra-poziie;
C. infra-poziie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.

29 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens C 4,

vertical ale ocluziei dentare este: pag.
A. vestibulo-poziie; 82
B. disto-ocluzie;
101

C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. supra-poziie.
Page
30 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens CE 4,
sagital ale ocluziei dentare este: pag.
A. linguo-ocluzie; 82
B. supra-ocluzie;
C. disto-ocluzie;
D. infra-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.

TEMA NR. 22.

Examenul radiologic n ortodonie
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe: ABD 4,
A. radiografia cu film retroalveolar; pag.
B. ortopantomografia; 145-
C. radiografia panoramic; 146
D. teleradiografia;
E. rezonana magnetic nuclear.

2 Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe: ABDE 4,

A. radiografia cu film retroalveolar; pag.
B. ortopantomografia; 145-
C. radiografia panoramic; 146
D. teleradiografia;
E. radiografia cu fim mucat.

3 Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: CE 4,

A. malpozionai; pag.
B. nghesuii; 145-
C. inclui; 146
D. egresionai;
E. ectopici.

4 *Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: C 4,

A. malpozionai; pag.
B. nghesuii; 145-
C. inclui; 146
D. egresionai;
E. fracturai.
102

5 *Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: E 4,

A. malpozionai; pag.
Page

B. nghesuii; 145-
 C. cariai; 146
D. egresionai;
E. ectopici.

6 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ADE 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular nchis; 152
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.

7 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe BC 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular deschis; 152
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.

8 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe BC 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular nchis; 152
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.

9 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ADE 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular deschis; 152
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.

10 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe BC 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular nchis; 152
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.

11 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ADE 4,

ortopantomografie prin: pag.
103

A. unghi mandibular deschis; 152

B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
Page

D. canal dentar drept;

 E. simfiz de dimensiune mare.

12 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz ADE 4,

pe ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular nchis; 152
B. condil subire;
C. ramur orizontal lat i nclinat;
D. canal dentar angulat;
E. simfiz de dimensiune mic.

13 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz BC 4,

pe ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular deschis; 152
B. condil nalt;
C. anco preangular discret;
D. canal dentar drept;
E. simfiz de dimensiune mare.

14 Teleradiografia de fa d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n BC 4,

sens: pag.
A. sagital; 153
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.

15 Teleradiografia de profil d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n AC 4,

sens: pag.
A. sagital; 153
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.

16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B 4,

definit ca: pag.
A. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv extern; 154
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al eii turceti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv osos.

17 *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este E 4,

definit ca: pag.
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere; 154
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
104

C. punctul cel mai superior al eii turceti;

D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior i posterior al simfizei mentoniere.
Page
18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este B 4,
definit ca: pag.
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale; 154
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior i posterior al suturii nazo-frontale.

19 *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care A 4,

unete punctele: pag.
A. S N; 155
B. S Ba;
C. Or Po;
D. Nsa Nsp;
E. S Gn.

20 *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care C 4,

unete punctele: pag.
A. S N; 155
B. S Ba;
C. Or Po;
D. Nsa Nsp;
E. S Gn.

21 *Axa Y utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: E 4,

A. S N; pag.
B. S Ba; 156
C. Or Po;
D. Nsa Nsp;
E. S Gn.

22 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: BCD 4,
A. unghi mandibular nchis; pag.
B. condil ngust; 156
C. coroane dentare mrite;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior micorat.

23 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: ACE 4,
A. unghi mandibular deschis; pag.
B. condil lat; 156
C. corticala simfizei posterioare fin;
D. canal dentar angulat;
E. etaj inferior mrit.

24 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: BCD 4,
105

A. unghi mandibular nchis; pag.

B. ATM plasat nalt; 156
C. unghi molar diminuat;
Page

D. volum dento-alveolar mrit;

 E. etaj inferior micorat.

25 *Unghiul SNA micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: E 4,

A. prognaie mandibular; pag.
B. retrognaie mandibular; 161-
C. clas a III-a scheletal; 162
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar.

26 *Unghiul SNA mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: D 4,

A. prognaie mandibular; pag.
B. retrognaie mandibular; 161-
C. clas a II-a scheletal; 162
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar.

27 *Unghiul SNB micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: B 4,

A. prognaie mandibular; pag.
B. retrognaie mandibular; 162
C. clas a II-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar.

28 *Unghiul SNB mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: A 4,

A. prognaie mandibular; pag.
B. retrognaie mandibular; 162
C. clas a III-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. retrognaie maxilar.

29 *Distana Ao-Bo mai mare de +2 mm msurat pe teleradiografia de profil E 4,

indic o: pag.
A. prognaie mandibular; 164
B. clas I scheletal;
C. clas a III-a scheletal;
D. prognaie maxilar;
E. clas a II-a scheletal.

30 *Distana Ao-Bo mai mic de -2 mm msurat pe teleradiografia de profil C 4,

indic o: pag.
A. retrognaie mandibular; 164
B. clas I scheletal;
C. clas a III-a scheletal;
D. retrognaie maxilar;
E. clas a II-a scheletal.
106 Page
 TEMA NR. 23.
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala francez CD 4,
prezint urmtoarele forme clinice: pag.
A. sindromul de compresiune maxilar; 379
B. protruzia i nghesuirea;
C. laterodeviaia mandibular;
D. endognaia;
E. ocluzia ncruciat.

2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala german AE 4,

prezint urmtoarele forme clinice: pag.
A. sindromul de compresiune maxilar; 380
B. cu protruzia i nghesuirea;
C. laterodeviaia mandibular;
D. endognaia;
E. ocluzia ncruciat.

3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: BCD 4,

A. reducerea diametrelor mandibulare; pag.
B. reducerea diametrelor maxilare; 380
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale.

4 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: ACD 4,

A. protruzia procesului dento-alveolar superior; pag.
B. reducerea diametrelor mandibulare; 381
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.

5 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: BCD 4,

A. reducerea diametrelor mandibulare; pag.
B. inocluzie sagital; 381
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie deschis;
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.

6 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: ACE 4,

107

A. protruzia procesului dento-alveolar superior; pag.

B. ocluzie invers frontal; 381
Page

C. ocluzie distalizat;
 D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie adnc.

7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: ACE 4,

A. laterodeviaie mandibular; pag.
B. ocluzie invers frontal; 381
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie deschis.

8 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABCDE 4,

A. ereditatea; pag.
B. factorul funcional; 381
C. factorul constituional;
D. factorii generali;
E. factorii locali.

9 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABDE 4,

A. respiraia oral; pag.
B. deglutiia atipic; 382-
C. deglutiia infantil; 383
D. sugerea degetului;
E. sugerea limbii.

10 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABD 4,

A. respiraia oral; pag.
B. tipul dolicocefal; 381-
C. deglutiia infantil; 383
D. sugerea degetului;
E. tipul mezoprosop.

11 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: ABD 4,

A. edentaia; pag.
B. tipul dolicocefal; 381-
C. deglutiia infantil; 383
D. rahitismul;
E. tipul mezoprosop.

12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ACE 4,

A. disfuncie respiratorie; pag.
B. profil concav; 383
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fant labial deschis.

13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: DE 4,

108

A. tip euriprosop; pag.

B. profil prognatic; 383
C. tip normocephal;
Page

D. tip dolicocephal;
 E. profil retognatic.

14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ADE 4,

A. profil retognatic; pag.
B. respiraie nazal; 383
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. respiraie oral.

15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: CDE 4,

A. profil prognatic; pag.
B. respiraie nazal; 383
C. tip leptoprosop;
D. tip dolicocephal;
E. respiraie oral.

16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: BCE 4,

A. incisivi superiori nghesuii; pag.
B. arcad dento-alveolar n W; 383-
C. incisivi superiori spaiai; 384
D. mrirea diametrelor dentare;
E. arcad dento-alveolar n M.

17 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A 4,

A. incisivi superiori vestibularizai; pag.
B. incisivi superiori oralizai; 384
C. incisivi inferiori vestibularizai;
D. incisivi superiori nghesuii;
E. diastem interincisiv inferioar.

18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCDE 4,

A. arcad dento-alveolar n omega; pag.
B. arcad dento-alveolar n trapez; 385
C. arcad dento-alveolar n W;
D. arcad dento-alveolar n V;
E. arcad dento-alveolar n M.

19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCE 4,

A. prodenie superioar; pag.
B. prodenie inferioar; 385
C. prodenie bimaxilar;
D. retrodenie superioar;
E. retrodenie inferioar.

20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCD 4,

A. bolt palatin adnc; pag.
109

B. meziopoziia dinilor laterali superiori; 385

C. prodenie bimaxilar;
D. bolt palatin gotic;
Page

E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.

21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: ABCD 4,
A. ngustarea arcadelor alveolare; pag.
B. meziopoziia dinilor laterali superiori; 385
C. distopoziia dinilor laterali inferiori;
D. asimetrie alveolar;
E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.

22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: C 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 387
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.

23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: C 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 387
C. unghi SNB micorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.

25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: AB 4,

A. unghi Ii micorat; pag.
B. unghi IF mrit; 388
C. unghi PrAF micorat;
D. unghi SNB mrit;
E. unghi SNA micorat.

26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: AC 4,

A. profilului facial; pag.
B. profilului constituional; 390
C. msurtorilor antropologice;
D. msurtorilor faciale;
E. examinrii ortopantomografiei.

27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: ABC 4,

A. msurtorilor teleradiografice; pag.
B. studiului de model; 390
C. msurtorilor antropologice;
D. msurtorilor faciale;
E. examinrii ortopantomografiei.

28 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: DE 4,

A. endoalveolia cu spaiere; pag.
B. laterodeviaia mandibular; 390
110

C. ocluzia deschis scheletal;

D. meziopoziia;
E. macrodonia.
Page
29 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: ABD 4,
A. macrodonia; pag.
B. endoalveolia cu nghesuire; 390
C. laterodeviaia mandibular;
D. meziopoziia;
E. endoalveolia cu spaiere.

30 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: BDE 4,

A. endoalveolia cu spaiere; pag.
B. endoalveolia cu nghesuire; 390
C. microdonia;
D. meziopoziia;
E. macrodonia.

TEMA NR. 24.

MALOCLUZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: ABD 4,
A. reducerea diametrelor premolare; pag.
B. reducerea diametrelor molare; 396
C. prodenie;
D. retrodenie;
E. spaiere dentar.

2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: ACE 4,

A. reducerea diametrelor molare; pag.
B. inocluzie sagital; 396
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie deschis;
E. retrodenie.

3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: CE 4,

A. prodenie; pag.
B. ocluzie invers frontal; 396
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie adnc.

4 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: C 4,

111

A. laterodeviaie mandibular; pag.

B. ocluzie invers frontal; 396
Page

C. ocluzie distalizat;
 D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie deschis.

5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A 4,

A. genetici; pag.
B. funcionali; 396
C. constituionali;
D. generali;
E. locali.

6 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: D 4,

A. respiraia oral; pag.
B. deglutiia atipic; 396
C. deglutiia infantil;
D. genetici;
E. sugerea degetului.

7 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: B 4,

A. respiraia oral; pag.
B. genetici; 396
C. deglutiia infantil;
D. sugerea degetului;
E. tipul dolicocefal.

8 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: E 4,

A. edentaia; pag.
B. tipul dolicocefal; 396
C. deglutiia infantil;
D. rahitismul;
E. genetici.

9 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BE 4,

A. disfuncie respiratorie; pag.
B. nas proeminent; 397
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fant labial ferm.

10 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. retrodenie; pag.
B. etaj inferior micorat; 397
C. fant labial deschis;
D. etaj inferior mrit;
E. nghesuire dentar.

11 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: CE 4,

112

A. prodenie; pag.
B. ocluzie invers frontal; 397
C. ocluzie adnc;
Page

D. ocluzie deschis;
 E. retrodenie.

12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: CE 4,

A. prodenie; pag.
B. ocluzie invers frontal; 397
C. etaj inferior micorat;
D. ocluzie deschis;
E. an labio-mentonier accentuat.

13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: AC 4,

A. menton proeminent; pag.
B. ocluzie invers frontal; 397
C. etaj inferior micorat;
D. menton ters;
E. an labio-mentonier ters.

14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ACE 4,

A. buze subiri; pag.
B. treapt labial inversat; 397
C. ocluzie labial ferm;
D. buze groase;
E. ocluzie labial nalt.

15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BCE 4,

A. incivivi laterali superiori retroclinai; pag.
B. arcad dento-alveolar n trapez; 398
C. incivivi centrali superiori verticali;
D. incivivi centrali superiori proclinai;
E. incivivi centrali superiori retroclinai.

16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BCE 4,

A. incivivi laterali superiori verticali; pag.
B. incisivi inferiori proclinai; 398
C. incisivi inferiori retroclinai;
D. incivivi laterali superiori retroclinai;
E. incivivi centrali superiori retroclinai.

17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ADE 4,

A. nghesuire dentar; pag.
B. incisivi superiori proclinai; 398
C. spaieri dentare;
D. incisivi inferiori proclinai;
E. incisivi inferiori retroclinai.

18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BD 4,

A. bolt palatin adnc; pag.
113

B. leziuni parodontale; 398

C. prodenie bimaxilar;
D. angrenaje inverse;
Page

E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.

19 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: D 4,
A. asimetrie alveolar; pag.
B. meziopoziia dinilor laterali superiori; 398
C. distopoziia dinilor laterali inferiori;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziia dinilor laterali inferiori.

20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ABD 4,

A. limtarea micrilor de lateralitate a mandibulei; pag.
B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular; 398
C. curba Spee inversat;
D. curba Spee accentuat;
E. tip masticator frector.

21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BDE 4,

A. libertatea micrilor de lateralitate a mandibulei; pag.
B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular; 398
C. curba Spee inversat;
D. curba Spee accentuat;
E. tip masticator toctor.

22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A 4,

A. tip de rotaie facial anterioar; pag.
B. tip mezoprosop; 398
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip de rotaie facial posterioar.

23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: D 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. ocluzie deschis; 398
C. spaieri dentare;
D. angrenaje inverse;
E. canini temporari neatriionai.

24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: BE 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. abrazie palatinal a dinilor superiori; 398
C. abrazie vestibular a dinilor superiori;
D. ocluzie deschis;
E. abrazie vestibular a dinilor inferiori.

25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: ACE 4,

A. ocluderea incisivilor superiori n parodoniul incisivilor inferiori; pag.
B. ocluderea incisivilor inferiori n parodoniul incisivilor superiori; 398
114

C. ocluderea incisivilor inferiori n bolta palatin;

D. canini temporari neatriionai;
E. abrazie vestibular a dinilor inferiori.
Page
26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: CE 4,
A. curba Spee inversat; pag.
B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior; 398-
C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior; 399
D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior;
E. curba Spee accentuat.

27 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: E 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 399
C. distan Nsa-Gn mrit;
D. distan Nsa-Gn normal;
E. distan Nsa-Gn micorat.

28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: DE 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 399
C. distan Nsa-Gn mrit;
D. unghi Go micorat;
E. distan Nsa-Gn micorat.

29 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: DE 4,

A. macrodonia; pag.
B. endoalveolia cu nghesuire; 399
C. ocluzia adnc clasa a II-a;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaiere.

30 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: CDE 4,

A. macrodonia; pag.
B. endoalveolia cu nghesuire; 399
C. ocluzia adnc clasa I;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaiere.

TEMA NR. 25.

MALOCLUZIA DE CLASA A III-A
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BE 4,
115

A. reducerea diametrelor mandibulare; pag.

B. ocluzie invers frontal; 405
Page

C. ocluzie distalizat;
 D. ocluzie intercalat;
E. ocluzie mezializat.

2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BD 4,

A. laterodeviaie mandibular; pag.
B. ocluzie invers frontal; 405
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie intercalat.

3 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BDE 4,

A. ocluzie distalizat; pag.
B. ocluzie mezializat; 405
C. ocluzie intercalat;
D. ocluzie invers frontal;
E. ocluzie deschis.

4 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BCD 4,

A. profil drept; pag.
B. fa aplatizat; 406
C. profil concav;
D. buz superioar nfundat;
E. unghi mandibular nchis.

5 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. obraji nfundai; pag.
B. fa aplatizat; 406
C. profil convex;
D. buz inferioar nfundat;
E. incongruen dento-alveolar.

6 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABD 4,

A. obraji nfundai; pag.
B. buz inferioar avansat; 406
C. profil convex;
D. treapt labial inversat;
E. buz inferioar nfundat.

7 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin deplasarea CD 4,

punctului: pag.
A. Nsa naintea planului Dreyfuss; 406
B. Gn naintea planului Dreyfuss;
C. Nsa napoia planului Dreyfuss;
D. Gn naintea planului Simon;
E. Nsa napoia planului Simon.
116

8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin unghiul tangentei BDE 4,

gurii: pag.
A. mai mare de 10; 406
Page

B. mai mic de 10;

 C. de +15;
D. de +1;
E. de 1.

9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AB 4,

A. unghi SNA micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 406
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.

10 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. unghi IF mrit; pag.
B. unghi SNB mrit; 406
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micorat.

11 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: DE 4,

A. unghi SNA mrit; pag.
B. unghi SNB micorat; 406
C. unghi ANB mrit;
D. unghi IF mrit;
E. unghi ANB negativ.

12 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AB 4,

A. unghi ANB micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 406
C. unghi PrAF micorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mrit.

13 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. unghi IF mrit; pag.
B. unghi SNB mrit; 406
C. unghi SNA mrit;
D. unghi Tweed micorat;
E. unghi SNA micorat.

14 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BD 4,

A. unghi Tweed negativ; pag.
B. unghi SNB mrit; 406
C. unghi SNA mrit;
D. unghi IF mrit;
E. unghi ANB mrit.
117

15 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BE 4,

A. unghi ANB mrit; pag.
B. unghi ANB micorat; 406
Page

C. unghi ANB normal;

 D. unghi Tweed negativ;
E. unghi ANB negativ.

16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A 4,

A. distana Nsa-Nsp micorat; pag.
B. distana S-Nsa mrit; 406
C. distana Nsa-Nsp mrit;
D. distana Nsa-Nsp normal;
E. distana S-Nsa normal.

17 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AD 4,

A. distana Nsa-Nsp micorat; pag.
B. distana S-Nsa mrit; 406
C. distana Nsa-Nsp mrit;
D. distana S-Nsa micorat;
E. distana S-Nsa normal.

18 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BCDE 4,

A. profil drept; pag.
B. treapt labial inversat; 406
C. profil concav;
D. buz superioar nfundat;
E. aspect de lire a feei.

19 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABD 4,

A. ocluzie invers incisiv; pag.
B. treapt labial inversat; 406
C. pierderea dimensiunii verticale faciale;
D. ocluzie invers canin;
E. pierderea spaiului de rezerv Nance.

20 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ADE 4,

A. drum de nchidere n treapt mezializat; pag.
B. drum de nchidere n treapt distalizat; 406
C. zmbet gingival;
D. zmbet disgraios;
E. etaj inferior micorat.

21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin tulburri: ABCE 4,

A. masticatorii; pag.
B. fizionomice; 406-
C. articulare; 407
D. respiratorii;
E. fonatorii.

22 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BDE 4,

118

A. prezena ghidajului anterior; pag.

B. prezena ghidajului lateral; 407
C. absena ghidajului lateral;
Page

D. afectarea ATM;
 E. ocluzie deschis.

23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. spasme musculare; pag.
B. afectarea parodontal; 407
C. sugerea policelui;
D. buz superioar proeminent;
E. afectarea ATM.

24 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABC 4,

A. afectarea ATM; pag.
B. cracmente; 407
C. crepitaii;
D. buz inferioar nfundat;
E. afectarea cartilajelor de cretere.

25 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BCD 4,

A. unghi Tweed negativ; pag.
B. unghi Margolis mrit; 406-
C. unghi Tweed mrit; 407
D. unghi IF mrit;
E. unghi ANB mrit.

26 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. unghi Tweed mrit; pag.
B. unghi SNB mrit; 406-
C. unghi SNA mrit; 407
D. unghi IF micorat;
E. unghi ANB negativ.

27 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: AC 4,

A. distana Nsa-Nsp micorat; pag.
B. distana S-Nsa mrit; 406-
C. distana Go-Gn mrit; 407
D. distana Nsa-Nsp mrit;
E. distana S-Nsa normal.

28 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: BC 4,

A. distana Go-Kdl micorat; pag.
B. distana Go-Kdl mrit; 407
C. distana Go-Gn mrit;
D. distana Go-Gn micorat;
E. distana Nsa-Nsp mrit.

29 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n linie dreapt AE 4,

apare: pag.
119

A. proalveolodenia superioar; 407

B. proalveolodenia inferioar;
C. proalveolodenia bimaxilar;
Page

D. retroalveolodenia superioar;
 E. retroalveolodenia inferioar.

30 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n treapt BD 4,

mezializat apare: pag.
A. proalveolodenia superioar; 408
B. proalveolodenia inferioar;
C. proalveolodenia bimaxilar;
D. retroalveolodenia superioar;
E. retroalveolodenia inferioar.

TEMA NR. 26.

SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICAL
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: ABDE 4,
A. genetici; pag.
B. funcionali; 419
C. constituionali;
D. generali;
E. locali.

2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A 4,

A. sindromul Down; pag.
B. sindromul Klinefelter; 419
C. sindromul Klinefelter;
D. sindromul Apert Crouzon;
E. sindromul Turner.

3 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: ABDE 4,

A. genetici; pag.
B. dismetaboli; 419-
C. constituionali; 420
D. generali;
E. iatrogeni.

4 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: BDE 4,

A. sindromul Turner; pag.
B. sindromul Down; 419-
C. deglutiia infantil; 420
D. rahitismul;
120

E. genetici.
Page

5 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: E 4,

 A. sindromul oro-digito-facial; pag.
B. disostoza cranio-facial; 420
C. disostoza mandibulo-facial;
D. disostoza cleido-cranian;
E. condrodistrofiile.

6 *Factorii etiologici funcionali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: B 4,

A. respiraia oral; pag.
B. deglutiia atipic; 422
C. deglutiia de tranziie;
D. genetici;
E. sugerea degetului.

7 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: BC 4,

A. caria dentar frontal; pag.
B. cicatricile cheloide; 425-
C. afeciuni reumatice ale ATM; 426
D. sugerea degetului;
E. genetici.

8 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: ABE 4,

A. incongruena dento-alveolar secundar; pag.
B. cicatricile cheloide; 425-
C. sindromul Turner; 426
D. condrodistrofiile;
E. incongruena dento-alveolar primar.

9 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: ABC 4,

A. incongruena dento-alveolar secundar; pag.
B. cicatricile cheloide; 425-
C. afeciuni reumatice ale ATM; 426
D. deglutiia infantil;
E. rahitismul.

10 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: ABCE 4,

A. masticatorii; pag.
B. fizionomice; 431-
C. articulare; 432
D. respiratorii;
E. fonatorii.

11 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: ABCE 4,

A. masticatorii; pag.
B. parodontale; 431-
C. articulare; 432
D. respiratorii;
121

E. fonatorii.

12 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: BCE 4,

Page

A. hiperplazii dentare; pag.

 B. incisivi Hutchinson; 433
C. molari Moser;
D. incisivi nanici;
E. hipoplazii dentare.

13 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: BC 4,

A. dini baroc; pag.
B. incisivi Hutchinson; 433
C. molari Moser;
D. dini nanici;
E. hipergenezii.

14 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin spasticitatea AD 4,

muchiului: pag.
A. pterigoidian lateral; 433
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. pterigoidian extern;
E. pterigoidian median.

15 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea ADE 4,

muchiului: pag.
A. pterigoidian lateral; 433
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.

16 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea ADE 4,

muchiului: pag.
A. mentonier; 433
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.

17 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea ACDE 4,

muchiului: pag.
A. mentonier; 433-
B. pterigoidian intern; 434
C. ptrat al buzei inferioare;
D. limbii;
E. temporal.

18 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABC 4,

A. afectarea ATM; pag.
122

B. cracmente; 434
C. crepitaii;
D. buz inferioar nfundat;
Page

E. afectarea cartilajelor de cretere.

19 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ACD 4,
A. rahitism; pag.
B. fa scurt; 434
C. fant labial deschis;
D. fa alungit;
E. fant labial ferm.

20 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ADE 4,

A. rahitism; pag.
B. fa scurt; 434
C. ant labio-mentonier accentuat;
D. fa alungit;
E. ant labio-mentonier ters.

21 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AD 4,

A. tip hiperleptoprosop; pag.
B. treapt labial inversat; 434
C. profil concav;
D. ant labio-mentonier ters;
E. aspect de lire a feei.

22 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AD 4,

A. unghi NSBa micorat; pag.
B. unghi SNB mrit; 436
C. unghi NSBa mrit;
D. unghi Go mrit;
E. unghi Tweed micorat.

23 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AE 4,

A. unghi NSBa micorat; pag.
B. unghi NSBa mrit; 436
C. distan S-N mrit;
D. distan S-Ba micorat;
E. distan S-N micorat.

24 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: AC 4,

A. unghi NSBa micorat; pag.
B. unghi NSBa normal; 436
C. distan S-N micorat;
D. distan S-Ba micorat;
E. distan S-N mrit.

25 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ADE 4,

A. unghi Tweed mrit; pag.
B. unghi SNB mrit; 436-
123

C. unghi SNA micorat; 437

D. distan N-Nsa mrit;
E. unghi SNA normal.
Page
26 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ACE 4,
A. unghi NSBa micorat; pag.
B. unghi SNA mrit; 436-
C. unghi Tweed mrit; 437
D. unghi SNB mrit;
E. unghi Go mrit.

27 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABC 4,

A. unghi NSBa micorat; pag.
B. distan S-N micorat; 436-
C. unghi Tweed mrit; 437
D. distan S-Ba micorat;
E. unghi NSBa mrit.

28 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: DE 4,

A. unghi NSBa mrit; pag.
B. unghi SNA mrit; 436-
C. unghi SNB mrit; 437
D. unghi Tweed mrit;
E. unghi Go mrit.

29 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABE 4,

A. distana Go-Kdl micorat; pag.
B. distan S-N micorat; 436-
C. unghi Kdl micorat; 438
D. unghi Go micorat;
E. distan N-Nsa mrit.

30 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: ABD 4,

A. distana Go-Kdl normal; pag.
B. distan S-N micorat; 436-
C. unghi Kdl micorat; 438
D. distan N-Nsa mrit;
E. unghi Go micorat.

TEMA NR. 27.

ANODONIA
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Anodonia se caracterizeaz prin: D 5,
124

A. inversarea locului a doi dini vecini; pag.

B. spaiul ntre incisivii centrali; 15
Page

C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula

 dentar;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.

2 Anodonia utilizeaz i denumirea de: ACD 5,

A. agenezie; pag.
B. poligenezie; 15
C. adenie;
D. oligodonie;
E. pleodonie.

3 Anodonia utilizeaz i denumirea de: CDE 5,

A. hiperdonie; pag.
B. pleiodonie; 15
C. hipodonie;
D. aplazie;
E. oligodonie.

4 Anodonia utilizeaz i denumirea de: AC 5,

A. agenezie; pag.
B. ateleodonie; 15
C. atelectodonie;
D. poliodonie;
E. poligenezie.

5 Anodonia utilizeaz i denumirea de: ACE 5,

A. aplazie; pag.
B. ateleodonie; 15
C. oligodonie;
D. poliodonie;
E. atelectodonie.

6 Anodonia utilizeaz i denumirea de: ABD 5,

A. atelectodonie; pag.
B. agenezie; 15
C. hiperodontogenie;
D. oligodonie;
E. ateleodonie.

7 *Dinii hipodontici sunt denumii i: E 5,

A. supranumerari; pag.
B. meziodens; 15
C. dens in dente;
D. anastrofici;
E. subnumerari.
125

8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: CE 5,

A. teoria mugurilor adamantini multipli; pag.
B. teoria metabolic; 19-23
Page

C. teoria reduciei terminale;

 D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.

9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC 5,

A. teoria celei de-a treia dentiii; pag.
B. teoria ereditar; 19-23
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria metabolic;
E. teoria evaginrii epiteliului adamantin.

10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC 5,

A. teoria mugurilor adamantini multipli; pag.
B. teoria proterogenetic; 19-23
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria hiperactivitii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.

11 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: ACD 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 24
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.

12 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: BC 5,

A. premolarul prim superior; pag.
B. premolarul secund superior; 24
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.

13 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: BCE 5,

A. incisivul central superior; pag.
B. incisivul central inferior; 24
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. premolarul secund inferior.

14 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: ACD 5,

A. molarul de minte superior; pag.
B. molarul secund inferior; 24
C. molarul de minte inferior;
D. premolarul secund inferior;
E. molarul prim inferior.

15 Diagnosticul anodoniei se pune pe urmtoarele semne: ACD 5,

126

A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad; pag.

B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; 24
C. persistena unui dinte temporar pe arcad;
Page

D. distrugerea germenului dentar;

 E. bombarea osoas vestibular sau oral.

16 Anodonia incisivului lateral superior permanent se caracterizeaz prin: ACDE 5,

A. persistena incisivului lateral superior temporar; pag.
B. reincluzia incisivului lateral superior temporar; 25-26
C. reducerea spaiului incisivului lateral superior;
D. nchiderea spaiului incisivului lateral superior;
E. fr persistena incisivului lateral superior temporar.

17 Anodonia incisivului central inferior permanent se caracterizeaz prin: ACDE 5,

A. persistena incisivului central inferior temporar; pag.
B. reincluzia incisivului central inferior temporar; 27
C. reducerea spaiului incisivului central inferior;
D. nchiderea spaiului incisivului central inferior;
E. fr persistena incisivului central inferior temporar.

18 Tulburrile funcionale ale anodoniei incisivilor centrali inferiori sunt: ACD 5,

A. fizionomice; pag.
B. de deglutiie; 27
C. de fonaie;
D. ocluzale;
E. odontale.

19 Anodonia premolarului secund se caracterizeaz prin: ABCE 5,

A. persistena molarului secund temporar; pag.
B. reincluzia molarului secund temporar; 27-28
C. reducerea spaiului premolarului secund;
D. nchiderea spaiului premolarului secund;
E. fr persistena molarului secund temporar.

20 *Tulburrile funcionale ale anodoniei premolarului secund sunt: D 5,

A. fizionomice; pag.
B. de deglutiie; 29
C. de fonaie;
D. ocluzale;
E. odontale.

21 Anodonia total sau subtotal se caracterizeaz prin: ACDE 5,

A. etaj inferior al feei micorat; pag.
B. profil convex; 31
C. buza inferioar rsfrnt;
D. profil concav;
E. an labio-mentonier accentuat.

22 Anodonia subtotal se caracterizeaz prin dini: ACDE 5,

A. aezai simetric; pag.
127

B. cu rdcini curbe; 31
C. redui de volum;
D. atipici;
Page

E. cu rdcini scurte.
23 Tulburrile funcionale ale anodoniei totale sunt: ACE 5,
A. fizionomice; pag.
B. respiratorii; 31
C. de fonaie;
D. ocluzale;
E. masticatorii.

24 Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: ABE 5,

A. vrsta pacientului; pag.
B. starea dinilor temporari; 34
C. starea dinilor permaneni;
D. tulburrile ocluzale;
E. localizarea anomaliei.

25 Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: ABDE 5,

A. vrsta pacientului; pag.
B. starea dinilor temporari; 34
C. starea dinilor permaneni;
D. momentul depistrii;
E. localizarea anomaliei.

26 Conduita terapeutic n anodonia premolarului secund este urmtoarea: ACE 5,

A. pstratea dintelui temporar; pag.
B. extracia dintelui temporar; 34-35
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. meninerea spaiului.

27 Conduita terapeutic n anodonia dinilor frontali este urmtoarea: BD 5,

A. pstratea dintelui temporar; pag.
B. extracia dintelui temporar; 35
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D.migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. meninerea spaiului.

28 Obiectivele protezrii n anodonia total sunt: ACE 5,

A. stimularea dezvoltrii osoase; pag.
B. extracia dinilor temporari; 38
C. obinerea eficienei masticatorii;
D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei.

29 Decizia terapeutic a anodoniei nu se face n funcie de: CD 5,

A. vrsta pacientului; pag.
B. starea dinilor temporari; 34
128

C. starea dinilor permaneni;

D. tulburrile ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
Page
30 Obiectivele protezrii n anodonia total nu sunt: BD 5,
A. stimularea dezvoltrii osoase; pag.
B. extracia dinilor temporari; 38
C. obinerea eficienei masticatorii;
D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini;
E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei.

TEMA NR. 28.

DINII SUPRANUMERARI
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Dinii supranumerari se caracterizeaz prin: C 5,
A. inversarea locului a doi dini vecini; pag.
B. spaiul ntre incisivii centrali permaneni; 40
C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula
dentar;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.

2 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: BDE 5,

A. oligodonie; pag.
B. pleiodonie; 40
C. hipodonie;
D. dini suplimentari;
E. hiperdonie.

3 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: ABE 5,

A. poliodonie; pag.
B. pleodonie; 40
C. agenezie;
D. oligodonie;
E. poligenezie.

4 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: BDE 5,

A. agenezie; pag.
B. ateleodonie; 40
C. atelectodonie;
D. poliodonie;
E. poligenezie.
129

5 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: ACE 5,

A. poligenezie; pag.
Page

B. agenezie; 40
 C. hiperodontogenie;
D. oligodonie;
E. ateleodonie.

6 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: BC 5,

A. hipertrofici; pag.
B. meziodens; 40
C. paramolari;
D. distrofici;
E. sixtum.

7 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: DE 5,

A. Moser; pag.
B. Carabelli; 40
C. Bolk;
D. dens in dente;
E. anastrofici.

8 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: BE 5,

A. hipertrofici; pag.
B. meziodens; 40
C. Bolk;
D. sixtum;
E. distomolari.

9 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: CDE 5,

A. Carabelli; pag.
B. distrofici; 40
C. paramolari;
D. distomolari;
E. anastrofici.

10 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: ADE 5,

A. anastrofici; pag.
B. distrofici; 40
C. hipertrofici;
D. dens in dente;
E. paramolari.

11 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: AD 5,

A. dens in dente; pag.
B. distrofici; 40
C. Carabelli;
D. anastrofici;
E. Bolk.
130

12 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: BD 5,

A. teoria ontogenetic; pag.
B. teoria ereditar; 42,
Page

C. teoria reduciei terminale; 47

 D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.

13 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: AB 5,

A. teoria celei de-a treia dentiii; pag.
B. teoria ereditar; 43,
C. teoria reduciei terminale; 47
D. teoria metabolic;
E. teoria proterogenetic.

14 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: BD 5,

A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; pag.
B. teoria mugurilor adamantini multipli; 44,
C. teoria ontogenetic; 46
D. teoria evaginrii epiteliului adamantin;
E. teoria reduciei terminale.

15 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: AD 5,

A. teoria mugurilor adamantini multipli; pag.
B. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; 44,
C. teoria reduciei terminale; 45
D. teoria hiperactivitii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.

16 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: BE 5,

A. teoria diviziunii lamei dentare; pag.
B. teoria mugurilor adamantini multipli; 44,
C. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; 46
D. teoria factorilor funcionali;
E. teoria diviziunii mugurilor dentari.

17 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: CD 5,

A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; pag.
B. teoria factorilor necunoscui; 46,
C. teoria proliferrii resturilor epiteliale paradentare; 47
D. teoria diviziunii mugurilor dentari;
E. teoria diviziunii lamei dentare.

18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: BDE 5,

A. apare pe mandibul; pag.
B. erupe pe arcad; 51
C. erupe la distan de arcad;
D. rmne inclus;
E. apare pe maxilar.

19 Mesiodens-ul este de obicei: ABE 5,

131

A. unicuspidat; pag.
B. uniradicular; 51
C. bicuspidat;
Page

D. biradicular;
 E. conic.

20 Mesiodens-ul poate fi: ABE 5,

A. unic; pag.
B. dublu; 51
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.

21 Mesiodens-ul produce: CD 5,
A. incluzia caninului superior pemanent; pag.
B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari; 51
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni;
D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.

22 Mesiodens-ul nu produce: ABE 5,

A. incluzia caninului superior pemanent; pag.
B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari; 51
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni;
D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.

23 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: ACD 5,

A. dens invaginatus; pag.
B. meziodens; 56
C. dentoid in dente;
D. dens in dente;
E. sixtum.

24 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: DE 5,

A. sixtum; pag.
B. meziodens; 56
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. dens in dente.

25 *Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: D 5,

A. mastra per evcessum; pag.
B. meziodens; 56
C. paramolar;
D. dens in dente;
E. sixtum.

26 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: DE 5,

A. sixtum; pag.
132

B. meziodens; 56
C. peridens;
D. dentoid in dente;
Page

E. tectodont.
27 Dinii supranumerari produc: BCD 5,
A. tulburri de deglutiie; pag.
B. nghesuiri dentare; 65
C. tulburri de ocluzie;
D. tulburri fizionomice;
E. tulburri de respiraie.

28 Dinii supranumerari produc: BD 5,

A. spaieri dentare; pag.
B. nghesuiri dentare; 65
C. tulburri de respiraie;
D. tulburri ocluzo-articulare;
E. tulburri de deglutiie.

29 Dinii supranumerari produc: CDE 5,

A. tulburri de deglutiie; pag.
B. tulburri de respiraie; 65
C. tulburri de ocluzie;
D. tulburri fizionomice;
E. resorbii radiculare.

30 *Extracia dinilor supranumerari este contraindicat n: C 5,

A. macrodonie; pag.
B. pleiodonie; 65
C. microdonie;
D. oligodonie;
E. ateleodonie.

TEMA NR. 29.

INCLUZIA DENTAR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Incluzia dentar se caracterizeaz prin: E 5,
A. inversarea locului a doi dini vecini; pag.
B. spaiul ntre incisivii centrali; 73
C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
133

2 *Incluzia dentar este o anomalie dentar de: E 5,

A. numr; pag.
Page

B. volum; 73
 C. sediu;
D. poziie;
E. erupie.

3 *Incluzia dentar mai este denumit i: C 5,

A. reincluzie dentar; pag.
B. anchiloz dentar; 74
C. retenie primar;
D. anchiloglosie;
E. retenie secundar.

4 Incluzia dentar mai este denumit i: BC 5,

A. scufundare dentar; pag.
B. retenie total; 74
C. retenie primar;
D. anchiloglosie;
E. retenie secundar.

5 Incluzia dentar mai este denumit i: BC 5,

A. reincluzie dentar; pag.
B. retenie total; 74
C. retenie primar;
D. retenie parial;
E. retenie secundar.

6 *Un dinte inclus este denumit i: A 5,

A. dinte retenionat; pag.
B. dinte inclavat; 74
C. dinte ncletat;
D. dinte nclinat;
E. dinte geminat.

7 Incluzia dentar se ntlnete frecvent la: BCD 5,

A. dentiia mixt; pag.
B. dentaia temporar; 74
C. dinii supranumerari;
D. dentaia permanent;
E. edentaie.

8 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: B 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 74
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
134

9 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: A 5,

A. caninul superior; pag.
B. caninul inferior; 74
Page

C. premolarul superior;
 D. molarul inferior;
E. molarul superior.

10 *Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: C 5,

A. premolarul prim superior; pag.
B. premolarul secund superior; 74
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.

11 Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: AE 5,

A. incisivul central superior; pag.
B. incisivul central inferior; 74
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. supranumerarul.

12 Dintele interesat n fenomenul incluziei dentare este: BE 5,

A. caninul superior temporar; pag.
B. molarul secund inferior temporar; 74
C. caninul inferior temporar;
D. molarul secund superior temporar;
E. molarul prim inferior temporar.

13 Incluzia dentar face parte din grupa anomaliilor: AE 5,

A. dentare izolate; pag.
B. asociate; 75
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.

14 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: ABCE 5,

A. absena spaiului necesar erupiei dentare; pag.
B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; 75
C. micorarea spaiului necesar erupiei dentare;
D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare;
E. reducerea spaiului necesar erupiei dentare.

15 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: AB 5,

A. macrodonia; pag.
B. compresiunea de maxilar; 76
C. spaierea dentar;
D. ocluzia distalizat;
E. reincluzia molarului prim permanent.

16 Dezvoltarea insuficient a maxilarului este o cauz a incluziei dentare la BDE 5,

135

nivelul: pag.
A. incisivului central superior; 76-77
B. caninului superior;
Page

C. premolarului prim inferior;

 D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.

17 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: ACD 5,

A. macrodonia; pag.
B. proalveolia maxilar; 77
C. meziopoziia generalizat;
D. dezvoltarea insuficient a maxilarului;
E. secvena de erupie favorabil.

18 *Meziopoziia generalizat este o cauz a incluziei dentare la nivelul: B 5,

A. incisivului central superior; pag.
B. caninului superior; 77
C. caninului inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.

19 *Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: E 5,

A. microdonia; pag.
B. hiperexcitabilitatea muscular; 77
C. reincluzia molarului prim permanent;
D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare;
E. reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar.

20 *Reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar este o cauz a incluziei D 5,

dentare la nivelul: pag.
A. incisivului central superior; 77
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.

21 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: BCDE 5,

A. poziia mezial de formare a germenului dentar; pag.
B. persistena dintelui temporar pe arcad; 77-78
C. chistul folicular;
D. erupia unui dinte supranumerar;
E. fibromucoasa dens i dur.

22 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: ADE 5,

A. formarea foarte nalt a germenului dentar; pag.
B. configuraia anatomic favorabil; 79
C. transpoziia dentar;
D. angulaia corono-radicular;
E. curbura accentuat a rdcinii.
136

23 Incluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: ABCD 5,

A. incluzia total; pag.
B. incluzia complet; 80
Page

C. incluzia parial;
 D. incluzia incomplet;
E. incluzia nalt.

24 *Tratamentului conservator este favorabil n incluzia dentar: A 5,

A. vertical; pag.
B. orizontal; 83
C. n retroversie;
D. heterotopic;
E. subtotal.

25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe urmtoarele semne: ABCE 5,

A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad; pag.
B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; 84
C. persistena unui dinte temporar pe arcad;
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate;
E. bombarea osoas vestibular sau oral.

26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCD 5,

A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; pag.
B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; 90-91
C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad;
D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
E. bombarea osoas vestibular sau oral.

27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE 5,

A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; pag.
B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; 90-91
C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad;
D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
E. descoperirea chirurgical a dintelui inclus.

28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE 5,

A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; pag.
B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; 90-91
C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad;
D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare;
E. extracia dintelui supranumerar erupt.

29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: BCE 5,

A. periotisular; pag.
B. peritisular; 92
C. intratisular;
D. extratisular;
E. transtisular.

30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: BCE 5,

137

A. ligatur metalic pe coroan; pag.

B. butonul colat pe coroan; 92-93
C. bracket-ul colat pe coroan;
Page

D. ligatur elastic pe coroan;

 E. nu se ancoreaz.

TEMA NR. 30.

REINCLUZIA DENTAR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Reincluzia dentar se caracterizeaz prin: C 5,
A. inversarea locului a doi dini vecini; pag.
B. spaiul ntre incisivii centrali; 107
C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.

