Subiectul 10 RECTUL CONFIGURATIE EXTERNA SI INTERNA,

STRUCTURA, VASCULARIZATIE, INERVATIE

Notiuni introductive

Rectul (intestinum rectum sau intestinul drept) reprezinta portiunea terminala a

tubului digestiv.
Incepe la jonctiunea recto-sigmoidiana, situata la nivelul vertebrei S3;
strabate pelvisul si diafragma pelvina, terminandu-se la orificiul anal - situat la nivelul
perineului posterior.
Este situat median, anterior de sacru si coccis, avand o lungime variabila, intre 15 si 19
cm.
Rectul se deosebeste de colon datorita urmatoarelor caracteristici:
- absenta mezoului;
- absenta haustrelor si a teniilor;
- absenta ciucurilor epiploici.

Configuratie externa
Pe baza criteriilor embriologice, de vascularizatie si topografice, rectului i se descriu doua parti:

Partea pelvina:

provine din metenteron;

este situata superior de diafragma pelvina;
are calibru mai mare si aspect fuziform, purtand numele de ampula rectala;
are o lungime de 12-15 cm.

Partea perineala:

provine din proctodeum;

strabate diafragma pelvina;
are calibru mai mic, purtand numele de canal anal;
are o lungime de aproximativ 4 cm.

Clinic si embriologic, limita este considerata linia pectinata (linia dintata).

Desi poarta numele de intestin drept', rectul are forma literei S, prezentand:

in plan frontal, trei curburi laterale, doua spre stanga si una spre dreapta, determinate de
santurile transversale de la nivelul peretilor laterali ai ampulei rectale;
in plan sagital, doua curburi:
ampula rectala prezinta o curbura cu concavitatea anterior, numita flexura sacrata;
 canalul anal prezinta o curbura cu concavitatea posterior, determinata de varful
coccisului, numita flexura perineala.

Configuratia interna a rectului

La nivelul ampulei rectale

Se disting plicele longitudinale pasagere, care dispar concomitent cu destinderea acesteia

si plicele transversale sau valvulele lui Houston, ce corespund santurilor transversale
care configureaza la exterior suprafata rectului.
Extremitatile plicelor transversale se intercaleaza scalariform, anterior si posterior,
conferind cavitatii rectale aspectul spiralat, cu rol in modelarea bolului fecal si in
incetinirea progresiunii sale.

**Intre ampula si canalul anal se gareste linea imaginara anorctala

Aspectul interior al canalului anal este particularizat prin intermediul unor reliefuri reprezentate
de coloane, valvule si sinusuri anale.

Coloanale anale Morgangni

Sunt prezente sub forma a 8-10 plice longitudinale ce masoara intre 12-15 mm.
Fibrele musculare longitudinale se condenseaza in fascicule, intrand cate unul in
alcatuirea acestor coloane, alaturi de ramurile vaselor rectale superioare.
Bazele a doua coloane anale adiacente sunt unite prin cate o plica semilunara a mucoasei,
care ia denumirea de valvula anala Morgagni, iar intre aceasta si peretele canalului anal
se delimiteaza cate un sinus anal Morgangni
Regiunea circulara ce corespunde coloanelor anale poarta numele de zona colonara
Zona hemoroidala coincide cu aria portiunilor mai proeminente ale coloanelor

Pectenul este zona intermediara,

- de forma circulara,
- incepe de la nivelul liniei pectinate si se intinde catre inferior pe o distanta ce masoara
intre 12-15 mm pana la nivelul liniei albe Hilton, reprezentata printr-o depresiune, de
asemenea de forma circulara, ce indica separatia dintre sfincterul anal intern si portiunea
subcutanata a sfincterului anal extern, motiv pentru care mai poarta denumirea de linie
intersfincteriana.

Structura
Peritoneul
 La nivelul rectului, peritoneul acoper anterior rectul numai la nivelul ampulei rectale de
unde se rsfrnge la femei pe uter - fund de sac rectouterin i la brbai pe vezic - fund de sac
rectovezical; ambele funduri de sac sunt cunoscute i sub numele de fund de sac Douglas.
La nivelul canalului anal peritoneul este nlocuit de adventiie care este format din esut
conjunctiv lax.

