Chestionar de interese profesionale

n chestionarul care urmeaz (tip Holland) sunt date mai multe activiti.

Va trebui s treci n dreptul fiecreia, n csua nchis la culoare din dreptul ei, o cifr care
indica dac activitatea respectiv i place, i displace sau i este indiferent.

Astfel: 2 dac i place acea ocupaie;

1 dac i este indiferent;

0 dac i displace acea ocupaie.

Nu trebuie s iei n considerare competenele sau pregtirea necesar pentru aceste activiti,
ci numai ceea ce simi tu fa de ele.

Lucreaz repede. Primele reacii constituie cele mai bune rspunsuri.

Nr. crt. Activitatea R I A S E C

1. S repari ceasuri i bijuterii
2. S numeri bani (persoana care primeasc i s dea bani la o banc)
3. S intervievezi persoane n legtur cu problemele comunitare
4. S faci experimente tiinifice
5. S conduci un departament administrativ
6. S cni pe o scen
7. S repari motoare de maini
8. S nregistrezi datele financiare ale unei companii
9. S ajui persoanele cu handicap fizic s se pregteasc pentru o meserie
10. S foloseti microscopul pentru a studia celulele i bacteriile
11. S cumperi marf pentru un magazin mare
12. S fii artist
13. S faci mobilier
14. S lucrezi cu maini de calcul sau de copiat ntr-un birou
15. S fii asistent social
16. S citeti cri, reviste tiinifice
17. S fii manager de vnzare
18. S scrii povestiri scurte
19. S lucrezi pe o macara
20. S faci rezervri pentru zboruri pe avioane, pentru hoteluri, ntr-un birou de voiaj
21. S fii profesor sau nvtor
22. S faci munc de cercetare ntr-un laborator de fizic
23. S intervievezi muncitori care au nemulumiri la locul lor de munc
24. S faci desene animate
25. S fii dulgher
26. S fii expert contabil care stabilete taxele returnate altora
27. S studiezi sociologia, adic s studiezi cum triesc oamenii mpreun
28. S faci studii tiinifice despre Soare, Lun, planete, stele
29. S faci bani prin comer sau bursa de valori
30. S predai cursuri de muzic n coli
31. S asamblezi componentele unui echipament stereo
32. S examinezi bugetul unei companii
33. S dai sfaturi privind legislaia oamenilor sraci
34. S studiezi cauzele bolilor de inim
35. S conduci un restaurant mare
36. S scrii un roman
37. S fii electrician
38. S ii evidena mrfurilor, a rechizitelor etc.
39. S ai grij de oameni bolnavi
40. S utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice i tiinifice
41. S te ocupi de politica administrativ
42. S regizezi piese de teatru
43. S conduci un tractor cu remorc
44. S lucrezi cu cifre ntr-un birou de afaceri
45. S ajui persoanele care au ieit din nchisoare s-i gseasc un loc de munc
46. S fii medic chirurg
47. S fii vicepreedinte de banc
48. S fii cntre
49. S refaci, repari, refinisezi mobil
50. S studiezi o companie i s elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare
51. S nvei i s califici aduli pentru o meserie
52. S fii biolog marin
53. S fii juristul unei companii
54. S citeti articole despre muzic i art
55. S utilizezi i s repari echipamente de radio, telefon
56. S supervizezi personalul administrativ al unui oficiu
57. S ajui oamenii n alegerea unei cariere
58. S examinezi efectele aerului poluant asupra mediului
59. S ocupi o poziie de lider
60. S faci designul reclamelor pentru reviste sau TV
61. S instalezi sau s repari telefoane
62. S urmezi un curs de matematic pentru afaceri
63. S garantezi sau s supraveghezi persoane care au nclcat legea (ofier de probaiune)
64. S inventezi un nou tip de echipament tehnic sau tiinific
65. S fii agent imobiliar
66. S asculi mari muzicieni
67. S lucrezi n construcii
68. S controlezi declaraiile bncilor pentru a descoperi greelile
69. S participi la creterea fondului de caritate
70. S faci cercetri tiinifice privind utilizarea energiei solare pentru nclzirea caselor
71. S lucrezi pentru a convinge guvernul s voteze o lege
72. S scrii o pies de teatru
73. S montezi dispozitive electrice
74. S foloseti calculatorul pentru date contabile
75. S planifici activitatea altora
76. S lucrezi la realizarea unei inimi artificiale
77. S promovezi dezvoltarea unei noi piee de aprovizionare a populaiei
78. S compui sau s faci aranjamente muzicale
79. S construieti etajere pentru cri
80. S urmezi un curs de contabilitate
81. S dai primul ajutor
82. S fii asistent medical ntr-un laborator
83. S faci o afacere; s faci comer
84. S dirijezi o orchestr simfonic
85. S construieti case ca antreprenor de cldiri
86. S introduci informaii n calculator
87. S lucrezi n calitate de consilier familial
88. S urmezi un curs de biologie la coal sau universitate
89. S fii legiuitorul care s medieze disputele dintre sindicate i companii
90. S scrii reportaje pentru reviste
91. S faci animale din lemn
92. S fii funcionarul care pstreaz datele referitoare la ctigurile lucrtorilor
93. S ajui copiii cu tulburri mintale
94. S cercetezi, s caui un remediu contra cancerului
95. S fii judector
96. S pictezi animale sau peisaje
97. S lucrezi ca paznic sau custode
98. S operezi ntr-un registru de ncasri
99. S nvei i s ajui oameni din rile nedezvoltate
100. S conduci studii tiinifice privind controlul bolilor plantelor
101. S recrutezi i s angajezi oameni pentru o companie mare
102. S scrii scenarii TV
103. S conduci un autobuz
104. S fii recepioner la un hotel