2 *Reincluzia dentar este o anomalie dentar de: E 5,

A. numr; pag.
B. volum; 107
C. sediu;
D. poziie;
E. erupie.

3 Reincluzia dentar face parte din grupa anomaliilor: AE 5,

A. dentare izolate; pag.
B. asociate; 107
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.

4 Reincluzia dentar mai este denumit i: BE 5,

A. incluzie dentar; pag.
B. anchiloz dentar; 107
C. retenie dentar primar;
D. anchiloglosie;
E. retenie dentar secundar.

5 Reincluzia dentar mai este denumit i: ABE 5,

A. scufundare dentar; pag.
B. anchiloz dentar; 107
C. retenie dentar primar;
D. anchiloglosie;
E. retenie dentar secundar.
138

6 Un dinte reinclus este denumit i: BC 5,

Page

A. dinte anastomorf; pag.

 B. dinte inclavat; 107
C. dinte ncletat;
D. dinte nclinat;
E. dinte geminat.

7 Reincluzia unui dinte poate fi: BD 5,

A. primar; pag.
B. total; 107
C. secundar;
D. parial;
E. incomplet.

8 Reincluzia dentar se ntlnete predominant n: BC 5,

A. dentiia mixt; pag.
B. dentaia temporar; 108-
C. dentaia decidual; 109
D. dentaia permanent;
E. edentaie.

9 *Reincluzia dentar se depisteaz predominant n: A 5,

A. dentiia mixt; pag.
B. dentaia temporar; 108-
C. dentaia decidual; 109
D. dentaia permanent;
E. edentaie.

10 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: D 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 108-
C. premolarul; 109
D. molarul;
E. supranumerarul.

11 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: D 5,

A. caninul superior; pag.
B. caninul inferior; 108-
C. premolarul superior; 109
D. molarul inferior;
E. molarul superior.

12 *Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: D 5,

A. molarul prim superior temporar; pag.
B. molarul secund superior permanent; 108-
C. premolarul secund inferior; 109
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim superior permanent.
139

13 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: DE 5,

A. molarul prim superior temporar; pag.
Page

B. molarul secund superior permanent; 108-

 C. premolarul secund inferior; 109
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.

14 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: BDE 5,

A. molarul prim superior temporar; pag.
B. molarul secund inferior permanent; 108-
C. premolarul secund inferior; 109
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.

15 Reincluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: AC 5,

A. total; pag.
B. complet; 113
C. parial;
D. incomplet;
E. subtotal.

16 Reincluzia parial a unui molar se caracterizeaz prin: CE 5,

A. coroan dentar inevizibil; pag.
B. coroan dentar vizibil; 113
C. o parte din coroana dentar vizibil;
D. coroan dentar n suprapoziie;
E. coroan dentar n infrapoziie.

17 *Reincluzia total a unui molar se caracterizeaz prin: A 5,

A. coroan dentar inevizibil; pag.
B. coroan dentar vizibil; 113
C. o parte din coroana dentar vizibil;
D. coroan dentar n suprapoziie;
E. coroan dentar n infrapoziie.

18 Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: CE 5,

A. incluzia dentar; pag.
B. anodonia; 116-
C. oprirea n erupie a unui dinte; 117
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic parial.

19 *Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: C 5,

A. incluzia dentar; pag.
B. anodonia; 116-
C. oprirea n erupie a unui dinte; 117
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic total.
140

20 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: ABD 5,

A. incluzia dentar; pag.
B. anodonia; 116-
Page

C. oprirea n erupie a unui dinte; 117

 D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic parial.

21 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: ABDE 5,

A. incluzia dentar; pag.
B. anodonia; 116-
C. oprirea n erupie a unui dinte; 117
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic total.

22 Consecinele reincluziei dentare sunt: ABDE 5,

A. denivelarea planului de ocluzie; pag.
B. incluzia succesorului permanent; 117
C. anodonia succesorului permanent;
D. nclinarea dinilor vecini;
E. ectopia succesorului permanent.

23 Consecinele reincluziei dentare sunt: ACD 5,

A. denivelarea planului de ocluzie; pag.
B. denivelarea planului maxilar; 117
C. migrarea dinilor antagoniti;
D. nclinarea dinilor vecini;
E. denivelarea planului mandibular.

24 Consecinele reincluziei dentare sunt: AB 5,

A. cariile radiculare ale dinilor vecini; pag.
B. cariile de colet ale dinilor vecini; 117
C. cariile aproximale ale dinilor vecini;
D. cariile ocluzale ale dinilor antagoniti;
E. cariile ocluzale ale dinilor vecini.

25 Consecinele reincluziei dentare sunt: BCD 5,

A. mezializarea dinilor vecini; pag.
B. denudarea dinilor vecini; 117
C. migrarea dinilor antagoniti;
D. nclinarea dinilor vecini;
E. distalizarea dinilor vecini.

26 Consecinele reincluziei dentare sunt: BDE 5,

A. gingivita hipertrofic a dinilor vecini; pag.
B. hiperestezia dinilor vecini; 117
C. halistereza dinilor vecini;
D. hipersensibilitatea dinilor vecini;
E. parodontopatia marginal a dinilor vecini.

27 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: AB 5,

141

A. expectativa; pag.
B. extracia dentar; 118
C. implantul protetic;
Page

D. aparatul ortodontic;
 E. aparatul protetic.

28 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: BCE 5,

A. descoperirea dintelui; pag.
B. extracia dintelui; 118
C. reimplantarea dintelui;
D. coroan de nveli;
E. luxarea dintelui.

29 Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de: BDE 5,

A. vrsta pacientului; pag.
B. dintele n cauz; 118
C. felul dentatiei;
D. consecinele produse;
E. forma clinic.

30 Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de dintele n cauz: ABDE 5,

A. temporar; pag.
B. lateral; 118
C. posterior;
D. permanent;
E. frontal.

TEMA NR. 31.

ECTOPIA DENTAR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Ectopia dentar se caracterizeaz prin: DE 5,
A. inversarea locului a doi dini vecini; pag.
B. spaiul ntre incisivii centrali; 121
C. linia arcadei trece printre doi dini vecini;
D. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare;
E. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare.

2 Ectopia dentar se caracterizeaz prin: ABDE 5,

A. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare; pag.
B. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare; 121
C. linia arcadei trece printre doi dini vecini;
D. erupia unui dinte vestibular fa de linia arcadei dentare;
E. erupia unui dinte oral fa de linia arcadei dentare.
142

3 Ectopia dentar mai utilizeaz urmtorii temeni: AC 5,

Page

A. entopie; pag.
 B. pleiodonie; 121
C. distopie;
D. oligodonie;
E. hipodonie.

4 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ectopiei dentare este: B 5,

A. incisivul lateral; pag.
B. caninul; 121
C. incisivul central;
D. molarul;
E. supranumerarul.

5 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ectopiei dentare este: C 5,

A. incisivul inferior; pag.
B. caninul inferior; 121
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.

6 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: BC 5,

A. incisivii; pag.
B. caninii; 121
C. premolarii;
D. molarii;
E. supranumerarii.

7 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: ABC 5,

A. premolarii superiori; pag.
B. caninii inferiori; 121
C. caninii superiori;
D. molarii superiori;
E. incisivii superiori.

8 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: BCDE 5,

A. molarii superiori; pag.
B. caninii inferiori; 121
C. caninii superiori;
D. premolarii primi superiori;
E. premolarii secunzi superiori.

9 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: ABE 5,

A. caninii superiori; pag.
B. caninii inferiori; 121
C. molarii inferiori;
D. premolarii primi inferiori;
E. premolarii secunzi inferiori.
143

10 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: ABD 5,

A. caninii superiori; pag.
Page

B. caninii inferiori; 121

 C. molarii inferiori;
D. premolarii secunzi superiori;
E. premolarii primi inferiori.

11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: AC 5,

A. reducerea spaiului necesar erupiei dintelui n cauz; pag.
B. exintena spaiului necesar erupiei dintelui n cauz; 122
C. exintena unui obstacol n calea erupiei dintelui n cauz;
D. exintena unui tunel liber n calea erupiei dintelui n cauz;
E. diastema interincisiv.

12 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui BCD 5,
dinte sunt: pag.
A. diastema interincisiv; 122
B. dinii supranumerari;
C. dinii temporari;
D. o fibromucoas dur;
E. dinii permaneni.

13 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui BCE 5,
dinte sunt: pag.
A. diastema interincisiv; 122
B. erupia unui dinte supranumerar;
C. persistena unui dinte temporar;
D. extracia precoce a unui dinte permanent;
E. incluzia unui dinte supranumerar.

14 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui ACE 5,
dinte sunt: pag.
A. persistena unui dinte temporar; 122
B. extracia unui dinte supranumerar;
C. existena unui capac osos dens;
D. extracia precoce a unui dinte;
E. incluzia unui dinte supranumerar.

15 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui ACE 5,
dinte sunt: pag.
A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; 123
B. prezena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare.

16 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui ABCE 5,
dinte sunt: pag.
A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; 123
144

B. nchiderea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;

C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare;
Page

E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare.

17 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: AC 5,
A. macrodonia; pag.
B. microdonia; 123
C. meziopoziia generalizat;
D. endoalveolia mandibular;
E. prodenia maxilar.

18 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: AD 5,

A. retrodenia maxilar; pag.
B. retrognaia mandibular; 123
C. retrodenia mandibular;
D. retrognaia maxilar;
E. prodenia maxilar.

19 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: CD 5,

A. endoalveolia mandibular; pag.
B. retrognaia mandibular; 123
C. endoalveolia maxilar;
D. retrognaia maxilar;
E. prodenia maxilar.

20 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: AC 5,

A. retrodenia maxilar; pag.
B. retrognaia mandibular; 123
C. endoalveolia maxilar;
D. prognaia maxilar;
E. endoalveolia mandibular.

21 Ectopia canin provoac tulburri: AC 5,

A. fizionomice; pag.
B. respiratorii; 125
C. ocluzale;
D. de deglutiie;
E. fonatorii.

22 Ectopia canin provoac tulburri: ACDE 5,

A. de abrazie dentar; pag.
B. respiratorii; 126
C. articulare;
D. parodontale;
E. masticatorii.

23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCE 5,

A. deplasarea dentar; pag.
B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare; 126
145

C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;

D. cosmetizarea prin adiie a caninului permanent;
E. aplicarea menintorului de spaiu n edentaie.
Page
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCD 5,
A. lefuiri modelante ale cuspidului caninului; pag.
B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare; 127
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. extracia dirijat a dinilor;
E. deplasarea dentar.

25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: BE 5,

A. deplasarea dentar; pag.
B. forma clinic a ectopiei; 128
C. tratamentul cariilor dentare;
D. extracia dirijat a dinilor;
E. vrsta pacientului.

26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABC 5,

A. deficitul de spaiu pe arcada dentar; pag.
B. forma clinic a ectopiei; 128
C. vrsta pacientului;
D. extracia dirijat a dinilor;
E. tratamentul cariilor dentare.

27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABCD 5,

A. cauza determinant; pag.
B. forma clinic a ectopiei; 128
C. vrsta pacientului;
D. deficitul de spaiu pe arcada dentar;
E. tratamentul cariilor dentare.

28 n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada dentar CDE 5,

se recurge la: pag.
A. extracia unui dinte temporar; 129
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversal;
D. extracia unui dinte permanent;
E. expansiunea sagital.

29 n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada dentar CD 5,

se recurge la: pag.
A. extracia unui dinte temporar; 129
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversal;
D. extracia unui dinte permanent;
E. tratamentul focarului de incongruen.

30 n tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lips de spaiu pe arcada CD 5,

dentar se recurge la: pag.
146

A. extracia unui dinte temporar; 131

B. tratamentul cariilor dentare;
C. obinerea spaiului pe arcad;
Page

D. nlarea provizorie a ocluziei dentare;

 E. extracia dintelui ectopic.

TEMA NR. 32.

DIASTEMA
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Diastema se caracterizeaz prin: E 5,
A. inversarea locului a doi dini vecini; pag.
B. existena unui spaiu ntre incisivii temporari; 133
C. existena unui spaiu ntre incisivi;
D. tulburare de erupie;
E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni.

2 Diastema se caracterizeaz prin: BC 5,

A. existena unui spaiu ntre incisivii superiori; pag.
B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni; 133
C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni maxilari;
D. existena unui spaiu ntre incisivii inferiori;
E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari.

3 Diastema se caracterizeaz prin: CDE 5,

A. existena unui spaiu ntre incisivii maxilari; pag.
B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari; 133
C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni maxilari;
D. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni
mandibulari;
E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni.

4 Diastema se caracterizeaz prin: ACD 5,

A. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni; pag.
B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari; 133
C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni inferiori;
D. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni superiori;
E. existena unui spaiu ntre incisivii superiori.

5 Diastema este o anomalie de: CD 5,

A. numr; pag.
B. volum; 133
C. erupie;
D. poziie;
147

E. structur.
Page

6 Diastema mai este denumit i: AE 5,

 A. diastem patologic; pag.
B. pleiodonie; 133
C. hipodonie;
D. oligodonie;
E. diastema vera.

7 Diastema mai este denumit i: ACE 5,

A. diastem primar; pag.
B. diastem secundar; 133
C. diastem patologic;
D. diastema primatelor;
E. diastema vera.

8 Diastema mai este denumit i: ABCDE 5,

A. diastem patologic; pag.
B. diastem adevrat; 133
C. diastem primar;
D. diastem vera;
E. diastem interincisiv.

9 Diastema mai este denumit i: ABE 5,

A. diastem primar; pag.
B. diastem patologic; 133
C. diastem fals;
D. diastem secundar;
E. diastem interincisiv.

10 Diastema mai este denumit i: ADE 5,

A. diastem patologic; pag.
B. dens in densis; 133
C. hipodonie;
D. strungrea;
E. diastema vera.

11 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: ACD 5,

A. diastem primar; pag.
B. diastem patologic; 133
C. diastem fals;
D. diastem secundar;
E. diastem teriar.

12 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: BCE 5,

A. diastem patologic; pag.
B. diastem adevrat; 133
C. diastem primar;
D. diastem vera;
148

E. diastem secundar.

13 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: ABCD 5,

Page

A. diastem fals; pag.

 B. diastem adevrat; 133
C. diastem primar;
D. diastem secundar;
E. diastem patologic.

14 *Diastema interincisiv primar este cauzat de: E 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. nanismul hipofizar; 133
C. displazia ectodermal;
D. meziodens erupt;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

15 Diastema interincisiv primar este cauzat de: BE 5,

A. Anodonia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens erupt;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

16 Diastema interincisiv adevrat este cauzat de: BC 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.

17 Diastema interincisiv secundar este cauzat de: BD 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. Anodonia incisivului lateral; 133
C. Anodonia dinilor laterali;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

18 Diastema interincisiv secundar este cauzat de: AD 5,

A. Anodonia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

19 *Diastema interincisiv fals este cauzat de: E 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.
149

20 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: ABCD 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
Page

B. nanismul hipofizar; 133

 C. displazia ectodermal;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

21 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: ACD 5,

A. Anodonia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

22 Diastema interincisiv adevrat nu este cauzat de: ADE 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.

23 Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: ACE 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. Anodonia incisivului lateral; 133
C. Anodonia dinilor laterali;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

24 Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: BCE 5,

A. Anodonia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.

25 Diastema interincisiv fals nu este cauzat de: ABCD 5,

A. inseria joas a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; 133
C. inseria joas a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual;
E. Anodonia incisivului lateral.

26 *Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: E 5,

A. ameloplastie modelant a incisivilor; pag.
B. tehnici adezive; 142
C. egresie;
D. stripping;
E. deplasare corporeal a dinilor.
150

27 *Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: C 5,

A. cosmetizare prin adiie a incisivilor; pag.
B. coroane de substituie; 142
Page

C. deplasare corporeal a dinilor;

 D. stripping;
E. ameloplastia modelant a incisivilor.

28 Pentru nchiderea diastemei interincisive se aplic pe incisivii centrali: ADE 5,

A. inele metalice; pag.
B. inele de cauciuc; 142
C. ligatiri n "8";
D. traciuni elastice;
E. brackets.

29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizeaz prin: ABDE 5,

A. cosmetizarea prin adiie a incisivilor; pag.
B. coroane de substituie; 142
C. deplasarea corporeal a dinilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelant a incisivilor.

30 Pentru nchiderea diastemei interincisive nu se aplic pe incisivii centrali: BC 5,

A. inele metalice; pag.
B. inele de cauciuc; 142
C. ligaturi n "8";
D. traciuni elastice;
E. brackets.

TEMA NR. 33.

TRANSPOZIIA DENTAR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Transpoziia dentar este o anomalie: C 5,
A. dento-maxilar; pag.
B. dento-alveolar; 149
C. dentar;
D. scheletal;
E. alveolar.

2 Transpoziia dentar este o anomalie dentar de: DE 5,

A. numr; pag.
B. volum; 149
C. structur;
D. poziie;
151

E. erupie.
Page

3 *Transpoziia dentar presupune inversarea locului pe arcad a doi dini: E 5,

 A. inferiori; pag.
B. antagoniti; 149
C. supranumerari;
D. superiori;
E. nvecinai.

4 Transpoziia dentar face parte din grupa anomaliilor: ABE 5,

A. dentare izolate; pag.
B. asociate; 149
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. dentare de erupie.

5 *Transpoziia dentar se ntlnete n: D 5,

A. dentiia mixt; pag.
B. dentaia temporar; 149
C. dentaia decidual;
D. dentaia permanent;
E. edentaie.

6 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul transpoziiei dentare este: B 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 149
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.

7 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul transpoziiei dentare este: C 5,

A. incisivul inferior; pag.
B. caninul inferior; 149
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.

8 Factorii incriminai n producerea transpoziiei canine sunt: CDE 5,

A. poziia intramucoas a germenilor dentari; pag.
B. pierderea precoce a dinilor temporari; 150
C. cronologia dentar;
D. pierderea precoce a caninului de lapte;
E. poziia intraosoas a germenilor dentari.

9 Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: ABCD 5,

A. transpoziie total; pag.
B. transpoziie complet; 151
C. transpoziie parial;
D. transpoziie incomplet;
152

E. transpoziie subtotal.

10 Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: AC 5,

Page

A. transpoziie complet sau total; pag.

 B. transpoziie complet sau parial; 151
C. transpoziie incomplet sau parial;
D. transpoziie incomplet sau total;
E. transpoziie complet sau subtotal.

11 *Transpoziia dentar complet presupune inversarea: D 5,

A. parial a doi dini vecini; pag.
B. limitat a doi dini vecini; 151
C. incomplet a doi dini vecini;
D. total a doi dini vecini;
E. definitiv a doi dini vecini.

12 *Transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar produce C 5,

tulburri: pag.
A. fizionomice; 151
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiie;
E. de fonaie.

13 *n transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar pot apare: B 5,

A. nghesuri dentare; pag.
B. contacte premature; 151
C. ocluzii duale;
D. spaieri dentare;
E. ocluzii distalizate.

14 *Transpoziia dentar complet dintre canin i incisivul lateral produce A 5,

tulburri: pag.
A. fizionomice; 152
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. auditive;
E. fonatorii.

15 *Transpoziia dentar incomplet presupune inversarea: A 5,

A. parial a doi dini vecini; pag.
B. limitat a doi dini vecini; 152
C. complet a doi dini vecini;
D. total a doi dini vecini;
E. definitiv a doi dini vecini.

16 *Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi B 5,

dini situai: pag.
A. unul lng altul; 152
B. unul n dreptul celuilalt;
153

C. unul la distan de altul;

D. unul sub altul;
E. unul peste altul.
Page
17 *Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi D 5,
dini situai: pag.
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul peste altul i linia arcadei trece pe sub ei;
C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei;
D. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei;
E. unul la distan de altul i linia arcadei trece printre ei.

18 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi BDE 5,

dini situai: pag.
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic;
C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic;
E. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei.

19 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi ACE 5,

dini situai: pag.
A. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic; 152
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular.

20 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi CE 5,

dini situai: pag.
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular.

21 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi BC 5,

dini situai: pag.
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal.

22 *Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi C 5,

dini situai: pag.
A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial;
154

E. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei.

23 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i BCD 5,

Page

incisivul lateral vor viza: pag.

 A. deplasarea dentar; 153
B. ameloplastia modelant a caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
E. transformarea n transpoziie incomplet.

24 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i ABCE 5,

incisivul lateral vor viza: pag.
A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; 153
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. deplasarea dentar;
E. ameloplastia modelant a caninului.

25 *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i D 5,

primul premolar vor viza: pag.
A. deplasarea dentar; 153
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
E. ameloplastia modelant a caninului.

26 *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i A 5,

primul premolar vor viza: pag.
A. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; 153
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. transformarea n transpoziie incomplet;
E. ameloplastia modelant a caninului.

27 *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin i D 5,

incisivul lateral vor viza: pag.
A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; 154
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. deplasarea dentar;
E. ameloplastia modelant a caninului.

28 *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin i C 5,

incisivul lateral vor viza: pag.
A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; 154
B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. deplasarea dentar;
D. stripping-ul;
E. ameloplastia modelant a caninului.
155

29 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre incisivul CDE 5,

central i lateral vor viza: pag.
A. ameloplastia modelant a incisivului lateral; 154
Page

B. lefuirile modelante ale incisivului lateral;

 C. deplasarea dentar;
D. transformarea n transpoziie complet;
E. tehnicile adezive.

30 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre incisivul BCDE 5,

central i lateral vor viza: pag.
A. ameloplastia modelant a incisivului lateral; 154
B. tehnicile adezive;
C. deplasarea dentar;
D. stripping-ul;
E. transformarea n transpoziie complet.

TEMA NR. 34.

TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 n termeni generali obiectivele preparrii cavitii sunt: ABCDE 6;
A. ndeprtarea tuturor esuturilor alterate i oferirea proteciei pag.
necesare pentru pulp 171
B. s permit aplicarea estetic i funcional a materialului respectiv
C. plasarea marginilor restauraiilor ct mai conservativ posibil
D. s obin o cavitate care sub aciunea forelor masticatorii s nu se
fractureze i nici s nu disloce restaurarea
E. s obin o cavitate care sub aciunea forelor masticatorii s nu
disloce restaurarea

2 *Stabilirea conturului marginal al cavitilor nseamn: A 6;

A. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocupa n final pag.
prepararea, cu excepia finisrii pereilor de smal i a marginilor 174
cavitii
B. crearea unui contur retentiv
C. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocupa n final
prepararea, mpreun cu finisarea pereilor de smal i a
marginilor cavitii
D. plasarea marginilor cavitii n esut sntos
E. plasarea marginilor cavitii n zone de autocurire i curire
artificial.

3 Unele condiii care pot s duc la sporirea extensiei marginilor cavitilor ABC 6;
sunt: pag.
156

A. handicap fizic sau psihic 176

B. vrsta naintat a pacientului
Page

C. necesitatea pentru msuri suplimentare ale reteniei i rezistenei

 D. dinii persoanelor tinere
E. dini devitali

4 Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt ABCD 6;

urmtoarele: pag.
A. a se folosi caviti cu baz plan, care ajut dintele s reziste la 177
forele ocluzale prin virtutea existenei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereilor cavitii, pentru a permite cuspizilor
i crestelor de smal de a avea suficient dentin de suport
C. acoperirea sau includerea corespunztoare a dinilor distrui n
restaurare ca s previn fractura lor prin fore laterale
D. s furnizeze suficient grosime materialului restaurativ pentru a-i
preveni fractura sub ncrctura ocluzal
E. scurtarea pereilor mai subiri de 3,5 mm.

5 *anul suplimentar de retenie din cavitile proximale se termin la B 6;

jonciunea smal-dentin, la o distan de minim: pag.
A. 2 mm 178
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 0,02 mm

6 Metoda ideal pentru ndeprtarea materialului carios trebuie s ABC 6;

ndeplineasc urmtoarele condiii: pag.
A. s se exercite o presiune minim 180
B. cldura fricional s fie aproape zero
C. s existe un control complet al instrumentului folosit
D. s se permit o vizibilitate direct asupra zonei de operat
E. s se fac numai manual

7 *n cavitile de clasa I pentru amalgam, pantele nclinate ale cuspizilor i B 6;

convergena pereilor cavitii n scop retentiv realizeaz un unghi de: pag.
A. 75 181
B. 90
C. 110
D. 95
E. 45

8 Teirea conturului marginal-bizotarea-se aplic n preparrile pentru anumite AB 6;

materiale, cum ar fi: pag.
A. incrustaii 182
B. rini compozite
C. cimenturi ionomere de sticl
D. amalgam de argint
E. cimenturi ionomere de sticl modificate cu rin
157

9 Toaleta final a cavitii include: ABC 6;

A. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat pag.
Page

B. uscarea cavittii 182

 C. efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii
D. degresarea cavitii
E. neutralizarea acizilor din cavitate

10 Solvenii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele i alcooli: BCD 6;

A. sunt ideali ca ageni de degresare la nivelul smalului i dentinei; pag.
B. au efect toxic 184
C. au efect iritant
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicai n coafajul indirect

11 Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: AD 6;

A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga pag.
dentinar 294
B. ader chimic la esuturile dentare;
C. rezisten mecanic crescut la solicitrile mecanice
D. ncetinesc ptrunderea n canaliculeloe dentinare a produilor de
coroziune ai amalgamului de argint rspunztori de colorarea
dentinei;
E. rezisten la uzur masticatorie

12 Solvenii organici n care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: ABE 6;

A. alcool pag.
B. cloroform 294
C. eugenol
D. timol
E. benzen

13 *Dup aplicarea unui lac pe plaga dentinar, prin evaporarea solventului, B 6;

rmne o pelicul protectoare poroas de rin, groas de: pag.
A. 1mm 294
B. 5-10 m, dar cu variaii ntre 2-40 m, n funcie de natura
chimic a acesteia
C. 1,5mm
D. 100 m
E. 150 m

14 Dezavantajele linerilor sunt: BCDE 6;

A. lipsa de protecie chimic mpotriva efectului iritant al pag.
materialului de obturaie coronar 296
B. solubilizarea i dezintegrarea n lichidele bucale
C. desprinderea de pe suprafaa plgii dentinare, n cursul contraciei
de priz a rinilor acrilice sau compozite
D. lipsa unei rezistene mecanice semnificative
E. izolarea termic necorespunztoare
158

15 Linerii de hidroxid de calciu prezint urmtoarele forme de utilizare: BCDE 6;

A. soluie de hidroxid de calciu pag.
B. suspensie de hidroxid de calciu 297
Page

C. past de hidroxid de calciu

 D. ciment de hidroxid de calciu
E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil

16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmtoarele avantaje: ABC 6;

A. pH n apropierea neutralitii pag.
B. neiritani pulpari 298
C. efect sedativ pulpar
D. insolubili n lichidele de microinfiltraie marginal
E. nu inhib polimerizarea rinilor

17 *Capacitatea de izolare chimic a dentinei se reduce la 90% din valoarea C 6;

iniil, atunci cnd grosimea stratului restant de dentin atinge: pag.
A. 2 mm 301
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 0,1 mm
E. 2,5 mm

18 Obiectivele obturaiei de baz sunt: BCE 6;

A. stimularea neodentinogenezei pag.
B. substituirea dentinei cariate 301-
C. economisirea materialelor de obturaie coronar 302
D. sigilarea canaliculelor dentinare
E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaii

19 Rezistena mecanic la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi ns BCD 6;

compromis prin: pag.
A. temperatura crescut a mediului exterior 304
B. raportul sczut pulbere/lichid
C. spatularea incorect ( incorporarea iniial a unei mari cantiti de
pulbere crete brusc temperatura i scurteaz priza cu obinerea
unei consistene mult reduse)
D. contactul prematur cu lichidele bucale
E. contactul cu limfa dentinar

20 Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticl se poate face prin : ABC 6;

A. condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici care pag.
ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i 311
reprecipit, n vederea unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin
B. utilizarea unei soluii apoase diluate de FeCl3 care, prin
depunerea ionilor de fier, poteneaz reacia chimic dintre CIS i
hidroxiapatita dentinei
C. cristalizarea unor soluii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaa
plgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai
reactiv cu acizii poliacrilici din compoziia bazei de CIS
D. condiionarea plgii dentinare cu acid clorhidric care ndeprteaz
159

detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea

unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin
E. condiionarea plgii dentinare cu acid fosforic care ndeprteaz
Page

detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea

 unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin

21 n hibridizarea dentinei umede: AB 6; pag

A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorit pstrrii 342-
apei i menine permeabilitatea normal 343
B. Exist riscul ca apa din matricea dentinar demineralizat s nu
fie complet nlocuit de primerul hidrofil
C. Matricea dentinar demineralizat trebuie meninut foarte umed
D. Dentina demineralizat trebuie uscat cu un jet puternic de aer i
reumezit dup aplicarea primerului
E. Nu prezint riscul de supraumectare

22 Avantajele primerilor autogravani sunt: ACDE 6; pag

A. Reducerea riscului colabrii fibrelor de colagen prin uscarea prea 345
intens
B. Aplicarea unui singur strat este suficient pentru cele mai multe
sisteme
C. Demineralizarea i infiltrarea simultan cu monomer adeziv a
detritusului dentinar remanent i a plgii dentinare subiacente
D. Scurtarea timpului de lucru
E. Eliminarea consecinelor lavajului insuficient

23 Sistemele adezive n trei etape distincte presupun: ABC 6; pag

A. Gravarea acid, care elimin detritusul dentinar remanent i 339-
demineralizeaz superficial dentina 340
B. Primingul care promoveaz adeziunea, executat cu monomeri
amfifili
C. Aplicarea rinii adezive, care ncheie hibridizarea prin
fotopolimerizare
D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv
E. Aplicarea primerilor autogravani

24 Regulile generale ale unei hibridizri optime sunt: BCDE 6; pag

A. Aplicarea rinii adezive, preferabil fr umplutur, ntr-un strat 346
ct mai subire
B. Utilizarea preferenial a gravrii globale cu acid fosforic 30-40%
timp de 15s
C. Utilizarea preferenial a tehnicilor adezive care ndeprteaz
detritusul dentinar remanent n 3 etape distincte
D. Sistemele adezive de primeri cu aceton sunt eficiente doar pe
dentina umed (ns nu excesiv)
E. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei
coronare din compozit

25 n cazul aplicrii sitemelor adezive n 3 timpi, succesul primingului depinde BC 6; pag

de: 340
160

A. Uscarea imediat dup aplicare

B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite
ptrunderea monomerului adeziv pe toat profunzimea matricei
Page

dentinare demineralizate
 C. Evaporarea excesului de solvent dup priming printr-o uscare
scurt, moderat, naintea aplicrii rinii adezive
D. Lavajul anterior aplicrii adezivului
E. Obinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plgii dentinare
tratate cu primer

26 *n cadrul sistemelor adezive n trei timpi, primerii avnd apa drept solvent: E 6; pag
A. Trebuie aplicai pe dentin foarte umed 343
B. Nu necesit gravare acid
C. Nu sunt eficieni pe dentin uscat moderat
D. Nu prezint probleme legate de supraumectarea dentinei
demineralizate n profunzime
E. Permit verificarea clinic a eficienei gravrii smalulului care,
printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, mbrac
un aspect cretos n timp ce dentina ia un aspect mat

27 *Tehnica primerilor autogravani urmrete: A 6; pag

A. Hibridizarea plgii dentinare prin pstrarea detritusului dentinar 344
remanent
B. Hibridizarea plgii dentinare dup ndeprtarea detritusului
dentinar remanent
C. ndeprtarea complet a cepurilor de detritus dentinar remanent
D. Penetrarea rinii ct mai profund n tubulii dentinari dilatai
E. Scderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentin

28 n tehnica hibridizrii dentinei uscate: BCE 6; pag

A. Exist riscul de supraumectare 342
B. Nu exist riscul de supraumenctare
C. Necesit o uscare moderat de cca.5 secunde a plgii dentinare
splate cu ap dup gravare acid
D. Presupune aplicarea unui primer pe baz de aceton pe dentina
uscat n prealabil
E. Primerii n soluie apoas asigur reexpansiunea activ a reelei
fibrilare de colagen colabate

29 n cazul utilizrii primerilor avnd solventul miscibil cu apa (acetona): BCD 6; pag
A. Excesul de apa din dentin este eliminat prin uscare intens i 343-
prelungit 344
B. Excesul de ap este eliminat de solventul primerului care, fiind
volatil, determin pe msur ce se evapor creterea concentraiei
rsinii adezive ptruns n dentina demineralizat
C. Contracia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% n
cazul deshidratrii chimice a dentinei demineralizate
D. Trebuie evitat excesul de ap deoarece determin o separare
local a fazei hidrofile de cea hidrofob
E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromis
161

30 Regulile de aplicare a primerilor autogravani includ: CDE 6; pag

A. Aplicarea, lavajul i uscarea, anterior aplicrii rinii adezive 346
Page

B. Aplicarea obligatorie ntr-un singur strat, ct mai subire

 C. Crearea de asperiti cu freza pe marginile de smal ale cavitii
D. Aplicarea suficient de lung a primerului
E. Frecarea permanent a smalului cu primer proaspt

TEMA NR. 35.

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalului se ACD 6; pag
numr: 33
A. carena de vitamina A
B. carena de vitamina PP
C. carena de vitamina C
D. unele boli infecto-contagioase
E. carena de vitamina E

2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalului ACD 6; pag
se numr: 34
A. carena de calciu i fosfat
B. bolile sistemice grave
C. carena de vitamina D
D. unele dereglri hormonale
E. excesul de proteine

3 Triada Keyes n etiopatogenia cariei dentare cuprinde urmtorii factori: ABC 6; pag
A. terenul 31
B. flora microbian
C. alimentaia
D. factori locali
E. factori morfologici
4 *Lichidul bucal este alctuit n cea mai mare parte din: A 6;
A. saliv pag
B. secreie gastric regurgitat 35
C. transudat al mucoasei bucale i a anurilor gingivale
D. exudat din pungile parodontale
E. mucus nazofaringian

5 *Volumul zilnic al secreiei salivare globale este de: C 6; pag

A. 0,5-1,5 mililitri 36
B. 2-2,5 mililitri
162

C. 0,5-1,5 litri
D. 3-4 mililitri
Page

E. 4-5 mililitri
6 *n caz de hiposialie valorile secreiei salivare stimulate scad sub: E 6; pag
A. 0,2 ml/min 36
B. 0,5 ml/min
C. 0,1 ml/min
D. 0,1 l/min
E. 0,7 ml/min

7 Materialul anorganic salivar este reprezentat de: ACE 6; pag

A. calciu 37-38
B. mucine
C. fosfai
D. lactoferin
E. fluor

8 Concentraia fosfailor salivari depinde de: BCDE 6; pag

A. concentraia fosfailor din biofilmul bacterian 38
B. sursa salivar
C. ritmul secreiei salivare
D. pH-ul salivar
E. ritmul circadian

9 Glucidele salivare se gsesc sub form de: ABD 6; pag

A. glucide libere 39
B. glucide legate de proteine
C. staterin
D. polimeri ai glucozei i fructozei, sintetizai de glicoziltransferazele
bacteriene
E. alfa proteaz

10 Sistemele tampon salivare includ: BCD 6;

A. sistemul fosfat organic pag
B. sistemul fosfat anorganic 40
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. sistemul macromolecular proteinic
E. sistemul uree-amoniac

11 Saliva conine o serie de factori antimicrobieni capabili s modeleze ABDE 6; pag

colonizarea cavitii bucale: 41-42
A. lizozimul
B. lactoferina
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. peroxidazele
E. aglutininele

12 Din categoria aglutininelor salivare fac parte: CDE 6; pag

163

A. amilaza 42
B. peroxidaza
C. mucinele
Page

D. glicoproteinele din saliva parotidian

 E. fibronectina

13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: ACE 6; pag

A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile 43
B. favorizarea adeziunii bacteriene
C. tamponarea aciditii bucale prin sistemele tampon salivare i
substane alcaline
D. favorizarea colonizrii smalului de ctre microorganisme
cariogene
E. remineralizarea cariilor incipiente
14 Fina neagr de gru, melasa i siropul de trestie de zahr nerafinat reduc BD 6; pag
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea 44
lor, datorit:
A. consistenei mai reduse
B. prezenei unor fosfai organici
C. concentraiei mai mici de glucide
D. prezenei unor substane tampon
E. vscozitii crescute

15 Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen AD 6; pag

favorizant, poate fi cauzat de: 46
A. ritmul sczut al secretiei salivare
B. coninutul sczut de mucin al salivei
C. vscozitatea sczut a salivei
D. factori retentivi bucali (carii, obturaii coronare anfractuoase,
lucrri protetice)
E. ritmul crescut al secreiei salivare

16 Contramsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance ACDE 6; pag

al glucidelor, se bazeaz pe: 46
A. inducerea unei secreii salivare rapide i masive prin folosirea unor
alimente de consisten crescut
B. scderea secreiei salivare
C. utilizarea unor alimente detergente
D. folosirea gumei de mestecat
E. periajul imediat dup mese

17 Zaharoza rmne hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen BCD 6; pag
deoarece: 47
A. scade colonizarea plcii bacteriene pe suprafeele dentare
B. este utilizat de microorganisme mai mult dect oricare alt
principiu nutritiv pentru nmulire i dezvoltare
C. favorizeaz colonizarea microorganismelor odontopatogene
D. este uor fermentabil de ctre microorganisme, ducnd la o
producie masiv i rapid de acizi organici
E. inhib sinteza polizaharidelor extracelulare
164

18 *Este considerat drept perioad de agresiune, ca urmare a condiiilor D 6; pag

propice demineralizrii esuturilor dentare, perioada n care pH-ul bucal 48
Page

rmne sub valoarea:

 A. 3,5
B. 4
C. 4,5
D. 6
E. 7

19 Grupele de populaie n care alimentaia crete riscul la carie sunt ABCE 6; pag
reprezentate de: 49
A. obezi
B. bolnavii cronici
C. bolnavii psihic
D. profesori
E. gravide

20 Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducnd riscul ACDE 6; pag
la carie prin: 49-50
A. fosfai
B. faina din cerealele rafinate
C. grsimi
D. cacao
E. brnzeturi

21 Grsimile acioneaz prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi: BCDE 6; pag
A. coninut crescut n fluor 50
B. substituirea glucidelor din alimentaie
C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de
lipide care mpiedic degradarea lor i scurteaz timpul de clearace
D. formarea unei bariere protectoare pentru smal
E. modificarea proprietilor de membran ale bacteriilor plcii

22 Brnzeturile acioneaz prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum: ABCD 6; pag
A. coninutul n fosfai de calciu 50
B. capacitatea antidemineralizant a cazeinei i proteinelor
C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazein
D. stimularea secreiei salivare
E. formarea excesiv de tartru

23 Din categoria ndulcitorilor necalorici fac parte: BDE 6; pag

A. sorbitolul 51
B. zaharina
C. xilitolul
D. ciclamatul
E. aspartamul

24 Att rata de formare, ct i localizarea plcii bacteriene pot fi influenate de: ABCE 6; pag
A. regimul alimentar 52
165

B. igiena bucal
C. vrsta
D. gradul de mineralizare a dentinei
Page

E. saliv
25 Grupa cocilor gram pozitivi prezeni n placa bacterian este reprezentat de: DE 6; pag
A. Lactobacillus 53
B. Actinomyces
C. Bacteroides
D. Streptococcus
E. Staphylococcus

26 Formarea plcii bacteriene implic dou procese majore: CD 6; pag

A. formarea materiei alba 54
B. precipitarea iniial a lipidelor salivare
C. aderarea iniial a microorganismelor din saliv la pelicul
D. nmulirea bacteriilor odat ataate, cu aderarea lor de cele iniiale
E. aderarea iniial a bacteriilor anaerobe

27 Componeni adiionali ai plcii bacteriene sunt: ABCDE 6; pag

A. celule epiteliale 55
B. protozoare
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. leucocite

28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezint dou AB 6; pag
proprieti importante: 57
A. acidogeneza
B. producia de polizaharizi extra i intracelulari
C. producia de lipide
D. adeziune sczut la esuturile dentare
E. producia de amilaz

29 *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: C 6; pag

A. Streptococul salivarius 57
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul hemolitic

30 Patogenitatea plcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE 6; pag
rezid n: 57-58
A. concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa
mic
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidrai de carbon
C. posibilitatea de a fi eliminat rapid de pe suprafeele dure dentare
D. posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substanial de
hidrai de carbon prin alimentaie
166

E. scderea constant i ndelungat a pH-ului plcii sub pH-ul critic

de 5,5
Page
 TEMA NR. 36.
FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINILOR
PERMANENI
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: B 7
A. persistena durerii 30-40 min dup ncetarea excitantului, (pag.
localizat, provocat mai ales de cald, existena unui proces carios 71)
profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz,
teste de vitalitate pozitive
B. persistena durerii cteva minute dup ncetarea excitantului,
localizat, provocat mai ales de rece i dulce, existena unui
proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe
dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive
C. persistena durerii 5-10 min dup ncetarea excitantului,
nelocalizat, provocat mai ales de dulce, de intensitate mare,
existena unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente
recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate intens pozitive
D. persistena durerii 25-30 min dup ncetarea excitantului,
localizat, provocat mai ales de cald, existena unui proces carios
profund, penetrant, percuie n ax pozitiv
E. persistena durerii ct actioneaza excitantul, localizat, provocat
mai ales de rece i dulce, existena unui proces carios profund,
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de
vitalitate pozitive

2 Indicaii de tratament n hiperemia preinflamatorie: ACDE 7,

A. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect (pag.
B. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr-un timp, n cazul 72)
deschiderii accidentale a camerei pulpare
C. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
D. amputaie vital
E. extirpare vital

3 Diagnosticul diferenial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : AE 7

A. hipersensibilitatea i hiperestezia dentinar (pag.
B. gangrena pulpara 71)
C. pulpita cronic deschis ulceroas
D. pulpita cronic nchis propriu-zis
E. pulpite acute coronare
167

4 Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu: BCDE 7

Page

A. caria simpl dentar (pag.

 B. hiperemia preinflamatorie 74)
C. pulpita acut seroas total
D. pulpita purulent parial
E. pulpita purulent total

5 *In pulpita seroas parial : E 7

A. percuia n ax este dureroas pag.7
B. percuia transversal este dureroas 3
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut
E. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere
prelungita

6 n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea poate ABDE 7

iradia ctre: (pag.
A. dinii vecini 75)
B. dinii antagoniti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporal
E. zona orbital

7 *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este B 7

dominata de: (pag.
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni 75)
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund

8 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: B 7 pag.