1) Musculara rectului
- format din fibre circulare (la interior) care apar n S7 i fibre longitudinale (la exterior)
care apar n S11;
- fibrele circulare prin condensare formeaz sfincterul intern (neted);
- la exterior exist i sfincterul anal extern ( striat) care coboar ceva mai mult ca sfincterul
intern; este mai abundent vascularizat dect cel intern i prezint numeroase plci
motorii; este inervat de nervul ruinos.
Mai dezvoltate sunt fibrele circulare. Fibrele circulare formeaz n partea inferioar a
canalului anal sfincterul anal intern, sfincter neted. El este inervat de fibre aduse de nervii
splanhnici pelvini, ce conin fibre parasimpatice provenite din mduva sacral S2 S4 din aa-
numita coloana n torsad, descris de Larouelle.
Menionm faptul c fibrele circulare mai formeaz i dou sfinctere funcionale :
- unul se gsete la nivelul rectului ampular, n vecintatea valvulei Kohlrausch i se numete
sfincter ani terius Nelaton.
- cellalt se gsete la jonciunea dintre colonul sigmoid i rectul ampular, numit sfincter
superior OBeirne.

2) Submucoasa rectului
- esut conjunctiv lax;
- bogat n vase (n special vene).
3) Mucoasa rectului
- nu prezint viloziti, glande, valvule conivente;
- este format din 3 tipuri de epitelii:
a) unistratificat n rectul ampular i n partea superioar a canalului anal;
b) de tranziie n partea mijlocie a canalului anal;
c) pluristratificat pavimentos cheratinizat (n ultima poriune a canalului anal).
- mucoasa rectului ampular prezint 3 plici transversale = valvule Houston - 2 la stnga,
1 la dreapt (i mai mare), descris de Kolrausch;
- n interiorul canalului anal se gsese 6-10 coloane anale Morgagni - ele au vrful spre
ampula rectal i baza inferior.
- ntre coloanele anale se afl sinusurile anale - la nivelul lor mucoasa canalului anal este
albastr deoarece n profunzimea mucoasei la nivelul sinusurilor se afl numeroase
plexuri venoase anale interne - aici se formeaz hemoroizii interni;
- bazele coloanelor anale sunt unite prin valvulele anale care mpreun cu baza coloanelor
anale formeaz linia pectinat care desparte poriunea din rect de origine endodermal,
provenit din metenteron, de poriunea de rect de origine ectodermal, provenit din
 proctodeum; tot ce este deasupra liniei pectinate este derivat endodermic; ce este sub linia
pectinat este derivat ectodermic.
- sub linia pectinat se afl o zon numit pecten i care caudal se ntinde pn la linia
alb Hilton= linia ano-cutanata ; pectenul se ntinde pe o lungime de cca. 2 cm;
- la nivelul pectenului gsim un epiteliu de tranziie format dintr-un epiteliu
pluristratificat pavimentos necheratinizat;
- acesta nu are glande sudoripare, sebacee i nici foliculi piloi; are culoare albstruie
datorit unei bogate reele vasculare venoase situate n profunzimea lui; aceste reele sunt
responsabile de apariia hemoroizilor externi; la nivelul pectenului, n chorionul mucoasei
exist mult esut fibros, responsabil de stenoze la acest nivel;
- sub linia alb Hilton exist a 3-a poriune a rectului (care are o nlime de 6 8 mm); aici
remarcm un epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat care are foliculi piloi, glande
sebacee i sudoripare (piele);

Vascularizatie
Circulatia arteriala este reprezentata de arterele rectale frecvent numite si hemoroidale.

Artera rectala superioara

este principala artera a rectului si constituie ramul terminal al arterei mezenterice

inferioare.
Din acest ram se desprind doua colaterale care descind pe fetele externe ale ampulei
rectale nivel la care dau numeroase ramuri ce patrund sub fascia rectala in peretii
rectului.
O parte se distribuie tunicilor, iar restul se organizeaza sub forma unui plex submucos ce
participa la irigarea mucoasei intregului rect. Ramul stang al arterei rectale superioare
participa alaturi de arterele sigmoidiene la formarea anastomozei lui Sudeck, cu rol in
chirurgie, restabilind circulatia in procedeele de amputatie a rectului canceros.

Arterele rectale mijlocii

au originea in arterele iliace interne si ajung sa irige peretii anterolaterali ai portiunii

inferioare a ampulei si canalul anal, cu exceptia mucoasei.

Arterele rectale inferioare

se desprind in arterele rusinoase, se angajeaza pe sub muschii ridicatori anali, traverseaza

fosa ischiorectala si contribuie la vascularizatia canalului anal, cu exceptia mucoasei.

Venele rectului
Au originea la nivelul submucoasei, in plexul venos rectal, din care pleaca venule ce traverseaza
tunica musclara alcatuind ulterior venele rectale, denumite si hemoroidale.