Acum calculeaz-i singur scorul:

Numr cte csue ai bifat pe fiecare coloan. Calculeaz cte puncte a obinut fiecare liter (dintre literele R I
A S E C pe care le gseti la nceputul fiecrei coloane). Codul tu personal este format din cele 3 litere
care au obinut cel mai mare punctaj. Citete descrierea corespunztoare fiecrei litere. Ex. dac
cel mai mare punctaj l-au obinut literele I A S profilul tu este Investigativ, Artistic i Social.

R = Realist Se caracterizeaz prin tendina de a se ndrepta spre acele activiti care presupun manipularea
obiectelor i instrumentelor. Posed aptitudini manuale, mecanice sau tehnice i este satisfcut de acele medii
profesionale care necesit un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini. Ocupaii preferate inginer,
mecanic, ofer, mainist etc.

Caracteristici de personalitate asociate acestui tip conformist, sincer, onest, supus, materialist, natural,
consecvent, practic, modest, timid, stabil, econom.

I = Investigativ Se distinge printr-o preferin pentru cercetare, investigare sub diverse forme i n cele mai
diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural). Are de obicei abiliti matematice i tiinifice i prefer s
lucreze singur pentru rezolvarea de probleme. Ocupaii preferate medic, chimist, matematician, biolog, alte
ocupaii care necesit abiliti matematice i tiinifice.
Caracteristici de personalitate asociate acestui tip analitic, precaut, critic, curios, independent, introvertit,
metodic, modest, precis, raional, rezervat.

A = Artistic Atracie spre activitile mai puin structurate, care presupun o rezolvare creativ i utilizarea
imaginaiei. Ocupaiile se nscriu n domeniul artelor plastice, a decoraiunilor de interior, a muzicii, scrisului.

Caracteristici de personalitate asociate acestui tip complex, dezordonat, emoional, expresiv, idealist,
imaginativ, lipsit de abiliti practice, impulsiv, independent, original, nonconformist.

S = Social Orientarea spre activiti care necesit relaionare interpersonal s ajute oamenii s-i rezolve
problemele sau s-i nvee diverse lucruri ex. nvtoare, profesoar, consilier, asistent social, manager de
resurse umane etc.

Caracteristici de personalitate asociate acestui tip cooperant, prietenos, generos, sritor, idealist, centrat pe
probleme, amabil, responsabil, sociabil, nelegtor.

E = ntreprinztor Tipul ntreprinztor prefer s lucreze n echip, ns n primul rnd cu scopul de a

conduce,a dirija, a ocupa locul de lider. Evit activitile tiinifice sau domeniile care implic o munc foarte
dificil, preferndu-le pe acelea care i pun n valoare abilitile oratorice i manageriale. Ocupaii preferate
agent de vnzri, manager, politician, etc.