A. caracterului discontinuu al durerii (76)
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. prezentei cavitatii carioase profunde
E. sensibilitatea la percuia n ax negativ

9 * Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea B 7

intensitii durerii din: (pag.
A. pulpita acut seroas parial 75)
B. pulpita acut seroas total
C. parodontita apical acut seroas
D. pulpita acut purulent parial
E. pulpita acut purulent total

10 Percuia n ax este pozitiv n urmtoarele pulpopatii: CE 7

A. hiperemia preinflamatorie (pag.
168

B. pulpite seroase pariale acute 76,

C. pulpite seroase totale 80)
D. pulpite purulente pariale acute
Page

E. pulpite purulente totale

11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii: B 7
A. caria simpl (pag.
B. pulpite acute seroase 72-
C. pulpite acute purulente 81)
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice nchise

12 Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: ABCD 7

A. tratamentul cariei simple si coafajul indirect; (pag.
B. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in 72)
deschiderile accidentale ale camerei pulpare;
C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand
prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara;
D. extirparea vitala
E. extractia

13 Durerea poate fi spontan n urmtoarele situaii: BCE 7

A. hiperemia preinflamatorie (pag.
B. pulpita seroas parial 75)
C. pulpita seroas total
D. pulpita cronic deschis
E. pulpita purulent parial

14 Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu: BD 7

A. caria dentar simpl (pag.
B. pulpita seroas coronar 79)
C. pulpita seroas total
D. pulpita purulent corono-radicular
E. parodontita apical acut purulent

15 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: B 7

A. caracterului lancinant al durerii (pag.
B. testelor de vitalitate reduse 80)
C. calmarii temporare prin lichide calde
D. sensibilitatii la percutia transversal
E. apariia picturii de puroi prin fistul vestibular n dreptul
rdcinii dintelui

16 *Diagnosticul diferenial al pulpitelor acute purulente pariale se face A 7

cu: (pag.
A. pulpita seroas parial 79)
B. pulpita seroasa total
C. parodontita apical acut seroas (difuz)
D. hiperemia pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas
169

17 Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: AB 7

A. ulceroas (pag.
Page

B. polipoas 80)
 C. scleroatrofic
D. hiperplazic
E. propriu-zis

18 *La inspecie, n pulpita cronic deschis ulceroas se constat: A 7

A. prezena unei caviti carioase pofunde, cu deschiderea larg a (pag.
camerei pulpare 85)
B. pereti insensibili la testarea cu ageni termici
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative

19 *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe C 7

urmatoarele semne: (pag.
A. existenta cariei profunde cu prezena polipului n camera pulpar 85)
B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate

20 *Morfopatologic, n pulpita cronic deschis ulceroas, fibrele nervoase C 7

din parenchimul pulpar sunt n numr redus i se observ pe o seciune (pag.
axial prezena lor ncepnd cu: 83)
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat

21 Granulomul intern al lui Palazzi: CDE 7

A. este o pulpit cronic deschis polipoas (pag.
B. este o pulpit cronic nchis propriu-zis 92)
C. este o pulpit cronic nchis hiperplazic
D. poate fi localizat coronar i/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei

22 *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: A 7

A. boala pink spotssau boalapetelor roz (pag.
B. pulpit cronic deschisa granulomatoasa 90)
C. granulom simplu conjunctiv
D. pulpita cronica inchisa propriu zisa
E. granulom chistic

23 Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase ABCD 7

poate aprea: (pag.
A. n masticaie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioas i se 84)
170

exercit presiuni n spaiul endodontic

B. palparea cu sonda n profunzime
C. n cazul unor reacutizri cauzate de obliterarea cavitii carioase
Page

pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare

 D. testri ale vitalitii dintelui, dar la intensiti mari ale excitanilor
E. testri ale vitalitii dintelui, la intensiti obinuite ale
excitanilor

24 Diagnosticul diferenial n cazul pulpitei cronice deschise polipoase se CDE 7

face cu: (pag.
A. caria dentar profund 87)
B. pulpita cronic deschis granulomatoas
C. polipul gingival
D. necroza pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas

25 Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i se poate complica CD 7

cu: (pag.
A. pulpit seroas parial 93)
B. pulpit seroas total
C. necroz pulpar
D. fracturi ale dintelui
E. parodontit apical cronic

26 *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: A 7

A. durerea localizata (pag
B. durerea violenta 75)
C. durerea spontana
D. durerea continua
E. percutia axiala pozitiva

27 Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente AB 7

totale: (pag
A. durere continua 79)
B. durere pulsatila
C. hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. sensibilitate la percutia in ax
E. durere localizata

28 Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: ABCD 7

A. forme subacute de pulpita seroasa (pag
B. forme subacute de pulpita purulenta 85)
C. fractura coronara
D. gangrena
E. pulpita cronica polipoasa

29 Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: ACD 7

A. caracterul pulsatil al durerii (pag
B. exacerbare la rece, diminuare la cald 79)
C. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
171

D. hipoexcitabilitate
E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat
Page

30 In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ABCD 7

 A. fibre conjunctive (pag
B. limfocite 84)
C. histiocite
D. macrofage
E. pulpa cu structura aparent normala

TEMA NR. 37.

NECROZA I GANGRENA PULPAR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: C 7,
A. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate; (pag.
B. luxaii, intruzii; 94)
C. diabet, hipertensiune arteriala;
D. temperaturi mai mari de 75C;
E. temperaturi sub 0C.

2 *Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare: A 7,

A. celulele; (pag.
B. fibrele conjunctive; 97)
C. pereii vasculari;
D. fibrele nervoase;
E. substana fundamental.

3 *Necroza de colicvaie: B 7,
A. este o form a gangrenei pulpare; (pag.
B. este produs sub aciune enzimatic; 98)
C. este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei;
D. frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale;
E. poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin;

4 *Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: D 7,

A. este o mortificare aseptic a pulpei dentare; (pag.
B. dintele este modificat de culoare; 98)
C. testele biochimice sunt negative;
D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals
negativ;
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals
pozitiv.
172

5 *Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt: C 7,

A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ; (pag.
Page

B. avitaminozele (A i C) ; 99)
 C. microorganismele ajunse n spaiul endodontic ;
D. stri fiziologice: menstruaia, travaliul prelungit ;
E. luxaii cu intruzii.

6 Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu: ABCE 7,

A. gangrena pulpar simpl; (pag.
B. pulpita cronic deschis; 98-
C. pulpita cronic nchis; 99)
D. fractura dentar;
E. parodontita apical cronic.

7 Necroza pulpar: CE 7,
A. se trateaz ca o pulpit cronic nchis; (pag.
B. extirparea devital este de elecie; 99)
C. respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie
radicular corect;
D. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptic;
E. se trateaz ca o gangren pulpar.

8 Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic: ADE 7,

A. se produce o necroz de coagulare; (pag.
B. se produce o necroz de colicvaie; 98)
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
D. pulpa necrozat are aspect uscat;
E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu

9 Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza ABC 7,

urmtoarelor aspecte: (pag.
A. examen bacteriologic pozitiv; 101)
B. prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i
insensibilitate total la sondajul explorator;
C. fetiditate (nu este caracteristic);
D. fetiditate (este caracteristic numai gangrenei);
E. examen bacteriologic negativ.

10 Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu: BCD 7,

A. pulpita acuta; (pag.
B. pulpita cronica; 102)
C. necroza pulpar;
D. gangrena complicat;
E. caria dentar.

11 Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre: ACDE 7,

A. parodontita apical; (pag.
B. necroza pulpar; 102)
173

C. fractura coronar;
D. boala de focar;
E. fractura corono-radicular.
Page
12 Examenul radiologic n gangrena pulpar: CDE 7,
A. este elocvent; (pag.
B. poate releva o radiotransparen periapical; 101)
C. poate releva o eventuala ngustare a canalului radicular;
D. poate evidenia existena denticulilor;
E. poate evidenia uneori o transparenta crescuta a canalului
radicular.

13 Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n: ACD 7,

A. necroza pulpar; (pag.
B. pulpita cronic deschis; 91,
C. gangrena pulpar; 95)
D. pulpita cronic nchis hiperplazic;
E. pulpita cronic nchis propriu-zis.

14 Microrganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt: ABCE 7,

A. streptococi beta hemolitici; (pag.
B. stafilococul alb; 99)
C. stafilococul auriu;
D. gonococi;
E. pneumococi.

15 Gangrena umed se caracterizeaz prin: CE 7,

A. tesut pulpar putrificat ferm; (pag.
B. imagine radiologic cu modificri periapical; 100)
C. tesut pulpar putrificat foarte moale;
D. pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei;
E. pierdere total a configuraiei structurale a pulpei.

16 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: ABDE 7,

A. pulpa uscata; (pag.
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; 98)
C. consistenta pulpara este redusa;
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. apare adesea dupa arsenic.

17 Necroza de colicvatie este produsa prin: ABC 7,

A. enzime vegetale; (pag.
B. enzime animale; 98)
C. solutii antiseptic;
D. arsenic;
E. bradichinina.

18 Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: ACD 7,

A. cavitatea bucala; (pag.
B. chisturi de vecinatate; 99)
174

C. canal radicular lateral;

D. circulatie generala prin anacoreza;
E. osul alveolar.
Page
19 Semnele de gangrena simpla sunt: ABD 7,
A. test de vitalitate negative; (pag.
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ; 101)
C. camera pulpara inchisa;
D. dinte modificat de culoare;
E. modificari periapicale pe radiografie.

20 Gangrena uscata: BCE 7,

A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase; (pag.
B. succede un traumatism; 100)
C. succede actiunii unui agent chimic;
D. are peretii dentinari alterati profund;
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.

21 *Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpla se pune pe: D 7,

A. carie profund fr deschiderea camerei pulpare; (pag.
B. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare; 101)
C. teste de vitalitate pozitive;
D. examen bacteriologic pozitiv;
E. durere la excitani termici.

22 *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde urmtoarele: D 7,

A. dinte cu transparena mai mare decat a dinilor vecini; (pag.
B. durere la excitanii termici; 98)
C. durere la excitani chimici;
D. dinte cu coloraie modificat, brun sau galben-cenuie;
E. durere la percuia n ax a dintelui.

23 *Forma anatomo-clinic de gangren complicat se caracterizeaz prin: B 7,

A. intereseaz strict pulpa, fr rspuns din partea parodoniului (pag.
apical; 101)
B. procesul septic depete teritoriul pulpar i intereseaza
parodoniul apical;
C. intereseaz numai parial teritoriul pulpar;
D. intereseaz numai teritoriul periapical;
E. toate rspunsurile sunt corecte.

24 *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A 7,

A. modificarea de culoare a dintelui; (pag.
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar; 98)
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular;
D. teste de vitalitate pozitive;
E. nsmanare bacterian pozitiv.

25 *Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt: C 7,

A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie; (pag.
175

B. avitaminoze; 94)
C. microorganisme ajunse n spaiul endodontic;
D. luxaii, intruzii;
Page

E. intoxicaii exogene cu diferite metale grele.

26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: C 7,
A. formolul; (pag.
B. cresterile mari si bruste de temperatura; 100)
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;
D. dezechilibrul circulator,
E. pansamentul arsenical.

27 *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : E 7,

A. gangrena pulpara simpla; (pag.
B. parodontita apicala cronica; 98-
C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa; 99)
D. pulpita cronica deschisa;
E. pulpita acuta purulenta totala.

28 Necroza pulpara poate evolua spre: ADE 7,

A. ramane o perioada in acest stadiu; (pag.
B. vindecare spontana; 99)
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;
D. gangrena pulpara;
E. fractura dentara.

29 Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: CD 7,

A. modificarea brutala a pH-ului; (pag.
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; 97)
C. paralizia peretilor vasculari;
D. blocarea respiratiei celulare;
E. depolimerizarea colagenului.

30 Simptomatologia clinica in necroza pulpara: ADE 7,

A. dintele are culoare modificata; (pag.
B. prezinta hiperestezie; 98)
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare
rosie vie;
D. probe de vitalitate negative;
E. la percutie rezonanta este mata.

TEMA NR. 38.

PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

176

crt.
1 *Parodontita apical acut hiperemic: C 7,
Page

A. reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare (pag.

 B. reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale 104)
C. reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical
D. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular
E. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar

2 *A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului in parodontita B 7,

apicala acuta hiperemica: (pag.
A. este numit timpul mut 106)
B. este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice
C. este faza de alterare tisular primar
D. este o hiperemie de tip pasiv
E. dureaz ntre cteva ore i cteva zile

3 *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi E 7,

enumerate urmtoarele, cu excepia: (pag.
A. parodontita apical cronic fibroas 114)
B. granulom simplu conjunctiv
C. granulom epitelial
D. granulom chistic
E. parodontita apical cronic condensant.

4 *Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: B 7,

A. n 90% din cazuri (pag.
B. n 20% din cazuri 114)
C. n 100% din cazuri
D. n 70% din cazuri
E. n 50% din cazuri

5 Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele BCD 7,

aspecte: (pag.
A. absent 114)
B. nevralgiform
C. senzaie de uoar egresiune
D. durere cu senzaie de oboseal dup masticaie
E. pulsatil

6 Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele: ABDE 7,

A. este o osteit apical cronic (pag.
B. este o parodontit apical cronic 117)
C. se mai numete granulom intern al lui Palazzi
D. prezint 4 zone
E. cel mai concludent este examenul radiologic

7 Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: ADE 7,

A. este diferit in funcie de factorii etiologici (pag.
B. percuia lateral este pozitiv 106)
177

C. percuia n ax este negativ

D. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal
E. percuia n ax este pozitiv
Page
8 *Abcesul Phonix: D 7,
A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente (pag.
B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente 119)
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu
E. este o parodontit apical acut seroas

9 Edemul din parodontita apical acut seroas: ACD 7,

A. intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori (pag.
B. intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv 108)
C. intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori
D. intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori
E. intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori

10 Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face BD 7,

cu: (pag.
A. pulpita acut seroas parial 107)
B. pulpita acut seroas total
C. pulpita acut purulent parial
D. pulpita acut purulent total
E. parodontita apicala cronica fibroasa

11 Examenul radiologic este elocvent: ADE 7,

A. n parodontita apical acut hiperemica (pag.
B. n parodontita apical acut seroas total 113)
C. n parodontita apical acut purulent n primele stadii
D. n parodontite apicale cronice
E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz

12 *Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensante este: C 7,

A. imagine radiologic difuz, cu spaii intertrabeculare nguste (pag.
B. imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent 124)
C. ngustarea spaiului periapical
D. rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. percuia n ax este pozitiv

13 Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: ACDE 7,

A. foliculita acut a dinilor inclui (pag.
B. parodontite apicale cronice 109)
C. pulpite acute totale
D. parodontita apical acut supurat
E. nevralgia de trigemen

14 *Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut D 7,

purulenta: (pag.
A. n stadiu endoosos 111)
178

B. n stadiu de fistul
C. n stadiu de hiperemie
D. n stadiu subperiostal
Page

E. n stadiu submucos
15 Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei ABCE 7,
apicale acute seroase: (pag.
A. pe canal este prezent o secreie seroas 108)
B. durerea are caracter acut
C. durerea este prezent la percuia n ax
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari
ale stimulului
E. este prezent tumefierea mucoasei i a tegumentelor

16 Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: AC 7,

A. parodontita apicala acuta purulenta (pag.
B. complicare cu un proces osteomielitic 109)
C. cronicizare
D. sinuzita maxilara
E. cuprinderea apexului dintilor vecini

17 Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: ABDE 7,

A. mobilitatea dintelui (pag
B. febra 112)
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. teste de vitalitate negative

18 Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: ABCE 7,

A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii (pag
B. gangrena pulpara simpla 116)
C. utilizarea arsenicului
D. lucrari protetice defectuoase
E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal

19 *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este A 7, pag

dominat de: 108
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. resorbtie osoasa

20 Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea ABC 7,
originea in: pag.
A. resturile epiteliale Malassez 109
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
179

21 Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza ABE 7,

prin: pag.
Page

A. turgescenta pernitelor vasculare 108

 B. ligamente alveolare ingrosate
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat

22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: ABCE 7,

A. durere cu caracter acut (pag.
B. senzatie de egresiune a dintelui 108)
C. adenopatie regionala
D. durere este localizata
E. facies rigid

23 Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se ACE 7,

caracterizeaza prin: (pag
A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. 110)
B. durerea este localizata
C. tensiune mare intratisulara
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
E. liza tesutului osos

24 Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: BCE 7,

A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica (pag.
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara 112)
C. complicare cu un proces osteomelitic
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale

25 Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva BDE 7,

urmatoarele: (pag.
A. palparea ganglionilor este edificatoare 114)
B. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru
diagnostic
C. percutia verticala este intens pozitiva
D. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales
pe mucoasa vestibulara
E. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in
dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni
periapicale voluminoase,vibratii ale apexului

26 Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza ACD 7,

prin: (pag.
A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar 116)
B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat
in interior
C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul
traiectului lor
180

D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic

E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii
intratrabeculare
Page
27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face BC 7,
cu: (pag.
A. pulpita acuta seroasa totala 117)
B. gangrena pulpara simpla
C. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie
D. parodontita apicala acuta seroasa
E. parodontita apicala cronica condensanta

28 La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu ACDE 7,

urmatoarele zone: (pag.
A. zona de stimulare 118)
B. zona de colicvatie
C. zona de iritatie
D. zona exudativa
E. zona de necroza

29 Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata BCD 7,

urmatoarele: (pag.
A. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare 119)
B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche
C. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara
D. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune
E. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari

30 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive ABD 7,

Partsch se face cu: (pag.
A. granulomul chistic 124)
B. actinomicoza
C. granulomul epitelial
D. adenopatii supurate
E. parodontita apicala cronica cu hipercementoza

TEMA NR. 39.

TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei C 7, pag
pulpare: 167
A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
181

C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament

ocluziv
Page

D. este obligatorie in a treia sedinta

 E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive

2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: E 7, pag

A. radacini in baioneta 159
B. radacini cu curburi exagerate
C. cai false interradiculare
D. implantare deficitara
E. toate de mai sus

3 *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: B 7, pag

A. 10-11 198
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10

4 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: B 7, pag

A. pana la foramenul apical 166
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale

5 *O preparatie mecanica corecta a canalului: D 7, pag

A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea 173
sunt iritante
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului
C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice,
laser
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din
celelalte tehnici
E. se realizeaza pana la apexul radiologic

6 *Cloroterapia NU este indicata in: E 7, pag

A. gangrena pulpara 211
B. pulpita purulenta totala
C. parodontitele apicale cronice
D. parodontitele apicale acute
E. hiperemia pulpara

7 *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele D 7, pag

metode, cu exceptia celor: 166
A. manuale
B. mecanice
C. ultrasonice
D. radiologice
182

E. sonice
8 *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia: D 7, pag
A. clorfenol 181
Page

B. camfor
 C. iodoform
D. cloroform
E. mentol

9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: E 7,

A. manuale pag.
B. sonice 166
C. ultrasonice
D. cu laser
E. toate de mai sus

10 *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A 7, pag

A. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 198
11-12
B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre
11-12
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 13-
14
D.
solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a
ionului OH-
E. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a
ionului Ca2+

11 *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este D 7 pag.

considerata: 163
A. metoda clinica
B. metoda clinico-radiologica
C. metoda radiologica
D. metoda electronica
E. metoda intepaturii apicale

12 *In extirparea pulpara: B 7,

A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic pag.
B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala 166-
C. tratamentul se executa in mai multe sedinte 167
D. nu este necesara izolarea dintelui
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase

13 *Solutia Walkhoff contine: C 7, pag

A. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10% 177
B. monoclorfenol si alcool 10%
C. p-monoclorfenol, camfor si mentol
D. p-monoclorfenol si tricrezol
E. p-monoclorfenol, alcool si eter 10%

14 *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand: A 7,

183

A. avem un canal uscat pag.

B. pulpite cronice 170
C. pupite acute purulente, partiale sau totale
Page

D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de

 saliva
E. cand nu putem opri hemoragia

15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, E 7,

depinde de urmatorii factori: pag.
A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; 187
B. evitarea unor doze insuficiente;
C. evitarea antagonismelor
D. evitarea rezistentei incrucisate
E. toate de mai sus.
16 Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, ABC 7, pag
tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de 162
permeabilizare :
A. sarea sodica de EDTA solutie 10%
B. acid sulfuric solutie 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol

17 Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in ABD 7, pag

gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: 171
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. metoda conversiunii
D. canal Finder
E. sistemul treptelor consecutive

18 In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul ABC 7, pag

gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: 173
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei

19 In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele ABC 7, pag

forme sau proceduri: 210
A. pansamente endodontice
B. irigatii endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice

20 Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu BCE 7,
necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: pag.
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam 158-
184

B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui 159

C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
Page

E. starea parodontiului marginal

21 Cauzele generale ale hemoragiei sunt: ABCD 7,
A. hemofilie pag
B. diateze hemoragice 166
C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a
sangelui
D. stari fiziologice congestive: menstruatie
E. graviditate

22 Pasta iodoformata Walkhoff, contine: ABCD 7,

A. iodoform pag
B. clorfenol 181
C. timol
D. oxid de zinc
E. formol

23 Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi ABCD 7, pag

clasificate astfel: 165
A. analogice
B. audiometrice
C. digitale
D. de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Curalt

24 Compusii cuaternari de amoniu: ABD 7,

A. sunt detergenti cationici pag.
B. reduc tensiunea superficiala a solutiei 182
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici

25 Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele AE 7,

instrumente: pag.
A. ace Miller 162
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine

26 Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: BD 7,

A. tricrezolformalina pag.
B. Walkhoff 176-
C. Chlumski 181
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan
185

27 Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : ABCD 7,

A. crearea accesului in camera pulpara pag.
B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos 160
Page

C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului

 D. stabilirea lungimii canalului
E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta

28 Tratamentul Spad : BD 7, pag

A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale 185
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide

29 Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: BC 7, pag

A. efect lent bactericid si fungicid 175
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare

30 Pasta Ledermix contine: CD 7,

A. prednisolon pag.
B. clorhidrat de neomicina 192
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina

TEMA NR. 40.

OBTURAREA CANALELOR RADICULARE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a C 7, pag
gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : 235
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
D. la 4-3 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic

2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin C 7,

incalzire este urmatoarea: pag
A. largirea adecvata a canalului radicular 237
B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare
186

C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii

apicale
Page

D. plasarea corecta a varfului canulei

 E. largirea excesiva a canalului radicular

3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand C 7, pag

spreadere: 223
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau
C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
D. partea activa are forma cilindrica
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.

4 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica C 7, pag
Endotec, se recomanda introducerea conului master: 229
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. pana in treimea medie a canalului

5 *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : B 7,

A. necesita instrumentar endodontic special pag.
B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului 241
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale
E. este dificil de indepartat

6 *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: C 7, pag

A. canale inguste 241
B. canale curbe
C. foramen apical larg
D. delta apicala
E. perforatii in 1/3 coronara a canalului

7 *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: D 7, pag

A. volumul canalelor 215
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor

8 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se C 7,

recomanda introducerea conului master : pag.
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie 229
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
187

9 *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea A 7,

plugger/spreader-ului incalzit din canal, este: pag.
Page

A. 10-15 sec 229

 B. 30 sec
C. 60 sec.
D. 50 sec
E. 70 sec

10 *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc C 7,

Spadden) pag.
A. este mai lenta 234
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical
corespunzator
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului
de sustinere

11 *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt A 7,

reprezentate de: pag.
A. asigura o obturatie omogena a canalelor 232
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor
C. nu necesita mult timp
D. nu necesita instrumente speciale
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte
tehnici

12 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand C 7,

spreadere: pag.
A. utilizare mai usoara in zonele distale 223
B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii
D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile

13 *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal B 7,

cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: pag.
A. 1 mm de constrictia apicala 232
B. 2 -3mm de constrictia apicala
C. 4 mm de constrictia apicala
D. 5 mm de constrictia apicala
E. 10 mm de constrictia apicala

14 *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in A 7,

cloroform, dureaza: pag.
A. 3-4 secunde 225
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
188

E. 20 minute

15 *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara B 7,

Page

sunt: pag.
 A. inchiderea perfecta a canalelor 243
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala
urmarita
C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie
neetansa
D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari
perfecte
E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.

16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a B 7,

gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : pag.
A. la constrictia apicala 235
B. la 1,5 mm de constrictia apicala
C. la 2mm de constrictia apicala
D. la 3-4 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic

17 Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este CD 7,

benefica, deoarece: pag.
A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite 214
B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale
C. irita parodontiul apical
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare
E. produc coloratii ale dintilor

18 Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta ABCD 7,

urmatoarele caracteristici: pag.
A. este simplu si ergonomic 229
B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
C. incalzirea poate fi calibrata perfect
D. racire rapida
E. nu poate fi utilizat in canale curbe

19 In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara BCDE 7,

respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: pag.
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor 237
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor

20 Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele AB 7,

avantaje: pag.
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con 224
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie foarte omogena
189

D. simplitatea si rapiditatea executiei

E. nu da fenomene de iritatie apicala
Page

21 Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD 7,

 calibrate se numara si: pag.
A. individualizarea conului de gutaperca 221
B. proba clinico-radiologica a conului
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul

22 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: CDE 7,

A. sunt nedeformabile pag.
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de 244
sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate

23 Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt ABCD 7,
urmatoarele: pag.
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului 220-
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a 221
canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al
canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis

24 Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face ABC 7,

dupa urmatoarele criterii: pag.
A. topografia dintilor 215
B. integritatea fizica a acului Lentulo
C. volumul canalelor radiculare
D. morfologia canalelor radiculare
E. materialul utilizat

25 Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand ABC 7,

spreadere: pag.
A. confera sensibilitate tactila 223
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in ambele sensuri
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in sensul acelor de ceasornic
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca

26 In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia AD 7,

radiculara, trebuie ca acesta: pag.
A. sa aiba spirale integre 219
190

B. sa fie usor indoit

C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
Page

E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de

 ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal

27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con ACE 7,

unic, calibrat la apex, sunt: pag.
A. solubilitatea sigilantilor 219
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
D. dezobturare dificila in caz de necesitate
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali

28 Inconvenientele obturarii cu gutaperca: ABCD 7,

A. timp indelungat pentru largirea canalelor pag.
B. dificultatea obturarii canalelor inguste 242
C. dificultatea obturarii canalelor curbe
D. obturatii de canal incomplete
E. obturatii de canal tridimensionale

29 Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: ABC 7,

A. necesita mult timp pag.
B. laborioasa 232
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca

30 Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : AB 7,

A. canale inguste pag.
B. canale cu curbura accentuata 245
C. canale ovale
D. foramen apical larg
E. resorbtii radiculare interne

TEMA NR. 41.

TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI
CRONICE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor B 7,
medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: pag.
A. Dontisolon 259
191

B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. Endomethasone
Page

E. ciment fosfat de zinc

2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: E 7, pag
A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice 256
B. permeabilizarea apexului
C. lasarea deschisa a dintelui
D. aplicarea de prisnite reci
E. toate de mai sus.

3 *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: E 7, pag

A. extractia dintelui 256
B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos
C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. toate de mai sus

4 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in D 7,

depasirile apicale NU sunt reprezentati de : pag.
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie 251-
B. volumul de substanta care a depasit apexul 252
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala

5 *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces A 7,

cronic preexistent, se realizeaza: pag.
A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului 255
B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta

6 *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se D 7,

recomanda: pag.
A. extractia dintelui 216
B. chiuretare pana in os sanatos
C. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
D. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice

7 *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica: C 7,

A. tratamentul medicamentos cu antiseptice pag.
B. cauterizarea chimica 258-
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase 259
D. cauterizarea electrica
E. paste cu antibiotice
192

8 *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului C 7,

cu material de obturatie, este contraindicata: pag.
A. expectativa 256
Page

B. interventia chirurgicala
 C. dezobturarea canalului radicular
D. administrarea de antialgice
E. infiltratia plexala cu novocaina 1%

9 *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se E 7,

practica: pag.
A. drenaj endodosos 257
B. drenaj transosos
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. pansament cu antiseptice

10 *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, B 7,

ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: pag.
A. 0,250 g de 4 ori pe zi 252
B. 0,250 g de 6 ori pe zi
C. 0,500 g o data pe zi
D. 0,200 g de 5 ori pe zi
E. 0,500 g de 2 ori pe zi

11 *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in E 7,

stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia: pag.
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice 257
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
A. C.drenaj alveolar prin extractia dintelui
C. medicatie analgetica, tranchilizante
D. extractie si replantare

12 *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale A 7,

acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: pag.
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea 254
pacientului este alterata
B. in faza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite
cauze
C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. cand nu se poate face un tratament corect endodontic

13 *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor E 7,

clinice in depasirile apicale: pag.
A. volumul de substanta care a depasit apexul 251
B. calitatea materialului de obturatie
C. vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. tipul de reactivitate individuala
E. toate de mai sus
193

14 *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala E 7,

cronica NU se indica: pag.
A. drenaj endodontic 259
Page

B. lasarea deschisa a dintelui

 C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in D 7,

depasirile apicale NU sunt reprezentati de: pag.
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie 251-
B. volumul de substanta care a depasit apexul 252
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala

16 *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale B 7,

cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt pag.
antiseptic dupa: 258
A. sedinta
B. doua sedinte
C. 4 sedinte
D. 5 sedinte
E. 10 sedinte

17 Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala, BC 7,

forma usoara, cuprinde: pag.
A. tratament cu diatermie 256
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de
dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice

18 Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele ABC 7,

apical cronice sunt: pag.
A. mese impinse dincolo de apex 258
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta pacientului

19 In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, ACD 7,

terapia este urmatoarea: pag.
A. drenaj endodontic 257
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
194

20 Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase ACD 7,

spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament pag.
medicamentos cu: 253
Page

A. antibiotice
 B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide

21 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde ABC 7,

urmatorii timpi: pag.
A. tratament de gangrena 260
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd

22 Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: CDE 7,

A. profesia pacientului pag.
B. sexul pacientului 249
C. reactivitatea individuala
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada

23 In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei AC 7,

pulpare, pasta cu antibiotice: pag.
A. se aplica din prima sedinta 250
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 de ore
D. se mentine minimum 72 de ore
E. se mentine o saptamana

24 Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul CDE 7,

endodontic: pag.
A. obturatii coronare de amalgam 253
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe

25 Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: ABC 7,

A. apex larg deschis la copii si adolescenti pag.
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic 258
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canale curbe

26 Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute ABCE 7,

este in raport de: pag.
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale 249
195

B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. conditiile topografice generale
Page

E. starea generala a pacientului

27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care AB 7,
consta in: pag.
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o 249
afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si
produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar

28 Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a ABC 7,

exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: pag.
A. imobilizarea dintelui 252
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma
pulpara

29 Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu CD 7,

forme lezionale grave: pag.
A. cauterizare chimica 260
B. cauterizare electrica
C. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
D. extractia dintelui
E. schimbarea medicatiei endodontice

30 Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi BC 7,

etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele pag.
modificari determinate de: 258
A. lungimea de lucru
B. persistenta secretiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului

TEMA NR. 42.

MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8, Pag. 26-89)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

196

crt.
1 Forma i volumul papilei interdentare variaz n raport cu: AD 8/43
Page

A. vrsta
 B. microproteze inserate pe dinii respectivi corect adaptate
C. cantitatea de gingie ataat adiacent
D. traumatismul produs de folosirea intempestiv de scobitori
E. adncimea antului gingival

2 Urmtoarele afirmaii sunt adevarate referitor la gingia fix: BE 8/44

A. este delimitat ntre marginea gingival i linia muco-gingival
B. constituie zon de rezisten mpotriva tendinelor de retracie i
deplasare ale marginii gingivale libere
C. are o dimensiune aproximativ constant de 1-3 mm la toi dinii
frontali
D. are o nalime mai mare la mandibul dect la maxilar
E. ader ferm la dinte i osul subiacent

3 *anul marginii gingivale libere reprezint: C 8/42

A. poriunea coronar a gingiei i corespunde peretelui extern al
anului gingival
B. sulcusul gingival
C. limita dintre marginea gingival liber i gingia fix, dar uneori
este ters sau lipsete
D. epiteliul de jonciune
E. linia muco-gingival

4 Gingia sntoas are urmtoarele aspect clinice generale: ABDE 8/45

A. culoare roz palid
B. culoare roz palid cu pigmentri melanice
C. consisten moale la palpare
D. aspect de gravur punctat
E. consisten mai lax la nivelul papilelor interdentare

5 Epiteliul de jonciune: CE 8/50

A. are o grosime care variaz ntre 0,25 i 1,35 mm
B. prezint o singur lamina bazal din punct de vedere structural
C. este produsul proliferrii celulare din stratul extern al epiteliului
adamantin redus
D. prezint un grad semnificativ de keratinizare
E. ader la dinte n mod direct sau prin intermediul unor variate
pelicule sau cuticule

6 *Particularitile anatomice care explic vulnerabilitatea epiteliului de A 8/50

jonciune fa de agresiuni fizice i biologice sunt:
A. absena digitaiilor epiteliale
B. hiperkeratinizarea
C. interfaa epiteliu-corion sulcular este ondulat, sugernd o
nutriie bogat
D. numar mare de puni desmodontale intercelulare
197

E. existena unor fibre de colagen n grosimea sa

7 Lichidul gingival are urmtoarele roluri: ABCE 8/52

Page

A. ndeprtarea mecanic din anul gingival a materialului fluid sau

 sub form de particule strine, unele cu aciune antigenic i
efecte agresive
B. activitate antimicroban complex prin anticorpi
C. activarea adeziunii inseriei epiteliale prin coninutul de proteine
plasmatice
D. conine proteoglicani i glicoproteine cu rol important n aprarea
local
E. conine enzime lizozomale

8 Fibroblatii : ACE 8/55

A. sunt celule situate n esutul conjunctiv dispuse perivascular i
ntre elementele fibrilare
B. se gsesc n esutul gingival inflamat
C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol n
meninerea integritii corionului gingival
D. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie
E. au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen

9 Cementul primar, fibrilar: BDE 8/60

A. este celular
B. este acelular
C. este dispus n jumtatea apical a rdcinii
D. histologic prezint linii de apoziie paralele n general ntre ele i
suprafaa radicular
E. substana mineral a cementului este reprezentat de cristale fine,
aciculare de hidroxiapatit

10 *Desmodoniul reprezint: B 8/61

A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival
B. totalitatea structurilor din spaiul dento-alveolar
C. un esut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care
acoper suprafaa radicular a dinilor
D. totalitatea filamentelor nervoase aferente i eferente formaiunilor
sensitive i senzoriale ale parodoniului marginal
E. plexul vascular periodontal

11 Celulele epiteliale Malassez: AD 8/62

A. sunt celule provenite din teaca lui hertwing i diagrama epitelial
n cursul cementogenezei
B. sunt celule de aprare prezente n numr redus n desmodoniul
normar
C. au nalt potenial de transformare n celule ca fibroblati,
cementoblati
D. sunt ntlnite la nivelul desmodoniului
E. numrul lor variaz n funcie de vrsta pacientului
198

12. Osul alveolar propriu-zis se mai numete i: ABD 8/64

A. lamina dura
B. lamina cribriforma
Page

C. os alveolar susintor
 D. corticala intern a osului alveolar
E. os medular

13 Remanierea osului alveolar este influenat de anumii hormoni cum ar fi: BCDE 8/75-
A. TSH 6
B. hormonal paratiroidian
C. estrogenii
D. progesteronul
E. testosteronul

14 Sistemul ligamentar supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri: ACDE 8/71

A. asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B. asigur fixarea i meninerea dintelui n os
C. ntrete structura corionului gingival
D. formeaz o barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea
microbian
E. se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni
mecanice directe asupra marginii gingivale libere

15 Despre atriie se poate spune c: CDE 8/87-

A. este o lips de substan dentar la colet , produs prin 8
demineralizare acid
B. este o lips de substan lacunar la colet produs probabil prin
traum ocluzal
C. prin atriie se reduce relieful ocluzal accidentat
D. transform contactul interdentar dintr-o zon redus iniial ntr-o
zon extins
E. reduce din braul de prghie extraalveolar reprezentat de coroana
clinic

16 Mobilitatea dentar fiziologic: BCE 8/89

A. este uor perceptibil clinic prin prinderea dintelui n pens i
micarea sa vestibule-oral
B. are valori diferite n funcie de momentul zilei
C. variaz funcie de la o persoan la alta
D. variaz functie de anumite medicamente utilizate de pacient
E. este rezultatul a dou faze de deplasare dentar: desmodontal i
alveolar

17 Mezializarea fiziologic reprezint: ADE 8/89

A. procesul de migrare a dinilor n direcie ctre planul mediosagital
B. procesul de nclinare spre mezial a unui dinte daca lipsete
vecinul su mezial
C. procesul de erupie permanent a dintelui
D. are rol activ n contiguitatea arcadelor nentrerupte de bree
edentate
199

E. are rol n prezenirea formrii spaiilor retenive sub zonele de

contact interdentar
Page

18 Contactul interdentar are urmtoarele roluri: ABC 8/89

 A. transmiterea echilibrat a fortelor din cursul masticaiei
B. direcioneaz bolul alimentar pe versanii gingivali i alveolari,
ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion
C. protejeaz papila gingival de impactul direct al alimentelor
D. protejeaz gingia ataat de impactul alimentar traumatic
E. protejeaz ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar

19 Reeaua vascular a parodoniului marginal este influenat de: ACD 8/69

A. fumat
B. caldur
C. frig
D. stress
E. hormoni

20 Cementul radicular are urmtoarele funcii: ABD 8/71

A. asigur fixarea fibrelor ligamentului periodontal
B. rol n mezializarea fiziologic i erupia dintelui prin depunerea
continu
C. formeaz o barier biologic rezistent n timp la agresiunea
microbian
D. mbuntirea condiiilor de implantare a dintelui prin apoziia
continu
E. prezint fenomene de remodelare i resorbie n condiii
funcionale

21 n cadrul complexului morfofuncional cement-desmodoniu-os alveolar, BCD 8/74-

osul alveolar asigur implantarea dintilor prin: 5
A. realizarea unei legturi strnse de tip anchiloz cu dintele
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal
C. preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui i transformarea
n traciuni dispersate n mod echilibrat n osul alveolar
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care
se constituie ntr-un bra de prghie intraalveolar
E. existena unei apoziii permanente care compenseaz liza
marginal fiziologic

22 Fibrele nervoase ptrund n desmodoniu prin zona periapical i prin ABDE 8/70
orificiile laminei dura i se termin prin urmtoarele tipuri de formaiuni:
A. terminaii nervoase libere specializate n recepionarea stimulilor
dureroi
B. terminaii nervoase fuziforme nconjurate de o capsul fibroas
C. chemoreceptori
D. corpusculi de tip Ruffini i Krause
E. terminaii nervoase ondulate, spiralate n poriunea mijlocie a
parodoniului
200

23 Osul alveolar este cel mai bogat n os medular n urmtoarele zone: AC 8/65
A. molarii i premolarii inferiori
B. creasta zigomato-alveolar
Page

C. tuberozitile maxilare
 D. lamina cribriforma
E. faa vestibular a grupului frontal superior

24 ntre tipurile de celule existente n desmodoniu ntlnim: ABDE 8/62

A. celule mezenchimale nedifereniate
B. fibroblati
C. ameloblati
D. osteoblati
E. osteoclati

25 Dimensiunile spaiului dento-alveolar difer functie de: ABD 8/61

A. gradul de erupie
B. gradul de funcionalitate a dintelui
C. dimensiunea rdcinii
D. afeciuni sistemice
E. sex

26 n gingie se ntlnesc componente histochimice: ACE 8/58

A. glicogen
B. mucopolizaharide
C. enzime
D. markeri neuro-endocrini
E. grupri sulfhidrice i disulfhidrice

27 Mezenchimul st la baza dezvoltrii urmtoarelor structuri dentare: BCDE 8/31

A. smal
B. dentin
C. cement
D. os alveolar
E. desmodoniu

28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la urmtoarele implicaii AE 8/41

clinice:
A. plgile chirurgicale situate n zona palatin au prin incizie o
deschidere puin extensibil, dificil pentru asigurarea unui
eventual drenaj
B. sutura se face cu uurin
C. procesele inflamatorii i hemoragiile se rspndesc cu uurin
D. prezint numeroase formaiuni papilare
E. protezele dentare trebuie realizate innd seama de reziliena
diferitelor zone ale mucoasei masticatorii

29 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la mucoasa de cptuire BDE 8/41

acavitii bucale:
A. este bogat keratinizat
B. are o submucoas bine reprezentat n esut lax
201

C. se sete la nivelul buzelor, obrajilor, feei dorsal a limbii

D. se gsete la nivelul suprafeei ventral a limbii i a planeului
bucal
Page

E. se gasete la nivelul mocoasei alveolare

30 Epiteliul oral este format din urmtoarele straturi de celule: AB 8/47
A. strat bazal, spinos, granolos, cornos
B. strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat
C. strat bazal,spinos i descuamativ
D. strat spinos, granulos i keratinizat
E. strat germinativ, granulos i exfoliativ

TEMA NR. 43.

ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE
(8, pag 103-155)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: D 8/109
A. ora dupa periaj
B. saptamana dupa periaj
C. Circa 10 zile
D. Circa 30 zile
E. 45 de zile dupa periaj

2 *In compozitia placii bacteriene, bacteriile se gasesc intr-un procent de: E 8/106
A. 25%
B. 35%
C. 60-70%
D. 75-80%
E. 70-80%

3 Pelicula are urmatoarele caracteristici: BD 8/107

A. Are o compozitie omogena
B. Are o compozitie heterogena
C. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore
E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva

4 *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : A 8/107

A. 500-1000 n.m
B. 800 n.m
C. 1000 n.m
D. 200 n.m
202

E. 800-1000 n.m

5 *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme B 8/107

Page

exceptand unul: -108

 A. Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime
B. Aderenta prin mecanisme hidrofile
C. Aderente prin structuri bacteriene specializate
D. Aderenta prin mecanisme hidrofobe
E. Aderenta prin mechanism electrostatic

6 *In componenta matricei placii bacteriene intra: C 8/106

A. Glicoproteine
B. Imunoglobuline
C. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din
placa
D. Celule fagocitare
E. Produse de metabolism celular

7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plcii bacteriene ACD 108
sunt:
A. Enzimele litice
B. Saruri de potasiu
C. Endotoxine
D. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare

8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: ABCD 8/125

A. Impiedica aderenta bacteriana
B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice
C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor
D. Actioneaza litic asupra bacteriilor
E. Produc acizi lactici

9 Placa dentara tanara contne: ADE 8/110

A. Flora gram-pozitiva
B. Flora gram-negativa
C. Treponeme
D. Coci
E. Bacili

10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele ACD 8/110
caracteristici:
A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale
B. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare
C. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare
D. Flora bacteriana este gram-pozitiva
E. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional

11 *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este C 8/110

formata din:
203

A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica

B. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica
C. Bacili gram-negativi cu orientare specifica
Page

D. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi

 E. Bacterii flagelate si spirochete

12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are ABC 8/111
urmatoarele caracteristici:
A. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete
B. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare
C. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice
D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica
E. Are aspect characteristic de perie cu tepi

13 Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: ABD 8/120

A. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala -121
B. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale
C. Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza
D. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula
bacteriana
E. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat

14 *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: A 8/122

A. Leucocitele din lichidul santului gingival
B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular
C. Macrofagele
D. Antigenele de invelis
E. epiteliul gingival

15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii ABCD 8/122
bacterieni sunt:
A. Acid butiric
B. Amine
C. Hidrogen sulfurat
D. Dimetilsulfit
E. Hialuronidaza

16 Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: ABCE 8/125

A. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional
B. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival
C. Factori umorali prezenti in punga parodontala
D. Prezenta exotoxinelor
E. Factori celulari din tesut

17 Factorii umorali de aparare antibacteriana: BDE 8/125

A. Sunt prezenti doar in saliva
B. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival
C. Sunt prezenti doar in lichidul gingival
D. Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza
E. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale
204

18 In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: CE 8/126
A. Exototinele
Page

B. Endotoxinele
 C. Complementul extravazat din ser
D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat
E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat

19 Complementul din lichidul gingival este activat de : ABC 8/126

A. Bacteriile opsonizate
B. Produsele metabolice bacteriene
C. Endotoxinele bacteriene
D. Celule polimorfonucleare
E. Macrofage

20 Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: CDE 8/127
A. Anticorpi din clasa IgG
B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM
C. Elastaze
D. Hialuronidaze
E. Factorul de necroza al tumorilor

21 *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: C 8/130

A. 8-10 luni dupa tratament
B. 4 saptamani dupa tratament
C. 8-12 luni dupa tratament
D. 7 saptamani dupa tratament
E. 4-6 luni dupa tratament

22 Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: BCE 8/130
A. Porphyromonas gingivalis
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Eikenella corrodens
D. Treponema denticola
E. Prevotella melaninogenica

23 *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un B 8/111

interval de:
A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa
B. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa
C. 10-14 zile
D. 9 zile
E. 20-30 de zile

24 Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: ACE 8/112

A. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila
B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata
C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult
D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate
E. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina)
205

25 Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: BCD 8/114
A. Leucotoxina
Page

B. Factori antifagocitari
 C. Factori leucopenici
D. Endotoxina lipopolizaharidica
E. Colagenaza

26 Tartrul dentar : BE 8/137

A. Este un complex anorganic
B. Este un complex organo-mineral
C. Adera numai de suprafetele dentare
D. Contine numai substante minerale
E. Contine si componente organice

27 *Structura tartrului este dominate de : B 8/138

A. Complexe polizaharide-proteine
B. Cristale anorganice de tip apatita
C. Celule epiteliale descuamate
D. Amestec de bacterii
E. Leucocite

28 *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : D 8/138

A. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica
B. Coci
C. Bacili
D. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept
E. Spirochete

29 Tartrul supragingival : DE 8/138

A. Are o culoare maro inchis
B. Are o consistenta crescuta
C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura ,
neregulata
D. Are o culoare alb-galben
E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta

30 Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura BDE 8/140

cristalina:
A. Hidroxiapatita (68%)
B. Wiltokita (21%)
C. Fosfat octocalcic (31%)
D. Hidroxiapatita (58%)
E. Brusita (9%)

TEMA NR. 44.