Vena rectala superioara

este singulara si colecteaza sangele de la ampula rectala, transportandu-l in vena

mezentrica inferioara tributara venei porte.

Venele rectale mijlocii

se formeaza la nivelul portiunii inferioare a ampulei rectale dupa care ajung sa se verse in
venele iliace interne, iar venele rectale inferioare conduc sangele din regiunea canalului
anal catre venele rusinoase interne, tributare venelor iliace interne, care la randul lor se
varsa in vena cava inferioara. Astfel, la nivelul rectului se consolideaza o anastomoza
porto-cava, ce prezinta importanta functionala si clinica.

Vasele limfatice

sunt originare din plexurile mucos si submucos, corespunzatoare tunicilor respective

care se organizeaza sub forma a trei pediculi ce acompaniaza traiectul venelor
Pediculul superior dreneaza in nodurile pararectale nodurile sacrate
Pediculul mijlociu dreneaza in nodurile iliace interne
Pediculul inferior dreneaza in nodurile inghinale superficiale

Inervatie
Nervii rectului se dispun sub forma unor plexurilor rectale superior, mijlociu si inferior.

Plexul hipogastric inferior asigura inervatia rectului, din cuprinsul sau facand parte
fibre simpatice, ajunse pe calea nervului presacrat si fibre parasimpatice, venite prin
intermediul nervilor splanhnici pelvieni.
Catre extremitatea inferioara a canalului anal ajung nervii rectali inferiori, de natura
somatica.

Fibrele simpatice eferente fac sinapsa in ganglionul mezenteric inferior pe care il strabat inainte
de a ajunge la musculatura rectului, inhiband-o concomitent cu contracturarea sfincterului anal
intern.

Fibrele parasimpatice eferente traverseaza, de asemenea, ganglionul mezenteric inferior,

facand sinapsa ulterior in plexul mienteric Auerbach. Acestea sunt responsabile cu contractia
musculaturii si relaxarea sfincterului anal intern.
Subiectul 11: VEZICA URINARA CONFIGURATIE EXTERNA SI
INTERNA, STRUCTURA, VASCULARIZATIE, INERVATIE

Configuratia externa
Vezica urinar este un organ pelvin, aezat n partea anterioar a spaiului pelvisubperitoneal,
superior planeului pelvin, posterior simfizei pubiene i anterior aparatului genital, care l separ
de rect.

Vezica urinar este un organ cavitar, ovoidal care prezint:

- vrful vezicii (apex vesicae),
- corpul vezicii (corpus vesicae),
- fundul vezicii sau baza (fundus vezicae)
- colul sau gtul (cervix vesicae).

Structura vezicii urinare

Ca i ureterul vezica urinar este alctuit din trei tunici:

1) Tunica seroas

exist numai la nivelul feei postero-superioare (peritoneul pelvin).

2) Tunica conjunctiv (tunica adventitia)

in rest vezica este nconjurat la exterior de o tunica separat de fascia pelvin

visceral i septul retrovezical printr-un strat subire de esut adipos pericistiul
(neomologat N.I.).
conine plexuri vasculare, limfatice i nervoase.

3) Tunica muscular

alctuiete muschiul detrusor al vezicii urinare (termen neomologat N.I.) care prin
contracie golete vezica eliminnd urina la exterior prin uretr.
este format din fibre musculare netede dispuse n trei straturi greu individualizabile:
stratul longitudinal extern, stratul circular i stratul longitudinal intern.
- Stratul longitudinal extern - cel mai gros, este alctuit din fibre predominant
longitudinale, care nu formeaz ns un strat continuu ci sunt dispuse n fascicule
(separate prin esut conjunctiv), ntre care peretele vezical are o mai slab
rezisten (locul preferenial de formare al diverticulilor vezicali).

- Stratul circular - subire, discontinuu este alctuit din fibre cu dispoziie mai
curnd oblic. - in jurul ostiului uretral intern, la nivelul colului, fibrele circulare
 se condenseaz formnd muchiul sfincter al vezicii (numit i inel uretral) care se
continu pe o distan scurt n uretra prostatic.

- Stratul longitudinal intern - cel mai subire, este format din fibre cu dispoziie
mai mult plexiform (francezii l denumesc strat plexiform).
- ochiurile reelei musculare, foarte alungite n sensul axului longitudinal al
vezicii, denot c fibrele musculare au direcia predominant longitudinal.
- intre coloane se formeaz celule vezicale (neomologate N.I.) pri deprimate
n fund de sac ale mucoasei n care se pot gsi calculi.

