UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA

Dermatologie
 Dermatoze preneoplazice
Leucoplazia
SF: placi albe, rugoase, bine delimitate, cu evolutie lenta, bucala sau
genitala
Etiopatogeneza: iritatiile mecanice, cronice; fumatul (iritatia chimica a
gudroanelor din fumul de tigara)
Clinica si evolutie: evolutie lenta de la o mica ridicatura papuloasa alba-
keratozica la o placa ovalara ( triunghiulara), rugoasa, depozite keratozice
alb albastrui, mate, foarte aderente, bine delimitate cu fisuri adanci si
dureroase.
Transformarea - epiteliom spinocelular. Localizarea bucala este mai
frecventa: mucoasa obrajilor, dosul limbii si palatului, apoi genital
periclitoridian sau pe labiile mici la femei si preput la barbati
Diagnostic de laborator: hiperkeratoza si inflamatia cronica a
mucoasei
Leucoplazia
 Keratozele actinice

Apar mai ales dup vrsta de 50 ani, pe prile expuse cronic

la radiaiile luminoase. Se ntlnesc ndeosebi la persoanele
blonde i la persoanele care, prin natura profesiei, se expun
ndelungat la razele solare (agricultori, marinari).
Descriere clinic: Se prezint sub forma unor pete
pigmentare, de regul multiple, cu diametru variind ntre
civa mm i 1-2 cm, de o coloraie brun murdar, aspre la
palpare, supradenivelate, plane sau proeminente, acoperite de
un depozit keratozic uscat i aderent, care ndeprtat relev o
baz exudativ eritematoas. Se localizeaz pe zonele
fotoexpuse: nas, obraji, urechi, dosul minilor.
Ulcerarea i infiltrarea keratozelor actinice prezint risc
crescut de transformare malign ntr-un epiteliom spinocelular
sau, mai rar, ntr-un epiteliom bazocelular.
Keratozele actinice
Keratozele actinice

Keratoza actinica constnd din

papule si placi eritematoase hiperkeratozice
pe pielea expus la razele solare.
Acestea apar la adultii tineri si vrstnici
si au un oarecare potential de transformare
maligna.
 Cheilita actinic cronic

Apare mai ales la brbaii aduli, expui profesional

timp ndelungat la aciunea radiaiile solare
(agricultori, pescari, marinari, alpiniti). Un rol
important n producerea cheilitelor l ocup fumatul i
igiena buco-dentar defectuoas.
Se caracterizeaz clinic prin apariia electiv la
nivelul buzei inferioare unor episoade repetate de
cheilit descuamativ. n cursul evoluiei apar fisuri
liniare, dureroase. Apariia de eroziuni i apoi
ulceraii marcheaz nceputul transformrii n
epiteliom spinocelular.
 Epiteliomul bazocelular
SF 1 formatiune tumorala consistenta indolora cu
dezvoltare lenta relativ bine delimitata cu mici
proeminente periferice si o zona ulcerativa centrala
2 nemetastazanta
3 predilectie fata gat la persoana peste 50 ani
Etiopatogeneza: se dezvolta pe un teren aparent
indemn; elastoidoza degenerativa; pe stari
precanceroase: keratoza actinica senila
Clinica si evolutie debut ca o proeminenta papuloasa,
rugoasa, dura, nedureroasa cu perle epiteliomatoase la
periferie. Evolutie apar multiple forme clinice:
 Epiteliomul bazocelular
Forme clinice:
1 ulcus rodens o ulceratie extensiva in suprafata si profunzime cu
un chenar dur mai elevat in care sunt perlele epiteliomatoase
2 epiteliomul ulcero vegetant o suprafata ulcerata neregulat cu
margini burjonate, papilomatoase presarate de cruste gri hematice
3 epiteliomul terebrant distructii tisulare; locale cutanate;
cartilaginoase; osoase
4 epiteliomul plan-cicatricial zona ulcerata la un pol si cicatrizare
sclero-atrofica la alt pol
5 epiteliomul pagetoid forma superficiala placard de 3-5 cm ovalar
discret infiltrat scuamo crustos similar bolii Paget
6 epiteliomul sclerodermiform caracter net indurativ si este mai
profund in tegument
7 epiteliomul pigmentat coloratie melanica
8 epiteliomul globulos singura forma cu tendinta de pediculare
 Epiteliomul bazocelular
Localizare cele 2/3 superioare ale fetei, nas, obraji, frunte, regiunea
temporala, pavilionul urechii, gat, umeri, spate.
Evolutia fara metastaze, distructii locale, suprainfectie
Diagnostic de laborator: biopsia masa monomorfa de celule bazale
dispuse in blocuri ce trimit in dermul profund prelungiri trabeculare