DIAGNOSTICUL MBOLNVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE
206

(8, pag 189-201)

8 intrebari
Page
Nr. Intrebare Rspuns Pag.
crt.
1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: ADE 8/194
A. inflamaie gingival
B. mobilitate dentar accentuat
C. culoare roz-palid a gingiei marginale
D. pungi parodontale
E. depozite mari de plac i de tartru

2 n parodontita marginal cronic diagnosticul se pune pe baza urmtoarelor ABD 8/195

criterii:
A. leziunile distructive afecteaz parodoniul de susinere
B. se asociaz frecvent cu boli generale
C. crete mobilitatea dinilor
D. evoluia este n general lent progresiv
E. halena.

3 Parodontitele agresive: ADE 8/196

A. sunt frecvent circumpubertare
B. este cauzat genetic
C. apare dup vrst de 35 ani
D. disjuncia gingiva-dentar se realizeaz rapid
E. speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis

4 *Gingivitele descuamative apar n: C 8/194

A. lichen plan.
B. sarcin.
C. tulburri neuro-vegetative
D. diabet.
E. sclerodermie

5 *n gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniti de calciu: B 8/193

A. mobilitate patologic prin edem
B. gingie mrit de volum
C. sngerri gingivale
D. pungi adevrate
E. medicamentele au aciune primar asupra gingiei

6 Semnele histopatologice n gingivite sunt: ABE 8/192

A. jonciune gingiva-dentar integr
B. eroziuni ale epiteliului sulcular
C. distrucii de colagen mai reduse ca n parodontita adultului
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. bogat infiltrate limfocitar T
207

7 Aspectul clinic in gingivita indus de placa bacterian prezinta urmatoarele ABCD 8/191
semne:
Page

A. singerare gingivala produs cu uurin

 B. modificri de culoare
C. .modificri de volum
D. Pierderea texturii de "gravur punctat"
E. Frecvent dureri n mod spontan

8 Testul BANA se bazeaz pe depistarea: CE 8/199

A. metaboliilor toxici
B. elastazelor
C. Treponema Denticola
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Porphyromonas gingivalis

TEMA NR. 45.

CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8, pag.
205-219)
20 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde AB 8/206
A. boli inflamatorii: paradentite
B. boli distrofice cu inflamaie redus
C. paradontite de cauz sistemic
D. paradentita marginal profund
E. paradentita marginal superficial

2 n grupul de afeciuni intitulate paradentosis, Becks, n 1929 include: ABCD 8/206

A. atrofia presenil
B. paradentosis prin traum ocluzal
C. paradentosis prin lips ocluzal
D. atropfa alveolar difuz
E. paradentoma

3 n 1940, BOX i MC CALL descriu urmtoarele forme de mbolnviri: AB 8/208

A. gingivite acute i cronice
B. periodontite simple
C. parodontita marginal cronic superficial
D. gingivozele
E. parodontita rapid progresiv

4 n categoria mbolnvirilor parodontale aprute n condiii degenerative sunt ABC 8/208

208

incluse:
A. gingivoze de cauz sistemic
B. manifestri degenerative ale esutului conjunctiv
Page

C. periodontoza avansat
 D. parodontita juvenil
E. parodontita prepubertar

5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: ABC 8/208

A. infecioase (granulom piogen)
B. endocrin (sarcin)
C. medicamentoase
D. sistemice
E. traumatice

6 PUCCI, n 1950 clasific bolile parodontale n: ABCD 8/209

A. paradentita marginal incipient
B. paradentita hipertrofic
C. paradentita descuamativ
D. paradentita localizat
E. sindrom periodontal

7 *CARRANZA, n 1951 descrie: A 8/209

A. sindromul periodontal inflamator superficial i profund
B. parodontita superficial
C. parodontita medie
D. parodontita complex
E. parodontita agresiv

8 ARPA, n 1955 propune clasificarea: ABC 8/209

A. parodontite
B. parodontoze
C. parodontome
D. gingivite acute
E. gingivite cronice

9 n 1996, CARRANZA JR descrie urmtoarele forme de mbolnvire ABCD 8/210

parodontal, tip gingivit:
A. gingivita marginal cronic
B. gingivita acut ulcero-necrotic
C. leziuni care apar in SIDA
D. gingivostomatita acut herpetic
E. parodontit lent progresiv

10 Dup Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate n: ABDE 8/210

A. parodontita lent progresiv a adultului
B. parodontita rapid progresiv a adultului
C. gingivite hiperplazice
D. parodontita rapid progresiv precoce
E. parodontita ulceronecrotic
209

11 n 1996, Academia American de Parodontologie propune clasificarea: ABCD 8/211

A. afeciuni gingivale
B. periodontite cronice
Page

C. periodontite agresive
 D. periodontite i manifestri ale unor boli sistemice
E. parodontoze

12 *Periodontitele i manifestrile bolilor sistemice, dup A.A.P. asociate n A 8/213

tulburrile hematologice sunt cele din :
A. neutropenia dobndit
B. cardiopatia ischemic
C. accident vascular cerebral
D. sindrom Down
E. sindrom Cohen

13 Tulburrile genetice asociate bolilor parodontale sunt: ABCD 8/213

A. sindrom Down
B. sindrom Papillon-Lefevre
C. sindromul Chediak-Higaschi
D. sindrom Cohen
E. leucemia

14 Afeciunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: ABCD 8/211

A. gingivite asociate cu pubertatea
B. gingivite asociate cu ciclul menstrual
C. gingivite asociate cu sarcina
D. gingivite asociate diabetului zaharat
E. gingivite din deficiena acidului ascorbic

15 Leziunile gingivale neinduse de plac sunt: ABCD 8/211

A. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea
B. leziuni asociate cu Treponema pallidum
C. gingivostomatita herpetic primar
D. candidoza gingival generalizat
E. periodontite agresive

16 Dup Armitage, n 1999, leziunile gingivale induse de plac sunt: ABC 8/214
A. gingivita ulcero-necrotic
B. gingivita asociat de pubertate
C. gingivita asociat de sarcin
D. candidoza gingival
E. fibromatoza gingival

17 Reaciile alergice gingivale pot fi la: ABCD 8/215

A. materiale de restaurare
B. past de dini
C. ape de gur
D. alimente i aditivi alimentari
E. injurii termice
210
Page
18 n gingivite este afectat numai parodoniul de nveli, respectiv: ABC 8/217
A. epiteliul
B. corionul gingival
C. sistemul ligamentar supra-alveolar
D. sistemul ligamentar profund
E. osul alveolar

19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureti: ABC 8/217

A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. gradul de afectare al structurilor parodoniului marginal
C. gradul de manifestare al inflamaiei
D. distrofia
E. sexul

20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: ABCD 8/218

A. gingivita hiperplazic prin hidantoin
B. gingivita prin antagonisti de calciu
C. gingivita hiperplazic prin ciclosporine
D. gingivita prin utilizarea contraceptivelor
E. gingivita ulcero-necrotic

TEMA NR. 46.

FORME CLINICE - SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE -
PARODONTITE MARGINALE (8, pag 221-280)
40 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu E 8/245
exceptia:
A. gingivomatoza
B. elefantiazis gingival
C. fibromatoza gingivala ereditara
D. fibromatoza familiara congenitala
E. gingivita prepubertara

2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia: B 8/248

A. antibiotice
B. saruri de au si ag
C. citostatice
D. aminofenazona
211

E. salicilati

3 *Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: A 8/249

Page

A. acantoza in stratul spinos

 B. hiperkeratoza excesiva a epiteliului
C. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
D. prezenta a numeroase fibre de oxytalan
E. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor
supraalveolare si periodontale

4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de B 8/241

cca:
A. 15%
B. 30%
C. intre 3 si 85%
D. intre 3 si 80%
E. 45%

5 *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid C 8/258

progresive sunt:
A. Actinomyces naeslundii
B. Capnocytophaga
C. Fusobacterium nucleatum
D. Veionella parvula
E. Treponema denticola

6 *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia: B 8/270

A. senzatii de arsura a mucoasei orale -2
B. osteita a corticalei interne a crestei alveolare
C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale
D. veruci orale
E. angiomatoza bacilara

7 *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu D 8/275

exceptia:
A. impactul alimentar cu actiune directa
B. malpozitii dentare
C. bruxismul
D. bride cu insertie joasa
E. obiceiuri vicioase

8 *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: A 8/273

A. reducerea grosimii ligamentului periodontal -4
B. cresterea grosimii ligamentului periodontal
C. radioopacitate crescuta a osului alveolar
D. radioopacitate normala a osului alveolar
E. cresterea spatiului dento-alveolar

9 *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia: A 8/278

A. fibromul gingival
212

B. reticulosarcomul
C. epiteliomul
D. melanomul malign
Page

E. carcinomul
arcinom
10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele C 8/268
microorganisme: -9
A. Specii de streptococi
B. Selemonas noxia
C. Enterobacteriacee
D. Capnocytophaga
E. Actinomyces naeslundii

11 *Dimensiunile aftelor mici variaza intre: B 8/252

A. 0.1 1 cm
B. 0.2 1 cm
C. 0.5 2 cm
D. 0.1 0.2 cm
E. 0.4 2.5 cm

12 *Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de E 8/248

pana la:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 2.5 mm
D. 1 cm
E. 5 mm

13 *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are B 8/246

aspect de:
A. coaja de portocala
B. prundis
C. feriga
D. tumoral
E. polimorf

14 *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: D 8/242

A. deficitul de vitamine B1, B2, B6, C
B. sifilis, anemii, tbc
C. tumori maligne si benigne
D. pericoronaritele
E. traumatismul indirect al gingiei

15 *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii E 8/230

anormale de gust:
A. sarat
B. acru
C. dulce
D. acru si dulce
E. sarat si acru
213

16 *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in D 8/258

jurul varstei de:
Page

A. 14 ani
 B. 20 ani
C. 14-20 ani
D. 30-35 ani
E. 35-40 ani

17 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: D 8/244

A. malpozitia dentara -5
B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata
ocluzala a molarului in curs de eruptie
C. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte
D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata
ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus
E. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata
ocluzala a molarului partial inclus

18 *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde A 8/251

poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:
A. expunere la soare sau la frig
B. ciclu menstrual
C. traumatisme
D. vaccinari
E. gripa, hepatita epidemica

19 *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: C 8/225

A. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor
B. pseudotumori cutanate
C. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare
D. albinism
E. tulburari ale fagocitelor

20 *In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate B 8/258

mecanisme ca:
A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri
B. activarea policlonala a limfocitelor b
C. alterari ale functiilor fagocitelor
D. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile
E. producerea de autoanticorpi fata de elastin

21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, AE 8/245

cu exceptia:
A. hiposalivatie
B. halena
C. adenopatie
D. stare generala alterata
E. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal
214

22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu ABC 8/255

exceptia:
A. sindromul PLUMMER-VINSON
Page

B. boala MOELLER-BARLOW
 C. boala BOURNEVILLE
D. sindromul EHLERS-DANLOS
E. sindromul COHEN

23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: ADE 8/256

A. Mycoplasma
B. Treponema denticola
C. Eubacterium nucleatum
D. Spirochete
E. Capnocytophaga sputigena

24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un BE 8/252

microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: -3
A. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE
B. sarcina si utilizarea contraceptivelor
C. hipertiroidismul
D. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor
tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii
E. SIDA

25 Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: BC 8/227

A. Campylobacter rectus
B. Capnocytophaga
C. Prevotella intermedia
D. Porphyromonas gingivalis
E. Aggregatibacter actynomicetemcomitans

26 Leziunea avansata in parodontita marginala cronica prezinta din punct de ABDE 8/223
vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii:
A. fosfataza alcalina
B. fosfataza acida
C. pepsina
D. citocromoxidaza
E. elastaza

27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: AB 8/229

A. a II-a
B. a III-a
C. a V-a
D. a VI-a
E. se mentin constant

28 Trombocitopenia secundara apare in: AD 8/236

A. leucemii
B. tumori benigne
C. dupa iradieri masive sau reduse
215

D. intoxicatii cu benzen
E. tratamentul cu Dilantin
Page

29 Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: CDE 8/243

 A. halena fetida intensa
B. limitarea deschierii gurii prin trismus
C. hipersalivatie vascoasa
D. rigiditatea fetei
E. papile interdentare cu aspect decapitat

30 Complicatiile pericoronaritelor sunt: BC 8/245

A. gingivita fibromatoasa
B. gingivostomatita ulcero-necrotica
C. edem laringian
D. hipersalivatie
E. hiposalivatie

31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: AB 8/246

A. extractul de Sapota Zapotilla
B. unele componente din pastele de dinti
C. dulciuri cu alune
D. condimente
E. fumatul excesiv

32 In boala BEHET se intalnesc: ABC 8/252

A. afte bucale si genitale
B. tromboflebite
C. arterite
D. tumori benigne
E. adenopatie

33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice BCD 8/257
in urmatoarele zone:
A. molarii secunzi superiori si inferiori
B. molarii primi superiori si inferiori
C. incisivii superiori
D. incisivii inferiori si superiori
E. caninii superiori si inferiori

34 Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: AD 8/257

A. pungi parodontale adevarate
B. pungi parodontale false
C. migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor
D. hiperestezia dentinara
E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de
imbolnavire

35 Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: DE 8/267

A. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei
fixe reduse
216

B. fisuri STILLMAN si hipoestezie

C. feston mccall si hipoestezie
D. feston McCall
Page

E. hiperestezie
36 Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: ABD 8/260
A. durerea este localizata
B. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de
masticatie
C. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile
masticatorii
D. intensitate medie
E. durerea este localizata sau generalizata

37 Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele BC 8/263

semne clinice subiective:
A. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a
consoanelor t, d, b
B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate
C. tulburari de masticatie
D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
E. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita
marginala cronica superficiala

38 Chisturile gingivale: ADE 8/227

A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine
B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei
vestibulare
C. se numesc perle epstein cand sunt situate de-a lungul crestelor
alveolare
D. se numesc nodulii lui BOHN cand sunt situate de-a lungul
crestelor alveolare
E. nodulii lui BOHN provin din resturi ale lamei dentare

39 Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: ABE 8/224

A. papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea
gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe
D. gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera
E. gingivita generalizata

40 Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: CDE 8/224

A. prurit gingival intens
B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
217

TEMA NR. 47.

Page
 EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE
PARODONTOPATIILOR (8, pag 283-286)
8 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: BCE 8/283
A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice

2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: ACD 8/283
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice -284
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile
parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat
E. toate de mai sus

3 *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A 8/285

A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul
agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii
excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari
E. nici unul din cele enuntate

4 Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: ABD 8/285

A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan

5 *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: B 8/285

A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse
pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
218

6 Lacunele cuneiforme: BCDE 8/285

A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare
Page

B. apar la coletul dintilor

 C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul
longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta

7 In abcesul parodontal marginal: ADE 8/284

A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la
percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat
cea verticala

8 *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: C 8/284

A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm
pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma

TEMA NR. 48.

TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR
MARGINALE (8, pag. 288-374)
20 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: C 8/289
A. reechilibrare dento-ocluzala
B. tratament ortodontic
C. tratamentul complicatiilor acute
D. restaurari odontale
E. tratamentde bioreactivare

2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: B 8/292

A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartraj supragingival
219

E. detartraj subgingival

3 *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt C 8/293

Page

A. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale

 B. nu produc lezari gingivale
C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt
D. nu retin apa si detritusurile organice
E. flexibilitatea crescuta

4 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: C 8/292

A. este un agent antimicrobian foarte activ
B. inhiba formarea placii bacteriene
C. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust
amar
D. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp
E. determina sangerari gingivale

5 *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: A 8/288

A. sa fie instituit cat mai precoce
B. sa fie simplu
C. sa fie cat mai ieftin
D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament
E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti

6 *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: D 8/289

A. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta
B. nu este necesara suprimarea microulceratiilor
C. nu se recomanda biostimularea
D. tratamentul este individualizat de la caz la caz
E. tratamentul initial este singurul aplicat

7 Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: BE 8/290

A. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene
B. detartrajul supragingival
C. tratamentul pierderii osoase
D. tratamentul antimicrobian
E. detartrajul subgingival professional

8 *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: D 8/291

A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului
marginal
B. urmareste prevenirea recidivelor
C. aplicarea de paste cu antibiotice
D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor
marginale
E. aplicarea unui program special,individualizat

9 *Prin igienizare se intelege: A 8/292

A. actiuni terapeutice de indepartare a placii
bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic
220

B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului

profund
C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre
Page

pacient
 D. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene
E. nu include chiuretajul radicular

10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: E 8/296
A. vizeaza santul gingival
B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui
C. are potential traumatic
D. este indicata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat

11 *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia: B 8/304

A. substante abrazive 30-35 %
B. substante abrazive 95%
C. formaldehida si fluoruri
D. triclosan
E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,
sanguinarina

12 *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai E 8/331

putin:
A. reducerea glicolizei
B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele
microbiene
C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti
tensioactivi
D. ataca enzimele microbiene
E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita

13 *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia: D 8/309

A. Seceri
B. Sapaligi
C. Chiurete
D. Sonde parodontale
E. Razuse

14 *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: E 8/314

A. Au doua muchii taioase
B. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de
axul longitudinal al primei parti pasive
C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare
D. Sunt chiurete universale
E. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se
adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii

15 *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: B 8/316

A. Detatrajul santului gingival
221

B. Detatrajul supragingival
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
D. Chiuretajul radicular
Page

E. Chiuretajul tesutului de granulatie

16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: A 8/325
A. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat
B. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase
C. Hiperestezie dentara accentuata
D. Puratori de stimulator cardiac
E. Copii mici

17 *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu B 8/329

exceptia:
A. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX
B. Geluri 2%
C. Geluri 0.2%
D. Lacuri de protectie
E. Periochip

18 *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A 8/329

A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival

19 *Sanguinaria: C 8/330
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii
bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%

20 *Compusii de amoniu cuaternar: A 8/331

A. Determina iritatii ale mucoaselor
B. Eficienta mai mare decat a CHX
C. Nu dau senzatie de arsuri linguale
D. Nu dau coloratii ale dintilor
E. Se foloseste in paste de dinti

TEMA NR. 49.

IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8, pag 427-461)
30 intrebari
222

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
Page

1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: A 8/427

 A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul
tratamentului complex al parodontopatiilor
B. apartine timpului protetic curativ-corectiv
C. reprezinta o masura profilactica
D. se realizeaza in exclusivitate la tineri
E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat

2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: C 8/429

A. dintii sunt mai putin mobili
B. este mai mare recesiunea
C. poligonul de imobilizare este mai mare
D. mobilitatea dintilor este mai crescuta
E. poligonul de imobilizare este mai mic

3 Caninii sunt deplasati: DE 8/429

A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital
B. de fortele sagitale sub un unghi
C. de fortele orizontale
D. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de
planul sagital
E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de
planul frontal

4 *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: B 8/431

A. la nivelul cingulumului
B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
C. in treimea coronara a radacinii
D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
E. cat mai aproape de hypomoclion

5 Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii BCD 8/431
dintilor parodontotici? -2
A. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti
B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin
autocuratire si igiena artificiala
C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul
pulpar
D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
E. restabilirea functiei masticatorii

6 Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? CDE 8/428

A. principiul bio-mecanic -9
B. realizarea poligonului de sustinere
C. angrenarea multidirectionala
D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
E. extinderea maxima
223

7 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de ADE 8/432
imobilizare:
Page

A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor

 B. exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate
C. sunt costisitoare
D. pret de cost scazut
E. nu necesita prepararea dintilor

8 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de AC 8/432

imobilizare:
A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate
B. necesita sacrificiu de substanta dentara
C. determina solicitari nefiziologice
D. nu se pot combina cu o proteza mobila
E. nu se pot igieniza corespunzator

9 Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor CDE 8/434

parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante:
A. varsta pacientului
B. disponibilitatea financiara a pacientului
C. starea organului pulpar
D. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
E. sistemul de imobilizare preconizat

10 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este BC 8/435

indicata in urmatoarele situatii:
A. profilactic
B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste
de vitalitate
C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in
zona parodontiului apical
D. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia
E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil

11 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este ACD 8/435
indicata in urmatoarele situatii:
A. la dintii cu procese carioase mari
B. la dintii cu procese periapicale
C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale
D. la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la
testele de vitalitate
E. la pacientii varstnici

12 Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: CE 8/441

A. redarea fizionomiei
B. protezarea breselor edentate
C. restabilirea functionala
D. repozitionarea mandibulei fata de maxilar
E. grabirea vindecarii parodontale
224

13 In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, BCE 8/442

imobilizarea poate fi:
Page

A. dento-dentara
 B. pericoronara
C. intracoronara
D. dento-parodontala
E. extracoronara

14 Imobilizarea semipermanenta: ACD 8/442

A. are caracter temporar, de lunga durata
B. are caracter temporar, de scurta durata
C. este realizata din materiale compozite
D. necesita controale si reinnoiri periodice
E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice

15 Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: BD 8/442
A. sunt vizibile
B. pot dezvolta forte ortodontice
C. nu dezvolta forte ortodontice
D. favorizeaza retentiile alimentare
E. se pot aplica atat frontal cat si lateral

16 In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot ABCD 8/443
apare forte de tensiune active care duc la:
A. ingresiuni
B. eruptii active
C. torsionari
D. deplasari vestibulo-orale
E. nu apar forte de tensiune active

17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: BCE 8/444

A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba
B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile
C. necesita activari periodice surse potentiale de rupere a sarmei
D. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale
E. poate aluneca spre cervical sau spre incizal

18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare ACD 8/444

imobilizarii prin ligatura de sarma in 8?
A. 2 pense hemostatice
B. 2 pense dentare
C. lampita de spirt
D. sarma de vipla de 0,25 mm diametru
E. sarma de vipla de 0,5 mm diametru

19 Sina MAMLOCK prezinta: BCD 8/457

A. risc de fracturare a dintilor
B. rezistenta
C. rigiditate deosebita
225

D. risc redus de decimentare

E. risc crescut de percolare
Page

20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare CE 8/460

 pericoronare?
A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare
B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
C. permit inlocuirea dintilor lipsa
D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale
initiale
E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu
actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a
coroanelor dentare

21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu ACDE 8/459

concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi
reprezentata de:
A. coroane telescopice
B. butoni si capse
C. culise (sistemul ALDER)
D. coroane fixate printr-o sina orala cu pivoturi
E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb

22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: ABD 8/458

A. sunt reunite prin sudare
B. sunt turnate monobloc
C. sunt flexibile
D. sunt rezistente
E. sunt plasate in apropierea parodontiului

23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT BC 8/458

A. este constituit dintr-un conector metalic oral
B. este constituit din doi conectori dentari vestibular si oral
C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare
D. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in
axul lor
E. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub
punctul de contact

24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in U instracoronar si intraradicular: BE 8/454

A. se pastreaza vitalitatea dintilor
B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm
C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla
D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm
E. se devitalizeaza dintii in prealabil

25 Sistemul de imobilizare Indenta Splint System: BCD 8/454

A. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori
B. se aplica la nivelul dintilor laterali
C. foloseste microbare de otel
226

D. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare

E. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa
devitalizare
Page
26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de BC 8/454
tehnica dentara, pentru zona laterala,
A. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm
B. necesita devitalizarea prealabila a dintilor
C. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati
obligatoriu de dinti ferm implantati
D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm
E. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact

27 *Sistemul anterior splint grid foloseste: A 8/451

A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm
si grosime 0,2 mm
B. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm
C. plase de material plastic prefabricate
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm

28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: CDE 8/450

A. sunt flexibile
B. sunt imobilizari de lunga durata
C. se pot cimenta pe dinti
D. sunt rigide
E. sunt destinate imobilizarii temporare

29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc ABD 8/450
folii de material termoplastic cu grosime variabila:
A. 0,75 mm
B. 1 mm
C. 0,25 mm
D. 1,5 mm
E. 0,5 mm

30 Principiul tensiunii controlate: BCE 8/448

A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite
B. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma
C. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente
D. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice
E. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia

TEMA NR. 50.

ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE
TRATAMENT (8, pag. 465-477)
20 intrebari
227 Page

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Tratamentul n gingivita cronic simpl, necomplicat urmrete: ABCD 8/465
A. depistarea factorilor locali
B. instruirea pacientului asupra periajului corespunztor
C. debridarea gingival
D. detartraj
E. operaie cu lambou

2 *Tratamentul gingivitei de pubertate const n: A 8/466

A. ndeprtarea tartului supra i subgingival
B. educarea gravidelor pentru igiena bucal corect
C. tratament chirurgical cu adiie de os
D. antibioterapie
E. tratament antiviral

3 *n timpul sarcinii trebuie evitate: A 8/466

A. radiografiile
B. edinele scurte cu schimbarea poziiei eznd n clinostatism uor
oblic
C. cltiri cu soluii antiseptice
D. detratraj supragingival
E. periaj profesional

4 Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase const n: ABC 8/468

A. reducerea fenomenelor acute sau subacute
B. splturi cu soluii antiseptice
C. aplicaii de colutorii complexe cu antibiotice
D. operatii cu lambou
E. chiuretaj parodontal

5 La bolnavii cu epilepsie se impun urmtoarele msuri: ABCD 8/468

A. colaborarea cu medicul psihiatru
B. asigurarea unui ambient de linite
C. evitarea aglomeraiei
D. evitarea zgomotelor
E. aplicarea unor aparate ortodontice

6 n cazul declanrii unei crize epileptice se procedeaz astfel: ABC 8/468

A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure
B. capul va fi aplecat nainte i n jos
C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g
D. nu se administreaz oxigen
E. se administreaz prednison

7 Tratamentul de urgen n GUN const n: ABD 8/469

A. splturi bucale largi cu soluii antiseptice
228

B. aplicaii locale cu colutorii de antibiotice i antiinflamatorii

C. detartraj supra i subgingival
D. antibioterapie
Page

E. gingivectomie localizat
8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor const n: A 8/470
A. decapuonarea chirurgical la nivelul molarului de minte
incomplet erupt
B. splturi antiseptice abundente
C. instilaii de colutorii cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din me iodoformat
E. antibioterapie
F. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus

9 Splturile bucale n tratamentul gingivitei herpetice se realizeaz cu: ABCD 8/470

A. cloramin 3 %0
B. permanganat de potasiu
C. ceai de mueel
D. soluie de Romazulan
E. ap oxigenat

10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat conine: AD 8/471

A. propolis
B. antibiotice
C. cortizon
D. tetraborat de sodiu
E. tetraciclin

11 Medicaia antiviral administrat n gingivita herpetic este: CD 8/471

A. Tetraciclin
B. Negamicin B
C. Zovirax
D. Acyclovir
E. Romazulan

12 n tratamentul gingivitei herpetice se administreaz: ABCE 8/471

A. RODILEMID, soluie injectabil
B. hiposulfit de sodiu
C. vitaminoterapie
D. aplicaii locale cu Orthochrome
E. NIVCRISOL-D

13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n: ABCD 8/472

A. debridare gingival
B. detartraj
C. tratament antimicrobian i antiinflamator
D. tratament chirurgical
E. antibioterapie

14 Tratamentul parodontitei marginale agresive const n: ABCD 8/472

229

A. debridare gingival
B. detartraj
C. tratament antimicrobian local
Page

D. tratament cu antibiotice
 E. medicaie antiviral

15 n tratamentul retraciilor gingivale, edinele de periaj se fac astfel: AB 8/473

A. periaj obligatoriu seara dup mas
B. periaj nainte de culcare
C. periaj de 3 ori/zi
D. periaj dup fiecare mas
E. periaj nainte i dup mese

16 Tratamentul de urgen al abcesului parodontal marginal const n: ABCD 8/475

A. incizie la nivelul bombrii maxime
B. ndeprtarea exsudatului purulent
C. splare abundent cu soluii antiseptice
D. aplicarea unei lame de dren
E. chiuretaj parodontal

17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal const n: ADE 8/475

A. chiuretaj subgingival
B. antibioterapie
C. aplicarea unei lame de dren
D. gingivectomie
E. operaie cu lambou la pluriradiculari

18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizeaz prin: ABCE 8/475

A. ndeprtarea complet a plcii bacteriene
B. atingeri cu glicerin cald
C. aplicaii de cristale de clorur de zinc
D. impregnri cu antibiotice
E. aplicaii de solutie clorur de calciu

19 Substane cu aciune desensibilizant n pastele de dini sunt: CDE 8/476

A. triamcinolon
B. penicilina V
C. clorur de stroniu
D. nitrat de potasiu
E. citrat de sodiu

20 Bolile generale ce stau n atenia medicului stomatolog sunt: ABCD 8/477

A. boli cardiovasculare
B. diabet
C. epilepsia
D. leucemiile
E. parodontita apical cronic
230

TEMA NR. 51.

OCLUZIA DENTAR (pg. 25 - 76)
Page
 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Despre planul de ocluzie se poate afirma c: BCD Pag:
A. este o suprafa plat, neted 26,
B. conine curbele de ocluzie transversale i sagitale 27
C. trece prin toi cuspizii vestibulari i marginile incizale ale dinilor
mandibulari, precum i vrfurile cuspizilor linguali
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare n decursul
variatelor funcii
E. permite realizarea de contacte funcionale simultane, secvenial,
pe cte o zon a arcadei

2 Teoria lui Monson: ACE Pag:

A. se mai numete teoria sferei 28
B. se mai numete teoria cilindrilor
C. susine c exist o sfer cu centrul la nivelul glabelei, la distan
egal de suprafeele ocluzale ale dinilor posteriori i de centrele
condiliene
D. susine c exist o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotaie
ce trec prin condili
E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optim a solicitrilor
ocluzale i care genereaz curbele de ocluzie

3 Planul de ocluzie se situeaz ntr-o poziie bine precizat fa de anumite ABE Pag:
repere cranio-faciale ce determin planurile de referin: 28
A. planul Camper
B. planul de la Frankfurt
C. planul facial
D. planul lui Saizar
E. planul bazal mandibular

4 *Articulatoarele utilizeaz ca referin: D Pag:

A. planul Camper 28
B. axa de masticaie
C. planul bazal mandibular
D. planul de la Frankfurt
E. planul lui RICH

5 Conceptul de stabilitate ocluzal implic intricarea urmtorilor factori: BCE Pag:

A. determinantul anterior (ghidajul anterior) 30
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcional (neuro-muscular)
D. determinantul posterior (dinii laterali)
231

E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)

6 Elementele de morfologie dentar cu rol de sprijin al ocluziei sunt: CDE Pag:

Page

A. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor inferiori 30

 B. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori
C. marginile libere ale caninilor inferiori i cele incizale ale
incisivilor inferiori
D. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor superiori
E. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori

7 n cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondenele de angrenare ale BD Pag:

acestor elemente morfologice dentare sunt urmtoarele: 30,
A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor i 31
molarilor contacteaz fosetele distale ale dinilor omologi
inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contacteaz fosetele centrale
antagoniste
B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor i
cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz puncte de sprijin cu
creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat
mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi i
a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului prim
inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist
C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor
inferiori se sprijin pe feele palatinale ale grupului frontal
superior, infracingular
D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor
i molarilor contacteaz fosetele distale ale dinilor omologi
inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contacteaz fosetele centrale
antagoniste
E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai
premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz
puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal
a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai
molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular
al molarului prim inferior contacteaz tripodic cu foseta central
antagonist

8 Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari i cei linguali mandibulari sunt: CD Pag:

A. asigur conducia mandibulei n micrile de protruzie 32
B. nu permit migrri ale dinilor
C. anuleaz componentele orizontale ale forelor ocluzale, fiind
denumii din acest motiv cuspizi de echilibru
D. prin versanii lor de ghidaj asigur conducerea mandibulei n
micrile de lateralitate
E. menin dimensiunea vertical de ocluzie

9 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: AB Pag:

A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni 32
232

ai cuspizilor orali superiori

B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai
cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori
Page

C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor externi

 ai cuspizilor orali superiori
D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni
ai cuspizilor orali superiori i vestibulari inferiori
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor exteni ai
cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori

10 Concepia "freedom n centric" presupune: ACE Pag:

A. RC IM 33
B. RC = IM
C. deglutiia se efectueaz n IM
D. deglutiia se efectueaz n RC
E. contacte dento-dentare la toi dinii frontali i laterali

11 Concepia gnatologic presupune: BDE Pag:

A. RC IM 33
B. RC = IM
C. n lateralitate funcie de grup
D. n lateralitate protecie canin
E. contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru
protecia mutual n propulsie

12 Asemnrile dintre concepiile ocluzologice "freedom n centric" i AD Pag:

gnatologic sunt: 33
A. lipsa contactelor pe partea de balans n lateralitate
B. raport ocluzal tripodic cuspid/foset
C. n lateralitate protecie canin
D. ghidaj incizal n protruzie
E. deglutiia se efectueaz n IM

13 Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: ABCDE Pag:

A. analiza computerizat a ocluziei statice i dinamice 34
B. electromiografia
C. stimularea electric transcutanat
D. ultrasonografie
E. posturometrie

14 Dup Korber, ocluzia funcional este caracterizat de urmtorii factori: ABD Pag:
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziionale 36
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuitii suprafeelor ocluzale = alunecarea dento-
dentar fr obstacole
D. factorul for = repartizarea uniform a solicitrilor ocluzale
E. factorul form = lipsa edentaiilor

15 Urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru articulaia temporo-mandibular: ACD Pag:

A. panta tubercului articular are o nclinaie de 5 - 55, cu o medie 36
233

de 33
B. condilul mandibulei are o form sferic, cu un diametru de 20
mm
Page

C. este de tip ginglimo-artroidal

 D. prelungirile axelor lungi condiliene formeaz un unghi deschis
anterior, cu valori cuprinse ntre 140 - 160
E. meniscul articular are form de lentil biconcav i este
vascularizat

16 Rolurile meniscului articular sunt: BCD Pag:

A. separ cavitatea articular n dou compartimente: superior 37
umplut cu lichid sinovial i inferior fr lichid sinovial
B. transform cele dou suprafee articulare n congruene
C. faciliteaz propulsia mandibulei
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra
articulaiilor
E. datorit inervaiei zonei centrale, contribuie la modularea
cinematicii mandibulare

17 *Ligamentele articulaiei temporo-mandibulare sunt urmtoarele, cu A Pag:

excepia: 37
A. ligamentul ncruciat
B. ligamentul temporo-mandibular
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial

18 Inducerea clinic a relaiei de postur se obine prin: CDE Pag:

A. testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S" 44
B. poziionarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveri, ferfeni
D. numrtoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiiei

19 Factorii loco-regionali ce influeneaz poziia de postur a mandibulei sunt: ABD Pag:

A. caracterul respiraiei (respiraia oral) 45
B. poziia capului i a gtului
C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
D. afeciunile ATM
E. intoxicaii medicamentoase (stricnin)

20 Reperele relaiei centrice sunt: AC Pag:

A. articular: condilii centrai n cavitile glenoide 45
B. muscular:echilibru tonic anti-gravific
C. osos: dimensiunea vertical centric egal cu a etajului mijlociu
D. dentar: evidenierea spaiului minim de vorbire
E. lingual: existena spaiului Donders

21 *Determinarea relaiei centrice la pacientul dentat se poate realiza prin B Pag:

urmtoarele metodele, cu excepia: 48
234

A. Lauritzen-Barrelle
B. Champer
C. Dawson
Page

D. Jankelson
 E. Ramfjord

22 *n cadrul metodei Ramfjord de determinare a relaiei centrice: C Pag:

A. pacientul este aezat n poziie culcat, cu capul n uoar extensie, 48
astfel ca brbia s fie ndreptat n sus, iar gtul ntins
B. se utilizeaz miomonitorul
C. pacientul este aezat n fotoliu, relaxat, cu tetierea aezat
suboccipital, iar sptarul la un unghi de 60 - 70
D. pacientul este sftuit s sprijine limba n zona anterioar a
palatului i s execute micri lente
E. se utilizeaz jigul anterior

23 Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: AE Pag:

A. descrie libertatea de micare a cuspidului de sprijin "in centric" 53
B. are o baz de 2 mm orientat anterior
C. are o nlime de 1,25 - 1,5 mm
D. mai poart denumirea de "triunghi de toleran lateral"
E. vrful triunghiului este reprezentat de IM

24 Conform clasificrii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup Dawson: AE Pag:

A. Tip I = Intercuspidarea maxim (IM) n armonie cu o relaie 56
centric (RC) verificabil
B. Tip II = Intercuspidarea maxim n armonie cu o "postur
centric adaptat" (ocluzie habitual)
C. Tip II A = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil
pentru a realiza IM
D. Tip III = Condilii trebuie s se deplaseze de la postura centric
adaptat pentru a realiza IM
E. Tip IV = Relaia ocluzal este ntr-o faz de alterare continu,
datorit deformrii progresive ai instabilitii ATM.

25 Morfologia ocluzal a dinilor este direct influenat de unghiul Bennett i ABCD Pag:
distana intercondilian, astfel: 59
A. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal
trebuie s fie mai ters
B. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul
delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de
laterotruzie i mediotruzie va fi mai mic
C. cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este
valoarea ungiului Bennett
D. cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att
unghiul Bennett este mai mare
E. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate
trebuie sa fie pantele cuspidiene

26 n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, se constat: BC Pag:

235

A. condilul de partea lucrtoare (condilul pivotant) execut o rotaie 60

i o deplasare spre anterior n cavitatea glenoid, denumit
micare bennett (lateral side shift)
Page

B. micarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , n funcie

 de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea capsulei atm de
partea respectiv
C. traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr-un con, denumit
conul lui Guichet
D. condilul pivotant efectueaz o micare de rotaie i translaie
nainte, n jos i medial
E. deplasarea condilului pivotant se mai numete i unghiul lui
Bennet

27 n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan sagital, n diagrama lui ABE Pag:
Posselt, se pot recunoate urmtoarele repere: 59
A. poziia de relaie centric
B. poziia cap la cap
C. poziia test n lateralitate
D. angrenajul invers vestibular
E. deschiderea maxim a gurii

28 *n cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale urmtoarele rapoarte: B Pag:

A. n sens vertical, arcada maxilar circumscrie arcada mandibular 31
B. n sens sagital, overjet cuprins ntre 0 2 mm
C. n sens transversal, ocluzie psalidodont
D. n sens vertical, overjet ntre 0 i 1/3
E. n sens sagital, axa caninului superior se prelungete cu axa
caninului inferior

29 *Triunghiul lui Spirgi: C Pag:

A. este echivalent cu long-centric 53
B. este echivalent cu wide-centric
C. este echivalent cu freedom in centric
D. este echivalent cu spaiul minim de vorbire
E. este echivalent cu ocluzia habitual

30 *Muchii responsabili cu dinamica mandibular sunt: A Pag:

A. muchi ridictori: temporal, maseter, pterigoidian intern 39
B. muchi cobortori: digastric, maseter, milohioidian
C. muchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal
pterigoidian intern
D. muchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
E. muchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian
intern, pterigoidian extern

TEMA NR. 52.

