Indicatori economici sintetici.

Produsul national brut (2014): 214 mld.dolari, din care agricultura - 10%, industria - 45%,
servicii - 30%, constructii - 15%. PIB/loc. in 2014 a fost de 14300 USD .
Somajul este destul de ridicat, statistica oficiala estimandu-l la 11% in anul 2014. In
conformitate cu previziunile organizatiilor internationale acesta este de cca.22-25 %. La nivelul
populatiei tinere cu varsta pana la 30 ani acesta atinge valoarea de 50%.
Rata inflatiei pentru anul 2014 a fost de 5%, fata de 4,5% in 2011 . Rata de schimb este de
105,25 dinari algerieni pentru un dolar SUA si 115,14 dinari pentru 1 Euro la curs oficial si de
141 DA/1 $ si 161,5 DA/1 euro la cursul informal. In conformitatea cu aprecierile Bancii
mondiale, publicate in raportul pe 2013, Algeria a inregistrat in 2013 rezultate bune la nivel
macro-economic. In
octombrie 2012, Algeria a imprumutat FMI cu 5 miliarde USD. Investitile, realizate din
perspectiva planului cincinal 2009-2014, reportate in cincinalul 2014-2019, vor permite
sectoarelor de constructii locuinte, transport si agricultura sa creeze si sa promoveze crearea de
noi locuri de munca pentru propriile sectoare dar si pentru cele conexe. Alocatiile bugetare
prevazute pentru aceste sectoare economice, in 2012 si 2013, au fost in valoare de cca. 24
miliarde USD. Volumul cheltuielilor pentru relansarea economica, in perioda 2014-2019, este
estimat la peste 270 miliarde USD. Investitile publice in anul 2014 au atins un nivel de 29% din
PIB. Pentru anul 2015 se prevede un nivel mult mai scazut, pe fondul crizei financiare generate
de pretul scazut al petrolului pe piata internationala. Veniturile realizate din exportul de
hidrocarburi (98% din exporturile algeriene) au crescut in anul 2014, atingand nivelul de 64
miliarde dolari fata de cca. 78 miliarde USD in 2013, ceea ce determina un excedent de cont
curent in Algeria de cca. 5 miliarde USD, echivalentul a 3% din PIB. Rezervele de schimb ale
Algeriei sunt evaluate la nivelul de 160 miliarde USD. In prima parte a anului 2015 se
inregistreaza o scadere a volumului exportului de hidrocarburi de 50%. Nivelul de crestere
pentru anul 2013 in domeniile non-hidrocarburi este apreciat la 5% desi pe ansamblu rata de
crestere este apreciata la 4,9%. Conform
prognozelor BM pentru anii 2012 si 2013 se vehiculeaza un nivel de crestere in jur de 5%.
Sectorul industrial se afla in stagnare, fata de cresterea de 9,1% din anul 2011. Realizarile din
industria chimica, a textilelor, prelucrarii pielii si incaltamintei sunt intr-o scadere accentuata. De
asemenea, metalurgia si industria electronica au inregistrat scaderi. Raportul BM releva absenta
unei strategii
coerente in sectoarele industriale, situatie care poate fi generalizata la nivelul intregii economii
algeriene. S-a constatat absenta unei cooperari intre sectoarele publice si cele private, absenta
unei vointe din partea autoritatilor publice de a se asocia cu sectorul privat.
Este evidentiat faptul ca nivelul investitiilor directe straine (IDE) a crescut semnificativ,
ca urmare a unei rapide cresteri a cererii interne. Cu toate acestea, nivelul IDE ar putea fi mult
mai ridicat, dar legea finantelor complementare din 2009 prevede obligativitatea existentei a
minim 51% capital national (public sau privat) in capitalul oricarei societati economice de drept
algerian. Rezervele de aur ale Algeriei sunt apreciate la 200 tone, care la un curs prognozat de
cca. 1100 USD uncia va determina ca stocul de aur sa fie apreciat la 6 miliarde USD.
Toate aceste date evidentiaza totusi o usoara regresie economica si sociala, cu o crestere a
nivelului inflatiei, a somajului si o diminuare a puterii de cumparare. De asemenea, se reliefeaza
o slaba capacitate de absorbtie a investitiilor, o eficacitate slaba a acestora, determinata de un
ritm de dezvoltare redus. BM a recomandat ca la planificarea bugetara sa se ia in calcul un nivel
de 45 USD/baril de petrol exportat, fata de 35 USD cat a fost luat in calcul la realizarea bugetului
pentru ultimul an. In acest fel pot fi contracarate fenomenele de coruptie, delapidare din fonduri
publice si pot fi realizate corelatii corecte intre salarii si productivitatea muncii.
Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice:
Industria.
Productia industriala, in afara de cea a hidrocarburilor, a avut o crestere de 6% in 2009, din care
3,4% in sectorul public si 4,7% pentru sectorul privat. Sectorul hidrocarburilor a crescut cu 3,5%
in 2009. Industria constructiilor de masini (in septembrie 2012 a inceput la Oran, la 480 km vest
de Alger, constructia unei uzine Renault, care va produce modelul Renault Symbol, in octombrie
2013 a fost semnat un contract cu Daimler-Benz pentru productia in Algeria de camioane
militare si autoturisme de teren cu destinatie militara), siderurgie (complexul siderurgic El
Hadjar-ISPAT ANNABA cu o capacitate instalata de 2 mil. tone/an), industria electrotehnica si
electronica (complexul electronic Sidi Bel Abbes produce 2 modele de TV color, 3 modele TV
alb-negru).
Alte ramuri industriale :
- industria alimentara, reprezentata, in special, de productia intreprinderilor mici si mijlocii.
Importul de alimente s-a ridicat la 3,5 mld. dolari in 2006.
Algeria este printre primele state importatoare de grau (dur);
- industria textila si de pielarie. Se produc toate tipurile de fibre de matase, de lana, si tesaturi
textile, precum si produse din piele;
- industria materialelor de constructie. Productia de ciment (16 mil. tone/an) nu acopera
necesarul intern. Datorita programului prioritar de constructii de locuinte se importa anual
ciment in valoare de 100 - 120 milioane dolari;
- industria chimica si petrochimica satisface in linii mari necesarul pietei interne, exportandu-se
detergenti ( Libia), vopseluri (fosta URSS). Se importa produse semifinite necesare sectorului
textil, agricol etc. (ex: polietilena);
- industria farmaceutica este tributara importului, cererea pietei fiind acoperita din productia
interna in proportie de 34%;
- industria de ingrasaminte pe baza de azot acopera in intregime cererea interna, existand
anumite disponibilitati pentru export. Industria ingrasamintelor pe baza de fosfati acopera cererea
interna in proportie de 60 - 70%. Productia de pesticide acopera cererea in proportie de 50%.
Dupa un regres accentuat in perioada 1994 - 1998, de cca 11% productia industriala a marcat un
reviriment pe parcursul anilor 2000-2008, in care s-au inregistrat cresteri intre 0,9 si 3,47%.
Agricultura
A reprezentat o prioritate a strategiei de dezvoltare a economiei nationale, fiind alocate
fonduri de sprijinire a micilor producatori. Agricultura a fost totdeauna dependenta de situatia
geografica si de regimul pluviometric. Din 238,1 mil. ha. total teritoriu national, numai 4 %
reprezinta suprafata agricola utila, restul fiind ocupat de desert, paduri etc. Efectiv se cultiva 6
mil.ha. Populatia activa ocupata in agricultura s-a redus la cca. 850.000 persoane in anul 2008.
Prin masuri administrative se stimuleaza reintoarcerea populatiei in agricultura. Parcul de
tractoare era de 115.000 buc. (2008). In anul 2009 agricultura contribuia cu aprox 12% la crearea
PIB. Zootehnia este relativ dezvoltata. La nivelul anului 2008 efectivele de animale se ridicau la
circa 19 mil. capete , din care 1,7 mil. bovine, 14 mil ovine, 3,5 mil. caprine. Cultura cerealelor
ocupa 43% din suprafata cultivata.. Productia de vin s-a ridicat in ultimii ani la circa 1 mil. hl.
Importul de vin a fost restrictionat incepand cu anul 2004, prin legea bugetului. Algeria nu
reuseste sa-si satisfaca nevoile interne, fiind un recunoscut importator de cereale si produse
alimentare. Dependenta alimentara constituie o adevarata problema pentru stat. In aceste conditii
agricultura constituie un element cheie al economiei algeriene. In aceste circumstante pentru a
raspunde la noile masuri de organizare a acestui sector, a fost lansat un program national de
sustinere a agriculturii care sprijina intreprinzatorii din acest domeniu prin credite, preturi
preferentiale, fiscalitate redusa.