Fibrele longitudinale de pe partea lateral a ureterelor, se continu sub mucoasa vezical,

ndreptndu-se antero-medial spre ostiul uretral, trec pe dinaintea acestuia i se unesc cu fibrele
de partea opus, formnd muchiul trigonal cu aciune antagonic fa de cea a detrusorului (prin
contracia chingei musculare care trece anterior de ostiul uretral, ostiul se nchide opunndu-se la
evacuarea urinii).

4) Tunica mucoas

este format dintr-un epiteliu de tranziie (uroteliu) pluristratificat (6-8 rnduri de celule
cnd vezica este goal i 3-4 rnduri cnd vezica este plin i destins).
corionul sau lama proprie a mucoasei este alctuit dintr-un strat intern (spre epiteliu)
format din esut conjunctiv fibros i un strat extern (spre tunica muscular, mai lax,
constituind tela submucosa (nu este separat de stratul precedent printr-o muscular a
mucoasei).
Mucoasa vezical se continu pe de o parte cu mucoasa ureterelor, la nivelul ostiilor
ureterale i pe de alt parte cu mucoasa uretrei la nivelul ostiului uretral.

Configuraia intern a vezicii urinare

n interiorul vezicii, mucoasa formeaz numeroase cute neregulate, cnd vezica este goal
(datorit esutului lax al submucoasei) cu excepia unei zone triunghiulare, cuprins ntre ostiile
ureterale i cel uretral, denumit trigon vezical. La acest nivel, mucoasa este mai aderent de
stratul profund muscular, rmnmd neted chiar i n stare de vacuitate a vezicii. Cnd vezica se
umple, cutele se terg treptat, pe msur ce se acumuleaz urina i se destinde vezica, n final
dispar.

n afara acestor cute temporare, mucoasa vezical prezint i o serie de reliefuri permanente:
plica interureteric (ntre ostiile ureterale, este produs de fibrele musculare longitudinale ale
ureterelor ce se continu la nivelul plicii de la un ureter la altul); la btrni, napoia plicii
interureterale se formeaz o depresiune a peretelui vezical (datorit faptului c trigonul vezical
ce corespunde zonei din peretele vezical n contact cu prostata, este ridicat prin hipertrofia
lobului median). Aceast depresiune se accentueaz cu vrsta i ajunge partea decliv a cavitii
vezicale -fiind denumit reces retroureteral (francezii o denumesc bas fond).

Plica ureteral - este determinat de poriunea intramural a ureterului, fiind vizibil

lateral i ascendent de ostiile uretrale.
Uvula (uvula vesicae) - este o proeminen rotunjit, situat spre vrful trigonului
vesical, imediat napoia ostiului uretral, vizibil la brbat mai ales dup 40 de ani.
Trigonul vezical (Lieutaud) - reprezint o zon cu aspect particular, avnd o mucoas
neted, aderent de planul muscular i prevzut cu glande.
Baza trigonului - orientat posterior i superior este marcat de plica
interureteral, avnd la capete ostiile ureterale
Ostiile ureterale - au aspect variabil: orificii circulare punctiforme, form de fant
alungit n sens inferomedial etc.
Vrful trigonului - este reprezentat de ostiul uretral intern care corespunde
totodat cervixului (colului vesical). Ostiul uretral apare sub forma unui orificiu
circular la femeie i la brbatul tnr, dar la btrn se alungete transversal, fiind
delimitat de dou buze una anterioar i una posterioar mai nalt, reprezentat
de uvul.
Uvula - se prelungete caudal cu creasta uretral.

Vascularizatie
Arterele
- sunt ramuri din a iliac intern
- vin prin teci colageno-elastice
- nsoite de ramuri periarteriale din plexul hipogastric inferior

4 pediculi arteriali
Superior 2-3 aa vezicale superioare din a ombilical. Irig faa superioar i
posterioar a vezicii, iar din apex faa anterioar i lateral
Inferior aa vezicale inferioare ramuri directe din a iliac intern. Irig fundul
vezicii urinare i: la brbat canalul deferent, ureterul inferior, veziculele seminale i
prostata, iar la femeie fornixul vaginal.
Anterior a vezical anterioar din a ruinoas intern
- a epigastric inferioar

Posterior ramuri din - a deferenial (din a vezical inferioar)

- a rectal medie
- a vezico-vaginal (din a uterin)
- a vaginal lung
 Irig fundul i colul vezicii urinare.

Se formeaz apoi plexul venos, mai dens n jurul colului vezical.