SINDROMUL ALGODISFUNCIONAL AL ATM
236

(pg. 77-146) 30 intrebari

Page
Nr. Intrebare Rspuns Pag.
crt.
1 Toxemia stafilococic coagulazo-negativ prezint urmtoarele simptome ABD
musculo-scheletale:
A. Durere n musculatura masticatorie
B. Cracmente sau blocaje articulare
C. Glosodinie
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i umerilor.
E. nici una dintre cele de mai sus

2 Diagnosticul diferenial ntre disfunciile artrogene i cele miogene se poate ADE

stabili prin :
A. rspunsul la testele de solicitare a articulaiilor temporo-
mandibulare
B. apelul dinilor
C. parodontogram
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea
gurii
E. blocajul anestezic

3 Limitarea deschderii gurii ca efect al disunciei articulare: AB

A. apare la 25-30 mm
B. se instaleaz endfeel-ferm la deschiderea pasiv
C. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizeaz prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus

4 Limitarea deschderii gurii ca efect al disfunciei musculare : CD

A. Apare la 25-30 mm
B. se instaleaz endfeel-ferm la deschiderea pasiv
C. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizeaz prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus

5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz AB

articular dac:
A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia
median nainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea
C. este inconstant
D. nu se asociaz cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus

6 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz CD

muscular dac:
A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia
237

median nainte de 30-35 mm

B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea
C. este inconstant
Page

D. nu se asociaz cu zgomote articulare

 E. nici una din cele de mai sus

7 Testele statice (solicitarea articulaiei): ABC

A. verific starea funcionala a structurilor musculare oro-faciale
B. se realizeaz poziionnd condilii mandibulari n poziia lor
stabil musculo-scheletic
C. se realizeaz cernd pacientului diferite deplasri ale mandibulei
la care opertorul se opune
D. solicitarea structurilor articulare produce durere n orice condiii
E. nici una din cele de mai sus

8 Testele funcionale pasive: AB

A. se pot realiza far durere n cazul articulaiilor sntoase
B. sunt reprezentate de translaiea, traciunea i compresia
articulaiei ca i teste diagnostice
C. sunt reprezentate exclusiv de translaie ca i test diagnostic
D. sunt reprezentate numai de traciunea i transaliea articulaiei ca
i teste diagnostice
E. se realizeaz cu durere n orice condiii

9 Coloana cervical influeneaz poziia i mobilitatea mandibulei astfel: ACD

A. existena unei relaii directe ntre postura n extensie a capului i
gtului i adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei
B. existena unei relaii directe ntre postura n extensie a capului i
gtului i adoptarea unei posturi prognate a mandibulei
C. influenarea motilitii mandibulare
D. influenarea nchiderii gurii
E. influenarea micrilor de lateralitate mandibular cu contact
dentar

10 Examinarea clinic a musculaturii mobilizatoare a mandibulei i a celei ABC

cervicale:
A. se realizeaz ndeosebi prin palpare digital
B. permite determinarea sensibilitii musculare i a durerii
C. trebuie s identifice punctele trigger care genereaz efecte
excitatoare centrale
D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase
E. se face exclusiv prin manipulare funcioanal

11 Teleradiografia de profil: BC
A. permite evaluarea prilor moi
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie i
prefigurarea planului de ocluzie n realbilitarea oral complex
C. implic studierea raporturilor dintre diverse puncte i planuri
antropometrice
D. este indicat exclusiv la copii
238

E. nici una din cele de mai sus

12 Axiografia computerizat- metoda CADIAX ABC

Page

A. permite nregistrarea tridimensional a micrilor funcionale ale

 mandibulei
B. permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl
axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului
C. permite citirea curbelor de timp
D. nu permite citirea curbelor de timp
E. nu permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl
axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului

13 Electromiografia: AC
A. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii
B. ofer rezultate de maxim acuratee
C. ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i
specificitate ai acesteia
D. este uor acesibil oricrui serviciu
E. nici una din cele de mai sus

14 Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : ABC

A. reechilibrarea postural i corectarea disfunciei din punct de
vedere biomecanic
B. atitudinea fa de punctele trigger
C. atitudinea fa de compresia nervoas i combaterea ischemiei
D. atitudinea fa de pacient
E. nici una din cele de mai sus

15 Obiectivele terapiei educaionale a sindromului disfuncional cranio- ABCD

mandibular sunt:
A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntar a
micrilor mandibulei
B. contietizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. program izioterapeutic la domiciliu
E. nici una din cele de mai sus

16 Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate n ABCD

sindromul disfuncional cranio-mandibular cuprinde:
A. relaxarea muscular progresiv
B. hipnoza
C. bioeedback-ul EMG
D. psihoterapia
E. nici una din cele de mai sus

17 *Terapia medicametoas urmrete ameliorarea simptomelor sindromului D

disfuncional cranio-mandibular prin aciune asupra:
A. inflamaiei
B. hiperactivitii musculare
C. anxietii i depresiei
239

D. toate cele de mai sus

E. nici una din cele de mai sus
Page

18 *Terapia fizic a disfunciei cranio-mandibulare realizeaz: E

 A. reducerea transmisiei senzoriale
B. reducerea inflamaiei
C. diminuarea, coordonarea i susinerea activitii musculare
D. reparaii i regenerri tisulare
E. toate cele de mai sus

19 Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : ABCD

A. modificarea rapoartelor ocluzale i redistribuirea forelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice i a mobilitii dentare
C. reducerea bruxismului i a altor manifestri patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus

20 Dispozitivele interocluzale pot fi : ACE

A. de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
C. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
D. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala plan
E. de repoziionare

21 Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra ABCD

simtomatolgiei uoare sau moderate, n special dureroase, prin :
A. eliminarea interferenelor ocluzale
B. alungirea fibrelor musculare ridictoare ale mandibulei
C. stabilizarea articular
D. relaxarea muscular
E. nici una din cele de mai sus

22 Gutirele de miorelaxare: AB
A. au suprafaa ocluzal plan
B. trebuie s nregistreze un umr ct mai mare de contacte ocluzale
cu antagonitii
C. realizeaz contacte dentare cu antagonitii doar la nivelul
caninilor
D. toatre cele de mai sus
E. Nici una din cele de mai sus

23 Gutierele de repoziionare mandibular ABD

A. A.diminu durerea articular
B. reduce zgomotele articulare
C. reduce numrul contactelor dentare
D. este mai eficient dac se poart permanent
E. nici una din cele de mai sus

24 Gutirele de repoziionare mandibular se adreseaz doar cazurilor bine AB

selecionate, dup urmtoarele criterii
240

A. repoziionare anterioar a mandibulei pentru diminuarea

gnatososniilor trebuie s fie minim
B. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie de postur
Page

C. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie centric

 D. cracment la nceputul deschiderii i la sritul deschiderii
E. nici una din cele de mai sus

25 Terapia ocluzal a sindromului disfuncional cranio-mandibular : AB

A. altereaz condiia ocluzal a pacientului
B. poate fi reversibil i ireversibil
C. poate fi doar ireversibil
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

26 Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n consideraie n urmtoarele ABC

circumstane:
A. dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne intabil i
incorortabil
B. pentru ameliorarea stabilitii ocluzale i distribuirea fiziologic a
sarcinilor ocluzale
C. nu se aplic niciodat profilactic
D. se poate aplica profilactic
E. nici una din cele de mai sus

27 Bruxismul a fost definit ca fiind: ABC

A. cea ma grav form de parafuncie a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea muchilor masticatori
C. caracterizat prin scrnitul sau ncletarea dinilor
D. o tulburarea de ocluzie
E. nici una din cele de mai sus

28 *Bruxismul se poate clasifica n: D

A. bruxism nocturn i bruxism diurn
B. bruxism centic i bruxism excentric
C. bruxism primar i bruxism secundar
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

29 Uzura dentar generalizat din bruxism genereaz urmtoarele modificri: ABCE

A. sterge relieful ocluzal
B. reduce nlimea coronar
C. mrete suprafaele ocluzale ale dinilor
D. modific dimensiunea vertical de ocluzie
E. nu modific dimensiunea vertical de ocluzie

30 Terapia bruxismului implic parcurgerea urmtoarelor etape (Brocard): ABCD

A. etapa comportamental
B. etapa farmacologic
C. etapa dentar reversibil i non invaziv
D. etapa dentar ireversibil
241

E. nici una din cele de mai sus

Page
 TEMA NR. 53.
EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice ACDE
vor urmari:
A. istoricul afectiunii
B. datele personale
C. antecedentele generale
D. antecedentele heredo-colaterale
E. antecedentele stomatologice

2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice ABCE

clasice de examinare:
A. inspectie
B. palpare
C. percutie
D. pulsatie
E. ascultatie

3 *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: C

A. amplitudinea
B. limitele
C. inaltimea crestei edentate
D. inaltimea
E. latimea

4 *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de D

punte este de:
A. 1/1
B. 1/2
C. 1/3
D. 2/3
E. 3/2

5 Fortele ocluzale dezvoltate sunt: ABC

A. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul
antagonistilor artificiali
B. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile
C. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali
D. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe
E. egale indiferent de tipul antragonistilor
242

6 Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice ACE

Page

se bazeaza pe urmatorii factori:

 A. pacientul este asimptomatic
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici
C. nu exista radiotransparente periapicale
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii
carioase

7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: C

A. solutia Lugol
B. solutia de fluoresceina
C. solutie albastru de metil 10%
D. solutie iodo-iodurata
E. Revelan

8 *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se B

realizeaza pe baza criteriului:
A. raportul dintre baza pungii si osul alveolar
B. raportul dintre coroana clinica si radacina
C. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar
D. tiparul alveolizei
E. directia fibrelor ligamentare transseptale

9 *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: B

A. protetica si inflamatorie
B. protetica, inflamatorie si ocluzala
C. protetica si pulpara
D. protetica si parodontala
E. protetica, tumorala si parodontala

10 Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: ABD

A. dintii supusi unei terapii ortodontice
B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare
C. parodontopatie
D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase
E. bruxismul

11 Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: ABE

A. inflamatia parodontala
B. sinusite
C. otite
D. uveite
E. inflamatia pulpara

12 *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: B

A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare
B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta
243

C. continuitatea septului osos alveolar

D. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
E. structura uniforma a spongioasei
Page
13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: E
A. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata
B. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie
C. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare
D. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte
osoase combinate
E. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte
osoase combinate

14 Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: ACD

A. in procese periapicale acute
B. in sarcina si alaptare
C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar
D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare
E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III

15 *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: D

A. se mai numeste si leziune completa
B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in
sens vestibulo-oral
C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona
de furcatie este intre 4-7 mm
D. se mai numeste si leziune partiala
E. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular
ajungand pe fata opusa

16 *Clasificarea lui Meyer se refera la: A

A. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase
interradiculare in raport cu osul adiacent
B. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona
furcatiei
C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
D. tipul defectelor angulare
E. gradul de mobilitate dentara

17 *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: D

A. De tip cuspid-ambrazura
B. Multiple
C. Uniform distribuite
D. De tip cuspid-cuspid
E. Stabile

18 Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: ACD

A. Distanta intercondiliana
B. Numarul contactelor dento-dentare
C. Morfologia cavitatii glenoide
244

D. Valoarea over-bite-ului
E. Spatiul Donders
Page

19 Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: BD

 A. Metoda Landa
B. Metoda Ramfjord
C. Metoda Boianov si Boianov modificata
D. Metoda Dawson
E. Metoda Leonardo da Vinci

20 Inaltimea spatiului protetic potential: BCD

A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si
inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand s-
a produs extruzia antagonistilor
B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor
C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare
D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in
conditiile absentei dintilor antagonisti
E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti

21 Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: BD

A. In atrofii ale crestei alveolare
B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi
C. Prin preparari ale dintilor limitrofi
D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi
E. Prin rotatii in ax a dintilor

22 *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: C

A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici

23 Mobilitatea dentara ireversibila: BD

A. Este de natura iatrogena
B. Beneficiaza de tehnici de RTG
C. Este cauzata de contacte premature si interferente
D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala
E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala

24 Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: AC

A. Absenta osului interradicular
B. Furcatia se observa clinic
C. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival
D. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul
interradicular vestibulo-oral
E. Examenul radiografic este neconcludent

25 Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: ABD

245

A. In functie de tipul de resorbtie osoasa

B. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar
C. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara
Page

D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi

 E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala

26 Defectele cu arhitectura inversata: BD

A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari
B. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular
sa sufere
C. Se mai numesc si defecte osoase combinate
D. Sunt mai frecvente la maxilar
E. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal

27 *Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta: D

A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O
B. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial
C. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm
D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm
E. Mobilitate in ax

28 *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: B

A. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
B. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill
C. Curbura frontala
D. Planul de ocluzie
E. Curba de ocluzie sagitala

29 *Fortele ocluzale reduse nu determina: A

A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie
B. Reducerea numarului trabeculelor ososase
C. Atrofia ligamentului parodontal
D. Ingustarea spatiului ligamentar
E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare

30 *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile B
de furcatie se clasifica in:
A. 2 grupe
B. 3 subgrupe
C. Nu exista o clasificare
D. 4 grupe
E. 2 clase

TEMA NR. 54.

PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE
SI PRIN PUNTI DENTARE
30 intrebari
246 Page

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: BC
A. Prevenirea contaminarii incrucisate
B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva
C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat
D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV,
gripe, rubeola)
E. O profilaxie primara, secundara si tertiara

2 Profilaxia primara: ADE

A. Se adreseaza dintilor indemni
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-
regionale
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
D. Propune o alimentatie rationala
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale

3 Constientizarea medicului se realizeaza prin: ABC

A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice
B. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor
profesionale zilnice
C. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu
activitatile profilactice
D. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara
E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala

4 Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul: DE

A. Profilaxiei generale nespecifice
B. Profilaxiei generale specifice
C. Profilaxiei primare
D. Profilaxiei secundare
E. Profilaxiei tertiare

5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului ABE

de punte pot determina:
A. Retentia de alimente si placa bacteriana
B. Traumatismul direct al parodontiului marginal
C. Imbunatatirea functiei fonetice
D. Imbunatatirea functiei masticatorii
E. Suprasolicitarea substructurilor organice

6 Principiul curativ are ca scop: AB

A. Recuperarea morfologica
B. Recuperarea functionala
C. Ergonomizarea activitatii medicale
D. Economie in prepararea dentara
247

E. Protectia parodontala

7 Deficitele morfologice se intalnesc sub aspectul: BCE

Page

A. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare

 B. Ingustarii V-O a corpului de punte
C. Diminuarea inaltimii cuspizilor
D. Realizarea corpului de punte ovat
E. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea
obtinerii spatiului pentru autocuratire

8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la: B

A. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor
B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica
C. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii
protetice fixe cu organismul uman
D. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali
E. Cunoasterea parametrilor starii generale

9 Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa CD

se realizeze:
A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
B. Subgingival 1 mm
C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
E. Ecuatorial

10 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de: BDE

A. Considerente fizionomice
B. Considerente biologice
C. Considerente biomecanice
D. Considerente economice
E. Cand coroanele dentare sunt lungi

11 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: ACD

A. Coroanele dentare sunt scurte
B. Coroanele dentare sunt lungi
C. Este prezenta abrazia
D. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala
E. Cand exista convexitati dentare exagerate

12 Intensitatea fortelor verticale depinde de: ACD

A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori
B. Gradul de over-jet
C. Natura alimentului
D. Gradul de sensibilitate al parodontiului
E. Gradul de over-bite

13 Fortele orizontale tangentiale: ABDE

A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar
B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la
248

nivel ocluzal
C. Au directie vestibulo-orala
D. Se transmit in pata de ulei d.p.d.v. al intensitatii
Page

E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat

14 Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului ABDE
biomecanic depinde de:
A. Numarul dintilor pilieri
B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada
C. Linia surasului
D. Tipul de elemente de agregare
E. Maniera constructiva a corpului de punte

15 *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : A

A. Existenta afectiunilor ATM
B. Morfologia dentara
C. Prezenta dintilor antagonisti
D. Ocluzia dentara
E. Prezenta leziunilor carioase

16 Indicele de competenta biomecanica depinde de: ABE

A. Prezenta antagonistilor
B. Vitalitatea dentara
C. Echilibrul tonic antigravific
D. Forta de contractie a muschilor
E. Leziunile periapicale

17 *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: C

A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix
B. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix
C. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari
D. Se preteaza la protezarea conjuncta
E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor
edentate

18 Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: ACE

A. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea
dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei
B. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa
C. Cand exista carii profunde
D. Pe dintii tineri cu apexul deschis
E. In deschiderea accidentala a camerei pulpare

19 Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie CE

de modificari:
A. Realizarea corpului de punte in subocluzie
B. Extractia dintilor antagonisti
C. Realizarea liniara a corpului de punte
D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
E. Ingustarea corpului de punte
249

20 Axul de insertie ideal trebuie: BCDE

A. Sa nu fie unic
Page

B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie

 C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
D. Sa necesite preparari minime
E. Sa asigure retentia restaurarii fixe

21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: BCE

A. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista
galli
B. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei
C. Anomaliilor primare
D. Volumului coronar redus
E. Anomaliilor secundare

22 *D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta: C
A. Sta in picioare
B. Ocupa pozitia 9
C. Ocupa pozitia 4-5
D. Ocupa pozitia 1-2
E. Nu are nici o importanta

23 *Pozitia ergonomica a pacientului presupune: C

A. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera
B. Pozitia culcat, perfect orizontala
C. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala
D. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala
E. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara

24 *In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: B

A. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi
B. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a
coapselor si talpi
C. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea
terminala si proximala a coapselor si talpi
D. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi
E. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi

25 *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului C

stomatognat trebuie privit sub aspect:
A. Ergonomic
B. Estetic
C. Morfologic si functional
D. Socio-economic
E. Uman

26 *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel B

ideal:
A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
250

B. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate

C. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
Page

E. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica

27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita: A
A. la varsta de 20-40 de ani
B. in perioada dentitiei temporare
C. dupa 40 de ani
D. la femei fata de barbati
E. la persoanele din mediul rural

28 Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: AD

A. Subdimensionarea etajului inferior
B. Supradimensionarea etajului mijlociu
C. Propulsia fortata a mandibulei
D. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii
E. Abraziunea antagonistilor

29 *In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este C
reprezentat de:
A. Tesuturile articulare si periarticulare
B. Campul vizual
C. Tesutul parodontal
D. Muschii faciali
E. Campul electomagnetic

30 Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: ABDE

A. Modificarea parametrilor ocluzali
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica
C. Modificarea arhitecturii faciale
D. Extruzii si abraziuni
E. Suprasolicitari mecanice

TEMA NR. 55.

RESTAURRI UNIDENTARE INRACORONARE I
EXTRACORONARE (9)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : ABCE pg
A. refac morfologia ocluzal 171
B. sunt neutre chimic i biologic
C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzal i cea
parodontal
251

D. sunt exigente privind execuia clinic i tehnologic

E. sunt rezistente
Page
2 *Contraindicaiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: C pg
A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie 171
B. pe dini voluminoi
C. la tineri sub 18 ani
D. n imobilizarea dinilor parodontotici
E. sprijin pentru protezele scheletate

3 Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin; ACE pg.

A. perei verticali aproape paraleli 177
B. pereti laterali convergenti spre ocluzal
C. conturul ocluzal al cavitiise face rotund
D. pereti laterali netezi
E. peretele pulpar plan

4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se C pg.

realizeaza pentru: 178
A. inlay ceramic
B. in bizou de 30
C. inlay metalic n bizou de 350- 450
D. inlay din rasini composite
E. in bizou de 15 -25

5 Care din urmtoarele situaii reprezint preparri atipice ale cavitilor BCDE pg.
de cls. a II-a pentru inlay: 183
A. caset simpl proximal deschis ocluzal
B. tehnica slice-cut
C. tehnica slice-lock (Weeks si Knapp)
D. treapt negativ n peretele pulpar
E. an de blocaj n peretele gingival

6 *n ce situaie este posibil decimentarea inlay-urilor D pg.

A. lipsa extensiei preventive 189
B. perei subiri
C. bizotare incorect
D. adncime mic a cvitii
E. cuspizi neprotejai

7 Care sunt avantajele coroanelor ceramice: ABE pg.

A. sunt bine tolerate de parodoniul marginal 192
B. ofer protecie pulpei fa de agenii termici
C. rezisten la flexiune i traciune
D. tehnologia de realizare este complicat
E. pot reda nuanele dorite de culoare

8 *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramic: B pg.

A. prag lat de 0,5 mm 198
252

B. prag lat de 0,8-1 mm

C. prag lat de 1,5 mm
D. prag lat de 2 mm
Page

E. toate variantele sunt corecte.

9 Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte: BE 200-
A. ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul 201
restaurrilor integral ceramice, ceramica se aplic strat cu strat;
B. sinterizarea folosete doar mase ceramice cu coninut ridicat de
leucit;
C. calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz
capacitii de refracie a luminii n proporie de 75%;
D. sistemul IPS Empress2 a aprut mbunti performenele optice
ale sistemelor integral ceramice;
E. masele ceramice moderne au structur bifazic

10 Care din urmtoarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii: ABDE pg.
A. s nu se priveasc mult timp eentionul 215
B. dintele s fie privit n diferite poziii
C. se alege culoarea la soare
D. se alege culoarea la umbr
E. se repet operaiunea de mai multe ori

11 *Cum se prepar incizal dintele pentru faetare: E pg.

A. marginea incizal rmne nepreparat 224
B. preparaia feei vestibulare se oprete la 0,75mm de marginea
incizal
C. preparaia se extinde pn la marginea incizal
D. faeta va acoperi i marginea incizal
E. toate rspunsurile sunt corecte

12 *Plasarea corect a pragului pentru metoda faetrii este : B pg.

A. prag lat de 0,5 mm, subgingival 224
B. prag lat de 0,3 mm, juxtagingival
C. prag lat de 0,3 mm subgingival
D. prag drept de 0,3 mm supragingival
E. prag 0,5 mm juxtagingival

13 Onlay-ul este indicat: CDE pg.

A. pe dini depulpai 246
B. pe dini cu indice mezio-distal mare
C. ca element de agregare pentru proteza scheletat
D. pe dini lungi
E. la pacieni cu igien bucal corespunztoare

14 *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: A pg

A. puuri dentinare 185
B. santuri de retentie
C. perete parapulpar plan
D. realizarea unei casete suplimentare
253

E. aripioare de stabilizare

15 *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: B pg

Page

A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, vestibulara a fetelor 251

 proximale
B. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepia versantului extern al
cuspidului vestibular i 2/3 orale a le feelor proximale
C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a
cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale
D. numai fetele proximale si fata ocluzala
E. numai fata orala si fetele proximale

16 *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: D pg.

A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare 262
a fetelor proximale
B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale
ale fetelor proximale
C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian
D. an orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si
uneste santurile proximale
E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular

17 Indicaiile pinledge-ului sunt: BCE pg.

A. pe dini malpoziionai 254
B. pe dini ngustai vestibulo-oral
C. ca element de agregare n puni frontale reduse
D. pe dini devitali
E. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori

18 *Caracteristicile anurilor de retenie pentru coroana parial sunt: B pg.

A. anurile sunt uor convergente spre peretele proximal 249
B. 2 anuri proximale paralele ntre ele de 0,8 1mm unite cu un
an orizontal (paraincizal)
C. anul paraincizal are versantul oral mai nalt dect versantul
vestibular
D. anul orizontal se prepar pe o profunzime de 1,5mm
E. se accept o convergen de 20 spre incizal a anurilor proximale

19 Tipul de preparaie la colet pentru coroana parial va poate fi: BD pg.

A. prag drept 252
B. prag chamfer, juxtagingival
C. preparaie end-knife
D. prag chamfer, subgingival
E. end-knife chamfreinat

20 *Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaz prin ; B pg.

A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala 254
B. 3 pivoturi dentinare 2 incizale i unul cingular
C. puturi dentinare pe toata fata orala
D. 2 santuri proximale si unul incizal
254

E. doar un sant incizal

21 Puurile dentinare n preparaia pentru pinledge sunt: BCE pg

Page

A. plasate n smal la distan de pulp, 255

 B. paralele cu jumtatea uncizal a feei vestibulare
C. paralele ntre ele
D. paralele cu axul de inseria al dintelui
E. adncime 2 mm

22 Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru BDE pg

incrustaii din compozite: 296
A. pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii
B. limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluzal
C. realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti
D. adncimea cavitii de minim 1,5mm
E. se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite

23 Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituie sunt BD pg.

A. 2/3 lungime si 1/2 grosime 262
B. 2/3 lungime si 1/3 grosime
C. 1/3 lungime si 2/3 grosime
D. are form ovalar
E. are forma cilindrica

24 Particularitile cavitilor pentru incrustaii integral ceramice sunt: ABCE pg.

A. nu se bizoteaz marginile ocluzale 298
B. unghiurile interne ale cavitii se rotunjesc
C. preparaie n chanfrein a marginii ocluzale a cavitii
D. se bizoteaz n unghi de 300
E. fundul cavitii plan

25 *Prepararea anurilor proximale pentru coroan se face cu: A pg.

A. freza cilindro-conic cu vrf plat 313
B. freza cilindric cu vrf rotunjit
C. freza fisure
D. freza cilindro-conic cu vrf rotunjit
E. freza globular

26 *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : A pg.
A. se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa 313
de axa de inserie
B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
C. in urma prepararii se scurteaza dintele
D. se traseaza un bizou in unghi de 90
E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala

27 Avantajele coroanelor turnate sunt: ABE pg.

A. retenie mai mare dect a coroanelor pariale 321
B. sunt rezistente
C. sunt nefizionomice
255

D. ndeprtarea lor poate afecta pulpa i parodoniul

E. permit modificarea conturului axial al dintelui
Page

28 Care din urmtoarele erori apar frecvent n prepararea bonturilor: ABCE pg.
 A. reducerea insuficient din suprafaa oculzal 330
B. convergen prea mare a suprafeelor proximale
C. preparare insuficient n zona terminal a bontului
D. deschiderea camerei pulpare
E. reducerea insuficient a feei vestibulare

29 *Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal A pg.

debueaz cu: 332
A. prepararea marginii incizale
B. prepararea feei vestibulare
C. prepararea feelor proximale
D. prepararea feei vestibulare i feelor proximale
E. prepararea marginii incizale si a feei vestibulare

30 *Care din urmtoarele tipuri de prag nu se realizeaz n zona D pg.

vestibular pentru coroanele metalo-ceramice: 338
A. prag cu bizou
B. prag nclinat
C. prag drept de 900
D. end-knife chanfreinat
E. chanfreinul

TEMA NR. 56.

ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Edentaiile uni sau multi dentare determin: E pg.
A. migrri orizontale i verticale ale dinilor 435
B. denivelarea planului de ocluzie
C. modificri ale ATM
D. disfuncii mandibulare
E. toate cele de mai sus

2 Corpul de punte la distan de creast (suspendat) se realizeaz: ACE pg.

A. n zona lateral mandibular 462
B. la distan 0,5 mm de muchia crestei
C. n spaiu protetic de minim 6 mm
D. n zona lateral maxilar
E. n sens M-D un spaiu de 10 mm
256

3 Restaurrile fixe cu integral metalice sunt indicate: ABC pg.

A. cnd nu exist exigene estetice 440
Page

B. n zona lateral cu PM2 stlpul cel mai mezial

 C. nu necesit preparaii dentare importante
D. la mandibul cnd spaiul protetic este mai mare de 4mm
E. malpoziii dentare

4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: ABCD pg.

A. design rotunjit al feei mucozale 463
B. se igienizeaz uor
C. indicat n zone unde estetica este principalul obiectib
D. la creste late
E. creste nguste

5 *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de E pg.

substan: 466
A. grefa epitelio-conjunctiv
B. adiie de os de la pacient
C. hidroxiapatit
D. biovitroceramic
E. toate cele de mai sus

6 *n crestele edentate din clasa I Siebert se utilizeaz: A pg.

A. grefa epitelio-conjunctiv 467
B. biovitroceramica
C. autogrefa
D. os bovin granulat
E. hidroxiapatita

7 *Care din urmtoarele materiale utilizate n realizarea corpului de B pg.

punte retenioneaz cel mau puin placa bacterian: 468
A. metalul bine lustruit
B. ceramica glazurat
C. polisticlele
D. rini acrilice
E. compozite

8 Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii ABCD pg.
din zona frontal: 469
A. toate suprafeele s fie convexe
B. netede i finisate
C. contactul cu versantul vestibular al crestei s fie minim
D. contactul oral va fi n armonie cu dinii adiaceni
E. toate suprafeele plane, bine finisate

9 Intermediarii metalici se recomand cnd spaiul protetic este: BCD pg

A. mai mare de 6mm 471
B. este mai mic de 5mm
C. n zona lateral la mandibul
257

D. n realizarea unei puni suspendate

E. creste exostotice
Page

10 *Corpul de punte semifizionomic n caset : C pg

 A. este metalic pe faa mucozal 472
B. este metalic pe faa oral
C. metalic pe faa mucozal i oral
D. metalic pe faa ocluzal
E. nu are metal aparent

11 Corpul de punte cu bara metalic are urmtoarele caracteristici: ACDE pg.

A. se utilizeaz n zona frontal maxilar 474
B. n zona frontal mandibular
C. pe seciune transversal bara are form n Y
D. forma ovalara
E. n form de T

12 Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din CD pg.

aliaje care au: 475
A. punct de topire egal cu cel al masei ceramice
B. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 dect al ceramicii
C. punct de topire cu 200-3000 mai nalt dect al ceramicii
D. coeficientul de dilatare temic apropiat de coeficientul de
contracia al ceramicii
E. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii

13 La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: BC

A. cu 3 mm mai redus la nivel zonelor de placare
B. cu 2 mm mai redus la nivelul zonelor de placare
C. toate feele vor fi rotunjite
D. cu 1 mm mai redus la nivelul zonelor de placare
E. nu este obligatorie rotunjirea feelor sau a unghiurilor

14 La mandibul n zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie BC pg

s: 475
A. prezinte suprafee plane
B. suprafee convexe
C. raport tangenial cu creasta
D. raport punctifor cu creasta
E. raport n a cu creasta

15 Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo- ABCD pg.

ceramici: 479
A. se confecioneaz din machete prefabricate
B. corp de punte foarte rezistent
C. legtura aliaj-ceramic este puternic
D. economie de substan de aliaj
E. nici un rspuns nu este corect

16 *Care din urmtoarele variante caracterizeaz corpurile de punte E pg

258

integral ceramice: 443

A. rezisten limitat la rupere
B. rezisten limitat la forfecare
Page

C. performane estetice superioare celor metalo-ceramice

 D. utilizate n edentaii de amplitudine mic
E. toate variantele sunt corecte

17 *Longevitatea restaurrilor fixe este influenat de : E pg.

A. numrul de dini stlpi 447
B. vrsta pacientului
C. de realizarea tehnologic a scheletului
D. factori ce in de placaj
E. toate rspunsurile sunt corecte

18 Solicitrile elastice de la nivelul copului de punte depind de: ABC pg

A. intensitatea forei aplicate 448
B. de dimensiunile cmpului protetic
C. de modulul de elasticitate
D. materiale cu grad mare de ductibilitate
E. ocluzie gnatologic normal

19 Indicaia de elecie a corpului de punte suspendat este: AD pg.

A. zona lateral la mandibul 457
B. zona lateral maxilar
C. zona frontal mandibular
D. inltimea spaiului protetic de 5-6mm
E. n bruxism

20 Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: ABC 442

A. erori minime la prelucrare i manipulare
B. adaptare marginal optim
C. nu produce iritaii gingivale
D. dificulti de lustruire a restaurrilor cu alterarea efectului estetic
n timp
E. pret de cost ridicat

21 *Funciile unei proteze pariale fixe sunt. E pg.

A. refacerea continuitii arcadelor dentare 435
B. mpiedicarea migrrilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte

22 Design-ul intermediarilor ntr-o protez fix depind de: ABCD pg.

A. lungimea, limea i nlimea spaiului edentat 451
B. forma crestei edentate
C. exigene estetice ale pacientului
D. starea esuturilor moi care acoper creasta
E. de statutul socio-economic al pacientului
259

23 *Corpul de punte se modeleaz cu: A pg.

A. suprafee convexe n toate sensurile 452
B. suprafee concave n toate sensurile
Page

C. cu suprafee plane
 D. suprafee convexe n sens mezio-distal
E. suprafee concave n sensvestibulo-oral

24 Pentru o igienizare corect a punilor se va realiza . ABD pg.

A. contactul corpului de punte cu creasta s permit trecerea firului 455
de mtase
B. ambrazurile corpului de punte s fie ct mai larg deschise
C. corp de punte n a
D. suprafee convexe ale corpului de punte
E. suprafee plane

25 n literatura american se descriu trei grupe de design a corpului de ABE pg.

punte: 456
A. sferoidal sau intermediarul igienic
B. forma ovoidal
C. cubice
D. intramucoase
E. forma de a, tangent-liniar i tangent liniar modificat (semia)

26 Corpul de punte cu contact n sa este nebiologic deoarece: ABC pg.

A. are contact intim cu creasta 458
B. nu se poate igieniza
C. produce reacii inflamatorii tisulare
D. indicat n zona frontal mandibular
E. senzaie de disconfort pentru pacient

27 Corpul de punte n semisa este : ABC pg

A. utilizat n zonele vizibile la maxilar 459
B. retenioneaz mai puin alimentele
C. utilizat n zone vizibile la mandibul
D. utlizat n zonele laterala maxilare
E. n ocluzii dezachilibrate

28 *Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc corpul de punte sunt: E pg

A. s fie estetice 452
B. s pstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonitii
C. s respecte ambrazurile cervicale
D. s permit igienizarea
E. toate cele de mai sus

29 Care din urmtoarele particulariti sunt specifice corpului de punte cu ABCE pg.
raport tangent liniar la mandubul: 460
A. ngustarea v-o se face doar cndspaiul protetic este mic
B. reducerea suprafeelor ocluzale se face n detrimentul cuspizilor
linguali
C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi ct mai deschise
260

D. suprafaa lingual modelat concav n sens C-O

E. suprafaa lingual trebuie s fie neted
Page

30 Ce particulariti prezint corpul de punte cu contact puctiform: ABC pg.

 A. pe seciune are form conic 460
B. are contact punctiform pe mijlocul crestei
C. indicat n zonele laterale mandibulare
D. indicat n zona frontal maxilar
E. indicat la creste late

TEMA NR. 57.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.
AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *n protetica fix, se impune ca detaliile de suprafa a preparaiilor dentare C Pag:
s fie redate cu o precizie de cel puin: 637
A. 5 m
B. 15 m
C. 25 m
D. 20 m
E. 10 m

2 *Coeficientul de expansiune termic a elastomerilor de sintez difer de la o D Pag:

categorie de materiale la alta, conform schemei: 642
A. Silicon > polieter > polisulfide
B. Silicon > polisulfide > polieter
C. Polisulfide > silicon > polieter
D. Polieter > silicon > polisulfide
E. Polieter > polisulfide > silicon

3 Amprenta de corecie se poate realiza cu urmtoarele materiale, cu excepia: BD Pag:

A. hidrocoloizi reversibili 651
B. alginat
C. elastomer
D. hidrocoloizi ireversibili
E. siliconi

4 *Proprietile mecanice relevante pentru materialele de amprent sunt D Pag:

urmtoarele, cu excepia: 651
A. deformaia remanent
B. reproducerea detaliilor
C. rezistena la ncovoiere
D. rezistena la traciune
261

E. contracia de priz
Page

5 Obiectivele amprentei n protetica fix sunt: ACD Pag:

 A. redarea ct mai fidel a formei i detaliilor preparaiei 636
B. preluarea i redarea cu fidelitate minim a rapoartelor preparaiei
cu parodoniul marginal
C. nregistrarea i redarea ct mai corect a reliefului dinilor
antagoniti
D. redarea exact a rapoartelor preparaiei cu dinii vecini
E. s ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar ct mai
exact, pe care s se poat realiza macheta viitoarei proteze fixe

6 Materialele de amprent se pot clasifica n: ABCD Pag:

A. rigide i semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE) 640
B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
D. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilai)
E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)

7 Urmtoarele afirmaii cu privire la materialele de amprent sunt adevrate, AE Pag:

cu excepia: 641
A. hidrocoloizii reversibili au proprieti hidrofile i umectabilitate
crescut
B. siliconii cu reacie de adiie prezint o rezisten la deformare
adecvat
C. polieterii prezint proprieti hidrofile i umectabilitate sczut
D. siliconii cu reacie de adiie prezint o stabilitate dimensional
foarte bun (0, 05% n 24 h)
E. polisiloxanii cu vscozitate ridicat se pot folosi att singuri, ct
i n asociere cu polivinilsiloxanii cu vscozitate redus

8 Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face innd cont de BCDE Pag:
anumite criterii, dintre care: 640,
A. biocompatibilitate 641
B. timpul de pstrare a amprentei pn la realizarea modelului
C. preul de cost
D. manipularea facil adaptat la cazul clinic
E. tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice

9 Dintre proprietile fizico-chimice ale materialelor de amprent au o ABCE Pag:

importan deosebit: 646
A. prezena cavitilor i a retentivitilor
B. vscozitatea i compresiunea n cursul inseriei
C. capacitatea de umectare
D. vscozitatea i compresiunea n cursul dezinseriei
E. plasticitatea i timpul de priz

10 Amprenta monofazic: ABCE Pag:

A. este o amprent ntr-un singur timp 652
262

B. se poate utiliza un material

C. se pot utiliza dou materiale
D. este o amprent n doi timpi
Page

E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale

11 Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu portamprente ACD Pag:
standard se indic pentru: 653
A. arcade antagoniste
B. nregistrarea ocluziei
C. modele de studiu i documentare
D. coroane i puni (alginat clasa A)
E. modele de lucru pentru inscrustaii
12 *Despre amprenta monofazic global (ntr-un singur timp) cu elastomeri de A Pag:
sintez i cu portamprente individuale sunt adevrate urmtoarele afirmaii, 653
cu excepia:
A. sunt cele mai rar utilizate
B. au indicaii (aproape) universale n protetica fix
C. se indic pentru proteze pariale fixe
D. se indica pentru preparaii unice sau multiple
E. se pot folosi n una sau dou consistene

13 Amprenta dublului amestec n portamprenta standard cu siliconi (putty- ABCD Pag:

wash) se indic pentru: 689
A. puni adezive
B. faete
C. inlay
D. coroane pariale
E. amprent global n restaurri compozite

14 *Tehnica de elecie pentru amprenta monofazic n portamprenta individual A Pag:

cu siliconii de adiie este: 689
A. amprentarea bonturilor n restaurrile compozite
B. amprentarea global n restaurrile compozite
C. amprentarea parcelar n restaurrile compozite
D. amprentarea pentru puni adezive
E. amprentarea pentru faete

15 Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ABC Pag:

A. au caracter hidrofil 685
B. au consisten constant
C. sunt materiale termoplastice reversibile
D. modelele trebuie turnate n primele 45 minute de la amprentare
E. tehnica este facil i rapid

16 Despre polieteri sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: CE Pag:

A. sunt materiale care necesit portamprente individuale sau semi- 685
individuale
B. se preteaz pentru tehnicile monofazice
C. se preteaz pentru tehnicile bifazice
D. fidelitatea este comparabil cu a siliconilor de adiie
263

E. este indicat depozitarea la frigider pn la turnarea modelului

17 Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de amprentare ACDE Pag:

Page

prezint urmtoarele faze: 658

 A. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare
cu zone terminale intrasulcular
B. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare
cu zone terminale suprasulcular
C. amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. nregistrarea relaiilor ocluzale

18 Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente cu ABD Pag:
hidrocoloizi reversibili: 656
A. ndeprtarea lent a amprentei
B. exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii
C. ndeprtarea rapid
D. ntrzieri n turnarea modelului
E. dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C

19 Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: ABC Pag:

A. stabilitate dimensional excelent 660
B. acurateea detaliilor dup 7 zile
C. pot determina stri alergice n contact prelungit cu mucoasa
D. se indic contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
E. acurateea detaliilor dup 9 zile

20 Despre sistemul PENTA sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ADE Pag:

A. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de 661
compui (siliconi de adiie i polieteri)
B. cuprinde aparatura necesar unei prelucrri superioare n vederea
obinerii unei portamprente fidele
C. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de
compui (siliconi de condensare i hidrocoloizi)
D. permite realizarea unei amprente ntr-un singur timp
E. permite realizarea unei amprente de situaie

21 *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevrate urmtoarele C Pag:
afirmaii cu excepia: 669
A. este o amprent global ntr-un singur timp
B. utilizeaz elastomeri n consistene diferite
C. este o amprent global bifazic
D. se pot utiliza i siliconi
E. se pot utiliza i hidrocoloizi reversibili

22 Dezinfecia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele caracteristici: ABC Pag:

A. nu este indicat tuturor tipurilor de materiale 677
B. nu presupune cltirea nainte de dezinfecia propriu-zis
C. pot s apar modificari dimensionale n cazul depirii timpului
de aciune
264

D. este indicata tuturor materialelor de amprent

E. nainte de aceast etap este necesar clatirea
Page

23 *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezint D Pag:

 urmtoarele avantaje, cu excepia: 681
A. procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge)
B. nu exist riscul deformrii amprentei
C. este economic i eficient
D. se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min.
E. prezint un spectru larg de aciune

24 Preparaiile subgingivale, din punct de vedere al pregtirii parodontiului, AD Pag:

necesit: 683
A. evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane
vasoconstrictoare
B. evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane
vasodilatatoare
C. nu se pune problema evidenierii limitei cervicale
D. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingival a
limitei cervicale
E. nu se pune problema uscrii

25 Caracteristicile materialului de amprent ideal trebuie s elimine: ABCD Pag:

A. variaiile dimensionale din masa materialului de amprent 690
B. apariia n timp a fenomenului de mbtrnire
C. imposibilitatea pstrrii timp ndelungat a amprentelor
D. manipularea dificil
E. preul de cost sczut

26 *Timpul de priz al hidrocoloizilor reversibili este de: B Pag:

A. 2 min 650
B. 5 min
C. 10 min
D. 15 min
E. 7 min

27 *Dezinseria amprentei n cazul utilizrii siliconilor cu reacie de condensare A Pag:

este: 650
A. uoar
B. moderat
C. dificil
D. foarte dificil
E. moderat spre dificil

28 Rezistena la rupere este adecvat n cazul urmtoarelor materiale de ABC Pag:

amprent: 650
A. polieteri
B. vinil-polisiloxani
C. siliconi de condensare
D. polisulfuri
265

E. hidrocoloizi reversibili

29 *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: B Pag:

Page

A. 15 min 650
 B. 1 or
C. 48 - 72 ore
D. 7 zile
E. 10 ore

30 *Tolerana umiditii este excelent pentru: B Pag:

A. polisulfuri 650
B. hidrocoloizii reversibili
C. siliconii de condensare
D. polieterii
E. vinil-polisiloxanii

TEMA NR. 58.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA
RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *n metoda antropometric Wright, de determinare a relaiei centrice, reperul A pg.
considerat a avea valoare fix, este: 697
A. distana interpupilar;
B. distana zygion-zygion;
C. subnazale-nazion;
D. subnazale-ofrion;
E. gnation-ofrion.

2 *Corectarea nlimii etajului inferior este absolut necesar: C pg.

A. n cazul uzurii exagerate a dinilor restani; 699,
B. la pacienii vrstnici, chiar dac spaiul de inocluzie este uor 703
mrit;
C. dac spaiul de inocluzie fiziologic depete limita maxim
admis 4 mm;
D. n cazul edentaiilor ntinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
E. cnd exist overbite accentuat.

3 *Precizai care din urmtoarele manevre nu poate fi considerat ca D pg.

aparinnd metodelor simple de determinare a relaiei centrice: 701
A. reactivarea reflexelor vestigeale de poziionare centric;
B. inducerea homotropismului lingo-mandibular;
C. manevra Gysi;
266

D. tehnica Saadoun;
E. stimularea reflexului de ocluzie molar.
Page

4 *Circuitul Renshaw intervine n reglarea tonusului muscular prin: D pg.

 A. efectul de inhibiie recurent; 693
B. limitarea frecvenei impulsurilor motoneuronului ;
C. asigurarea unei frecvene constante a motoneuronului ;
D. toate rspunsurile de mai sus;
E. nici un rspuns corect.

5 *Relaia de postur este definit de Lejoyeux ca fiind: D pg.

A. poziia mandibulei atunci cnd capul este orientat dup planul de 691
la Frankfurt, muchii fiind n stare de repaos aparent;
B. suma rapoartelor cranio-mandibulare cnd mandibula se afl sub
efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii
manducatoare;
C. poziia habitual a mandibulei cu condilii aflai n poziie neutr,
neforat n cavitatea glenoid;
D. echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleac i ajung
toate micrile mandibulei;
E. nici un rspuns corect.

6 *Definiia colii ieene a relaiei de postur este: E pg.

A. poziia habitual atunci cnd pacientul este relaxat, n poziie 691
ortostatic, condilii fiind centrai n cavitatea glenoid, n poziie
neforat;
B. relaia mandibulo-cranian stabilit cel mai frecvent atunci cnd
pacientul se afl n poziia ortostatic sau eznd, ntr-o stare de
relativ pasivitate;
C. acea poziie a mandibulei obinut prin contracia echilibrat a
muchilor manducatori, care determin corespondena planurilor
mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune vertical corect cu
condilii centrai n cavitatea glenoid;
D. plasarea mandibulei n mod fiziologic fa de baza craniului,
ambii condili aflndu-se n relaii corespunztoare cu discul lor
articular;
E. nici un rspuns corect.