Caracteristici de personalitate asociate acestui tip curajos, ambiios, atrage atenia, dominant, energic, impulsiv,
optimist, popular, sociabil, vorbre.

C = Convenional al doilea tip ca pondere n rezultatul chestionarului, dar mult mai puin reprezentat dect
primul (investigativ).

Preferina ctre activiti care se caracterizeaz prin lucrul ntr-un cadru bine organizat i definit. Sunt potrivite
activitile administrative contabil, funcionar, bibliotecar, secretar etc.

Caracteristici de personalitate asociate acestui tip contiincios, atent, conservator, conformist, supus, ordonat,
consecvent, eficient, practic, controlat, eficient.

Pentru investigaii suplimentare te atept la Cabinetul de Consiliere!

Chestionarul de interese Holland

Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita
un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a
personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii
bine determinate si definite. El afirma ca:

1. Alegerea profesie reprezinta o expresie a personalitatii

2. Inventarele de interese sunt inventare ale personalitatii

3. Stereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice

4. Membrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si

istorii similare ale dezvoltarii personalitatii
5. Indivizii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe
situatii si la multe probleme, in mod similar punndu-si amprenta asupra mediului de
munca, dndu-i acestuia anumite caracteristici

6. Satisfactia vocationala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta

dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza

J. Holland ajunge la urmatoarele concluzii:

- in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri; realist, intelectual,
social, conventional, intreprinzator si artistic

- Sunt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional,

intreprinzator si artistic

- Oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si

aptitudinile, sa-si exprime atitudinile si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri
agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile

- Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu

mediul inconjurator.

Prezentam in cele ce urmeaza, cele sase tipuri de pesonalitate:

1. Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este
agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera
sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si

sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

ii displac activitatile sociale si educationale.

2. Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) - este orientat in sarcina, gndeste

problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si
activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale
fenomenelor fizice, biologice si culturale.

Achizitioneaza competente stiintifice si matematice.

ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

3. Tipul ARTISTIC ( estetic ) - prefera relationarea personala indirecta printr-o

autoexprimare proprie mediului artistic.
 Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea
materialelor pentru a crea forme artistice noi.

Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice,

literar.

ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

4. Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac

lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta
impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea,
dezvoltarea, grija pentru alte persoane.

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau

masiniAunelte de lucru.

5. Tipul iNTREPRINZ|TOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale

verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale
organizatorice sau financiare.

Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala.

6. Tipul CONVENTIONAL (conformist) - are o structura verbala,

prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza
scopurile prin conformism; este loial puterii.

Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor,

organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale
organizationale sau financiare.

I displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui
hexagon, in care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, reprezinta un tip de personalitate.
in urmatoarea ordine:

- realist
- intelectual
- artistic
- social
- intreprinzator
- conventional
 Conventional Realist

intreprinzator Intelectual

Social Artistic

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a-si desfasura activitatea

conform propriei personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate,
cele mai putin indicate ocupatii aflndu-se in coltul diametral opus al hexagonului. De
exemplu, daca un individ o personalitate de tip social, se poate afirma ca;

- cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. Realistul se afla la polul opus
socialului, iar prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se
vede foarte clar aceasta departare de interese a celor doua tipuri de personalitate.

- ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese
pentru individ ( artistic si intreprinzator )

- ariile de interese mai indepartate ( conventional si intelectual ) sunt arii cu interese mai
scazute, iar realistul contine cele mai scazute interese.

Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici
congruente tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel
ca, daca luam exemplul dat anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va
fii satisfacuta intr-o activitate care contine factori sociali. O metoda buna de predictie a
succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor
individului cu cerintele cerute pentru succes intr-o profesie si, deci, o potrivire intre
individ - activitate. Holland sugereaza ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte
specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin
sau sunt strns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care
contin foarte putine din problematicile noastre.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Primul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate

punctele inscrise in fiecare din cele sase coloane. Fiecare coloana corespunde unui anumit tip
de personalitate, dupa cum urmeaza:

1. REALIST
2. INVESTIGATOR
3. ARTISTIC
4. SOCIAL
5. iNTREPRINZATOR
6. CONVENTIONAL

in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totalizate
( scorurile ) obtinute pe verticala, la cele sase coloane:

Varianta A:

Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu punctajele cele mai mari, din
cele sase trecute la rubrica TOTAL PUNCTE.