Carcinom bazocelular evidentiind

ulceratie central si o margine
tumorala
perlata, serpinginoasa,
telangiectazica.
 Epiteliomul spinocelular
SF: formatiune tumorala dura infiltrativa cu suprafata
ulcerata si fondul anfractuos cu evolutie de cateva
luni pana la un an cu metastazarea ganglionara
satelita; localizare la nivelul buzei inferioare.
Etiopatogeneza: traumatismele cronice, mecanice;
expunerea la UV, contactul cu gudroanele (mediu
profesional); aparitia frecventa pe leziuni
preneoplazice: leucoplazia, cheilita keratozica
actinica, pe cicatrici de lupus TBC
 Epiteliomul spinocelular
Clinica si evolutie: papula keratozica rugoasa, indolora ce se extinde in
suprafata si profunzime dupa un an formand un placad tumoral dur bine
delimitat cu suprafata boselata neregulat si keratozica (pe piele) si
exulcerata daca se dezvolta pe mucoasa. In evolutie tumora poate deveni
elevata si reliefata (ulcero-vegetanta). Adenopatia satelita nu este
obligatoriu metastatica, ea poate fi adesea expresia suprainfectiei
microbiene locale. Ganglionii sunt duri, nedurerosi, neinflamatori. Singura
forma neinvadanta o reprezinta cornul cutanat ce apare ca o formatiune
dura, cornoasa, filiforma inalta de 1-2 cm.
Localizarea buza inferioara pe o cheilita actinica cronica
Diagnostic de laborator: examen bioptic- celule de aspectul celor
spinoase din stratul malpighian cu numeroase atipii cu tendinta de
keratinizare centrala denumiti globi cornosi in care apozitia celulelor se
face in straturi concentrice asemanatoare foilor dintr-un bulb de ceapa
Epiteliomul spinocelular
Carcinom scuamocelular
relevat aici ca o placa
hiperkeratozica
crustoasa si oarecum
erodata la nivelul buzei
inferioare.
Pielea expusa la razele
solare, cum ar fi cea a
capului, gtului,
minilor si bratelor,
reprezinta un alt sediu
tipic de afectare.
 Melanomul malign
SF: tumora pigmentata, elastica, bine delimitate,
nedureroasa, usor sangeranda, dezvoltata pe un nev
pigmentar, rapid metastazanta
Etiopatogeneza : punctul de plecare este un nev
pigmentar activ situat la jonctiunea dermo-
epidermica. Factori externi ce pot contribui la
transformarea nevului sunt: traumele locale;
interventii chirurgicale; infectii repetate; tratamente
locale caustice; iar cei interni: sarcina si disfunctiile
endocrine
 Melanomul malign
Clinica si evolutie
1 faza premaligna de iritatie nevica: aparitia unui halou
eritematos perinevic; cresterea in volum a nevului, accentuarea
coloritului melanic; aparitia de cruste pe suprafata sa;
sangerari nemotivate sau traumatisme minore locale si in fine
jena sau pruritul local persistent. Treptat tumora devine
mamelonata, creste in dimensiuni 4-5 cm se poate exulcera si
se acopera de cruste gri murdare sau hematice
2 faza locala-loco-regionala-apare metastazarea limfatica
in ganglionii limfatici ce devin duri,mariti in
volum,nedurerosi,mobili pe planurile adjacente.In cel mult 1
an apar metastaze generalizate
Localizare:oriunde dar preferential:spate,fata,pielea
capului,regiunea plantara,matricea unghiala,gingii
 Melanomul malign
Forme clinice:
1 melanomul amelanotic-absenta melaninei si
implicit a culorii caracteristice
2 melanomul pseudobotriomicomatos
caracterizat de pediculari relative ale tumorii si de
nuanta rosu inchis a acesteia
Diagnostic de laborator: biopsia celule
nevocarcinomatoase cu atipii si numeroase mitoze
grupate in gramezi sau fascicule de incarcare
melanica plus o reactie inflamatorie a stromei
tumorale
 Melanomul malign
Diagnostic diferential:
1 botriomicomul
2 epiteliomul bazocelular
3 veruca seboreica senila
4 histiocitomul
5 hematomul subunghial
6 hemangiomul
Tratament al nevilor ce prezinta semne de activitate premaligna exclusiv
prin diatermocauterizare in narcoza cu o zona de securitate
- in afectarea ganglionilor extirparea ganglionilor
- chimioterapie, endotoxina BCG, interferon, interleuchina 2
- radiorezistent doar pentru formele metastatice de boala !!!
 Melanomul malign

Nev Nevii sunt proliferari

benigne ale
nevomelanocitelor,
caracterizati prin macule
hiperpigmentate cu contur
regulat sau prin papule cu
culoare uniforma.
Nevii displazici sunt leziuni
nevomelanocitare cu contur
si pigmentare neregulate care
pot fi asociate cu melanomul
familial.
 Melanomul malign