7 *Stabilii care din urmtoarele afirmaii este fals: B pg.

A. n realizarea relaiei de postur intervin ca i elemente active 692,
propietile vsco-elastice ale complexului muchi-tendon precum 695
i ale elementelor articulare i periarticulare;
B. presiunea baric negativ este suficient pentru a contracara
greutatea mandibulei, chiar i n cazul pacienilor cu edentaii
frontale;
C. factorii muscular i nervos au rol major n determinarea relaiei de
postur;
D. spaiul Donders are rol pasiv n realizarea posturii;
E. viciile de postur ale corpului induc modificri ale reperelor
posturale.
267

8 *Precizai care din urmtoarele afirmaii este adevrat: E pg.

A. impulsurile periferice joac un rol secundar n reglarea tonusului 694,
Page

muscular al muchilor sistemului oro-facial; 695

 B. coincidena liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al
feei reprezint un reper al relaiei de postur;
C. mandibula se afl n relaie centric numai n timpul deglutiiei;
D. mandibula se afl n relaie centric numai la sfritul ciclului
masticator;
E. toate rspunsurile false.

9 *Alegei varianta corect de rspuns n urmtoarele situaii: A Pg.

A. testul fonetic Silvermann poziioneaz mandibula la o dimensiune 699
vertical convenabil,
B. la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este
posibil n cadrul determinrii relaiilor cranio-mandibulare;
C. datorit hipotoniei musculare, la pacienii vrsnici se accept o
uoar diminuare a clearence-ului ocluzal;
D. metodele antropometrice cu repere preextracionale sunt cele mai
indicate n determinarea relaiilor cranio-mandibulare;
E. metoda de dinamic funcional fonetic nregistreaz spaiul de
inocluzie fiziologic folosind teste fonetice.

10 *Metoda bio-feed-back-ului utilizat n determinarea dimensiunii verticale B pg.

presupune: 699
A. inducerea relaxrii musculare prin autosugestie;
B. obinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
C. reglarea tonusului muscular prin self control circuit;
D. blocarea aferenelor senzoriale proprioceptive;
E. reducerea frecvenei de descrcare a motoneuronului prin
stimularea hipotalamusului anterior.

11 *Determinarea spaiului minim de articulare fonetic prin metoda Robinson C pg.

utilizeaz cuvinte ce conin fonemele: 699
A. esse
B. me;
C. fe, ve, plasate la sfritul cuvintelor;
D. fe, ve, plasate la nceputul cuvintelor,
E. ema.

12 *Stabilii care din urmtoarele afirmaii este corect: D pg.

A. utilizarea metodelor amtropometrice este suficient n 700
determinarea dimensiunii verticale;
B. spaiul funcional ocluzal poate fi nregistrat numai prin metode
fonetice;
C. utilizarea att a metodelor antropometrice ct i a celor fonetice n
determinarea celor doi parametri nu este obligatorie;
D. nregistrarea dimensiunii verticale ct i a spaiului funcional
ocluzal impune mai nti aplicarea metodelor antropometrice i
apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;
268

E. nici o variant corect.

13 *Care din urmtoarele metode funcionale de determinare a dimensiunii B pg.

Page

verticale se bazeaz pe criteriul de confort: 700

 A. restabilirea armoniei fizionomice;
B. decelarea momentului echilibrrii tonicitii musculare prin
simul tactil al bolnavului;
C. obinerea nchiderii fantei labiale fr efort;
D. metoda deglutiiei;
E. metoda dinamometrului.

14 *Determinarea relaiei centrice la pacienii cu o instabilitate marcat a E pg.

mandibulei necesit: 701
A. eliminarea hiperlaxitii ligamentare;
B. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului
osos;
C. redescoperirea reflexelor de poziionare centric,
D. protezare provizorie pn la obinerea echilibrului neuro-
muscular;
E. verificarea nregistrrii prin mai multe metode pn cnd
rezultatele coincid.

15 *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: D pg.

A. incongruena celor dou suprafee; 701
B. existena unor contacte premature simetrice, opuse direciei de
glisaj;
C. prezena unui contact prematur pe o hemiarcad;
D. toate variantele de mai sus,
E. nici un rspuns corect.

16 *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: B pg.

A. vor fi eliminate odat cu ramolirea cerii; 701
B. trebuie cutate totdeauna pe direcia opus glisrii;
C. necesit reluarea tuturor nregistrrilor anterioare;
D. se datoreaz unui cmp protetic deficitar;
E. pot fi cauzate de insuficienta relaxare muscular n momentul
nregistrrii relaiei centrice.

17 *Precizai care din urmtoarele metode sunt considerate facultative n C pg.

determinarea relaiei centrice: 702
A. manevra condilian;
B. metoda Patterson;
C. extensia forat a capului,
D. flexia controlat a capului;
E. manevra maseterin Gysi.

18 *Rolul centrocordul Optow const n: D pg.

A. nregistrarea relaiei de postur; 708
B. determinarea ocluziei terminale;
C. msurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
269

D. determinarea relaiei centrice;

E. transferul relaiilor cranio-mandibulare pe articulator.
Page

19 *Glisarea mandibulei spre o poziie excentric atunci cnd pe traiectoria de A pg.

 nchidere interfer un obstacol, reprezint principiul pe baza cruia 708
funcioneaz:
A. autoocluzorul Lende;
B. centrocordul Optow;
C. arcurile faciale;
D. stimulatorul Jenkelson;
E. sistemul N.O.R.

20 *n determinarea relaiei centrice la pacientul edentat, o prim etap const B pg.

n: 700
A. refacerea coincidenei liniilor mediene mandibular i facial;
B. stabilirea nivelului i a orientrii planului de ocluzie;
C. refacerea clearence-ului ocluzal;
D. centrarea condililor n cavitatea glenoid, n poziie neforat;
E. stabilizarea mandibulei n raport cu baza craniului.

21 Metoda nscrierii grafice reprezint, n cadrul tehnicilor de determinare a ADE pg.

relaiei centrice (RC): 707
A. metod complex
B. metod complex i totodat funcional;
C. metod simpl;
D. nregistrarea traiectoriei de micare mandibular n micri de
propulsie i lateralitate dreapta-stnga;
E. metoda pe care se bazeaz nregistrarea Lejoyeaux.

22 Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de nregistrare a relaiei centrice CDE pg.

(RC) presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 708
A. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmat de
crearea unui an retentivn grosimea acesteia;
B. fixarea a trei ace inscriptoare pe ablonul mandibular;
C. plasarea pe ablonul mandibular n trei puncte (2 laterale i unul
frontal) a cte unui platou acoperit cu cear de inlay;
D. fixarea corespunztoar a trei ace inscriptoare pe ablonul maxilar;
E. introducerea abloanelor n cavitatea oral i determinarea
corespondenei dintre RC i reflexul de ocluzie molar atunci
cnd vrful nscriitor corespunde cu vrful arcului gotic.

23 Planul de ocluzie este: CD pg.

A. un plan virtual, stabilit aleatoriu ntre cele dou arcade; 712
B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin i de ghidaj;
C. format din cele dou curbe de ocluzie sagital;
D. plan imaginar ce trece pe marginea incizal a incisivilor
mandibulari i vrfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari;
E. un plan nclinat n zona premolar-molar.

24 Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: CDE pg.
270

A. tonusul muchilor manducatori; 712

B. mobilitatea muchilor manducatori;
C. aferenele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
Page

D. mobilitatea articulaiei temporo-mandibulare;

 E. vrsta pacientului.

25 Precizai care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: CD pg.

A. s fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur, cuspid-cuspid, 713
B. s fie stabile, chiar dac sunt reduse numeric;
C. localizate precis;
D. multiple, stabile, punctiforme;
E. n ocluzia habitual, contactele dento-dentare pot fi considerate
ideale att timp ct intercuspidarea este maxim.

26 Precizai care din urmtoarele enunuri este corect: ACE pg

2
A. suprafaa total a contactelor ocluzale este de 4 mm 713
B. numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de
aproximativ 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil;
C. numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de minim
100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil;
D. ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento-dentare este de
173;
E. ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento-dentare este de
172.

27 *Care din urmtoarele teorii, aplicabil n toate situaiile clinice, reprezint D pg.
contribuia colii ieene: 714
A. teoria gnatologic;
B. teoria funcionalist;
C. teoria ocluziei miocentrice;
D. teoria ocluziei naturale
E. teoria sferei.

28 Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: DE pg.

A. permite stabilirea point-centricului; 714
B. permite decelarea long-centricului;
C. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
D. pot fi detectate contactele premature deflective i nedeflective;
E. sunt puse n eviden contactele cu potenial traumatogen ridicat.

29 Determinanii dinamicii mandibulare sunt: AB pg.

A. ariile ocluzale; 714,
B. articulaia temporomandibular; 715
C. relaiile cranio-mandibulare fundamentale;
D. relaia de ocluzie;
E. armonia planului ocluzal.

30 n cadrul existenei unei malrelaii mandibulo-craniene, compararea AB pg.

clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili: 716
A. necesitatea nlrii planului de ocluzie;
271

B. msura n care exist o abatere de la morfologia i funcia

normal;
C. obligativitatea protezrii provizorii;
Page

D. temporizarea oricrui tratament protetic pn la refacerea

 echilibrului muscular;
E. inducerea relaxrii musculare prin miogimnastic, medicaie sau
inhibitori de ocluzie.

TEMA NR. 59.

EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)

EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93)

30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziia retrudat a mandibulei n ACD pg.35
relaia de postur poate fi cauzat de:
A. perturbri ale elasticitii musculare;
B. diminuarea spaiului interdentar;
C. modificri ale funcionalitii musculare;
D. extensia coloanei vertebrale cu poziionarea anterioar a
mandibulei;
E. nici un rspuns corect.

2 Proiecia sagital a cinematicii mandibulare determin o suprafa poligonal ABDE pg.59

rezultat prin intersectarea unor repere a cror semnificaie este:
A. poziia postural;
B. poziia de relaie centric;
C. angrenajul invers lateral;
D. poziia de intercuspidare maxim;
E. poziia cap la cap.

3 *nregistrarea grafic a relaiei centrice se bazeaz pe analiza cinematic: D pg.59

A. pe toate cele trei direcii ale spaiului;
B. pe distana parcurs din poziia de intercuspidare maxim (IM) n
cea de relaie centric (RC)
C. n plan sagital,
D. n plan orizontal;
E. pe distana corespunztoare micrii de rotaie i translaie
condilian.

4 Micarea Benett se caracterizeaz prin: BC pg.60

A. amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i
de laxitatea ligamentar a capsulei de partea opus deplasrii;
272

B. amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i

de laxitatea ligamentar a capsulei de aceeai parte cu deplasarea;
C. deplasarea se realizeaz pe o distan de maxim 3 mm;
Page

D. micarea se produce n interiorul unui con cu generatoarea de 1

 mm;
E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui
cerc imaginar cu raza de 20 mm.

5 Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: DE pg.60

A. condilul pivotant realizeaz doar o micare de rotaie pur dac de
partea opus exist un contact prematur deflectiv;
B. n micarea de deschidere condilul pivotant realizeaz iniial o
rotaie pur, urmat de rotaia ctre n jos i translaia spre nainte;
C. condilul orbitant se rotete i transleaz nainte, n jos i medial
de partea lucrtoare;
D. side shift reprezint o deplasare exprimat n grade, n timp ce
lateral side shiftse msoar n mm.
E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant i pierde semnificaia
clinic.

6 nclinarea pantelor cuspidiene ale restaurrilor prin puni dentare difer n ABD pg.61
funcie de :
A. valoarea crescut a unghiului Benett
B. micarea Benett;
C. traiectoria median Marxkors;
D. distana intercondilian;
E. tipul de malocluzie.

7 Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea ABCD pg.

urmtoarelor reguli: 61,
A. concavitatea feelor palatinale maxilare va fi cu att mai 62
accentuat cu ct unghiul i micarea Benett sunt mai ample;
B. relieful ocluzal ters se asociaz cu valori ale unghiului Benett ce
tind spre 300;
C. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att traiectoriile
de latero- i mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;
D. ntre unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- i
mediotruzie, i distana intercondilian, exist o relaie de invers
proporionalitate;
E. traiectoriile protruzive trebuie s aib pe suprafaa ocluzal o
direcie mezial la mandibul, respectiv distal la maxilar.

8 Micrile mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate n plan ABCE pg.62

orizontal prin:
A. traiectorii pro-, latero- i mediotruzive;
B. direcia distal la mandibul respectiv, mezial la maxilar, a
traiectoriilor ocluzale protruzive;
C. aspectul de urme ale degetelor de pasre;
D. procedee pantografice;
E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei psri care,
273

intr n cavitatea oral la nivelul arcadei mandibulare i iese pe la

nivelul arcadei superioare.
Page

9 Fixarea arcurilor faciale, n funcie de tipul constructiv, se poate realiza: BCDE pg.64
 A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezint planul Camper;
B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce unete tragusul cu punctul
infraorbital;
C. n conductele auditive externe,
D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
E. la arcada maxilar prin furca ocluzal.

10 n relaia centric, intercuspidarea maxim se caracterizeaz prin urmtorii ABCD pg.52

parametri:
A. cheia de ocluzie Angle;
B. feele distale ale ultimilor molari se afl n acelai plan;
C. situarea oral a cuspizilo linguali n raport cu cei palatinali;
D. prezena unitilor masticatorii;
E. liniile mediene ale arcadelor sunt situate n acelai plan dar, se
admite i o neconcordan de pn la 2 mm.

11 Devierile laterale ale mandibulei au semnificaie patologic numai dac: DE pg.81

A. deplasarea apare la deschiderea larg a gurii, fiind rezultatul unei
subluxaii condiliene controlaterale;
B. se produce la nceputul micrii de deschidere, chiar dac
mandibula revene pe linia median la 3 cm. nainte de
deschiderea complet;
C. se nsoete de zgomote articulare;
D. sunt consecina miospasmului maseterin sau temporal,
E. se datoreaz contraciei musculare unilaterale a pterigoidianului
intern.

12 Originea intracapsular a devierii liniei mediene, va determina ntotdeauna AE pg.

deplasarea mandibulei: 81
A. spre partea articulaiei afectate;
B. n funcie de poziia muchiului implicat;
C. de partea diductorului spasmat;
D. opus articulaiei afectate;
E. n propulsie, de aceeai parte cu leziunea.

13 Diagnosticul diferenial al disfunciilor cranio-mandibulare cu origine ACDE pg.82

artrogen, respectiv miogen, se stabilete n funcie de:
A. evenimentul ce a dus la declanarea disfunciei;
B. particularitile de dinamic mandibular fr contact dento-
dentar;
C. blocajul anestezic;
D. rezultatele testelor clinice active i pasive;
E. apariia sensibilitii dureroase articulare la exercitarea unei fore
normale.

14 Evaluarea pacientului cu disfuncie cranio-mandibular impune ABD Pg.

274

obligativitatea examinrii: 83
A. posturii generale a corpului;
B. posturii cervico-cefalice;
Page

C. poziiei ortostatice i a mersului;

 D. coloanei cervicale;
E. neurologice.

15 Pentru a se ncadra n limite normale, mobilitatea cranio-cervical trebuie s BCD Pg.

ndeplineasc urmtoarele condiii: 83
A. efectuarea micrilor de rotaie nedureroase pn n 450;
B. realizarea de extensii complete la o angulaie de 600;
C. nclinarea lateral a capului s fie posibil pn la 400, inclusiv;
D. posibilitatea de flectare a capului n unghi de 450;
E. toate aceste micri s fie ample, nedureroase, neforate.

16 Cauzele sindromului disfuncional dureros cranio-mandibular pot fi: ABCD pg.83

A. afectarea segmentului cervical C2/C3
B. disfuncia articulaiei sterno-claviculare;
C. iradierea algiilor de la nivelul muchilor trapezi;
D. durerea miofascial cantonat n sterno-cleido-mastoidieni;
E. mediastinite.

17 n cazul disfunciilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite ABCD pg.

terapeutice impune practicianului: 35,
A. cunoaterea mecanismelor implicate n stabilirea posturii capului 83
i gtului;
B. cunoaterea rolului interveniei unor factori, (ereditatea, evoluia,
creterea i dezvoltarea, etc.) asupra mobilitii extremitii
cefalice;
C. s recunoasc o eventual extensie a coloanei cervicale, tiut fiind
importana acesteia n poziionarea anterioar a capului, element
cauzal al disfunciilor miogene;
D. s fie apt n conducerea anamnezei astfel nct, s rezulte primele
elemente necesare diferenierii disfunciei artrogene de cea
miogen;
E. s poat realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenial a
examenului stomatologic de rutin.

18 Examinarea clinic a muchilor manducatori se realizeaz astfel: CDE pg.

A. prin palpare din aproape n aproape pentru a putea decela 85
eventuale tumori;
B. pensare uoar ntre police i index;
C. palpare prin presiune uoar, dar ferm
D. executarea unor micri circulare pe esuturile subiacente;
E. utilizarea degetului mediu i arttorului pe de o parte, i a
policelui pe de alt parte.

19 *Tehnica manipulrii funcionale se refer la evaluarea muchilor: E pg.85

A. fasciculul posterior al temporalului;
B. cefei, limbii i prevertebrali;
275

C. numai a pterigoidienilor laterali;

D. numai a pterigoidienilor mediali;
E. att a pterigoidienilor laterali ct i a celor mediali.
Page
20 Stabilii care din urmtoarele afirmaii sunt false: ABCD pg.
A. crepitaiile se ascult la pacienii cu osteoporoz; 87
B. gnatosoniile reprezint zgomotul produs de contactul interarcadic
n momentul deglutiiei;
C. separarea crepitaiilor de cracmente se poate realiza doar prin
folosirea stetoscopului fr membran;
D. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articular;
E. nici un rspuns corect.

21 *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: D pg.

A. ultrasonografiei; 88
B. rezonanei magnetice nucleare;
C. frecvenei tripolare;
D. teleradiografiei de profil;
E. radiografiei de ATM.

22 *Care din urmtoarele examene paraclinice reprezint investigaia cu cea A pg.88

mai mare popularitate n gnatoprotetic:
A. electromiografia;
B. pantomografia;
C. mandibulokineziografia;
D. ultrasonografia;
E. cineradiografia.

23 Axiografia computerizat Cadiax (Slavicek) prezint urmtoarele avantaje: ABCD pg.90

A. posibilitatea examinrii celei de a patra dimensiuni, prin citirea
curbelor de timp;
B. micarea n jurul axei balama se poate nregistra concomitent cu
deplasarea transversal a condilului;
C. poate fi utilizat n combinaie cu radiografiile de profil, folosind
programul CADIAS;
D. mpreun cu programul CADIWAX este utilizat n realizarea
tehnic a restaurrilor protetice;
E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare.

24 Avantajele electromiografiei sunt: CE pg.

A. metodologie de examinare cu o standardizare riguroas; 91,
B. aparatura necesar nu ridic probleme deosebite prin 92
complexitatea sa, fiind relativ uor accesibil;
C. ofer informaii utile privind funcionalitatea i disfuncionalitatea
sistemului neuromuscular masticator;
D. nu depinde de condiiile anatomo-fiziologice ale musculaturii
extremitii cefalice;
E. singura modalitate cunoscut de obiectivizare a activitii
neuromusculare masticatorii.
276

25 *Procedeul Kleinerock reprezint: C pg 90

A. metod de investigare paraclinic a articulaiei temporo-
mandibulare;
Page

B. tehnic pantografic;
 C. un procedeu de nregistrare a cinematicii mandibulare;
D. nregistrarea micrilor funcionale;
E. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile
condiliene.

26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizat prin unul din urmtoarele D pg.90
procedee:
A. axiografie;
B. pantografie;
C. kineziomandibulografie;
D. procedeul Kleinerock;
E. tehnica CADIAS.

27 Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil n reabilitrile orale complexe BE pg.88

rezid din:
A. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
B. prefigurarea planului de ocluzie;
C. repoziionarea cranio-mandibular;
D. rolul decisiv n conceperea unor tratamente ortodontice;
E. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie.

28 n cadrul examinrilor paraclinice ale disfunciei cranio-mandibulare, BCDE pg.88

rezonana magnetic nuclear este recomandat pentru:
A. investigarea tumorilor osoase;
B. diagnosticarea afeciunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
C. localizarea dismorfiei meniscului articular;
D. identificarea unor leziuni degenerative ale esuturilor articulare;
E. examinarea cinematic a ATM, n varianta video.

29 Ultrasonografia reprezint o modalitate paraclinic de investigare a ACDE pg.88

sistemului craniofacial util: , 89
A. n diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
B. decelarea zgomotelor articulare;
C. n evaluarea masei musculare n contracie izometric din
intercuspidare;
D. n investigarea hipertrofiilor i asimetriilor faciale parotido-
maseterine
E. n diagnosticarea unor procese inflamatorii.

30 Modelarea diagnostic n cear are drept scop: ABC pg.89

A. prefigurarea etapelor terapeutice n acord cu obiectivele
funcionale;
B. stabilirea coreciilor cosmeto estetice,
C. stabilirea unui diagnostic complet i complex;
D. asigurarea reuitei estetice prin corelaia a doi factori: form i
culoare;
277

E. vizualizarea coreciilor necesare obinerii unui plan de ocluzie

armonios.
Page
 TEMA NR. 59.
EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)

EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83)

30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Prin palparea masei musculare,se evalueaz: ABC Pg 38
A. Dezvoltarea muchiului, cu eventualele modificri volumetrice.
B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele
trigger.
C. Consistena
D. Niciuna din acestea.
E. Doar varianta A si B.

2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: ABD Pag

A. Pterigoidian intern 38
B. Digastric
C. Narinari
D. Milohioidian
E. Orbicularul buzelor

3 Palparea n diamic a articulaiei temporo-mandibulare apreciaz: ABC Pag

A. Poziia condililor 42
B. Excursiile condiliene
C. Denivelrile regiunii pretragiene
D. Prin palparea bidigital cu indexurile poziionate pretragian.
E. Corecte C si D

4 n examinarea zonelor funcionale urmrim aprecierea: AB Pag

A. Prezenei unor formaiuni patologice (bride, cicatrici) 43
B. Amplitudinei zonei funcionale
C. Prezenei leziunilor carioase
D. Existenei sau nu a pungilor parodontale
E. Toate variantele sunt corecte

5 Zona "Ah": CD Pag

A. Este o zon cheie periferic cu rol n stabilizare 44
B. Se examineaz static prin manevra Valsalva
C. Face trecerea ntre palatul dur i palatul moale
D. Prezena poziiei oblice a vlului palatin care este considerat cea
278

mai favorabil.
E. Poziia oblic este considerat cea mai nefavorabil.
Page

6 Examenul arcadei dento-alveolare: AB Pag

 A. Cuprinde evaluarea suportului odontal 46
B. Este inclus in evaluarea spaiului protetic potenial
C. Amplitidinea deschiderii gurii
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nici una de mai sus

7 Mobilitatea dentar se apreciaz prin: BD Pag

A. Examen radiologic 51
B. Testul palpatoriu
C. Model de studiu
D. Testul de solicitare dentar la presiune.
E. Cu ajutorul Diagnodentului

8 Examinul bolii palatine apreciaz: BC Pag

A. Dispoziia unitilor dento-paradontale n zona lateral 57
B. Numrul i dispoziia rugilor palatine n raport cu creasta edentat
C. Reziliena fibromucoasei
D. Prezena torusului mandibular.
E. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta

9 n ocluzia ideal contactele dento-dentare trebuie: AC Pag

A. S fie punctiforme 59
B. n suprafa
C. S fie multiple i stabile
D. De tip cuspid-cuspid.
E. De tip cuspid margine incizala

10 nregistrarea contactelor dento-dentare se realizeaz: CD Pag

A. Doar n relaie centric 59
B. Doar n intercuspidare maxim
C. Cu precizarea corelaiei dintre IM i RC
D. n IM i RC.
E. Nici una din variante

11 Spatiul de inocluzie fiziologic: AD Pag

A. Este de 2-4 milimetri n zona frontal 60
B. Este de 2-4 milimetri n zona lateral
C. Este de 1.8-2,7 milimetri n zona frontal
D. Este de1,8-2,7 milimetri n zona lateral.
E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal

12 Relatia centric este: AC Pag

A. Indus prin metoda Jankelson 60
B. Se induce automat la nchiderea gurii
C. Este instabil la edentatul parial ntins
D. Inregistrat cu folie de cear
279

E. Este mereu stabila la edentatul partial intins

13 Rapoartele mandibulo-craniene n edentaia parial ntins: BD Pag

Page

A. Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie dac exist 60

 contacte multiple i stabile
B. Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie cnd nu exist
suficiente contacte
C. Fr machete de ocluzie
D. Machetele de ocluzie sunt necesare datorit instabilitii
mandibulare.
E. Primele trei variante sunt corecte

14 Examenele paraclinice utilizate n edentaia parial ntins sunt: ABC Pag

A. Termografia reglatorie 61
B. Doppler Vascular
C. Examen anatomopatologic
D. Studiul de model nu este necesar n evaluare
E. Variantele C si D sunt corecte

15 Dignosticul de integritate al arcadei edentate parial ntins cuprinde: CD Pag

A. Tipul de afectare ocluzal 78
B. Cauzele apariiei malrelaiei
C. Diagnosticul de form clinic Applegate
D. Clasa Kennedy.
E. Malrelatia constatata.

16 *Examenul intraoral n cadrul edentaiei parial ntinse cuprinde: D Pag

A. Evaluarea muchilor mobilizatori ai mandibulei 42
B. Evaluarea ortopantomografic
C. Scintigrafia
D. Evaluarea zonei Einsering.
E. Nici o varianta

17 *Evaluarea restaurrilor protetice mobile vechi se realizeaz: D Pag

A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte 50
B. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice
C. Din punct de vedere al acceptrii de ctre pacient
D. Din punct de vedere al stabilitii statice i dinamice.
E. Toate variantele sunt corecte

18 * Mobilitatea dentar dup Bratu: C Pag

A. Poate fi de cauz protetic ,considerat ireversibil 51
B. Poate fi de cauz ortodontic,considerat fiziologic
C. Poate fi de origine inflamatorie,considerat reversibil
D. Apare doar la dinii depulpai.
E. Toate variantele sunt corecte

19 * Examenele paraclinice uzuale n edentaia parial ntins pentru mucoasa D Pag

oral sunt: 63
A. Studiul de model
280

B. Ortopantomografia
C. Diagnodentul
D. Examenul anatomopatologic.
Page

E. Radiografia digitala
20 * Tomografia ATM: A Pag
A. Investigeaz forma cavitii glenoide 69
B. Este obligatoriu nsoit de CT
C. Se nregistreaz dimineaa
D. Nu este util n protetic.
E. Este utila doar la pacientii edentati total

21 * Analiza T-Scan const n: D Pag

A. Evaluarea tonusului muscular 74
B. Evalueaz inegalitatea tensiunilor musculare
C. Evaluarea ATM
D. Evalueaz contactele dento-dentare.
E. Evalueaza suportul osos

22 * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: C Pag

A. Kineziomandibulograf 74
B. Computer Tomograf
C. Analiza planului Dreyfus
D. Nu se utilizeaz n protetic.
E. Nici o varianta nu e corecta

23 * Diagosticul de integritate a arcadei n edentaia parial ntins: C Pag

A. Apreciaz suportul dento-parodontal 78
B. Evalueaz ocluzia
C. Precizeaz clasa din care face parte edentaia
D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.
E. Toate variantele sunt corecte

24 *Diagnosticul de integritate a ocluziei: D Pag

A. Precizeaz clasa Kennedy de edentaie 79
B. Anatomo-clinic poate fi parial sau total
C. Forma clinic este conform claselor Black
D. Se apreciaz conform clasificrii Angle.
E. Conform clasificarii Lejoyeux

25 * Diagnosticul de integritate a articulaiei temporo-mandibulare: C Pag

A. Nu prezint importan n evaluarea edentatului parial ntins 80
B. Se realizeaz doar pentru edentatul total
C. Anatomo-clinic poate fi artrit,artroz
D. Dac pacientul este dentat nu se evalueaz.
E. Nici o varianta corecta

26 * Diagnosticul de integritate muscular: D Pag

A. Se precizeaz doar forma anatomo-clinic 80
B. Se evalueaz cu ajutorul diagnodentului
281

C. Face parte din diagnosticul de stare general

D. Topografic,se indic zona afectat.
E. Se precizeaza doar tratamentul
Page
27 * Diagnosticul de integritate a relaiilor mandibulo-craniene: B Pag
A. Se apreciaz doar prin intermediul electromiografiei 80
B. Presupune precizarea cauzei apariiei malrelaiei
C. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie
D. Tomografia ATM este singurul examen n msur s stabileasc
diagnosticul.
E. Toate variantele sunt corecte

28 * n diagnosticul de integritate homeostazic i funcional urmrim: C Pag

A. Numai examenul ocluziei 81
B. Numai examenul articulaiei
C. Existena complicaiilor locale sau la distan
D. Se evalueaz prin intermediul examenului gnatofotostatic.
E. Doar A si B sunt corecte

29 * n completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a C Pag

mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnm 81
A. Tipul de afectare miozit
B. Dishomeostazie manifest
C. Stomatita
D. Cauza apariiei afeciunii(traumatic,alergic).
E. Toate raspunsurile sunt corecte

30 * Diagnosticul de integritate osoas precizeaz: A Pag

A. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoas 82
B. Etiologic-regiunea afectat
C. Funcional-cauza apariiei afeciunii
D. Prognostic-precizeaz modalitatea evolutiv a afeciunii.
E. Corecte A si B.

TEMA NR. 59.

EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)

EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83)

30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat i de C p. 31
completare a foii de observaie: 61
A. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via
282

i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;

B. motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via
i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
Page

C. datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via

 i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
D. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via
i munc, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial;
E. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele
prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice.

2 Anamneza cuprinde: ABE p. 31

A. istoricul afeciunii;
B. antecedentele personale, generale i stomatologice
C. motivele prezentrii;
D. datele personale;
E. antecedentele heredo-colaterale, generale i stomatologice.

3 *Inspecia de profil urmrete, printer altele: E p. 36

A. profilul facial n funcie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt;
B. treapta labial;
C. postura buzelor;
D. unghiul nazo-labial;
E. toate variantele sunt corecte.

4 Palparea profund se realizeaz pe urmtoarele elemente componente ale ABD p. 37

sistemului stomatognat:
A. muchi;
B. puncte de emergen ale trigemenului;
C. creast edentat;
D. ATM;
E. toate variantele sunt corecte.

5 Inspecia static a ATM urmrete: ABC p. 41

A. modificrile de culoare ale regiunilor pretragiene;
B. starea de integritate a regiunilor pretragiene;
C. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;
D. excursiile condiliene;
E. excursiile mentonului din fa.

6 *Palparea dinamic a ATM urmrete: E p. 42

A. sensibilitatea regiunilor pretragiene;
B. denivelrile regiunilor pretragiene;
C. poziia condililor;
D. zgomotele articulare.
E. toate variantele sunt corecte.

7 Punga Eisenring se examineaz prin: ABCD p. 43

A. palpare cu fuloarul din aproape n aproape;
B. bascularea mandibulei de partea examinat;
C. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;
283

D. bascularea mandibulei de partea opus examinrii;

E. traciunea spre posterior a obrazului.
Page

8 Zona Ah se examineaz prin: ABDE p. 44

 A. inspecie, apreciindu-se diferena de culoare dintre palatal dur i
palatal moale;
B. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
C. deschiderea larg a gurii i palparea cu indexul;
D. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga;
E. manevra Valsalva.

9 Retentivitatea niei lui Neill i Bowen este dat de: AD p. 45

A. nclinarea ramului ascendent al mandibulei;
B. mucoasa balant prezent pe versantul lingual al crestei;
C. rezorbia crestei edentate din zona lateral;
D. nclinarea unghiului goniac;
E. toate variantele sunt corecte.

10 *Palparea muchilor se realizeaz: E p. 37

A. intraoral;
B. extraoral;
C. prin pensare;
D. static i dinamic;
E. toate variantele sunt corecte.

11 Unghiul goniac are valoarea medie de: ACD p. 37

A. 1100 -1250 dup 12 ani;
B. 950 - 1110 la precolari;
C. 1200 la aduli;
D. 1300-1400 la vrstnici;
E. toate variantele sunt corecte.

12 *Corpusculii lui Fordyce sunt: C p. 12

A. formaiuni tumorale benigne;
B. noduli varicoi;
C. formaiuni grsoase;
D. formaiuni chistice;
E. formaiuni tumorale maligne.

13 *Zon lingual central este o zon de: B p. 46

A. nchidere marginal;
B. nchidere marginal cheie;
C. succiune extern a protezei;
D. de sprijin biostatic;
E. adeziune pentru proteza mandibular.

14 Zona frontal maxilar: ABDE p. 44

A. este situat ntre cele dou plici alveolo-jugale;
B. este bogat n esut submucos;
C. are o delimitare clar ntre mucoasa fix i cea pasiv-mobil;
284

D. se examineaz prin traciunea spre nafar a buzei superioare;

E. are rol n refacerea funciei fizionomice
Page

15 Zona primar de sprijin la maxilar este reprezentat de: DE p. 50

 A. tuberozitile maxilare;
B. versanii crestei edentate;
C. bolta palatin;
D. rafeul median al bolii palatine;
E. muchia crestei alveolare edentate.

16 Zonele de sprijin biostaticesunt reprezentate de: AC p. 50

A. tuberculii piriformi;
B. creasta alveolar rezidual;
C. tuberozitile maxilare;
D. bolta palatin;
E. toate variantele sunt corecte.

17 Triunghiul de toleran ocluzal a lui Spirgi: AD p. 60

A. permite pstrarea unor rapoarte de ocluzie centric normale;
B. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian
prin translaie;
C. permite realizarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin
rotaie;
D. pstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, n intercuspidare
maxim;
E. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian
prin basculare.

18 Artrografia temporo-mandibular are urmtoarele caracteristici: BC p. 69

A. nu necesit substan de contrast;
B. permite evidenierea spaiilor intrarticulare i periarticulare;
C. permite evidenierea meniscului articular;
D. este o metod netraumatic;
E. toate variantele sunt corecte.

19 Artroscopia cu fibr optic are urmtoarele caracteristici: BDE p. 69

A. este o metod exploratorie care folosete substan de contrast;
B. are avantajul c evideniaz aspecte ale dinamicii articulare;
C. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul;
D. permite obinerea unor imagini foto sau video relevante;
E. se realizeaz sub anestezie.

20 *Cineradiografia: E p. 69
A. permite studierea ATM n poziie static;
B. utilizeaz un amplificator de luminescen;
C. necesit plasarea unor markeri metalici pe maxilar i pe
mandibul;
D. permite studierea ATM n poziie dinamic;
E. toate variantele sunt corecte.
285

21 Radiografia simpl a ATM: ABC p. 68

A. se bazeaz pe efectul chimic al radiaiilor;
B. se realizeaz sub incidene diferite;
Page

C. permite vizualizarea structurii i a contururilor osoase;

 D. nu permite vizualizarea modificrilor interliniului articular;
E. toate variantele sunt corecte.

22 Radiografia digital: AD p. 66
A. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut;
B. nu permite prelucrarea ulterioar a imaginii;
C. expunerea la radiaii este cu 10% mai crescut;
D. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
E. toate variantele sunt corecte.

23 *Tomografia: C p. 69
A. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul;
B. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
C. permite studiul pe seciuni n plan sagital, cu tergerea structurilor
adiacente;
D. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut;
E. toate variantele sunt corecte.

24 Tomodensitometria: ABD p. 70
A. este mai puin iradiant dect tomografia;
B. permite studiul unor imagini pe seciuni successive;
C. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase;
D. evalueaz starea muchilor;
E. toate variantele sunt corecte.

25 Computer - tomografia: ACD p. 70

A. este o explorare imagistic secional;
B. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
C. se utilizeaz n diagnosticarea tulburrilor interne ale ATM
instalate n urma edentaiei;
D. combin utilizarea razelor X cu computerul;
E. utilizeaz un amplificator de luminescen.

26 Rezonana magnetic nuclear: BCD p. 71

A. combin utilizarea razelor X cu computerul;
B. permite evidenierea esuturilor moi;
C. permite examinarea afeciunilor neuro-musculo-scheletale;
D. este o metod non-invaziv;
E. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase.

27 Scintigrafia osoas: ACDE p. 72

A. se utilizeaz mai rar n diagnosticarea afeciunilor ATM;
B. este o metod non-invaziv;
C. necesit injectarea intravenoas sau ingestia unui marker
radioactiv;
D. permite aprecierea funcional a esutului osos;
286

E. folosete un detector special numit camer gama.

28 Mandibulokineziografia: AB p. 73
Page

A. este o metod non-invaziv;

 B. permite nregistrarea tridimensional a dinamicii mandibulare;
C. permite aprecierea funcional a esutului osos;
D. evideniaz starea esuturilor moi;
E. utilizeaz un amplificator de luminescen.

29 Examenul gnatofotostatic: AD p. 74
A. se utilizeaz n investigarea ocluziei;
B. permite evidenierea esuturilor moi;
C. evalueaz starea muchilor;
D. se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo-craniene;
E. toate variantele sunt corecte.

30 Investigarea relaiilor mandibulo-craniene se realizeaz cu ajutorul: ABCD p. 74

A. simulatoarelor;
B. articulatoarelor;
C. cheilor de ocluzie;
D. arcurilor faciale.
E. nici o variant nu este corect.

TEMA NR. 60.

PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE
COMPONENTE.
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Indicaiile protezelor pariale sunt: BC Pag
A. n infecii cronice 84
B. n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy
C. n cazul pacienilor cu psihic echilibrat
D. n cazul pacienilor cu igien precar
E. In toate cazurile se indica realizarea acestora.

2 Protezarea provizorie: AD Pag

A. Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii 84
cranio-mandibulare
B. Este indicat ntotdeauna
C. Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii
D. Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale
E. Nu se indica.

Protezarea de urgen este indicat:

287

3 BC Pag
A. n toate situaiile n care dorim repoziionarea cranio-mandibular 85
B. Ca i conformator,postextracional
Page

C. Cnd considerente de maxim urgen o impun,fizionomie,fonaie

 D. Cnd dorim temporizarea planului terapeutic.
E. Corecte A si C

4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt: CD Pag

A. Conectorul principal bar lingual 86
B. eile mixte
C. Arcada dentar artificial
D. Croetele din srm.
E. Conectorul principal bara maxilara

5 Conform legii biomecanice a lui Chayes: BC Pag

A. Suprafaa unei ei trebuie s fie ct mai extins pentru a nu 89
suprasolicita
B. Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa
de seciune la colet a dinilor pe care i nlocuiete
C. Suprafaa unei ei trebuie s respecte strict raportul la suprafaa
dentar
D. Fora de solicitare trebuie s cad n mijlocul eii.
E. Nici una din variante

6 Legea lui Ant urmrete: CD Pag

A. Schimbarea poziiei dinilor artificiali 89
B. Reducerea numrului dinilor din protez
C. Reducerea suprafeei ocluzale
D. Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe
care l nlocuiete.
E. Corecte A si B.

7 Legea lui Ackermann: BCD Pag

A. Vizeaz micorarea dimensiunii eii protetice 89
B. Se numete Legea celor 3 H
C. Urmrete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa de cea a
dinilor naturali
D. Inverseaz poziia ntre molarul 1 i premolarul 2.
E. Nici o varianta corecta

8 Conectorul principal acrilic: ACD Pag

A. La maxilar se numete plcu palatin 90
B. La mandibul se numete bar lingual
C. Are grosime de 2 mm
D. La maxilar se poate realiza fenestrare
E. Are grosime de 3 mm

9 Ameliorarea conectorului principal plcu palatin se face: ABC Pag

A. Prin decoletare,5-10 mm de colet 91
B. Prin fenestrare
288

C. n form de T
D. n form de bar.
E. Nu se recomanda ameliorare
Page
10 Conectorul principal acrilic mandibular: BD Pag
A. Necesit aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime 92
B. Are form de plac lingual
C. Are form de bar lingual pentru comfort
D. Trece n punte peste parodoniul marginal.
E. Corecte A si B

11 Croetele din srm sunt: CD Pag

A. Elemente speciale de meninere,sprijin i stabilizare 95
B. Realizate din srm de grosime 0,4-0,5mm
C. Prezint o elasticitate mare
D. Au contact redus cu dintele.
E. Sunt realizate prin turnare

12 Croetele simple acrilice alveolare: BC Pag

A. Se aplic n funcie de retentivitatea dintelui 94
B. Sunt realizate din acrilat
C. Utilizeaz zonele retentive vestibulare
D. Marginea liber se aplic interdentar.
E. Sunt corecte toate

13 Croetul cervico-ocluzal deschis dental: CD Pag

A. Se utilizeaz pe dinii foarte retentivi 95
B. Este un bun antibasculant
C. Extremitatea liber este orientat spre zona dentat
D. Asigur retenia prin braul elastic.
E. Poate fi acrilic

14 Croetul cervico-alveolar deschis edental: ABD Pag

A. Are rol antibasculant 96
B. Se utilizeaz n edentaiile terminale
C. Are trei brae,realiznd o ncercuire foarte bun
D. Are ncercuire slab.
E. Nici una din variante

15 Croetul cervico-alveolar interdentar: CD Pag

A. Este situat cu precdere inter-proximal lingual 96
B. Este foarte rigid datorit braului foarte scurt
C. Este situat inter-proximal vestibular
D. Se termin cu o bucl situat interdentar.
E. Toate variantele corecte

16 *Protezarea de tranziie n edentaia parial ntins: D Pag

A. Este varianta de tratament aplicat postextracional 84
B. Este aplicat doar pentru restabilirea fizionomiei
C. Nu reface funciile
289

D. Este utilizat pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.

E. Corecte A si B.
Page

17 *Legea lui Ant: D Pag

 A. Se refer la cei 3 H 89
B. Urmrete scderea suprafeei eii protetice
C. Se refer la modificarea ordinii dinilor artificiali
D. Micoreaz suprafaa ocluzal.
E. Nici una din variante

18 *Legea lui Conod: C Pag

A. Se refer la modalitatea de aplicare a croetelor 89
B. Are n vedere micorarea numrului dinilor din arcada artificial
C. Susine ca fora de solicitare ocluzal s cad n mijlocul eii
D. Se refer la proteza total.
E. Corecte A si B.