Prin turgescena venelor nchid orificiul ureteral intern
Venele strbat pereii vezicii urinare i formeaz plexul venos vezical aflat n
spaiul prevezical i pe feele laterale ale vezicii urinare.
Limfaticele
- pleaca din submucoasa si musculara, trec prin nodulii perivezicali si se varsa in
nodurile iliace: ext, int, comune

Comunicri
Inferior plex prostatic Santorini
sau
- plexuri uterine i vaginale

Posterior plexul rectal

Lateral plexul veziculo-prostatic

n final rezult cteva trunchiuri venoase care se vars n v iliac intern

Inervatie
Plexul nervos vezical are dou surse:

1. plexul aortic plexul hipogastric superior plex hipogastric inferior

Origine MS T10-L2 nn hipogastrici sinaps n ganglioni
drept i stng

Fibrele ajung la complexul sincterian trigon-m sfincter intern al vezicii urinare,

acesta asigurnd continena pasiv. Exist o mare densitate de fibre S la nivelul colului
vezical i trigonului vezical, dar aceste fibre sunt rare la nivelul m detrusor al vezicii.
n m detrusor se ntlnesc numeroase fb PS.

2. nn erectori (splahnici pelvieni) cu fibre PS. Originea n MS S2 S4

Fibrele senzitive sunt S i PS. Pleac de la receptorii pentru distensie din peretele
vezical. Fb PS preganglionare merg cu nn sacrali n plexul hipogastric inferior. Altele
fac sinaps n gg intramurali (mai frecvente lng orificiile ureterale din trigonul
vezical). Fibrele PS sunt suportul reflexului sacrat de miciune cu contracia m
detrusor vezical i relaxarea sfincterului intern al uretrei. n timp ce urina este stocat
sunt inhibate fb PS
Fibrele senzitive S sunt reprezentate de fibre nervoase ce ajung n plexul
hipogastric i n nn ruinoi.

Inervaia voluntar (somatic)

Vine prin n ruinos care inerveaz m sfincter extern (striat) al uretrei i
m perineului. Nv ruinos intervine astfel n continena urinar voluntar
Subiectul 12 SEGMENTUL LOMBOSACRAT AL SIMPATICULUI
PARAVERTEBRAL SI PLEXURILE PREVERTEBRALE ALE PELVISULUI

Segmentul lombosacrat al simpaticului paravertebral

Simpaticul pelvin - se constituie din dou lanuri ganglionare (3-4 ganglioni unii prin
cordoane intermediare). Se gsesc pe faa anterioar a sacrului.
Ramuri:
- pentru viscerele pelvine;
- colaterale pentru nervii ruinoi (cu acetia ajung la perineu i organele genitale externe);
- prin ramurile comunicante cenuii la plexul sacrat i mai departe la membrul inferior.
Parasimpaticul sacrat - i are originea n mduva sacrat, n neuromerele S3 i S4,
dup care intr n constituia slanhnicilor pelvieni (nervii pelvici), care se termin n plexul
hipogastric inferior. - cu staie sinaptic n ganglionii previscerali sau intramurali, fibrele se
distribuie viscerelor pelvine. - exist i colaterale ctre nervii ruinoi, cu care ajung la perineu
i organele genitale externe.

Plexurile prevertebrale pelvine

PLEXUL HIPOGASTRIC

Plexul hipogastric - este reprezentat de un ansamblu de fibre nervoase i de ganglioni

nervoi situai la baza lamelor vasculo-conjunctive sacro-recto-genito-vezico-pubiene.
Are circa 2 cm nlime i 4-6 cm lungime.
Poate fi mprit n dou planuri anastomozate:
- un plan intern, care primete spanhnicii pelvini;
- un pian extern i inferior ce primete nervii erectori.
Raporturi:
- lateral- spaiul pelvirectal superior
- medial- rectul i vezica seminal, la brbat sau fundul de sac recto-uterin i 1/3
superioar a vaginului la femeie.
- inferior- muchiul ridictor anal i fascia sa
- posterior- gurile sacrate
- anterior- vezica urinar.
Aferente:
a. de origine lombar:
- splanhnicii pelvini;
- plexul mezenteric inferior prin nervul presacrat, care se bifurc ntr-un ram drept
i unul stng
 b. de origine sacral: S2-S3
c. de origine ruinoas: nervii erectori S2-S3-S4 (vezi plexul ruino).