De exemplu:

- cel mai mare punctaj este in coloana 5, ( de ex. 43 )

- punctajul imediat inferior se gaseste in coloana 4, (de ex. 36 )

codul va fi:

- iNTREPRINZATOR - SOCIAL

Varianta B:

Daca 2 sau 3 domenii de interes pentru cariera au acelasi scor maxim si se situeaza
pe primul loc, veti trece toate domeniile in casutele de mai jos. ( daca sunt mai mult de trei
domenii egale, trebuie refacut chestionarul, deoarece rezultatele nu vor fi semnificative ):

De exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele 4 si 6, veti scrie:

SOCIAL INTREPRINZ|TOR

si veti avea in aceasta situatie, 2 combinatii de coduri:

- SOCIAL - INTREPRINZATOR
- INTREPRINZATOR - SOCIAL

In cazul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,4 si 6 vom scrie:

REALIST SOCIAL INTREPRINZATOR

si vor rezulta astfel, 6 combinatii de coduri:

- REALIST - SOCIAL
- SOCIAL - REALIST
 - REALIST - iNTREPRINZATOR
- iNTREPRINZATOR - REALIST
- SOCIAL - iNTREPRINZATOR
- iNTREPRINZATOR - SOCIAL

Varianta C:

Daca aveti un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar 2 sau mai multe
scoruri egale pe locul 2, veti sc 545d39f rie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare,
iar pe cele cu scoruri egale pe locul 2 in celelalte casute:

De exemplu:

- Locul 1, punctaj maxim = REALIST

- Locul 2, la egalitate de punctaj = SOCIAL si CONVENTIONAL

Loc 1 Locul 2 ( egalitate de punctaj )

REALIST SOCIAL CONVENTIONAL

in aceasta situatie se vor obtine 2 combinatii de coduri:

- REALIST - SOCIAL
- REALIST - CONVENTIONAL

in continuare, in tabelul de mai jos, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de
activitate corespunzatoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere:

CODUL Domeniile de activitate

REALIST- INVESTIGATOR Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul

stiintelor exacte

REALIST - ARTISTIC Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati

tehnice

REALIST - SOCIAL Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati de

tip mestesugaresc

REALIST- Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul,

INTREPRINZATOR management

REALIST- CONVENTIONAL Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative,

 activitati manuale

INVESTIGATOR- REALIST Domeniul stiintelor exacte, activitati tehnice, activitati de tip

mestesugaresc

INVESTIGATOR- ARTISTIC Domeniul stiintelor exacte, domeniul medico-dentar,

activitati literare, activitati artistice

INVESTIGATOR - SOCIAL Domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor matematice,

servicii sociale

INVESTIGATOR- Domeniul stiintelor exacte, management, activitati tehnice

INTREPRINZTOR

INVESTIGATOR- Domeniul stiintelor exacte, analize de date, activitati tehnice

CONVENTIONAL

ARTISTIC - REALIST Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati

tehnice

ARTISTIC- INVESTIGATOR Activitati literare, domeniul stiintelor exacte, activitati

artistice

ARTISTIC- SOCIAL Servicii sociale, activitati muzicale, activitati educative

ARTISTIC- Spectacole, management, activitati artistice

iNTREPRINZATOR

ARTISTIC- Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare

CONVENTIONAL

SOCIAL - REALIST Departamente de personal, servicii sociale, activitate cu

publicul

SOCIAL - INVESTIGATOR Servicii sociale, domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor

exacte

SOCIAL - ARTISTIC Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale,

spectacole

SOCIAL- INTREPRINZ|TOR Servicii sociale, management, activitati de vnzare

SOCIAL- CONVENTIONAL Servicii sociale, activitati administrative, management

iNTREPRINZ|TOR- REALIST Management, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu

publicul

INTREPRINZ|TOR- Management, activitati de vnzare, domeniul stiintelor exacte

INVESTIGATOR

INTREPRINZTOR- Spectacole, management, activitati artistice

ARTISTIC

INTREPRINZ|TOR-SOCIAL Management, activitati de vnzare, servicii sociale

INTREPRINZ|TOR- Management, activitati de vnzare, analize de date, activitati

CONVENTIONAL administrative

CONVENTIONAL-REALIST Activitati administrative, analize de date, activitati de tip

mestesugaresti

CONVENTIONAL- Analize de date, domeniul stiintelor exacte, activitati

INVESTIGATOR administrative

CONVENTIONAL- Activitati administrative, analize de date, activitati artistice

ARTISTIC

CONVENTIONAL - SOCIAL Activitati administrative, analize de date, servicii sociale