19 *Heteronumrul se refer la: B Pag

A. Creterea numrului dinilor din protez pentru o mai bun 89
stabilitate
B. Reducerea numrului dinilor n arcada artificial
C. Modificarea poziiei molarului1 cu premolarul2
D. Scderea numrului de croete aplicate
E. Cresterea numarului de crosete

20 *Conectorul plcu palatin are urmtoarele caracteristici: C Pag

A. Este aplicat att la maxilar ct i la mandibul 91
B. Are grosime de 2-4 mm, pentru rezisten
C. Este situat la distan de 5-10 mm de parodoniu fiind decoletat
D. Rscroirea distal se face 5-10 mm.
E. Nu se face rascroire distala

21 *Conectorul n form de T: C Pag

A. Este rscroit distal 91
B. Are aspect de lingur
C. Trimite prelungiri laterale pentru croete
D. Este doar mandibular datorit dimensiunii mici.
E. Varianta C si B sunt corecte

22 *Croetele simple acrilice dentare: C Pag

A. Se sprijin pe procesul alveolar 94
B. Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mm
C. Sunt rigide
D. Extremitatea se situeaz deasupra liniei ghid
E. Nici o varianta corecta

23 *Croetul cervico-ocluzal deschis dental: D Pag

A. Are rol antibasculant 95
B. Este utilizat n edentaii terminale
C. Este indicat pe dini foarte retentivi
290

D. Extremitatea liber este orientat spre zona dentat.

E. Nu se utilizeaza
Page

24 *Croetul cervico-ocluzal bidentar: C Pag

 A. Este aplicat n situaia unei arcade edentat redus 95
B. Se sprijin pe procesul alveolar
C. Reciprocitatea este asigurat de conectorul principal situat oral
D. Fiecare croet este alctuit din trei brae.
E. Corecte primele trei variante de raspuns

25 *Croetul cervico-ocluzal ntors: C Pag

A. Are trei brae 96
B. Este indicat pe premolarul 1 i 2
C. Este indicat pe molarii mezializai
D. Este indicat pe molarii distalizai
E. Se realizeaza prin turnare

26 *Croetul cervico-alveolar deschis edental: A Pag

A. Are rol antibasculant 95
B. Nu are rol antibasculant
C. Are ncercuire excelent
D. Are ncercuire bun.
E. Este realizat din acrilat

27 *Protezarea flexibil: D Pag

A. Este o protezare de urgen 97
B. Este protezare de temporizare
C. Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase
D. Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase.
E. Nu este o protezare definitiva

28 *Bio Dentaplast are urmtoarele caracteristici: C Pag

A. Prenclzirea se face la 240C timp de 15 min 101
B. Prenclzirea se face la 240C timp de 30 min
C. Prenclzirea se face la 220C timp de 15 min
D. Prenclzirea se face la 220C timp de 30 min.
E. Prenclzirea se face la 220C timp de 40 min.

29 *Croetele protezelor realizate din rin Bio Dentaplast: B Pag

A. Au culoarea roz 102
B. Au culoarea dinilor
C. Sunt din srm
D. Au elasticitate redus.
E. Corecte A si D

30 *Indicaiile protezelor flexibile Valplast: B Pag

A. Pacieni cu toleran crescut la monomerul acrilic 98
B. Pacienii cu despicturi palatine
C. Pacieni cu igien precar
D. Pacieni cu cmp protetic neretentiv.
291

E. Corecte B si C.
Page
 TEMA NR. 61.
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE
SCHELETATE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: AB pag.
A. Volum redus 116
B. Grosime minima
C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
E. Este plasat asimetric

2 Conectorul principal metalic sub forma de bara: AB pag.

A. Latime de 6-7mm 116
B. Grosime de 3mm
C. Latime de 9-10mm
D. Grosime 4-5mm
E. Forma triunghiulara pe sectiune

3 Conectorul principal metalic sub forma de bara: ABCE pag.

A. Latime de 6-7mm 116
B. Grosime de 3mm
C. Forma ovalara
D. Forma triunghiulara
E. Forma rotunda

4 Conectorii principali metalici: BCDE pag.

A. Aliaje metalice cu duritate scazuta 116
B. Aliaje metalice cu rezistenta mare
C. Aliaje stelite de crom-cobalt
D. Aliaje mobile din aur platinat
E. Aliaje inooxidabile de crom-nichel

5 Bara mandibulara se plaseaza: ABD pag.

A. Lingual 118
B. Vestibular
C. Mezial
D. Dentar
E. Distal
292

6 Bara linguala se plaseaza intre: ABCD pag.

A. limba 118
B. dinti
Page

C. planseu bucal
 D. parodontiu
E. menton

7 Barele sunt de mai multe tipuri: ACE pag.

A. Gilmore 164-
B. Ackers 165
C. Dolder
D. Thompson
E. Steg

8 Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: ABCD pag.

A. Crismani 160
B. Brown
C. Sorensen
D. Mc.Collum
E. Ackers

9 Culisele extracoronare: ACD pag.

A. Fixeaza patricea pe elementul fix 160-
B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de 161
sustinere parodontala
C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii
organice
E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea
extracoronara

10 *Conectorul principal metallic sub forma de placuta: C pag.

A. Poate fi situat doar maxilar 119
B. Poate fi situat doar mandibular
C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
D. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
E. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de
0.5-0.7 mm

11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: D pag.

A. Se poate realiza intr-o singura varianta 120
B. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului
principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului
edentat
C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic
D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia
subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici
E. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta
palatina dento-mucozala
293

12 *Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint B pag.

n realizare etape precum: 120-
A. Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe 121
Page

linia medio-sagitala
 B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al
fiecarui dinte limitrof
C. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental
a unei perpendiculare de 3mm
D. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful
rugilor palatine

13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: BD pag.

A. La nivel maxilar are de regula aspect de U deschis anterior 122-
B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica 123
C. Prezinta marginea libera subtire
D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta
un grad de parodontopatie marginala cronica
E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste

14 *Conectorii secundari: A pag.

A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si 123
stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal
B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar
C. rigizi au forma de S
D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal

15 *Crosetele din sistemul Ney asigura: D pag.

A. reciprocitatea 139
B. Stabilizarea
C. Fixarea
D. Retentia
E. Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau
supraecuatorial

16 *Crosetul continuu Housset: D pag.

A. nu reprezinta un element antibasculant 147
B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa
III Kennedy
C. are latime de 3 mm
D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali
E. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers

17 *Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: D pag.

A. sunt compuse dintr-o singura portiune 152-
B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica 153
C. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
D. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
E. nu necesita preparari complexe
294

18 *Telescoparea: C pag.
A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular 154-
Page

B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o 155

 despicatura maxilo-palatina
C. se aplica in defectoproteze
D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un
aspect juvenile
E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza
autocuratirea

19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare ABE pag.

simple sunt reprezentate de: 166
A. elemente conjunctoare cu amortizor
B. crosetele disjunctoare
C. bara cu capse Ceka
D. sistemul Aktiv click rigid
E. crosetul in forma de balansoar

20 *Linia ghid se mai numeste: B pag.

A. linia oblica interna 124
B. linia ecuatorului protetic
C. linia oblica externa
D. linia de mentinere
E. linia Ah

21 Paralelograful prezinta urmatoarele componente: ABDE pag.

A. tija de analiza 125-
B. mina de grafit 126
C. tija de turnare
D. razusele
E. retentiometrul

22 Functia de mentinere a crosetului: ADE pag.

A. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul 129
protetic
B. asigura stabilizarea orizontala a protezei
C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui

23 *Sistemul Ney: A pag.

A. unicul sistem standardizat de crosete turnate 139
B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
C. este reprezentat de crosete divizate
D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal

24 Crosetul in C: ABD pag.

A. trece in punte peste festonul gingival 143
295

B. porneste printr-un conector secundar din sea

C. nu ia contact cu dintele
D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
Page

E. este utilizat pe incisivul central superior

25 *Crosetul in C este utilizat: B pag.
A. pe canin 143
B. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor
C. pe incisivul lateral
D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori
E. pe fata mezio-vestibulara a molarilor

26 *Crosetul in L: A pag.
A. trece de punte peste rebordul gingival 143
B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea
edentatiei
C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in
partea opusa edentatiei
D. porneste direct din seaua protezei
E. are contact intim cu rebordul gingival

27 Crosetul in U: BCD pag.

A. porneste direct din sea 143
B. se termina sub linia ghid prin 2 brate
C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara
D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
E. este indicat pe incisivii inferiori

28 *Crosetul in S: B pag.
A. porneste din sea printr-un conector secundar lung 143
B. merge oblic spre linia ghid
C. nu depaseste linia ghid
D. ia contact cu dintele subecuatorial
E. este utilizat pe caninul superior

29 Crosetul Ackers: ACE pag.

A. este crosetul cu trei brate 146
B. se aplica pe canin
C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale
favorabile
D. poate fi numai deschis edental
E. are sprijin si stabilizare buna

30 *Crosetul cu 6 brate se numeste: C pag.

A. Ackers 146
B. RPI
C. Bonwill
D. Nally-Martinet
E. Housset
296 Page

TEMA NR. 62.

 BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA
ORALA
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului (neurocraniu i A pag.
craniul visceral) s-au aflat n rapoarte diferite: 201
A. iniial n juxtapunere anterioar;
B. iniial n raport de supraetajare;
C. iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate
sub forma unitii arhitecturale a craniului visceral i neural;
D. iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici
(oftalmici, olfactivi);
E. iniial n raport de juxtapunere posterioar.

2 La mandibul, sistemul trabecular bazilar este format din: ABCD pag.

A. inseriile musculare ale maseterului; 202
B. inseriile musculare ale pterigidianului intern;
C. inseriile musculare ale suprahiodianului;
D. inseriile musculare ale muchilor mentonieri;
E. inseriile musculare ale pterigoidianului extern.

3 *n micarea de masticaie, deglutiie, muchii mobilizatori ai mandibulei B pag.

proiecteaz mandibula asupra maxilarului cu o for posibil cu valoarea de : 202
A. 50-400 kgf;
B. aproximativ 30-400 kgf;
C. aproximativ 500 kgf;
D. aproximativ 100 kgf;
E. aproximativ 150 kgf.

4 *Desmodoniul are urmtoarele caracteristici: C pag.

A. asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i 202
platformelor de rezisten;
B. permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de rezisten
de la nivelul oaselor maxilare;
C. fora ocluzal este transmis osului prin intermediul
desmodoniului;
D. asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianulu extern de la
nivelul feei interne ale mandibulei;
E. determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor
musculare.

5 Liniile de rezistena ale stlpului zigomatic se mpart n urmtoarele ABCD pag.

fascicole: 203
297

A. un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei;

B. un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a
Page

orbitei;
 C. un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza
zigomatic;
D. un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre
sfenoid;
E. un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd
prin oasele nazale.

6 Forele de rezisten (pasive) sunt generate de: ABC pag.

A. rezistena mecanic a dintelui; 209
B. rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic;
C. structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
D. receptorii mucoasei pariferice;
E. rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 .

7 Forele de traciune direct sunt: ABD pag.

A. forele care se manifest n sens vertical; 215
B. forele generate de alimentele lipicioase;
C. generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii,
muchilor milohioidian i genioglos;
D. generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii;
E. forele care acioneaz asupra dinilor i parodoniului.

8 Forele de traciune indirect se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: ABC pag.

A. apar cnd proteza nu a fost static corect echilibrat; 216
B. sunt generate celmai frecvent prin aezarea incorect a liniei
croetelor;
C. se numesc i fore de basculare;
D. determin micarea de nfundare a protezei n exclusivitate;
E. sunt echilibrate de contraciile echilibrate ale musculaturii oro-
faciale.

9 Linia croetelor are urmtoarele caracteristici: BD pag.

A. se mai numete i opritor de basculare (Kippmeider sau indirect 216
retainer);
B. reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de
basculare sub aciunea forelor de traciune;
C. se va aeza excentric fa de central bazei protezei;
D. este aleas nct s treac neaparat prin corpul protezei, iar
proteza s se ntind n mod egal la ambele pri ale axului de
rotaie;
E. este reprezentat de braul mai scurt a prghiei determinat de
protez.

10 *Formula lui Stanitz este: A pag.

A. Fa = 2CA/a 216
B. Fr = 3Isf/l
298

C. F= S/SxAxCm
D. M=bFXf
E. F1b1 F2b2 = 0
Page
11 Fora de aciune a extremitii flexibile a croetului este n funcie de: ABCD pag.
A. gradul de ndoire; 217
B. seciunea i forma braului la punctul fix;
C. coeficientul de elasticitate;
D. lungimea braului flexibil;
E. gradul de ncercuire a dintelui de ctre antebraul croetului.

12 *Forele de presiune masticatorii prezint urmtoarele caracteristici: C pag.

A. acioneaz doar asupra dinilor naturali i prin ei asupra osului, 217
neutralizndu-se n parodoniu i n stlpii de rezisten ai
maxilarelor;
B. acioneaz doar asupra dinilor artificiali susinui de eile
protetice i prin intermediul lor asupra moco-periostului i osului
subiacent;
C. intensitatea acestor fore depinde n primul rnd de capacitatea
muchilor ridictori ai mandibulei, de natura alimentului, gradul
de sensibilitate al parodoniului dinilor stlpi i respectiv ai
muco-periostului n cazul cnd se sprijin pe mucoas;
D. acioneaz asupra bolii palatine i crestelor alveolare edentate la
maxilar i asupra crestelor edentate la mandibul;
E. sunt anihilate de aciunea muchilor buzelor, obrajilor, limbii.

13 Opritorul de basculare poate fi constituit din: ABCDE pag.

A. un croet; 216
B. un croet continuu;
C. un pinten ocluzal;
D. baza protezei
E. orice alt element ce prelungete proteza dincolo de axul de rotaie

14 Forele orizontale sunt: AB pag.

A. fore orizontale propriu-zise; 218
B. fore orizontale parazitare ce rezult din descopunerea forelor de
presiune masticatorii
C. fore orizontale determinate de braele retentive ale croetelor;
D. fore orizontale detrmeinate de mucii obrajilor i buzelor;
E. toate aceste fore menionate la punctele a, b, c, d.

15 Despriderea protezelor maxilare de pe cmpul potetic este determinat de: ADE pag.
A. greutatea protezei maxilare; 220
B. nerespectarea montrii dinilor artificiali pe muchia crestei;
C. extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic;
D. prile moi ce vin n contact cu proteza parial mobilizabil ;
E. alimentele lipicioase.

16 Deplasrile meziale ale protezelor se datoresc: ABC pag.

A. angrenajelor interdentare incorecte; 221
299

B. aciunii limbii;
C. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare;
D. versantului vestibular al crestei alveolare edentate n zona
Page

anterioar
 E. nerespctrii legii polinomului.

17 Delasrile distale: AB pag.

A. se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale cu creast descendent; 221
B. se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale avnd curba de ocluzie
sagital accentuat;
C. se datoreaz angrenajelor interdentare incorecte;
D. se produc datorit contactului bazei protezei cu faa disto-oral a
dinilor restani;
E. se produc datorit alegerii incorecte a conectorilor principali.

18 *Principiul de baz n combaterea basculrii este: C pag.

A. neutralizarea forelor ce determin basculrile prin folosirea 222
elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dento-
mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, brae
rigide ale croetelor;
B. utilizarea elementelor protezei care mpiedic desprinderea i
respectiv nfundarea protezei dincolo de axul de basculare;
C. extinderea poligonului de stabilitate n afara poligonului protetic;
D. utilizarea elementelor rigide ale croetului;
E. utilizarea plcuelor dento-mucozale.

19 *Adncimea de retenie la care se plaseaz poriunea flexibil, terminal a A pag.

braului retentiv alcroetului este: 223
A. 0,25-0,50 mm;
B. 0,75- 1 mm;
C. 1,25-1,50 mm;
D. 0,50-1 mm;
E. 0,20-0,75 mm.

20 *Micarea de basculare a protezei reprezint: C pag.

A. deplasarea protezei parial mobilizabile n jurul dinior restani; 216
B. deplasarea protezei parial mobilizabile n sens vestibulo-oral;
C. micarea complex a protezei, n cadrul creia are loc o micare
de ridicare, nfundare, de apsare asociat deseori cu deplasarea
n ntregime a protezei spre anterior sau posterior;
D. deplasarea protezei parial mobilizabile n sens transversal;
E. nici un rspuns nu este corect.

21 *Axul n jurul cruia se realizeaz micarea de basculare prin desprinderea A pag.

extremitilor distale ale eilor are urmtoarele caracteristici: 226
A. trece prin vrful extremitilor libere ale braelor retentive ale
croetelor plasate cel mai posterior;
B. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte poriuni rigide ale
crotelor;
C. trece prin centrul de greutate al cmpului protetic;
300

D. trece prin vrful extremitilor libere ale braelor rigide ale

croetelor plasate cel mai posterior;
E. trece la nivelul feelor ocluzale ale dinilor restani.
Page
22 Mijloacele de combatere a micrii de distalizare a protezei sunt: AB pag.
A. dinii restani laterali, precum i de elementele protetice care se 225
aplic pe acetia;
B. n cazul prezenei doar a dinilor frontali, distalizarea este oprit
de braele elastice ale croetelor turnate;
C. pintenii croetelor turnate amplasate n fosetele meziale ale
dinilor restani ce limiteaz spaiile edentate;
D. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;
E. extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic.

23 n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile ABCDE pag.
scheletate se folosesc: 221
A. curba de ocluzie sagital invers;
B. dispozitive mecanice;
C. poriunile croetelor aflate pe feele mezi-vestibulare ale dinilor;
D. culise intra i extra coronare;
E. croet continuu lingual cu gherue incizale articulate mezial.

24 Fora declanat de musculatura ridictoare este n medie de: AC pag.

A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor; 208
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.

25 *n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, C pag.

ges reprezint: 215
A. centrul de greutate al cmpului protetic;
B. centrul comun al eilor protetice
C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea eilor protetice;
E. centrul de greutate al al protezei.

26 *n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, E pag.

G reprezint: 215
A. centrul de greutate al cmpului protetic;
B. centrul comun al eilor protetice
C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea eilor protetice;
E. centrul de greutate al protezei.

27 *n cadrul stabilitii dinamice a protzelor parial mobilizabile scheletate, gs B pag.

reprezint: 215
A. centrul de greutate al cmpului protetic;
B. centrul comun al eilor protetice (al poriunii selare)
C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei;
301

D. greutatea eilor protetice;

E. centrul de greutate al protezei.
Page

28 *Muchii temporali prin contracia lor bilateral determin: A pag.

 A. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu 208
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis
posterior;
B. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu
planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
C. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis
anterior;
D. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu
planul bazal mandibular;
E. micarea spre anterior a mandibulei.

29 *Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ: B pag.

A. 3 kgf/cm2; 209
B. 1,6 kgf/cm2;
C. 2,5 kgf/cm2;
D. 0,5 kgf/cm2;
E. 5,5 kgf/cm2.

30 *n timpul micrilor de triturare mandibula exercit urmtoarele micri: A pag.

A. micri de lateralitate; 218
B. micri de ridicare;
C. micri de basculare;
D. micri mpingere;
E. toate tipurile de micri prezentate la punctele a-d.

TEMA NR. 63.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE.AMPRENTAREA (10)
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Tipurile de portamprente standard sunt: ABCD pag.
A. standard metalica SS White 279
B. ortomorfa Devin
C. Schrainemakers
D. cu dispozitiv de retentie
E. din placa de baza

2 Adaptarea portamprentei se face: ABC pag.

302

A. in sens transversal 280

B. in sens sagital
C. in sens vertical
Page

D. mezial
 E. distal

3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: A pag.

A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic 280
B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
C. sa asigure o presiune crescuta
D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta

4 In sens sagital marginile portamprentei trebuie s: ACD pag.

A. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona 280
frontala
B. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare
C. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare
D. distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal

5 In sens vertical portamprenta trebuie: AB pag.

A. s fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina 280
B. s aib marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de
reflexie a mucoasei mobile
C. s fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina
D. s fie la o distanta de 1 mm de linia ghid
E. s aib marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de
reflexie a mucoasei mobile

6 Portamprenta: ABCD pag.

A. trebuie sa fie suficient de rigida 280
B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic

7 *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: B pag.

A. trebuie s nu jeneze jocul formatiunilor mobile 280
B. trebuie s cuprind doar partial campul protetic
C. trebuie s asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-
3 mm de linia ghirlandata
E. s fie suficient de rigida

8 *Amprenta preliminara reprezinta: B pag.

A. copia pozitiva a campului protetic edentat 281
B. negativul campului protetic
C. copia negativa a protezei mobile
D. copia duplicat a protezei mobile
303

E. negativul protezei mobile

9 Amprenta preliminara: ACD pag.

Page

A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale 281

 campului protetic
B. reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
C. nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe
care-l utilizam
D. asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor
verticale si retentive ale campului protetic
E. realizeaza compresiuni selective

10 Amprenta preliminara: BCE pag.

A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii 281
B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor
aproximativi ai amprentarii
C. se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase
termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si
conditiile clinice
D. se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de
amprentare ales
E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului
protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)

11 Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: BCD pag.

A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul 282
amprentarii
B. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din
cadrul amprentarii functionale
C. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta
este mai vascos
D. sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si
functionale automatizate
E. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale
automatizate

12 Miscarile realizate in timpul amprentarii: BCE pag.

A. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient 282
B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
C. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic
bolnavului sub forma de teste
D. pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
E. pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama
de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat

13 Amprentele functionale: AB pag.

A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente 283
functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al
periferiei campului protetic
B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor
304

individuale cu margini scurte

C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica
fluiditate
Page

D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara,

 etc
E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita
avantajelor lor

14 Amprentele functionale: ABD pag.

A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale 283-
functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste 284
B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce
se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator
neatent si mai putin versat
C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu
gura inchisa
D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu
gura inchisa si amprente combinate
E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de
inregistrare

15 *Amprentele functionale: A pag.

A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente 284
functionale simple si amprente functionale compozite
B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur
material
C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente
functionale compresive si amprente functionale decompresive
D. compresive se adreseaza campurilor moi
E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure

16 *Amprentele functionale: A pag.

A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate 284-
pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie 285
B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara
sau maxilara, globala
C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri
protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in
totalitate campul protetic sau amprente parcelare
D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective

17 *Port-amprentele individuale: A pag.

A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau 285
termopolomerizabile
B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-
amprente distantate parcelar
C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza
contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1
mm de la periferia acestuia
305

D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele

decompresive
E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona
Page

incisivilor centrali
18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala: C pag.
A. sunt efectuate doar de medic 285
B. sunt efectuate doar de pacient
C. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau
semifunctionale)
D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic
cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie
E. trebuie sa se realizeze rapid

19 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: B pag.

A. deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului 286
protetic la nivel canin, premolar 1
B. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii
Eisenring
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
frontale
D. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei
in zona vestibulara laterala
E. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale

20 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: D pag.

A. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea 286
zonei anterioare a pungii Eisenring
B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin
deglutitie
C. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)
D. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
laterale
E. varful limbii intr-un obraz si in celalalt

21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: C pag.

A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii 286-
Eisenring 287
B. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish
C. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul
molarilor
D. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala
E. sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de
canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana

22 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: A pag.

A. deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen 286-
B. sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch 287
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
frontale
306

D. balansarea mandibulei dreapta-stanga

E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe
Valsalva, tuse, test fonetic: a, ah
Page
23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: ABCD pag.
A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de 287
utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de
deglutitie
B. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-
amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie
C. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase
D. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea
bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii)
E. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale
(semiautomatizate) cu miscari automatizate

24 *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: C pag.
A. nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) 287
B. nu se utilizeaza materiale elastice
C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries
de Poggioli
D. nu se utilizeaza materiale cu prize retard
E. nu se utilizeaza masele termoplastice

25 Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: BD pag.

A. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral 288
B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral
C. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale
fata de cea extraorala
D. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona
in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului
protetic
E. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice

26 *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): C pag.

A. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui 288-
material de consistenta fluida 289
B. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui
material de consistenta vascoasa
C. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2
materiale de consistenta diferita
D. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la
nivelul portamprentei
E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a
materialului thermoplastic

27 *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: D pag.

A. este o metoda de amprentare in 2 timpi 289
B. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din
acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii
307

restanti
C. utilizeaza material semirigid
D. este o metoda de amprentare intr-un singur timp
Page

E. utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi

28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata: D pag.
A. vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele 290
edentate
B. vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
C. dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o
portamprenta
D. incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul
unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul
peridentar
E. incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune
aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei

29 *Tehnicile de amprenta cu model corectat secionat: E pag.

A. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme 291
B. se adreseaza edentatiilor frontale
C. nu se adreseaza edentatiilor terminale
D. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate
terminale, la 3 mm distal de dintii restanti
E. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti

30 Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: ACD pag.

A. a fost introdusa de Boucher si Renner 292-
B. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca 293
pregatirile proprotetice sa fie realizate
C. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat,
indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce
acrilat elastic
D. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata
si inregistrarea unei noi amprente
E. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia
scheletului

TEMA NR. 64.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 *n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene n cazul n care pe unul C pag.
din maxilare vom realiza o protezare parial mobil, iar cellalt va fi
308

296
protezat prin protez total vom utiliza:
A. o folie de cear decupat dup forma arcadei;
Page

B. poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric

 prin metoda discriminrii tactile;
C. machetele de ocluzie;
D. ocluzorul;
E. articulatorul.

2 Urmtoarele aspecte sunt adevrate n legtur cu arcul facial: ABC pag.

A. permite nregistrarea tridimensionale a micrilor fundamentale la 299
subiecii dentai, edentai parial sau edentai total;
B. urmrete raportarea corect a modelului maxilar la axa de
nchidere/deschidere a simulatorului;
C. permite plasarea modelului maxilar fa de planul orizontal;
D. permite nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene prin
intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de srm;
E. permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda
compresiunii pe maseteri.

3 *Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper B pag.
cranian fix urmtoarele repere: 299
A. planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
B. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau
spina nazala anterioar meatul auditiv extern;
C. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
E. planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala
anterioar.

4 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: B pag.

A. spina nazala anterioar meatul auditiv extern; 299
B. Orbitale-Porion;
C. Orbitale- Nasion;
D. Porion- spina nazala anterioar;
E. Ophrion-Porion.

5 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: C pag.

A. Gnaion- subnazal; 299
B. conductul auditiv extern i intern;
C. spina nazal anterioar meatul auditiv extern;
D. orbitale tragus;
E. Gonion- Zygion.

6 n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial AB pag.

pentru determinarea axei balama se va ine cont de urmtoarele aspecte: 300
A. pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana
interincizal nu va depi amplitudinea de 20 mm;
B. braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se
plaseaz la 12 mm naintea tragusului;
309

C. pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana

interincizal nu va depi amplitudinea de 10 mm;
D. pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana
Page

interincizal nu va depi amplitudinea de 40 mm;

 E. braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se
plaseaz la 5 mm naintea tragusului.

7 Sistemul N.O.R. este format din : AB pag.

A. dispozitvul clinic Clini-Nor; 302
B. dispozitivul de laborator Labo-Nor;
C. element condilian;
D. pantograph
E. stiletele arcului facial.

8 *Relaia de ocluzie se definete ca fiind: B pag.

A. contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n 303
relaia de intercuspidare maxim;
B. contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n
relaie centric;
C. contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n
relaie de postura;
D. relaia de ocluzie habitual;
E. toate rspunsurile a-d.

9 Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: AB pag.

A. repere osoase, articulare, musculare; 303
B. repere dentare;
C. repere labiale;
D. repere linguale;
E. repere nazale.

10 n cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ; ABCDE pag.
A. liniile mediane corespondente; 303
B. circumscrierea arcadei mandibulare de ctre arcada maxilara;
C. contactul tripodal;
D. devansarea cu jumtate de cuspid a dinilor mandibulari fa de
cei maxilari;
E. feele distale ale ultimilor molari maxilari i mandibulari plasate
n acelai plan frontal.

11 La realizarea relaiei centrice particip urmtori factori: BD pag.

A. factori extrinseci i intrinseci; 299
B. factori anatomici reprezentai de arcadele dentare;
C. factori anatomici reprezentai de punctele craniometrice;
D. factori funcionali neuro-musculari;
E. factori funcionali masticatorii.

12 n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau AB pag.
fr proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o protez 298
mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate mandibulo-cranian, nivelul
310

i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza:

A. stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele
edentate utiliznd criterii antropometrice gnatoprotetice
Page

cunoscute;
 B. nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim
grupul dentar restant;
C. stabilirii relaiei de ocluzie corecte;
D. nregistrrii relaiei de postur;
E. msurrii distanei interpupilare.

13 *n scopul programrii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz: A pag.

A. pantograph-ul; 301
B. punctele care formeaz triunghiul lui Bonwill;
C. micarea corporeal a mandibulei (micarea Bennet);
D. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil
de pe componenta maxilar a articulatorului.
E. sfera condilian

14 *Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac C pag.
parte? 301
A. articulatoare simple;
B. articulatoare cu micri limitate;
C. articulatoare semi-adaptabile;
D. articulatoare adaptabile;
E. articulatoare complexe.

15 *Legea I postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de B pag.

determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor
mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni
externi;
B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a
relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de
echilibru fiziologic i psihic;
C. stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca
n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de
sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le
caracterizeaz n momentul amprentrii;
D. presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund
celei exercitat n momentul amprentrii.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa
de maxilar datorit rezorbiei osoase.

16 *Legea II postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de A pag.

determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor
311

mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni

externi;
B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a
Page

relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de

 echilibru fiziologic i psihic;
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca
n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de
sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le
caracterizeaz n momentul amprentrii;
D. presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund
celei exercitat n momentul amprentrii.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa
de maxilar datorit rezorbiei osoase.

17 *Legea III postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de C pag.

determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor
mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni
externi;
B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a
relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de
echilibru fiziologic i psihic;
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca
n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de
sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le
caracterizeaz n momentul amprentrii;
D. presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund
celei exercitat n momentul amprentrii.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa
de maxilar datorit rezorbiei osoase.

18 *Legea I V postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de D pag.

determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor
mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni
externi;
B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a
relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de
echilibru fiziologic i psihic;
C. stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca
n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de
sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le
caracterizeaz n momentul amprentrii;
312

D. presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul

determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund
celei exercitat n momentul amprentrii.
Page

E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa

 de maxilar datorit rezorbiei osoase.

19 Macheta de ocluzie este alctuit din: AC pag.

A. baz ( confecionat din plac de baz sau acrilat); 304
B. dini artificiali;
C. bordur de ocluzie (confecionat din cear sau alt material
termoplastic);
D. conector principal cu sprijin mucozal;
E. toate elemntele precizate la punctele a-d

20 Etapa clinic de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: AB pag.

A. verificarea extraoral; 304
B. verificarea intraoral;
C. verificarea montrii dinilor artificiali;
D. verificarea corespondenei liniilor mediene;
E. verificarea redrii corecte a curbelor sagitale i transversale.

21 Verificarea extraoral a machetelor de ocluzie urmrete: ABC pag.

A. modalitatea de execuie a bazei; 304
B. modalitatea de execuie a marginilor;
C. modalitatea de execuie a bordurii de ocluzie;
D. modalitatea de redare a planului de ocluzie;
E. modalitatea de execuie a conectorului principal.

22 *Nivelul planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: A pag.

A. este situat la 1.5 2 mm sub marginea inferioar a buzei 305
superioare;
B. se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
C. urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
D. urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei
superioare.

23 *Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: B pag.

A. este situat la 1.5 2 mm sub marginea inferioar a buzei 305
superioare;
B. se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
C. urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
D. urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei
superioare.

24 *Orientarea planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele B pag.

caracteristici: 305
A. se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper ;
B. are o orientare paralel cu linia bipupilar;
313

C. se realizeaz raportndu-se la planul de la Frankfurt;

D. este paralel cu planul bazal mandibular;
E. este perpendicular pe planul lui Camper
Page
25 Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele CD pag.
caracteristici: 305
A. este paralel cu planul bazal mandibular;
B. are o orientare paralel cu linia bipupilar;
C. se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper
D. se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea
punctelor craniometrice subnazale-porion;
E. se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea
punctelor craniometrice subnazale-gnaion.

26 *Spaiul de inocluzie fiziologic este dat de: D pag.

A. dimensiunea vertical de postur; 306
B. dimensiunea vertical n relaie centric;
C. dimensiunea vertical a etajului inferior;
D. diferena dintre dimensiunea vertical de postur i cea din relaie
centric;
E. diferena dintre dimensiunea vertical a etajului inferior i
dimensiunea vertical de postur.

27 Metoda de determinare a relaiei centrice prin compresiune pe menton are CD pag.

urmtoarele caracteristici: 306
A. reprezint un reflex conform cruia mandibula urmeaz limba n
periplul su static sau dinamic;
B. reprezint o metoda de inducere a mandibulei i n relaia de
postur;
C. const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin
compresiunea postero-superioar a mentonului ;
D. este riscant deoarece conduce mandibula ntr-o poziie incorect
mult mai retrudat dect relaia centric;
E. utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei
machetei superioare.

28 Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra maseterin Gysi are AB pag.
urmtoarele caracteristici: 307
A. const n compresiunea maseterului bilateral;
B. n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu
scopul obinerii contraciilor echilibrate;
C. n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul
obinerii contraciilor echilibrate;
D. metoda deriv din metoda Lauritzan-Barrelle;
E. se bazeaz pe reflexul molar.

29 Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra temporal Green are CDE pag.
urmtoarele caracteristici: 307
A. se bazeaz pe reflexul molar;
B. utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei
314

machetei superioare.
C. are ca scop obinerea de contracii musculare simetrice;
D. se realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al
Page

temporalului;
 E. n timpul manevrei se palpeaz condilii mandibulari.

30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin urmtoarele ABCDE pag.

procedee: 307
A. utilizarea unor anse de srm n form de U nclzite sunt
introduse n masa de cear a ambelor machete, solidarizndu-le;
B. practicarea unor lcae sau ancoe n cele dou valuri la nivelul
primilor premolari;
C. folosirea tifturilor de interpoziioanre ntre cele dou machete;
D. utilizarea de material Repin sau cear topit;
E. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale
n ceara bordurilor de ocluzie.

TEMA NR. 65.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Scopul esenial al amprentrii este realizarea unei proteze: AC p.
A. cu o baz ct mai extins; 466
B. care s corespund numai doleanelor pacientului;
C. n limitele funcionalitii formaiunilor mobile de la periferia
cmpului protetic;
D. care s refac, n principal, funcia estetic;
E. care s respecte numai principiul biomecanic privind rezistena
piesei protetice.

2 Un sistem de amprentare const din: ABD p.

A. un anumit gen de amprent preliminar; 468
B. o anumit portamprent individual i materialul care se preteaz
la tehnica aleas, n funcie de particularitile cmpului protetic;
C. o tehnic de amprentare funcional muco-dinamic, mpreun cu
instrumentarul necesar;
D. materiale de amprentare preliminar i funcional, alese
corespunztor cmpului protetic edentat total;
E. totalitatea materialelor i instrumentarului necesare etapelor de
amprentare.

3 Materialul de amprentare termoplastic: ACE p.

A. necesit utilizarea unei portamprente metalice; 469
B. este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional
315

maxilar;
C. necesit alegerea unei portamprente confecionate din mase
Page

plastice;
 D. este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional
mandibular;
E. este indicat numai pentru amprentarea preliminar, att maxilar,
ct i mandibular.

4 *Tehnica de amprentare preliminar Hayakawa utilizeaz: E p.

A. linguri din mase plastice i alginat ca material de amprent; 469
B. linguri din aluminiu i past Zoe ca material de amprent;
C. linguri din oel inoxidabil i past Repin ca material de amprent;
D. linguri din acrilat termopolimerizabil i polivinil-xiloxan ca
material de amprent;
E. linguri din aluminiu i alginat ca material de amprent.

5 Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare prin tehnici de ABC p.
presiune selectiv: 470
A. creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil;
B. creast balant anterioar;
C. creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic;
D. creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de
os;
E. toate variantele sunt corecte.

6 Principalele obiective pe care trebuie s le ndeplineasc o amprent n ABCDE p.

protezarea edentaiei totale sunt: 471
A. asigurarea sprijinului;
B. asigurarea stabilitii;
C. asigurarea reteniei;
D. asigurarea meninerii crestei reziduale;
E. obinerea unei estetici corespunztoare.

7 Retenia protezei totale este influenat de: ABCDE p.

A. presiunea atmosferic; 471
B. adeziunea;
C. coeziunea;
D. retentivitile anatomice;
E. tolerana pacientului.

8 Portamprenta standard trebuie: AC p.

A. s fie uor supradimensionat fa de cmpul protetic, cu 475
aproximativ 3 mm;
B. s fie uor subdimensionat fa de cmpul protetic, cu
aproximativ 3 mm;
C. s fie extins posterior, pentru a acoperi tuberozitile maxilare
pn n anurile pterigo-maxilare;
D. s aib marginile n contact cu frenurile bucale, labiale i/sau
linguale;
316

E. nici o varianta nu este corect.

9 *Turnarea modelului ntr-o amprent preliminar, nregistrat cu mase B p.

Page

termoplastice, trebuie s se realizeze: 480

 A. n primul sfert de or;
B. cel trziu dup o or;
C. imediat dup amprentare;
D. la 3 ore dup amprentare;
E. nici o variant nu este corect.

10 *Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie ndeprtat din A p.

cavitatea oral: 489
A. la 1 minut de la gelificare;
B. la 3 minute de la gelificare;
C. imediat dup gelificare;
D. la 2 minute de la gelificare;
E. la 5 minute de la gelificare.

11 Obiectivele amprentei finale, formulate de fraii Green sunt: ABCDE p.

A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor; 502
B. exinderea maxim a bazei protezei;
C. repartizerea de presiuni egale asupra prilor moi i dure ale
cmpului protetic;
D. respectarea libertii contraciilor musculare;
E. realizarea nchiderii marginale a protezei.

12 n etapa de amprentare final, adeziunea este determinat de: ACD p.

A. precizia amprentrii suprafeei de sprijin; 503
B. extinderea maxim a suprafeelor verticale;
C. asigurarea unui contact intim ntre baza protezei i mucoasa fix;
D. extinderea maxim a suprafeelor orizontale;
E. toate variantele sunt corecte.

13 *Care din urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz culoarul neutral: C p.

A. tehnica Frantz Herbst; 505
B. amprenta de deglutiie Hromatka;
C. tehnica piezografic;
D. tehnica Lejoyeux;
E. tehnica Pedro Saizar.

14 *n tehnici de amprentare funcional cu gura nchis, marginile B p.

portamprentei individuale vor fi situate: 521
A. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
B. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
C. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
D. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
E. exact pn la limita mucoasei pasiv-mobile.

15 *Pentru a putea fi utilizate n amprentarea funcional periferic, materialele A p.

buco-plastice trebuie nclzite la temperatura de: 525
317

A. 370 - 400 C;
B. 300 - 350 C;
C. 500 C;
Page

D. 250 C;
 E. nici o variant nu este corect.

16 *La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine, pacientul va D p.

efectua: 526
A. micare de lateralitate spre partea ce urmeaz a fi modelat;
B. micare de lateralitate spre partea opus celei ce urmeaz a fi
modelat;
C. micare de deschidere-nchidere a gurii, neforat;
D. micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat;
E. micri de lateralitate dreapta-stnga.

17 Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin: BC p.

A. traciunea postero-anterioar a obrazului; 527
B. ridicarea acestuia;
C. traciunea antero-posterioar a obrazului;
D. eversarea buzei superioare;
E. nici o variant nu este corect.

18 Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se AE p.

realizeaz prin: 530
A. deschiderea maxim a gurii;
B. sursul forat;
C. uguierea buzelor;
D. deschiderea uoar a gurii;
E. traciunea antero-posterioar a obrazului.

19 Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function: CD p.

A. este o tehnic de amprentare preliminar a cmpurilor protetice 532
edentate total;
B. necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic;
C. utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea
funcional marginal se face cu gura deschis;
D. necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea
reteniei materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
E. utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea
funcional marginal se face cu gura nchis.

20 n amprentarea final, pastele ZOE se indic: ABC p.

A. n edentaia total, pentru finisarea amprentelor luate cu material 535
termoplastice (tehnica de splare);
B. ca material unic n amprenta final, n portamprente individuale
bine adaptate;
C. n toate tehnicile de amprentare muco-static;
D. n amprentarea pentru rebazri ale protezelor totale;
E. nici o varianta nu este corect.
318

21 Amprenta final ambulatorie: ABCE p.

A. folosete proteza veche a pacientului ca portamprent; 540
B. utilizeaz ca material de amprentare, materialele cu resilien
Page

temporar;
 C. se consider ncheiat la 24 h de la finalizarea gelificrii;
D. utilizeaz ca material de amprentare, materialele siliconice
vscoase;
E. necesit o amprent de splare cu un silicon sau o gum
polisulfidic de consisten fluid.

22 *Tehnica Lejoyeux, de nchidere palatinal posterioar, presupune: A p.

A. gravarea modelului pe o zon de 2-5 mm, dintre linia de flexie a 549
vlului palatin i palatal dur;
B. transferul liniei Ah prin intermediul bazei ablonului de ocluzie,
realizat n zona distal din rin acrilic transparent;
C. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleac anterior capul,
pentru ca poziia vlului s fie joas);
D. realizarea nchiderii palatinale posterioare cu material
termoplastic;
E. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul prii
active de 2-2,5 mm.

23 Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turnrii modelului funcional, are BD p.

urmtoarele roluri: 545
A. dirijarea turnrii ghipsului dur;
B. permite obinerea unui model gata fasonat i correct dimensionat;
C. constituie un indicator prcis al limitelor pn la care va fi redus
soclul modelului;
D. permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste
pereii exterior ai amprentei;
E. toate variantele sunt corecte.

24 *n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final mandibular, E p.

zona disto-vestibular a amprentei apare: 543
A. ca un an uor evideniat;
B. aplatizat i larg;
C. ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare;
D. ca mici linii n materialul de amprent;
E. adncit sau pliat spre exterior.

25 *Materialele cu vscozitate lent progresiv au ca indicaii: E p.

A. condiionarea tisular a esuturilor cmpului protetic, atunci 536
cnd mucoasa este dezinserat i mobil;
B. cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de
pacient;
C. condiionarea cmpului protetic edentate total, n vederea
adaptrii cu o protez imediat;
D. amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale.
E. toate variantele sunt corecte.
319

26 Siliconii cu reacie de condensare de consisten chitoas se indic: AB p.

A. n amprentarea preliminar a cmpurilor protetice edentate total; 535
B. la modelarea marginal a portamprentei individuale;
Page

C. la amprentarea zonei de nchidere marginal posterioar-zona Ah;

 D. la adaptarea portamprentei individuale;
E. n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de
splare.

27 Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice polieterilor: ACE p.

A. fidelitate deosebit; 536
B. miros neplcut;
C. sunt materiale hidrofile;
D. timpul de priz depinde de temperatur i umiditate.
E. stabilitate dimensional bun.

28 *Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei de oxid de E p.

zinc-eugenol: 535
A. fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a
detaliilor;
B. uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
C. distorsionare minim a esuturilor,
D. rapiditate n manipulare;
E. toate variantele sunt corecte.

29 Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: ABCD p.

A. este o metod de amprentare combinat, gur-nchis, gur- 519
deschis;
B. necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare
McGrane,
C. necesit portamprente speciale Si-Plast;
D. portamprenta superioar poate fi conectat la un arc facial;
E. necesit un articulator ergonomic complex.

30 Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: ABC p.

A. este o metod de amprentare bimaxilar; 519
B. este o metod de amprentare cu gura nchis;
C. necesit utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru
determinarea relaiilor intermaxilare;
D. este o metod de amprentare cu gura deschis;
E. necesit micri de modelare marginal executate de pacient.