Melanomul superficial expansiv este

Melanomul malign lenticular apare
cel mai frecvent
pe pielea expusa
tip de melanom malign si evidentiaza
la razele de soare ca o macula sau
coloratie variata (negru,
placa mare, hiperpigmentata,
albastru, mare, roz si alb) si limite
cu limite neregulate si cu pigmentare
neregulate.
variabila.
 Melanomul malign
Melanomul nodular cel mai frecvent
se manifesta
el nsusi ca un nodul cu crestere
rapida, deseori ulcerat sau
cu cruste negre.
Melanomul lenticular acral este mai
frecvent la rasa neagra, hispanici si asiatici
si apare ca o macula hiperpigmentata
extensiva sau ca o placa la nivelul palmelor
si plantelor.
Difuziunea pigmentara laterala este
prezenta.
 Venerologia

Venerologia domeniu de granita intre dermatologie si bolile infectioase

in unele tari sunt studiate separat
Denumirea clasica de boli venerice tinde sa fie inlocuita de denumirea de
boli sexual transmisibile
Bolile sexual transmisibile se impart in majore si minore. In cele majore se
situeaza acele boli ce se transmit numai prin contact sexual: sifilis,
blenoragia, limfogranulomatoza benigna inghinala, sancrul moale.
Factorii ce contribuie la aparitia acestor imbolnaviri: factori sociali,
economici, educationali, demografici, civilizatia si individuali ce includ
atitudinea subiectului fata de activitatea sexuala
O pozitie aparte o ocupa infectia cu virusul HIV care prin gravitatea sa ,
mortalitatea crescuta intereseaza mai multe specialitati nefiind doar o boala
transmisibila sexual.
 Sifilisul
1 Istoric a aparut in Europa la sfarsitul secolului al XV- lea
fiind importat de marinarii lui Cristofor Columb din insula
hispaniola Tahiti
2 Epidemiologie sifilisul este o boala cu transmitere sexuala
in 95% din cazuri. Pentru realizarea infectiei este necesara

- existenta unei solutii de continuitate la nivelul

mucoaselor cat si numarul de germeni in leziuni
- transmiterea extragenitala se poate realiza prin
sarut,muscatura, supt. Infectia sifilitica cu caracter
profesional cu poarta de intrare la nivelul mainilor
ginecologi, stomatologi, dermatologi- prin instrumentar
medical, sange, transfuzional
- contaminarea indirecta este scazuta datorita rezistentei
scazute a treponemei in mediul extern la uscare si caldura.
Epidemiologie 95% - transmitere sexuala
existenta unei solutii de continuitate
- numar de germeni mai mare de 200.000.
- cele mai contagioase leziunile secundare papulo erozive.
- transmitere extragenitala
sarut
- suptul de la mama
- muscatura
- contagiozitatea umorilor
- saliva
- secretia nazala
- secretia sudorala Este improbabila, cu
exceptia
- urina existentei in imediata
vecinatate
- sperma a unor focare lezionale
active
- laptele matern
Raspandirea bolii este favorizata de
- macrocontext conditii socio-economice
- microcontext legat de factori individuali ca comportamentul sexual,
mentalitatea, nivel de educatie si cultura.