Pescuitul
Platoul continental (13700 kmp.) ofera mari posibilitati de exploatare. Exista 10 porturi
de pescuit. Programul guvernamental de dezvoltare are in vedere construirea si amenajarea altor
6 porturi, cu scopul unei mai bune exploatari a resurselor de peste si corali. Principalele specii de
peste sunt: sardinela, anchois, ton, peste-spada, crustacee, fructe de mare etc. In 2012, pentru
prima data in ultimii 10 ani, Algeria a reusit sa pescuiasca intreaga cota de ton alocata in Marea
Mediterana.
Transporturile
Reteaua rutiera in lungime de 112.000 km, cu o densitate de 3,7km la 1000 de locuitori,
asigura peste 90% din transporturile colective de calatori si 85% din cele de marfuri. Dispune de
3400 km de autostrada si sosele expres. Se finalizeaza in prezent la autostrada est-vest (1200km)
ce leaga Tunisia de Maroc (dupa deschiderea frontierei terestre algero-marocane, inchisa in
prezent). Punerea in functiune a ultimului segment a fost prevazuta in primul trimestru al anului
2014. Din 2014 va incepe realizarea unei alte autostrazi de 1300 km in zona Platourilor Inalte (la
150 km sud de la litoral). Circa 98% din volumul comertului exterior se deruleaza pe cale
maritima.
Traficul global a depasit 75 mil.tone, din care porturile Alger, Oran, Skikda, Jijel, Mostaganem si
Bejaia asigura 80% (cu exceptia hidrocarburilor). Se fac eforturi pentru adaptarea infrastructurii
existente la transportul containerizat (porturile Alger, Oran, Annaba). Se dispune de 40 porturi
dintre care 13 porturi principale, 9 polivalente si 4 specializate pentru hidrocarburi. Portul Alger
asigura cca. 30 din cantitatea de marfuri intrate si 70% din traficul de containere. Flota maritima
proprie este formata din 74 nave, cu o medie de varsta sub 9 ani, din care 50 sunt cargouri, 3
nave transport persoane, iar 21 nave petroliere. Reteaua feroviara are o lungime de 4500 km si
dispune de 200 gari comerciale operationale. Traficul feroviar se cifreaza la circa 1,8 miliarde
SKO.
Traficul aerian
 Algeria dispune de 35 aeroporturi, din care 13 de clasa international (Alger, Annaba,
Constantine, Ghardaia, Tlemcen, Oran, Tebessa, Hassi- Messaoud, s.a.), iar patru dintre acestea
detin 90% din traficul total de pasageri (Alger, Oran, Constantine, Annaba). Compania Air
Algerie a facut noi achizitii de aparate de zbor ceea ce a dus la reinoirea flotei si extinderea
retelei de transport internationale. De altfel aceasta companie este una care detine monopolul in
domeniul transportului aerian de calatori si marfuri in Algeria. Mai exista cativa operatori zonali
(Tassili Air) care asigura transportul de mica capacitate pentru firmele internationale care
activeaza
in industria de exploatare a hidrocarburilor din sudul tarii, respectiv la Hassi Messaoud.
Turismul
Fata de posibilitatile existente si comparabil cu potentialul regiunii, se inregistreaza o
anume ramanere in urma. Capacitatea totala de cazare in hoteluri se ridica la aproximativ 60.000
paturi. Turismul este inca unul centralizat, existand cativa operatori mari (ONAT) si care fac
distributie de servicii turistice prin agentii mici, private.
In sectorul turism, politica statului algerian urmareste :
-realizarea de mari proiecte turistice in special in sud (Sahara);
-incurajarea industriei artizanale ;
-incurajarea unor noi investitii orientate spre formule de parteneriat.
Exista inca suficiente retineri din partea turistilor europeni de a veni in Algeria cauzate de
existenta pericolului terorist (in zonele muntoase).
Serviciile
Telecomunicatiile
In domeniul telecomunicatiilor, se are in vedere introducerea de noi tehnologii de
informare si comunicare, crearea de parteneriate cu marile societati transnationale in acest
domeniu. Cererea de centrale electromecanice (80% din necesarul pietei interne) este acoperita
din productia proprie ca si intregul necesar de aparate telefonice. Este in expansiune telefonia
celulara, fiind acordate trei licente pentru operatorii de telefonie mobila. O prioritate particulara
este acordata retelei internet . S-a realizat cablarea a cca 110.000 km cu fibra optica. Numarul
abonatilor pentru telefonia fixa este de 3,1 milioane . la telefonia mobila depaseste 29
milioane cu o teledensitate globala de 84%.