TEMA NR. 66.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA
RELATIILOR INTERMAXILARE
30 intrebari
320

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
Page

1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat: A p.

 A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona 550
frontal;
B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona
frontal;
C. la o treime din distana existent ntre cele dou creste edentate,
n zona lateral;
D. mai aproape de creasta alveolar cu rezorbie mai mic, n zona
lateral;
E. nici un rspuns nu este corect.

2 *Nivelul planului de ocluzie n zona lateral: D p.

A. este mai puin nalt, dect n zona frontal; 551
B. depinde de limea crestelor alveolare;
C. se determin cu ajutorul Compasului de Aur;
D. este mai apropiat de cmpul protetic deficitar;
E. nici o variant nu este corect.

3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: D p.

A. paralel cu planul Camper n zona frontal i cu planul Frankfurt 551
n zonele laterale;
B. divergent fa de planul Frankfurt n zonele laterale;
C. paralel cu linia bipupilar n zona frontal i convergent cu
planul Frankfurt n zonele laterale;
D. paralel cu linia bipupilar, n zona frontal i paralel cu planul
Camper, n zonele laterale;
E. nici o variant nu este corect.

4 Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a DV a AC p.

etajului inferior sunt reprezentate de: 554
A. preluarea DV a etajului inferior din fia bolnavului, preluat din
perioada dentat;
B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
C. metoda Swenson;
D. metoda Willis;
E. metoda Boianov.

5 *Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV A p.

a etajului inferior sunt reprezentate de: 555
A. metoda compasului de aur Appenrodt;
B. metoda Wright;
C. metoda Silvermann;
D. utilizarea profilometrului lui Sears;
E. nici o variant nu este corect.

6 *Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: D p.

A. utilizeaz fotografii din perioada dentat; 555
321

B. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre

fanta labial i unghiul extern al ochiului;
C. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana
Page

intercomisural;
 D. compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu
dimensiunea modificat subnazale-gnation;
E. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-
ofrion.

7 *Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: E p.

A. utilizeaz srma de contur; 554
B. urmrete egalitatea perfect dintre vertex- plan Frankfurt i plan
Frankfurt- plan basilar mandibular;
C. recomand utilizarea unor mti faciale din polistiren sau
celluloid transparent;
D. msoar etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
E. utilizeaz fotografii din perioada dentat pe care se msoar
distana interpupilar i distana ofrion-gnation.

8 *Metoda Leonardo da Vinci modificat consider: C p.

A. Gn-St = distana intercomisural; 555
B. Gn-St = distana interpupilar;
C. Gn-Sn = Sn-Oph;
D. Gn-Sn = Sn-N;
E. Gn-Sn = Sn-Tr.

9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu B p.

repere pre-extracionale se numr i: 554
A. metoda Leonardo da Vinci;
B. metoda Wright;
C. metoda Boianov;
D. metoda Boianov modificat;
E. metoda compasului de aur a lui Appenrodt.

10 *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazeaz pe: A p.

A. poziionarea mandibulei n relaie centric prin plasarea limbii 558
posterior, pe bobia de cear Walkof, fixat pe faa mucozal a
bazei machetei maxilare;
B. poziionarea mandibulei n relaie de postur n micarea de
deglutiie;
C. poziionarea mandibulei n relaie centric fa de maxilar, n
micarea de deglutiie;
D. poziionarea mandibulei n relaie de postur n timpul
compresiunii bilaterale pe muchiul maseter;
E. poziionarea mandibulei n relaie centric prin redeteptarea
vechilor reflexe parodonto-musculare.

11 *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte i: C p.

A. stimularea reflexului de ocluzie molar; 560
B. manevra maseterin Gysi;
322

C. memoria ocluzal Lejoyeux;

D. metoda Patterson;
E. manevra temporal Green.
Page
12 *La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s A p.
fie: 552
A. paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n
zona frontal;
B. paralel cu linia bipupilar n zona lateral;
C. divergent cu planul Camper n zona lateral;
D. convergent cu planul Camper n zona frontal;
E. toate variantele sunt corecte.

13 *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: D p.

A. metoda nscrierii grafice; 559
B. utilizarea autoocluzorului Lande;
C. memoria ocluzal Lejoyeux;
D. metoda Patterson;
E. utilizarea centrocordului Opotow.

14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: E p.

A. tifturi de interpoziionare ntre cele dou machete; 562
B. practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul
primilor premolari;
C. past Repin;
D. anse de srm n form de U plasate n masa de cear a ambelor
borduri;
E. toate variantele corecte.

15 *Linia sursului: B p.
A. se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare; 563
B. reprezinta limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal
superior;
C. se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare;
D. este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor
artificiali superiori;
E. toate rspunsurile sunt corecte.

16 Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de: ACE p.

A. linia median; 563
B. planul lui Camper;
C. linia caninilor;
D. planul bazal mandibular;
E. linia sursului.

17 Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale AC p.

coletelor incisivilor i caninilor superiori: 564
A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;
B. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
C. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
323

D. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;

E. nici o variant nu este corect.
Page

18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru poziionarea D p.

 marginii coletului oral al: 565
A. incisivilor centrali maxilari;
B. incisivilor centrali maxilari i mandibulari;
C. incisivilor laterali maxilari;
D. caninilor maxilari;
E. nici o variant nu este corect.

19 *Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali (n funcie de forma E p.

arcadei i stereotipul masticator) sunt reprezentate de: 564
A. unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul medio-
sagital;
B. prima pereche de rugi palatine;
C. delimitarea tuberozitilor maxilare;
D. mijlocul crestei reziduale;
E. toate variantele sunt corecte.

20 n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei ABCD p.

reziduale maxilare: 565
A. se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate;
B. este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor
caninilor;
C. permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali
laterali;
D. posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor;
E. nici o variant nu este corect.

21 Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat (dup Sistemul AD p.

Biofuncional Protetic) sunt: 565
A. forma crestelor reziduale: semieliptic, pentagonal sau atipic
(n cazul anomaliilor existente n perioada dentat;
B. linia transversal care unete vrfurile caninilor;
C. linia transversal care unete polii inferiori ai tuberozitilor
maxilare;
D. tangenta premolar la maxilar;
E. toate variantele sunt corecte.

22 Reperele de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul BDE p.

Biofuncional Protetic) sunt: 566
A. linia imaginar care trece prin faa distal a caninilor;
B. punctual simfizar;
C. linia imaginar care trece prin faa distal a molarilor 2;
D. tuberculii piriformi;
E. punctele canine ale mandibulei.

23 Liniile statice de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul AD p.

Biofuncional Protetic) sunt: 566
324

A. tangenta premolar la mandibul;

B. linia transversal care unete vrfurile caninilor;
C. linia transversal care unete limita distal a tuberculilor
Page

mandibulari;
 D. forma crestelor reziduale: parabol sau potcoav (n edentaiile
recente) i trapezoidal (n atrofii severe);
E. toate variantele sunt corecte.

24 Liniile lui Pound suntreprezentate de: AD p.

A. linia care unete faa mezial a C, cu limita lingual a tuberculului 567
piriform;
B. linia anurilor mezio-distale, corespunztor muchiei crestelor
reziduale;
C. curbura sagital a crestei reziduale mandibulare din zona lateral;
D. verticala ridicat de pe linia milohioidian, care nu va fi depit
de suprafaa oral a dinilor laterali.
E. toate variantele sunt corecte.

25 *Analiza modelelor asamblate se bazeaz pe urmtoarele repere: E p.

A. vestibulul oral (fornix vestibuli); 568
B. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular
superior i inferior;
C. liniile interalveolare;
D. arcul frontal vestibular;
E. toate variantele sunt corecte.

26 *Arcul frontal vestibular este distanat, n direcie sagital, de papilla incisiv A p.

cu aproximativ: 568
A. 7 mm;
B. 5 mm;
C. 2 mm;
D. 6 mm;
E. 3 mm.

27 *La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii artificiali este E p.
n medie de. 568
A. 8 -10 mm;
B. 11 - 13 mm;
C. 15 - 17 mm
D. 18 - 20 mm;
E. 20 - 22 mm.

28 *Utilizarea autoocluzorului Land, pentru determinarea relaiei centrice la B p.

edentatul total, are ca dezavantaje: 561
A. dac bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate i fasonate,
din etapa anterioar, se obin relaii excentrice prin derapaj Devin;
B. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinilor
artificiali (linia median, linia sursului, linia caninilor);
C. exist riscul ca mandibula s fie dirijat ntr-o poziie incorect,
mult mai retrudat dect relaia centric;
325

D. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului

planului de ocluzie;
E. toate variantele sunt corecte.
Page
29 *Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Stimularea reflexului de C p.
ocluzie molar: 559
A. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune
exercitat n timpul micrii de deschidere;
B. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra
mandibulei, determin dirijarea ei n relaie centric;
C. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziionare centric;
D. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda
nscrierii grafice;
E. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, vznd
emergena trigemenului din cutia cranian.

30 *Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Metoda Patterson: A p.

A. utilizeaz, n scopul stimulrii reflexelor vestigeale de poziionare 559
centric, machete de ocluzie special pregtite;
B. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra
mandibulei, determin dirijarea ei n relaie centric;
C. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziionare centric;
D. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda
nscrierii grafice;
E. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune
exercitat n timpul micrii de deschidere.

TEMA NR. 67.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE.
PROBA MACHETELOR
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Controlul extraoral al machetelor din cear cu dini se face: ABC p.
A. conform datelor nregistrate n fia de laborator; 568
B. n absena pacientului;
C. conform indicaiilor trasate pe abloane;
D. n prezena pacientului;
E. toate variantele sunt corecte.

2 *Controlul ocluzorului i al modelelor edentate total, presupune: A p.

A. verificarea trasrii pe modele a liniilor de referin; 568
B. existena unui joc uor al ocluzorului n balama;
326

C. ocluzorul trebuie s rmn deschis pe toat perioada examinrii;

D. contrapiulia trebuie s rmn deschis pentru fixarea modelelor
Page

n plan median;
 E. toate variantele sunt corecte.

3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din cear cu dini, urmrete: AC p.

A. controlul arcadelor artificiale; 569
B. corectitudinea realizrii bordurilor de cear;
C. bazele din cear s respecte limitele funcionale ale cmpului
protetic;
D. papilele interdentare s fie modelate concave;
E. toate variantele sunt corecte.

4 *Controlul bazelor din cear ale machetelor, urmrete: C p.

A. extinderea lor peste limitele funcionale ale cmpului protetic; 570
B. tuberculii piriformi s fie acoperii n totalitate;
C. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelat convex;
D. s comprime uor fundurile de sac;
E. versantul lingual s fie modelat convex.

5 Macheta maxilar din cear cu dini trebuie s ndeplineasc urmtoarele AC p.

cerine: 570
A. s aib o lungime i o grosime concordant cu cele ale fundurilor
de sac;
B. la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor, baza machetei
trebuie s se desprind cu uurin;
C. s ocoleasc frenul buzei superioare i bridele;
D. baza machetei superioare trebuie s se extind posterior, pn la
linia de vibraie anterioar;
E. macheta trebuie s stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide
gura.

6 *Stabilitatea static a machetei maxilare din cear cu dini, se verific prin: B p.

A. teste funcionale fonetice; 570
B. presiuni alternative cu degetele arttoare pe feele ocluzale ale
PM i M;
C. teste funcionale masticatorii;
D. testele Herbst;
E. teste de deglutiie.

7 *Tendinele de basculare ale machetei maxilare din cear cu dini sunt D p.

determinate de: 570
A. existena unor creste laterale reziduale nalte;
B. existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al
crestei, din zona lateral;
C. existena unor creste laterale alveolare foarte late;
D. montarea dinilor laterali n afara crestei;
E. toate variantele sunt corecte.
327

8 *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear cu A p.

dini se realizeaz: 570
A. cu gura ntredeschis;
Page

B. cu gura nchis;
 C. n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapta -
stnga;
D. n timp ce pacientul face micri repetate de nchidere
deschidere;
E. toate variantele sunt corecte.

9 Testele Herbst se folosesc pentru: AC p.

A. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor n anumite 571
zone;
B. verificarea forei de adeziune a machetei maxilare;
C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor n
anumite zone;
D. verificarea forei de adeziune a machete mandibulare.
E. nici o variant nu este corect.

10 n meninerea machetei mandibulare pe cmpul protetic, rolul principal l AC p.

are: 571
A. poziia anterioar a limbii;
B. poziia posterioar a limbii;
C. gravitaia;
D. adeziunea;
E. toate variantele sunt corecte.

11 *Care din urmtoarele situaii clinice impun reeducarea funcional a D p.

pacientului edentat total: 571
A. numai poziia intermediar a limbii;
B. poziia anterioar i posterioar a limbii;
C. numai poziia anterioar a limbii;
D. numai poziia posterioar a limbii;
E. poziia intermadiar i posterioar a limbii.

12 *Cnd meninerea machetei superioare din cear cu dini este deficitar, se C p.

indic: 571
A. n primul timp, inseria machetei maxilare;
B. inseria ambelor machete n cavitatea oral i nchiderea ferm a
gurii;
C. n primul timp, inseria machetei mandibulare;
D. inseria ambelor machete i solidarizarea lor cu anse de srm.
E. toate variantele sunt corecte.

13 Controlul din fa a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea BDE p.

oral: 571
A.a.urmrete ca buza superioar s se rsfrng
B.b.urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil
C.c.urmrete ca anurile nazo-labiale s dispar
D.d.urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete
328

plenitudinea ei
E. e.controleazdac machetele ofer un suprot corespunztor
buzelor i obrajilor
Page
14 Controlul din profil a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea ACE p.
oral: 571
A. urmrete ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect
buza inferioar la pacienii la care montarea s-a fcut n
supraocluzie frontal
B. urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea frontal
invers
C. urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap
D. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent pentru un
aspect facial estetic
E. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n montarea
invers frontal

15 n protezarea total: ABC p.

A. refacerea fizionomic este guvernat de 4 principii 572
B. Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea
oral a pacientului dect cnd acesta este pe deplin satisfcut de
ele
C. forma i conturul dinilor este n deplin concordan cu cu
aspectele conturului gingival
D. egalitatea ntre limea facial i cea a arcadei dentare produce
ntotdeauna impresia absenei naturalului i certitudinea protezrii
E. toate variantelesunt corecte

16 Examinarea pacientului cu gura ntredeschis cu machetele n cavitatea BCD

oral:
A. urmrete ca planul de ocluzie al dinilor laterali superiori s fie
vizibil
B. urmrete s fie o curbur vestibular simetric
C. s existe armonie dento-facial
D. s existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i
obraji
E. curbura incizal s fie aproximativ paralelc cumarginea liber a
buzei superioare

17 Dac la controlul ocluziei: BDE p.

A. DVO este micorat anturile peribucale sunt disprute 576
B. DVO este mrit pacientul are aspect crispat
C. DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mic
D. DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mare
E. dinii se ating ntre ei

18 Dac la controlul ocluziei: ABDE p.

A. DVO este micorat aspectul feei este mbtrnit 576
B. DVO este mrit dinii sunt prea vizibili
C. DVO este mrit roul buzelor este diminuat
329

D. n urma testului Buchman Ismail ceara nu poart urmele

antagonitilor atunci DVO este mic
E. n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci
Page

DVO este mrit

19 *Proba spatulei negativ: E p.
A. nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers 557
B. nseamn c angrenajul dinilor frontali este cap la cap
C. nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers
D. nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent
E. nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i corect

20 *Proba spatulei pozitiv inseamn ca: C p.

A. angrenajul dinilor frontali i laterali este corect 577
B. angrenajul dinilor frontali este corect
C. angrenajul dinilor laterali este fals i trebuie refcut
D. angrenajul dinilor laterali este corect
E. nici o variant corect

21 Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm: BC p.

A. perfectarea relaiilor ocluzale nu este necesar 577
B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
C. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri
selective dup identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie
D. perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite
E. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare

22 *Dac diferena ntre IC i RC este flagrant: C p.

A. perfectarea relaiilor ocluzale se face doar pe protezele finite 576
B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
C. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare
D. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe machete
E. nici o variant corect

23 La emisia uierat a fonemei S: BDE p.

A. frontalii superiori sunt prea oralizai 579
B. frontalii superiori sunt prea vestibularizai
C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizai
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizai
E. ntre vrful limbii i regiunea retoincisiv este un spaiu prea
mare

24 La controlul fonetic: CD p.
A. dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea scui 579
B. dac fonema V seaman cu F dinii superiori sunt prea lungi
C. dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai
D. dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai
E. toate variantele sunt corecte

25 *La controlul fonetic: E p.

330

A. pacientul este rugat s numere de la 55 la 65 579

B. pacientul poate fi rugat s citeasc un text cu voce tare
C. pentru realizarea unei palatograme suprafaa extern a machetei
Page

maxilare este pudrat cu talc

 D. pot exista modificri minore care pot fi fcute n cabinet de ctre
medic
E. toate variantele corecte

26 Datele transmise pe model n laborator sunt: BE p.

A. legate de zonele neretentive ale cmpului protetic 580
B. legate de zonele retentive ale cmpului protetic
C. forma zonei vestibulare frontale
D. adncimea zonei vestibulare frontale
E. forma i profunzimea zonei Ah

27 Gravarea modelului: ABE p.

A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum i a 581
celei anterioare pe model
B. este egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor
C. profunzimea este aceeai pe toate modelele
D. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei anterioare
palatinale
E. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei posterioare
palatinale

28 Zonele de despovrare: ABC p.

A. sunt zone localizate prin desen pe model 581
B. exostozele se numr printre ele
C. grosimea lor se transmite n laborator prin haurare pe model
D. gradul de foliere nu variaz
E. tehnicianul stabilete n funcie de model despovrarea

29 Zonele retentive: BD p.
A. nu creaz probleme n protezare 582
B. pot schimba axul de inserie al protezei
C. cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei
D. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din
material rezilient
E. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din
material rigid

30 Datele transmise n laborator prin fi: AB p.

A. sunt detalii asupra localizrii zonelor retentive 582
B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive
C. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta
funcional
D. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta
preliminar
E. toate variantele corecte
331 Page
 TEMA NR. 68.
VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Retuarea protezelor totale: CD p.
A. necesit gume speciale pentru relustruire indiferent de situaie 583
B. se face dup ndeprtarea urmelor de anilin de pe mucoas
C. se face cu freze sau cu pietre de mrimi corespunztoare la piesa
dreapt
D. se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic
E. nici o variant corect

2 Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: ACD p.

A. Zona Ah 583
B. la nivelul mucoasei fixe palatinale
C. la nivelul frenului buzei superioare
D. zonele retentive ale crestei edentate
E. toate variantele corecte

3 Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: BCD p.

A. la nivelul tuberozitilor 583
B. zonele retentive ale crestei edentate
C. bride vestibulare laterale
D. torus mandibular
E. torus maxilar

4 *Ulceraia esuturilor subiacente protezei : C p.

A. daca este cauzat de un contact prematur se trateaaz prin 584
reducerea marginilor protezei i lustruirea ei
B. dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retueaz
prin identificarea zonei cu past identificatoare i retuarea ei
C. dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mare se
poate echilibra ocluzal proteza
D. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se spal proteza i se
instruiete pacientul
E. necesit educarea pacientului i ngrijjire medical

5 *Lipsa meninerii protezei : B p.

A. dac e dat de dimensiune vertical prea mare se adaug acrilat 584
B. dac e dat de nchidere periferic inadecvat se tatoneaz cu
Kerr i se cptueete marginal
C. dac e dat de nchidere periferic inadecvat se reduce lungimea
i se lustruiete
332

D. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se marcheaz cu creionul

chimic i se retueaz
Page

E. este dat de respectarea culoarului neutral

6 Lipsa stabilitii protezei : AB p.
A. dac e dat de dimensiune vertical prea mic se poate reface 585
proteza
B. dac e dat de dimensiune vertical prea mare se poate reface
proteza
C. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se tatoneaz cu Kerr i se
cptueete marginal
D. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se adaug acrilat
E. toate variantele corecte

7 n cazul unei dimensiuni verticale prea mari : BC p.

A. proteza nu are meninere 584-
B. proteza nu are stabilitate 585
C. pacientul poate prezenta inflamaia esuturilor subiacente
D. proteza nu are sprijin
E. se ndeprteaz o cantitate foarte mic de acrilat din protez

8 Controlul extraoral al protezelor mandibulare: BC p.

A. urmrete dac limita posterioar a lor se termin pierdut n 585
grosime
B. urmrete dac protezele sunt curate
C. urmrete dac faa intern nu prezint plusuri sau asperiti
D. urmrete dac au stabilitate dinamic
E. toate variantele corecte

9 *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : B p.

A. se face n prezena pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere 585
B. urmrete dac marginile sunt rotunjite, fr muchii ascuite
C. urmrete dac faa extern nu prezint asperiti sau plusuri
D. dac faa intern este corect i uniform lustruit
E. toate variantele corecte

10 Aplicarea protezelor mandibulare: BD p.

A. se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat 586
B. se face dup ce se spal cu peria i spun
C. are risc crescut n apariia senzaiei de vom
D. se face dup umezirea lor
E. toate variantele corecte

11 Zonele de suprapresiune : AC p.
A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control 586
B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale
C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
D. se pot identifica cu Kerr verde
E. toate variantele corecte
333

12 *Zonele de suprapresiune : D p.
A. sunt zone funcionale periferice 586
Page

B. sunt zone funcionale de sprijin

 C. sunt zone care se foliaz obligatoriu
D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters n
totalitate
E. nici o variant corect

13 *Controlul stabilitii protezei mandibulare: C p.

A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control 586
B. se face cu ajutorul pastei de identificare
C. se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale
premolarilor
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa
intern a protezei
E. toate variantele corecte

14 Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi: BCD p.

A. montarea cap la cap a dinilor n zona frontal 586
B. atrofii accentuate ale osului alveolar
C. rezilien crescut a mucoasei fixe
D. montarea dinilor laterali n afara crestei
E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform

15 Controlul meninerii protezei mandibulare: ABC p.

A. se face att n repaus ct i n micare 586-
B. presupune inspecia i palparea lungimii i grosimii marginilor 587
protezei
C. presupune efectuarea Testelor Herbst de ctre pacient
D. se face n 2 edine
E. toate variantele corecte

16 Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt: BD p.

A. presiune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali 587
B. presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali
inferiori
C. traciune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali
inferiori
D. traciune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali
E. presiune n sens vertical

17 Pentru obinerea unei bune menineri a protezei totale mandibulare: AC p.

A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice 586-
B. se vor folia zonele de suprapresiune 587
C. se va instrui pacientul s pstreze limba ntr-o poziie anterioar
cu vrful ei sprijinit pe dinii frontali inferiori i pe partea
interioar a protezei
D. se vor identifica zonele de suprapresiune
E. toate variantele corecte
334

18 Printre etapele urmrite dup aplicarea protezei mandibulare se numr: BCD p.

A. splarea ei cu perie i spun 586-
Page

B. corectarea poriunilor care produc disconfort la aplicare 587

 C. controlul fizionomiei
D. controlul meninerii
E. controlul sprijinului

19 Aplicarea protezei maxilare: CD p.

A. se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat 587
B. n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va
aplica nti pe celelalte zone neretentive
C. dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se
reduce din faa intern a protezei
D. dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie
E. toate variantele corecte

20 Pentru diminuarea senzaiei de vom: ABC p.

A. se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin 588
B. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile
ctre piept
C. se recoman lsarea forat n jos a umerilor
D. se cltete gura cu ap cldu
E. nu exist soluie n afara ndeprtrii protezei

21 *Controlul stabilitii protezelor maxilare: B p.

A. se face la deschiderea uoar a gurii 588
B. verific absena basculrii transversale prin presiuni digitale la
nivelul feei ocluzale a premolarului
C. verific adeziunea protezei
D. verific meninerea protezei n timpul diferitelor micri
funcionale
E. nici un rspuns corect

22 Cauzele basculrii transversale pot fi: ABD p.

A. erori de amprentare 588
B. folierea insuficient a torusului mandibular
C. reziliena sczut a mucoasei fixe de pe creste
D. reziliena crescut a mucoasei fixe de pe creste
E. toate variantele corecte

23 n cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda n felul urmtor: ABDE p.

A. se coloreaz suprafaa torusului cu creionul chimic 588
B. se aplic proteza n cavitatea oral
C. se deseneaz faa extern a protezei n dreptul torusului
D. se slefuiete baza protezei cu piatr de mrime corespunztoare
E. operaiunea se repet pn dispare bascularea

24 Verificarea meninerii protezei totale maxilare BCD p.

A. se poate face atunci cnd pacientul ine gura nchis 588-
335

B. se poate face atunci cnd pacientul ine gura uor deschis 589
C. se poate face atunci cnd pacientul ine gura maxim deschis
D. se poate face n timpul diferitelor micri funcionale
Page

E. toate variantele corecte

25 Tratamentul xerostomiei se poate face cu: ABC p.
A. pilocarpin 588
B. coleretice de tipul sulfarenului
C. substane sialogoge
D. articain
E. toate rspunsurile corecte

26 Succiunea se verific astfel: CD p.

A. pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor 589
vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni verticale
B. se cere pacientului s zmbeasc
C. se exercit presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal
a feei palatinale a incisivilor
D. se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a
protezei
E. toate variantele sunt corecte

27 La controlul fizionomiei i fonaiei: BCDE p.

A. se observ forma i culoarea feei 589
B. se observ respectarea criteriilor estetice
C. se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
D. se efectueaz primele probe fonetice
E. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor
superiori

28 Controlul relaiilor intermaxilare : AB p.

A. se verific DVO folosind testul Silvermann 589-
B. n RC se verific apariia contactelor multiple, simetrice i 590
simultane
C. nu presupune corectarea relaiilor ocluzale
D. presupune contacte ntre dinii frontali dac montarea s-a fcut
dup Gysi
E. permite meninerea dezechilibrelor n RC dac ele sunt uoare

29 La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral: BCE p.

A. poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii 590
superiori sunt prea vestibularizai
B. poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii
superiori sunt prea oralizai
C. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii
superiori sunt prea vestibularizai
D. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii
superiori sunt prea oralizai
E. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii
inferiori sunt prea lingualizai
336

30 Purttorii de proteze totale: ABCDE p.

A. trebuie s evite mncruruile lipicioase 591-
Page

B. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea 592

 protezelor
C. pot avea senzaia de gur plin i salivaie abundent
D. trebuie s nu foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, ci
ap i spun
E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile
medicului curant

TEMA NR. 69.

STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Printre factorii generali implicai n etiologia stomatopatiilor protetice se CE p.
numr: 593
A. igiena necorespunztoare a piesei protetice
B. autocurirea
C. diabetul zaharat
D. microporozitile acrilatului
E. insuficiena renal cronic

2 *Teoria bacteriotoxic susine c: D p.

A. stomatopatiile sunt declanate de traumele provocate de proteze 594
B. stomatopatiile sunt declanate de factorul vascular modificat sub
aciunea factorilor locali i generali
C. stomatopatiile sunt declanate de un complex de factori
D. stomatopatiile sunt declanate de dezechilibrul microbiocenozei
bucale
E. stomatopatiile sunt declanate de componentele alergogene ale
acrilatului

3 Printre stomatopatiile ncadrate la reacii imediate se numr: BDE p.

A. totale-tulburri vasculare 595
B. marginale-eroziuni in situ
C. bazale-ulceraii bazale tardive
D. bazale-eroziuni in situ
E. marginale-eroziuni la inseria protezei

4 Printre stomatopatiile ncadrate la reacii tardive se numr: ABDE p.

A. marginale-hiperplazii 595
B. bazale-leziuni eritemato-congestive
C. bazale eroziuni in situ
337

D. totale-tulburri vasculare
E. totale-alergii
Page
5 Eroziunile in situ: CD p.
A. apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent de 595
ulceraii
B. nu sunt dureroase
C. poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz
D. apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi

6 Eroziunile in situ: AB p.
A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorit gravrii excesive 595-
B. n reperarea lor se recomand marcarea zonei perilezionale cu 596
creion de anilin
C. dup reducerea din protez n dreptul lor,lustruirea protezei nu
este obligatorie
D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu
antiinflamatoare
E. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei

7 Reaciile imediate bazale: CD p.

A. sunt consecina erorilor n amprentare 596
B. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator
C. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei
D. sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic
E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale

8 Reaciile imediate totale: ABC p.

A. se declaneaz datorit structurii chimice a protezelor 596
B. apar mai ales dup cptuirea protezelor cu acrilat
autopolimerizabil
C. se pare c sunt un rspuns la agentul chimico-toxic care
acioneaz direct asupra mucoasei
D. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator
E. sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic

9 Reaciile imediate totale: DE p.

A. se manifest clinic prin uoar congestie a mucoasei 596
B. sunt complet nedureroase
C. frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic
D. clinic se manifest prin hiperemia ntregului cmp protetic,uneori
i a mucoasei jugale
E. pacienii acuz dureri vii de tip arsur

10 Reaciile imediate totale: ABE p.

A. se trateaz cu splturi cu soluii slab antiseptice 596
B. se trateaz cu colutorii cu fenergan i glicerin
C. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator
338

D. frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic

E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice
Page

11 *Reaciile tardive marginale: C p.

 A. sunt consecina erorilor n amprentare 596
B. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei
C. pot fi cauzate de nfundarea protezelor purtate timp ndelungat
D. nu necesit diagnostic diferenial cu leziunile maligne orale
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi

12 Reaciile tardive marginale: BCE p.

A. sunt cauzate de structura chimic a protezelor 596
B. pot fi acoperite de false membrane
C. se manifest clini prin ulceraii nsoite sau nu de edem
D. nu se pot suprainfecta
E. se datoresc atrofiei cmpului protetic i nfundrii protezelor
purtate timp ndelungat

13 Dup Burket leziunile maligne: BD p.

A. au flor microbian moderat 597
B. au flor microbian abundent
C. nu au miros fetid
D. au halen fetid prezent
E. nu necesit examene complementare

14 Dup Burket leziunile maligne: AC p.

A. au adenopatie relativ constant 597
B. apar mai frecvent n zona canin la maxilar
C. pot fi localizate la orice nivel
D. nu se excizeaz
E. toate variantele corecte

15 *Hiperplaziile marginale: E p.
A. se maifest prin forme anatomopatologice diferite 597
B. tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biopsie
C. de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei
D. ca form de manifestare pot fi i epulidele
E. toate variantele corecte

16 *Reaciile tardive bazale: E p.

A. se pot datora porozitilor protezei 597
B. se pot datora igienei necorespunztoare
C. se pot datora imperfeciunilor de ordin ocluzal
D. se pot datora aspiraiei provocate de camera cu vid
E. toate variantele corecte

17 Reaciile tardive traumatice: BE p.

A. sunt greu de diagnosticat 598
B. se datoreaz dispersrii neraionale a forelor pe cmpul protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
339

D. nu necesit echilibrare ocluzal

E. apar de regul la distan de sediul contactului prematur
Page

18 Hiperplazia epitelio-conjunctiv: AE p.
 A. pot apare sub form de franjuri 598
B. sunt de natur alergic
C. pot fi cauzate de boli generale
D. apar n special lanivel lingual
E. la nivel maxilar apar n dreptul vestibulului

19 Hiperplazia epitelio-conjunctiv: ABC p.

A. tratmentul ei const n excizia chirurgical 598
B. impune examen histologic de fiecare dat
C. examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la
nivelul componentei osoase
D. are halen fetid
E. are flor microbian abundent

20 *Candidoza cronic atrofic: D p.

A. este rezultatul reacional fa de iritaiile cronice 599
B. apariia ei nu este legat de existena unor factori locali sau
generali favorizani
C. din punct de vedere clinic nu se manifest variat
D. este o afeciune rar
E. prezint forme acute i cronice cu diferite grade de severitate

21 Candidoza cronic atrofic este cauzat de : AB p.

A. deficiene imunologice congenitale 599
B. igien oral deficitar
C. imperfeciunea bazei protezei
D. dezechilibrul ocluzal
E. nici o variant corect

22 Candidoza cronic atrofic: BCD p.

A. apare imediat dup inseria protezelor 600-
B. are predilecie pentru mucoasa palatin 601
C. ca simptom subiectiv poate avea senzaia de arsur
D. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de
imunofluorescen
E. nu e dureroas niciodat

23 Tratamentul candidozei cronice atrofice: BD p.

A. este chirurgical 601
B. include toaleta riguroas a protezei
C. este doar medicamentos
D. include ndeprtarea protezelor noaptea
E. nu se trateaz

24 Stomatitele: AD p.
A. leziunile lor anatomopatologice se manifest n mai multe stadii 601
340

B. nu necesit diagnostic diferenial

C. nu sunt procese inflamatorii
D. primul stadiu al lor este cel eritematos
Page

E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos

25 n evoluia stomatopatiilor: ABCD p.
A. afeciunea se poate opri la unul din stadii 601
B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescen epitelial
C. un stadiu avansat este cel cu necroz tisular
D. zonele eritematoase pot persista pe toat durata purtrii protezei
E. nici o variant nu e corect

26 *Teoria alergic: A p.
A. susine c mucoasa bucal rspunde uneori printr-o reacie de 594
hipersensibilitate la componentele acrilatului
B. incrimineaz implicarea mai multor factori n etiologia
stomatopatiilor
C. incrimineaz particularitile terenului adiacent protezei n
etiologia stomatopatiilor
D. consider c anumite elemente chimice din materialul acrilc ar
avea rol toxic asupra structurilor cavitii orale
E. incrimineaz n primul rnd factorul vascular n etiologia
stomatopatiilor

27 Clasificarea stomatopatiilor: ABD p.

A. s-a fcut n funcie de topografia leziunilor 595
B. s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului
generator
C. s-a fcut n funcie de semnele clinice
D. s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat
E. nici o variant nu e corect

28 Factorii locali implicai n apariia stomatopatiilor sunt DE p.

A. hemopatiile 593-
B. bolile vasculare 594
C. vrsta naintat
D. autocurirea
E. imperfeciuni de execuie a protezei

29 n succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joac: ABC p.

A. rigurozitatea igienei protezei 601
B. ritmicitatea igienei protezei
C. alternarea unor pauze n purtarea protezelor
D. cltiri orale cu clorhexidin
E. diagnosticul diferenial

30 Formele candidozelor orale sunt: BDE p.

A. acut hipertrofic 600
B. acut atrofic
C. cronic pseudomembranoas
341

D. muco-cutanat familial
E. cronic atrofic
Page
 TEMA NR. 70.
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.

crt.
1 Indicaiile cptuirii sunt: ACDE p.
A. deteriorarea modelului funcional 693
B. ameliorarea sprijinului
C. ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus
proeminent
D. profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii
E. n amprentare funcional greit

2 Contraindicaiile cptuirii sunt: ABC p.

A. migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate 693
B. dini laterali montai n afara crestei
C. DVO supraevaluat
D. atrofie avansat a zonei de sprijin
E. profilaxia esuturilor sensibile

3 Obiectivele cptuirii sunt: AE p.

A. mbuntirea meninerii protezei 693-
B. creterea nlimii crestei alveolare 694
C. scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare
D. reechilibrarea ocluzal
E. stabilizarea protezei prin nfrnarea deplasrilor orizontale

4 Cptuirea direct are ca avantaje: BD p.

A. stabilizarea protezelor pe dinii restani 694
B. rapiditatea
C. fr risc de iritaie pentru mucoasa bucal
D. economie-se consum numai materialele din cabinet
E. profilaxia dento-prodontal

5 *Cptuirea direct are ca dezavantaje: A p.

A. iritaii pe mucoasa oral din cauza monomerului acrilic 694
B. dureaz mult
C. consum mare de materiale
D. pacientul rmne disfuncionat ct dureaz fazele de laborator
E. nici un rspuns corect

6 Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: ABDE p.

342

A. acoperirea dinilor artificiali i a versanilor eilor cu o band de 694

leucoplast
Page

B. ndeprtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faa intern a eilor

 C. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor
D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil
cnd acesta se trage n fire
E. exercitarea de presiuni digitale uoare pe poriunea supracingular
a protezei

7 Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: CE p.

A. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor 694-
B. mobilizarea protezei dup priza acrilatului 695
C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcional
D. modelarea marginilor protezei de ctre medic
E. prelucrarea marginilor protezei prin frezare,lefuire si lustruire
provizorie

8 Readaptarea ocluzal a protezei dup cptuirea direct: BE p.

A. are 2 timpi 695
B. are 3 timpi
C. are 4 timpi
D. poate fi fcut n ci timpi dorete pacientul
E. presupune ndeprtarea eventualelor contacte premature

9 Cptuirea protezelor prin metoda cu gura nchis (Ionescu,1999) BCDE p.

A. presupune ndeprtarea 1,5mm de acrilat de pe faa mucozal a 695
protezei
B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr n zona distal
C. este necesar dac testul de rotaie este pozitiv
D. presupune aplicarea prin pensulare pe faa radiat a protezei a
unui strat de cear bucoplastic
E. ndeprtarea protezei cu amprenta n cear se face numai dup
rcire cu ap

10 Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: ABDE p.

A. presupune turnarea de gips dur n amprent 695-
B. presupune aplicarea de gips moale n jutatea inferioar a presei 696
C. presupune timp de 5 minute micri de modelare de ctre medic i
pacient
D. presupune ca dup priz soclul modelului s se gipseaze la braul
superior al presei
E. presupune s se desfac cele dou jumti ale presei dup priza
gipsului

11 Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: ADE p.

A. include izolarea modelelor cu un material d eizolat 696
B. dureaz 1-2 sptmni
C. se recomand pentru condiionarea esuturilor moi
D. presupune introducerea presei ntr-un aparat de polimerizare la T0
343

de 390 C timp de 30 min, la presiune de 15-20 psi

E. presupune echilibrarea ocluzal n cabinet a protezei
Page

12 Indicaiile cptuirii cu materiale reziliente: BCD p.

 A. boli cardiovasculare grave 695-
B. leziuni de decubit 696
C. masticaie dificil
D. inflamaie dureroas i mobilitatea mucoasei acoperitoare
E. igien oral precar

13 Cptuirea temporar: AB p.
A. se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin 695
muco-osoas
B. materialele folosite au vscozitate lent progresiv
C. materialele se prezint sub form de monocomponent
D. dureaz 1-2 zile
E. nu reface esuturile traumatizate

14 Cptuirea definitiv: BC p.
A. este doar direct 696
B. poate fi direct sau indirect
C. materialele folosite au consisten elastic
D. materialele folosite au rezisten mecanic mare
E. materialele folosite au grad de porozitate sczut

15 Modificrile morfologice ale cmpului protetic care impun reparaia ABC p.

protezelor sunt: 697
A. reziliena neuniform a cmpului
B. schimbarea de form a substratului muco-osos
C. schimbarea de volum a substartului muco-osos
D. igien oral defectuoas
E. esuturi traumatizate

16 Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt: BDE p.
A. montarea dinilor n afara crestelor 698
B. folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor
zone proeminente ale cmpului protetic
C. ruperea croetelor
D. deficiene de preparare, ndesare i polimerizare a acrilatului
E. ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare

17 *Deficiene de laborator care favorizeaz fractura protezelor sunt: E p.

A. n timpul dezambalrii se poate produce deformarea sau ruperea 698
croetelor
B. montarea dinilor laterali n afara crestelor
C. grosimea neuniform a bazei protezei
D. lipsa total a folierii sau folierea necorespunztoare
E. toate variantele sunt corecte

18 Tehnicile de reparaie a protezei: ABD p.

344

A. se pot executa att n cabinet ct i n laborator 699

B. cuprind completarea bazei n cazul extraciei dinilor distali
C. nu pot fi executate dect n cabinet
Page

D. includ completarea unuia sau mai multor dini

 E. nu includ reparaia pentru nlocuirea unor dini

19 Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: ABC p.

A. include ca etap de lucru coaptarea celor dou fragmente bine 699
uscate , de-a lungul liniei de fractur
B. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire
provizorie cu cianoacrilai
C. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare
cu cear de lipit de-a lungul liniei de fractur
D. include ca etap de lucru nlocuirea dinilor
E. include ca etap de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei
cu scopul de a realiza un model

20 Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: ABD p.

A. include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul 699-
protezei cu scopul de a obine un model 700
B. include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de
pe model
C. include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini
D. include ca etap de lucru pregtirea celor dou fragmente de
proteze
E. toate variantele corecte

21 Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului: BCDE p.

A. este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe 699-
B. este o etap de lucru n cadrul reparaiei unei proteze fracturate 700
C. include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 2-3mm ntre
fragmente
D. include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu
5-7 mm paralel cu linia de fractur
E. include ca etap de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisur
retentiv n form d ecoad de rndunic

22 n cadrul reparaiilor de protez: BCD p.

A. cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic 699-
B. dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face 700
C. se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi
D. se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou
fragmente
E. fragmentele de protez nu trebuiesc reaezate pe model

23 Cnd dintele din protez este detaat dar integru ca i form: ACE p.
A. dintele se repune n lcaul su 701
B. reparaia nu se poate face n cabinet
C. se creaz retenii n plac i pe faa oral a dintelui
D. este necesar amprenta cu silicon solid pentru reparaie
345

E. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui n zonele de

retenie create
Page

24 Cnd dintele din protez este deteriorat sau absent: ABE p.

 A. e necesar o amprent cu silicon chitos peste proteza aplicat n 701
gur
B. amprenta solidar cu proteza se umezeze i se un toarn model n
dou etape
C. se repoziioneaz dintele
D. se reface ntreaga protez
E. n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin
lefuire

25 n cazul nlocuirii unui croet din srm: ACE p.

A. se nregistreaz amprent cu silicon solid 701
B. amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza scoas din
gur
C. amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza n gur
D. modelul se toarn din gips extradur
E. modelul se toarn din gips obinuit

26 n cazul nlocuirii unui croet din srm: BDE p.

A. se nregistreaz amprent cu alginat 701-
B. se creaz un lca n placa protetic n locul unde va ptrunde 702
coada croetului
C. lcaul se amplaseaz aleatoriu
D. de obicei coada vechiului croet determin exact locul unde se
face lcaul n placa protetic
E. croetul se realizeaz din srm de vipl elastic

27 n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: ABC p.
A. se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur 702
B. se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare,
fundului de sac vestibular i antagonitilor
C. amprenta se nregistreaz cu materiale elastice
D. modelul se va turna ntr-un timp
E. modelul se va realiza fr cheie de angrenaj

28 n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: ADE p.
A. n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii 702
B. montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile
fizionomice ci doar de cele masticatorii
C. montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo-ocluzal
D. montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal
E. pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n
cheie

29 n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali: BC p.

A. reparaia se poate executa oricnd 702-
B. reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de 703
346

protez
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul
protetic
Page

D. n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici

 E. proteza nou realizat nu trebuie s acopere n totalitate
tuberozitatea

30 *n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente . B p.

A. reparaia se realizeaz cu acrilat fotopolimerizabil 700
B. modelul se izoleaz cu o substan alginic
C. suprafeele care se vor lipi nu se umecteaz cu monomer
D. zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt
ca este fragil
E. unii autori recomand ca proteza s fie inut dup ntrirea
acrilatului n ap rece pentru definitivarea polimerizrii

347 Page