3 Etiologia: Spirocheta palidum

lung de 6 20 , grosimea 0,2 -0,25
- spini 6- 24 dispozitie regulata ca interval intre ele si inaltime.
- mobilitatea treponemei miscari de:
a. lateralitate
b. insurubare
c. translatie
- difuziunea treponemelor se face transversal la intervale de 35-37
ore
- evidentierea lor examen ultramicroscopic ( camp microscopic de
culoare neagra)
4. Stadialitatea SIFILOMUL PRIMAR- 21 zile
La nivelul portii de intrare apar leziuni indurativ erozive, leziunea
punctiforma 2-3 mm- 5-6 mm, eroziva superficial, concavitatea unei sticle
de ceasornic; variatii imunodeprimati (ulceros sau gangrenos), fondul este
neted plan fara anfractuozitati, curat acoperit cu o pelicula fina de aspect
lacuit, marginea leziunii se pierde pe nesimtite in tegumentul indemn
perilezional; culoarea inchisa rosu muscular, la palpatie infiltratie
indurativa (nodulara, foliacee), leziunea este nedureroasa,
nepruriginoasa,sifilomul emana un miros dulceag caracteristic.
Localizarea
tipica: gland, santul balano-preputial, parafrenular, teaca penisului,
perianal si intraanal patologia homosexualilor, labiile mici, mari, introitul
vaginal
- atipica buza inferioara, amigdala, marginea laterala a limbii, pulpa
digitala.
Evolutia sifilomului 40-45 zile epitelizarea zona hiperpigmentata sau
usor atrofo-cicatriciala
La 7-10 zile de la aparitia sifilomului apare adenopatia satelita cu anumite
caractere.
- neinflamatorie, nedureroasa
- closca cu pui un ganglion central inconjurat de ganglioni de talie
mai mica
Diagnostic diferential
1 eroziuni traumatice
2 afte genitale
3 balanite erozive
4 leziuni candidozice
5 eritemul medicamentos bulos
6 epiteliomul spinocelular
7 sancrul moale ulceratie profunda
Sifilisul secundar 2 5 ani; astenie cefalee, febra, hepatosplenomegalie,
subicter
Rozeola-sifilide eritematoase:
-culoarea florii de piersic
-durata rozeolelor este de 2-4 saptamani,bolnavul intra in stare de
latenta clinica,dar serologie pozitiva
-diagnostic diferential:
-alergii medicamentoase
-boli infecto contagioase(rubeola,rujeola,tifos)
-localizare:subaxilar,subclavicular,presternal,flexia
extremitatilor,latero-cervical
Sifilide papuloase:
-se instaleaza lent
-dimensiuni initial de 3-4 mm,spre sfarsit pana la 3-4 cm,culoare rosie
inchisa-violacee
Sifilide papulo-scuamoase:
-gulerasul lui Biett
-fata,frunte(coroana venerei)
-nazo-genian
-aspect lichenoid
Sifilide papulo-cornoase-cheratozice
-localizare simetrica palmo-plantara
-5-6 mm,culoare aramie
-acoperita de scuama groasa, asemanatoare cu verucile vulgare
Sifilide papulo-erozive:se dezvolta in zone in care frecarea si
umiditatea impiedica dezvoltarea elementului
scuamos.Localizarea de electie:genital,perigenital,perianal-
cunoscute ca condiloamele late.Sunt foarte contagioase.
+condiloamele acuminate=test HIV
Sifilide pigmentare:apar ca urmare a unor eruptii papuloase fie
din start au aspectul unei retele pigmentare intricate cu zone
acrome-leucomelanodermia sifilitica-colier al venerei-
regiunea cervicala
Sifilidele mucoasei:Bucal:
-leziuni eritemato-erozivepapula eroziva
-suprafata albicioasaplaci opaline2 cm:val
palatin,stalpi amigdalieni,laringe-raguseala
-diagnostic diferential stomatologi:stomatite
erozive,candidozica,afte, lichen plan eroziv al mucoasei
bucale
Sifilide ale fanerelor:-frecvente in perioada secundara-alopecie
difuza nespecifica,zone mai mici de 4-5 mm:alopecie in
luminis-aspect comparat cu al unei blani mancate de molii.Nu
lasa cicatrici,este reversibila:unghiile rareori afectate-papule
periunghiale ce imita o paronichie
Sifilis secundar evidentiind eruptie Sifilisul secundar afecteaza de obicei
papuloscuamoasa la nivelul palmele si plantele, prezentnd papule
trunchiului. crustoase, ferme, rosii-maronii.
Condylomata lata sunt placi
intertriginoase umede, oarecum
verucoase ntlnite n sifilisul
secundar.
Condylomata acuminata sunt leziuni
determinate de papilomavirusul uman
(PVU) si la acest pacient se prezinta ca
papule verucoase multiple conflund
n placi.
Sifilisul tertiar: -sifilide tuberculoase -leziuni
elementare
-goma sifilitica
Sifilisul visceral -miocardita sifilitica
-aortita sifilitica
-atingerea ficatului:hepatita
gomoasa,focala si miliara
-rinichi,plaman,stomac
Sifilisul nervos-meningo-vascular:parestezii si paralizii(tulburari
motorii)
-tulburari sensitive(tactila si termica)
-sifilisul parenchimatos-atinge substanta cerebrala
si este reprezentat de :
-tabes
-paralizia generala progresiva
Sifilisul congenital precoce:
-cuprinde manifestarile din sifilis ce apar in primii 2 ani de viata;trecere
transplacentara
-manifestari:-coriza luetica-apare la 2-3 saptamani-cel mai precoce
semn;secretie nazala purulenta sau sanguinolenta (bogate in
treponeme);ulceratii uneori ale septului nazal-prabusirea piramidei nazale
-leziuni osoase si articulare:-osteocondrita-la nivelul
metafizei;dureri ale oaselor lungi;copilul isi tine membrul inferior afectat-
pseudoparalizia Parrot;periostita dureroasa;osteita craniului-craniotabes
-manifestari cutaneo-mucoase-imita leziunile din perioada
secundara a adultului
-in 50% cazuri apare in primele 6 luni
Sifilisul congenital tardiv:
-apare dupa primii 2 ani de viata
-nas in sa
-linii Parrot
-triada Hutchinson (surditate,incisivi bombati si keratita interstitiala)