Eferente:
1. Nervii rectului foarte numeroi provin din:
- splanhnicii pelvini
- plexul hipogastric
- plexul mezenteric inferior.
2. Nervii vezicii urinare i ai ureterului terminal provin mai ales din marginea anterioar a
plexului hipogastric.
3. Nervii prostatei - provin din plexul hipogastric.
4. Nervii veziculelor seminale - din plexul hipogastric.
5. Nervii canalelor deferente - din plexul hipogastric.
6. Nervii ureterului - din plexul hipogastric.
7. Nervii vaginului - provin din nervii erectori
Nervii perineului provin din plexul ruinos i sunt reprezentai de dou fascicule nervoase
larg anastomozate: - superior, pentru organele genitale interne i vezica urinar
- inferior, pentru rect i aparatul de erecie.
Rezult c inervaia simpatic a viscrelor pelvine are o origine lombar important prin
intermediul nervilor spianhnici pelvini.
Parasimpaticul pelvin particip prin fibrele sale la rdcinile anterioare ale ultimilor patru
nervi sacrai i se termin n plexul hipogastric prin nervii erectori.

PLEXUL RUINOS
Plexul ruinos - este constituit din ramurile anterioare ale rdcinii S4 i anastomoze de la
S2 i S3.
Este aezat sub plexul sacrat, pe muchiul ischiococcigian, acoperit de fascia pelvin, care-l
desparte de planul vascular al arterei iliace interne (hipogastrice), al venei omonime i ale
ramurilor lor.
Ramuri colaterale - pentru organele genitale i perineu:
-nervul muchiului ridictor anal (S3-S4);
-nervul muchiului ischiococcigian (S3-S4)
-nervul hemoroidal sau anal (S3-S4) iese din bazin pe sub muchiul piriform i apoi reintr
prin mica incizur ischiadic n fosa ischiorectal distribuindu-se pentru sfincterului extern anal
i pielii anusului.
-nervul perforant cutanat, senzitiv, S2-S3, trece pe sub marele fesier i se distribuie pielii
regiunii fesiere.
Ramura terminal - este reprezentat de nervul ruinos intern.
Prezint anastomoze:
- superior- cu plexul sacrat
- inferior- cu plexul sacrococcigian
- medial- cu al patrulea ganglion nervos simpatic pelvin prin ramuri comunicante.
Nervul ruinos intern
- are originea n S3-S4 i accesoriu din S2.
- traiectul este intrapelvin apoi iese din bazin prin marea incizur ischiadic,
infrapiriform, medial.
- ajunge pe peretele lateral al fosei ischiorectale, deci, din nou n pelvis, dup ce a
traversat mica incizur ischiadic.
- se termin n partea mijlocie a canalului fascial AlCock prin nervul perineal i prin
nervul dorsal al penisului (clitorisului).
a. Nervul perineal - nsoete artera ruinoas intern pn la marginea posterioar a
muchiului transvers profund,
- d o colateral (nervulperineal extern) pentru pielea scrotului respectiv a labiilor mari i
dou ramuri terminale:
- ramul perineal superficial - ce merge n triunghiul ischiobulbar cu artera omonim i se
distribuie faei uretrale a penisului la brbat;
- nervul bulbo-uretral (ram profund) - care inerveaz bulbul uretrei i muchii perineului
anterior.
b. Nervul dorsal al penisului (clitorisului) - nsoete artera ruinoas intern n canalul
AlCock.
La brbat se mparte n:
- ramul intern - care merge pe faa dorsal a penisului i inerveaz glandul
- ramul extern - ce merge pe faa lateral a penisului i se distribuie la pielea local i
la corpii cavernoi.
La femeie se distribuie clitorisului.

PLEXUL SACRO-COCCIGIAN

Plexul sacro-coccigian - are ca origine ramura anterioar a nervului S5 i nervul coccigian,

care ies prin extremitatea inferioar a canalului sacrat.
Primete anastomoze de la S4.
Eferene:
1. ramuri viscerale pentru plexul hipogastric;
2. ramuri cutanate pentru pielea regiunii coccigiene;
3. ram ano-coccigian pentru pielea acestei regiuni.
Subiectul 13: NODURILE SI VASELE LIMFATICE ALE PELVISULUI
Limfaticele

Noduri limfatice viscerale : paravezicale, paravaginale, parauterine, pararectale.

1. Nodurile paraveziculare
- Sunt in nr de aprox 20
- Se asaza pre-, post- si lateroveziculare
- Derneaza linfa de la V.U. si la barbate si de la prostat
2. Nodurile para-uterine
- Sunt in nr de 6-10
- Situate in jurul uterului si a colului acestuia de la care derneaza limfa
3. Nodurile paravaginale
- Sunt in nr de 6-8
- Sunt situate pe laterele vaginului de la care primeste limfa
4. Nodurile pararectale
- Sunt in nr de 12-16
- Sunt asezate in jurul rectului
- Primesc limfa de la rect, iar la femei si de la fata post a vaginului

Limfaticile V.U. si ale vaginului merg la nodurile limfatice iliace externe

Limf. colului\ prostate merg la nodurile limfatice iliace interne

Rectul si corpul uterului trimit limf. dierect la nodurile iliace comune

Noduri limfatice parietale :

a) Nodurile iliace externe - primesc limfa de la nodurile inghinale (de la membrul inferior,
perineu i peretele anterior al abdomenului), de la nodurile paravezicale i paravaginale.

