Dreptul muncii.

Posibilitatile de angajare la munca in tari si peste

hotare.Contractul individual de munca.
Dreptul muncii este reglementat prin Constituie1 i Codul muncii2 , dar i prin numeroase alte
legi speciale3 , dintre care enumerm: Legea nr. 62/2011 a dialogului social4 , Legea nr. 56/2007
privind ncadrarea n munc i detaarea strinilor pe teritoriul Romniei 5 , Legea nr. 210/1999
privind concediul paternal6 , Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice7 ,
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru somaj i stimularea ocuprii forei de
munc8 , Legea nr. 319/2006 privind securitatea i sntatea n munc. Din categoria izvorelor
dreptului muncii fac parte i ordonanele i hotrrile Guvernului; ordinele, instruciunile i
alte acte normative emise de minitri i conductorii altor organe centrale. Pe lng numeroasele
acte normative emise n completarea Codului muncii, sunt considerate izvoare de drept:
contractele colective de munc (importana lor fiind subliniat i prin faptul c exist o lege
special care le reglementeaz - Legea nr. 62/2011), regulamentele interne i regulamentele de
organizare i funcionare. Aceste izvoare de drept au o factura deosebit, special, fiind
consecina negocierii, conveniei ntre cei doi parteneri sociali - angajatorii i salariaii.
Trebuie subliniat faptul c dreptul muncii are i izvoare internaionale, n primul rnd
conveniile Organizaiei Internaionale a Muncii i ale Consiliului Europei, ratificate de ara
noastr, precum i normele dreptului comunitar, prevzut n Acordul de asociere a Romniei la
Uniunea European, intrat n vigoare la 1 februarie 1995.

Continutul contractului individual de munca

Contractul individual de munca trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
identitatea partilor;
durata contractului;
locul de munca;
felul muncii;
durata muncii;
concediul;
salarizare;
drepturi specifice legate de sanatate i securitate in munca;
alte clauze referitoare la perioada de proba, perioada de preaviz, clauza cu privire la formarea
profesionala, clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate, etc.;
drepturi i obligatii generale ale partilor;
dispozitii finale.
Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub
nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.
intre parti pot fi negociate i cuprinse in contractul individual de munca i alte clauze specifice.
Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa:
clauza cu privire la formarea profesionala;
clauza de neconcurenta;
clauza de mobilitate;
clauza de confidentialitate.
Clauza cu privire la formarea profesionala
Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile i obligatiile partilor, durata formarii
profesionale, precum i orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile
contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de
formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor i fac obiectul unor acte aditionale la
contractele individuale de munca.
Clauza de neconcurenta il obliga pe salariat ca dupa incetarea contractului de munca sa nu
presteze, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea
prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care
angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
Clauza de neconcurenta ii produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de
munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii
contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care ii produce
efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum
i aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se
negociaza i este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din
ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care
durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale
lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la
calculul profitului impozabil i se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
Clauza de neconcurenta ii poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la
data incetarii contractului individual de munca.
in cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la
restituirea indemnizatiei i, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a
produs angajatorului.
Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea
specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un
loc stabil de munca. in acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in
natura.
Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de
munca i dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunotinta in
timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele
colective de munca sau in contractele individuale de munca.
Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata
de daune-interese.