CONVENTIONAL- Analize de date, activitati administrative, management

INTREPRINZ|TOR

TIPURILE DE PERSONALITATE

1. Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este
agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera
sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si

sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

ii displac activitatile sociale si educationale.

2. Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) - este orientat in sarcina, gndeste

problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si
activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale
fenomenelor fizice, biologice si culturale.

Achizitioneaza competente stiintifice si matematice.

ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

3. Tipul ARTISTIC ( estetic ) - prefera relationarea personala indirecta printr-o
autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea

materialelor pentru a crea forme artistice noi.

Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice,

literar.

ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

4. Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac

lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta
impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea,
dezvoltarea, grija pentru alte persoane.

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau

masiniAunelte de lucru.

5. Tipul INTREPRINZATOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale

verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale
organizatorice sau financiare.

Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala.

6. Tipul CONVENTIONAL (conformist )- are o structura verbala, prefera

activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza
scopurile prin conformism; este loial puterii.

Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor,

organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale
organizationale sau financiare.

ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

Chestionarul de valori profesionale ale lui Super

Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala,

specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi
relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii
enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.
1. ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si
contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala,
invatamnt, comert, etc.
2. SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte
estetice: arta, design, etc.
3. CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse,
aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice,
literare, organizatorice, etc.
4. STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea
de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte
5. REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv,
finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare
a sarcinilor profesionale.
6. INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze
dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).
7. PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera
importanta si impun respect.
8. CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de
a planifica si organiza munca altora.
9. AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu
renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea
mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de
munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

10. RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) - alegerea locului de munca

in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.
11. RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de
muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora
in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.
12. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare
asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii
faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica
deplasari, calatorii, etc.
13. VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate,
nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la

care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de
activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de
vedere profesional.

1. Directii importante in sociometria moderna

Exista 3 directii mai importante n sociometria moderna:

 1.O directie tehnicista, care ignora problemele teoretice legate
de dificultatile explicative teoretice implicate n fundamentul teoretic
al sociometriei:

2. A doua directie acorda atentie problemelor teoretice, unor

inconsevente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie
n cercetarea sociometrica (J. Maisonneuve, R. Muchielli si altii);

3. In fine, a treia directie se centreaza pe caracteristicile masurabile ale

teleelementelor.

Teleelementele circula spre un subiect dat si de la acesta spre

alti subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuate si
de grup facilitnd, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale
grupului si cele individuale. Rezultatul global se numeste
sociomatrice. Aceasta permite o eficienta decodificare a unor structuri
sociale ale grupului.

2. Stadiile dezvoltarii sociabilitatii dupa Moreno

Moreno a studiat copii mici si a depistat 3 stadii de dezvoltare a

sociabilitatii:

1. Deficit de sociabilitate n primele 6 luni si o saptamna dupa

nastere. Este stadiul n care nu apare nici un interes pentru copii aflati
mpreuna (sunt indiferenti unul fata de altul).

2. In al doilea stadiu, ncepe sa se manifeste curiozitatea - se

numeste etapa diferentierii orizontale dupa 6 luni si o saptamna pna
aproape de 9 luni.

3. In al treilea stadiu, de la 9 la 10 luni, copiii ncep sa se

apropie si de alti copii dect de cei de aceeasi vrsta - incepe etapa
diferentierii verticale.

Prin sociometrie se calculeaza gradul de coeziune asociativa a

grupului mare, dar si a celui mic si se poate face descrierea
caracteristicilor sociometrice ale celor din grup.
In genere, grupurile pot avea o compozitie foarte eterogena sau o
compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mici. Grupurile
manifesta, adesea, cresteri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea
dispun de varietatea resurselor - dar pe de alta parte chiar acest
fenomen afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai
eficient problemele. n grupurile coesive, comunicarea este mai
eficienta si rapida si creste productivitatea celorlalti.