- dreneaz ctre nodurile iliace comune.

b) Nodurile iliace interne - primesc limfa de la colul uterin i prostat, de la pereii pelvisului i
regiunea fesier.

- dreneaz ctre nodurile iliace comune.

c) Nodurile iliace comune - primesc limfa de la nodurile iliace interne i externe.

- dreneaz n nodurile sau trunchiurile lombare ale abdomenului.

Subiectul 14 PROSTATA ASEZARE, RAPORTURI, CONFIGURATIE
EXTERNA
Configuratie externa
-la nou nascut are forma sferica
-la adult se compara cu o castana usor turtita antero-posterioara
-are :
o fata anterioara
o fata posterioara
o 2 fete infero-laterale (dreapta, stanga )
o Baza orientate in sus
o Varful priveste in jos
Forma clinica este ca a unui as de pica , ale carei extrem superior se continua
cu veziculele seminale, iar varful cu uretra-un sant median situate pe fata
posterioara marcheaza limita intre cei 2 lobi laterali ai prostate

Asezare
-prostata este situata sub vezica urinara
-inapoia simfizei pubiene
-inaintea ampului rectal
-deasupra -diafragmei urogenitale
-m ridicatori anali
-prostata se gaseste profund in pelvis, in spatial pelvi-subperitoneal
-prostata e continuata in loja prostatica

Raporturi
Pentru :
o 4 fete
o Baza
o Varf

1.Fata anterioara
-verticala,convexa,priveste spre simfiza pubiana, de care e distantiata cu
aproximativ 2 cm
-spatiul dintre simfiza si prostate e limitat
-superior lig ai m prostatici
-inferior- ligament transvers al perineului
-anala fata e acoperita de sfincterul uretrei (striat, extern)
2.Fata posterioara
-prezinta un sant median, vertical ce o imparte in 2 lobi laterali
-mai larga in partea superioara, marginile laterale se rotunjesc pe masura ce
urca
-in partea superioara, pe hn ? mediana prezinta o incizura, iar varful e ascutit
-acoperita partial de sfincterul extern al uretrei
-raspunde ampulei rectale
-intre ampula si prostate se afla septul recto-vezico-prostatic care permite cu
usurinta separarea chirurgicala a celor 2 organe

3. Fetele inferolaterale (dreapta si stanga )

-sunt convexe si raspund m.ridicatori anali, acoperiti de fascia lor
-intre m ridicatori anali si prostate se afla portiunea corespunzatoare a lamei
sacro-recto-genito-pubiene
-la unirea fetelor inferolaterale cu baza se afla hilul glandei (=locul pe unde
intra sau ies vasele ei )

4.Baza
-a fost comparata cu un acoperis cu 2 versanti printr-o usoara creasta
transversal
-versantul anterior-raspunde colului vezicii urinare
-versantul posterior-raspunde veziculelor seminale
ductelor deferente
-creasta transversala raspunde portiunii fundului vezicii situata imediat
inapoia colului

5.Varful
-se sprijina pe diafragma urogenitala, de care adera prin sfincterul extern al
uretrei
-se gaseste sub linia ce trece prin marginea inferioara a simfizei pubiene
Raporturi inferioare
-prostata e strabatuta de : -uretra
-utriculul prostatic
-ductele ejaculatoare
Subiectul 15 PROSTATA STRUCTURA, VASCULARIZATIE, INERVATIE

Structur
1. Substana glandular
a) Glandele periuretrale:

mucoase,
situate intrasfincterian
lipsite de canalicul excretor
se deschid n pereii uretrei, deasupra coliculului seminal

b) Glandele prostatice propriu zise

tubuloacinoase
se deschid prin ductuli prostatici n sinusurile prostatice, n jurul coliculului seminal
sunt extrasfincteriene