Sistemul bancar
 Banca Algeriei este banca centrala a tarii, functionand ca institutie autonoma. Asigura
emisiunea monetara, tezaurizarea rezervelor de aur si a devizelor , refinantarea bancilor
comerciale si face politica monetara a tarii. Din sitemul bancar algerian fac parte 27 banci si
institutii financiare care sunt din sectorul public si privat. Bancile publice sunt dince in ce mai
solicitate sa finateze economia. Acestea au asigurat cca. 20 miliarde USD din cele 28 miliarde
care au fost utilizate in modernizarea petrochimiilor din Algeria.
Banci si instututii finaciare cu capital public : Banca Exterioara a Algeriei BEA, Banca
Nationala a Algeriei BNA, Creditul Popolar din Algeria -CPA, Banca pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala BADR, Banca de dezvoltare Locala BDL, Casa de economii si Previziune
CNEP, SOFINANCE, SRH, CNMA, ESSALEM LEASING;
Banci si institutii finaciare cu capital privat :
- Bank Al Baraka dAlgrie, proprietatea in proportie de 50 % a grupului saudit Dellah Al Baraka
si 50 % al bancii publice BADR,
- Citi Bank Algeria, sucursala a Citibank din New York,
- Arab Banking Corporation Algeria, filiala cu 70 % din capital al grupului ABC din Bahrein, 10
% al SFI (BIRD), 10 % al Societatii Arabe de Investitii (Jeddah), si 10 % al unor investitori
nationali,
- Socit Gnrale Algrie, filiala controlata 100 % de catre Socit Gnrale (Franta),
- Natexis Al Amana Algrie, filiala a grupului Natexis Franta (Paris),
- Arab Bank Algeria Plc, sucursala a Arab Bank din Amman (Iordania),
- La Banque Nationale de Paris (Paribas), filiala 100 % a grupului francez BNP Paribas,
- La Trust Bank, capital mixt privat international si national ,
- Arab Leasing Algrie, institutie specializata in operatiuni de leasing, filiala a Arab Bank
Corporation Algrie,
- The Housing Trade and Finance banca cu capital iordanian,
- Gulf Bank Algrie controlata de Gulf Bank, apartine grupului kuweitian Kipco,
- Cetelem institutie financiara in proces de acordare a dreptului de functionare, filiala a grupului
BNP Paribas),
- Maghreb Leasing institutie financiara cu capital tunisian si investitori suverani,
- Francabank - banca cu capital libanez.
- Calyon Algeria
Institutii finaciare straine care au filiale in Algeria : CITI Bank; Credit Lyonnais, British Arab
Commercial bank; Union des banques arabes et francaises, Credit Industriel et Commercial;
Credit agricole indosuez; Tunis International Bank, Fortis bank.
Din punct de vedere legislativ activitatea financiara este sustinuta prin:
- legea asupra monedei si creditului ;
- decretul cu privire la crearea bursei de valori imobiliare (operationala din august 1999) ;
Sistemul asigurarilor, cuprinde:
La aceasta data exista 16 companii de asigurari publice si private.
CAAR - Compania Algriana de Asigurari si de Reasigurare actioneaza in domeniul industriei,
constructiilor;
CAAT - Compania Algriana de Asigurare .
CCR - Compania Centrala de Rasigurari .
SAA Socitatea Nationala de Asigurare acopera riscurile de orice natura (vehicule, locuinte,
cultura, sport, timp liber, educatie, comert, hotelier);
CIAR - Compania Internationala de Asigurare si de Rasigurare .
2A - Asigurarea Algriana.
CASH - Compania de Asigurare pentru Hidrocarburi
SGCI Socitatea de Garantii si Crdit Imobiliar.
CAGEX - Compania Algriana de Assigurari si Garantare a Exporturilor
Trust - Trust Algria
CNMA- Casa Nationala de Ajutor Agricol.
SALAMA Societatea de Asigurari Salama Algria
MAATEC- Asigurarea Mutuala Algriana pentru lucratorii din Educatie si Cultura
GAM - Gnral Assurance Mditerranenne
Alliance Assurance - Alliance asigurari
Cardif El-Djazair Societatea de asigurari Cardif Algeria
Sunt oferite cca. 100 produse de asigurari in diverse categorii de asigurare. Cifra de afaceri in
2010 a fost de 40 miliarde dinari. Asigurarea persoanelor reprezinta 5% din cifra de afaceri si
95% sunt asigurari pentru distrugeri. Reteaua dispune de 1500 puncte de vanzare din care 450
agentii generale. Activitatea este supervizata de Consiliul national al asigurarilor (CNA) care este
prezidat de ministrul finantelor.