2. Stroma fibromuscular:
a) Musculatura neted:
n capsul, septe, i strom interglandular
b) Capsula proprie:
esut conjunctiv dens cu fibre musculare i elastice la suprafaa organului
trimite septe conjunctivo-musculo-elastice ce mpart glanda n lobuli (un lobul
corespunde unei glande prostatice propriuzise)
septele se ntlnesc ntr-un nucleu central:
strbtut de ductele ejaculatorii i utriculul prostatic
situat posterior de uretr
c) Stroma interglandular:
fascicule de esuturi musculare netede
fibre conjunctive i elastice

Vascularizatia arteriala a prostatei

- ramuri vezico-prostatice (cu originea in artere vezicale inferioare si artere rectale mijlocii)
impartite in:
a) ramuri capsulare- superficiale
b) ramuri trabeculare- profunde
Vascularizatia venoasa
- are originea in capilarele periglandulare au un traiect paralel, opus arterelor
- se deschid larg in plexul venos prostatic, care inconjoara gonada si se varsa apoi in vena
rusinoasa interna
Limfaticele
- dreneaz spre nodurile limfatice iliace interne i externe, precum i cele sacrate.
Inervatia prostatei:
- plexul prostatic situat pe fetele posterioare si laterale ale glandei
-ramuri plexului prostatic provin din plexul hipogastric inferior (plex mixt simpatico-
parasimpatic)
- nervii merg de-a lungul vaselor si se termina cu fibre sensitive motori si secretorii
Subiectul 16: DUCTELE DEFERENTE, VEZICULELE SEMINALE
ASEZARE, RAPORTURI, ASPECTE TOPOGRAFICE,
STRUCTURA, VASCULARIZATIE, INERVATIE
DUCTUL DEFERENT
se intinde de la coada epididimului la baza porstatei - unde se unete cu ductul excretor al
veziculei seminale = duct ejaculator

- iniial sinuos apoi rectiliniu apoi dilatat

Traiect: - paralel cu epididimul i pe faa medial a acestuia
- ptrunde n funiculul spermatic
- ptrunde prin orificiul inghinal superficial
- strbate canalul inghinal
- ptrunde n abdomen prin orificiul inghinal profund
- are traiect la nivelul pelvisului
Poriuni: 1) Epididimar
2) Funicular- scrotal
- inghinal
3) Abdomino-pelvin
1) Segmentul epididimar -urc pe marginea posterioar a testiculului.
2) Segmentul funicular
a) poriunea scrotal - se afl n scrot, printre elementele funicululuispermatic.
- se ntinde pan la orificiul inghinal extern
b) poriunea inghinal - strbate canalul inghinal mpreun cu celelalte elemente ale
funiculului;
- se ntinde pn la orificiul inghinal intern.
3) Segmentul abdomino-pelvin
a) Poriunea abdominal :
- ptrunde prin orificiul inghinal intern, nivel la care ncrucieaz artera epigastric
inferioar;
 - are traiect postero-inferior, ncrucind vasele iliace externe.
b) Poriunea pelvin :
- are traiect spre posterior;
- trece lateral de vezica urinar;
- ncrucieaz ureterul;
- se ndreapt spre baza vezicii urinare;
- formeaz ampula deferenial situat medial de vezicula seminal de aceeai parte;
- la acest nivel, are raporturi posterioare cu rectul.

Structur : 1) Adventiie - esut conjunctiv lax, vase sangvine, celule musculare netede
2) Musculara - trei straturi de celule musculare netede , dispuse spiralat
3) Mucoasa - celule ciliate i secretoare

Vascularizaie i inervaie

Artere - ramuri din artera vezical inferioar.

Vene - se vars n vena epigastric inferioar i n plexul prostatic.
Limfatice - merg spre nodurile limfatice iliace interne i externe.
Nervi - provin din plexul hipogastric inferior.

VEZICULA SEMINAL
Are forma conic, cu baza n sus i lateral i vrful n jos i medial.
Raporturi:
Anterior- fundul vezici urinare
Posterior- rectul (separate prin septul recto-vezico-prostatic)
Lateral- ampulele ductelor deferente
Medial- plexul nervos prostatic si vezical
Baza- peritoneul excavatiei retrovezicale (Douglas) si este ureter inainte ca acesta sa
ajunga in V.U.
 Varful- se continua cu ductul excretor care se uneste la baza prostate cu d. deferent
Structur :- adventiie

- tunica muscular fascicule - superficiale longitudinale

- profunde circulare
- tunica mucoas celule secretorii secret componente ale lichidului
seminal + veziculaza ( enzim )
Vascularizaie i inervaie
Artere - din artera vezical inferioar i din artera rectal mijlocie
Vene - merg spre plexul vezical i prostatic
Limfatice - dreneaz ctre nodurile limfatice iliace interne
Nervii - provin din plexul hipogastric inferior