Moreno a mai facut o mpartire a grupurilor, n psihogrupuri si

sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai ncarcate si mai
interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele
ncarcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile
randamentului de catre colectiv.

3. Calitatile grupului social dupa Hemphill si Westle

Dupa Hemphill si Westle, grupul social se descrie prin:

1. Anatomia grupului - adica masura in care functile sunt

independente de ale altuia.

2. Controlul sau gradul - n care se exercita permanent relatiile

functionale ale grupului.

3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate si

adaptarea procedurilor la conditi si situatii diferite.

4. Tonalitatea hedonica a grupului ~ extinderea caracteristicilor

de agreabil si antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare.

5. Omogenitatea - extinderea caracteristicilor relevante ce sunt

proprii tuturor membrilor grupului.

6. Intimitatea - gradul de apropiere si efort pe care-l acorda

fiecare membru al grupului altora. Pune n evidenta distanta intima si
personala.

7. Participarea - gradul de timp si efort pe care-l acorda fiecare

membru al grupului.
 8. Permeabilitatea - pna unde permite grupul integrarea si
accesul altor persoane.

9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre

obiective clare si specifice pentru toti membrii sai.

10. Potenta - gradul n care grupul are semnificatie primara

pentru membrii sai.

11. Marimea - numarul membrilor inclusi n grup.

12. Stabilitatea - persistenta, n timp, a caracteristicilor esentiale

ale grupului.

13. Stratificarea - structurile ierarhice n grup.

14. Unitatea grupului.

4. Testul Bales

. Unul din cele mai interesante teste de personalitate este testul

Bales. Are 3 variante: A, B. C. fiecare de ct 26 de itemi. De fapt.
continutul de fond al celor 3 variante este aceIasi, fiecare item este
nsa schimbat ca formulare, dar identic ca fond n cele 3 variante.

- Raspunsurile se dau prin da sau nu (fortate), pe o foaie

separata. Subiectilor li se spune, n instructaj, ca pentru intrebarile
(itemii) la care subiectui nu opteaza e bine sa puna un semn de
ntrebare.

- Analiza raspunsurilor, n ansamblul lor, pune n evidenta o tipologie

a sociabilitatii.

Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt

o expresie a realitatii sociale cu aspectele ei controversate, Testul
Bales R.T. solicita o mare cantitate de informatii, de patrundere si
evaluare, legate de membrii grupului si permite o analiza a
capacitatilor de comportamente interpersonale n cele mai diverse si
complexe forme de autoanaliza a aspectelor interrelationale.
 Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate si cu
sociabilitate diferita - o cheie de clasificare n patru tipuri principale
de personalitate, si anume:

- Tipul V. ~ orientat spre succes material si putere;

- Tipul P. - orientat pe egalitate;

-Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor si ideilor

conservatoare de grup;

- Tipul D - orientat spre autoapreciere.

. In afara de cele 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante,

n functie de o serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce
valorizeaza un anumit tip, si itemii de ansamblu si de pozitie ai
celorlalte tipuri.

De pilda, Tipul U, orientat spre succes material si putere, se

manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie).

Cele 7 variante U sunt:

- UP - reprezinta o persoana orientata spre succes social;

- UPP este orientat spre solidaritate si progres social;

- UF este orientat spre loialitate si cooperare de grup;

- UNT este orientat spre autoritate si autocontrol;

- UN este orientat spre succes si afirmare de sine;

- UNB este orientat spre relativism valoric si expresie;

- UPB este orientat spre sprijin emotional si entuziasm.

Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor

DA -NU - n masura n care domina n tipurile consemnate mai sus.
Fiecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii
care indica aspectele ierarhice n analiza finala a caracteristicilor
dominante din raspunsuri.

Exista o mare si interesanta posibilitate de prelucrare a

rezultatelor si a analizei calitative cuprinsa n prelucrare. Printre altele,
tipul U pune n evidenta, tendinte de dominatie versus tendinte de
acceptare a dominantiei altora asupra sa.

Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus

tendinte de radicalism.

La tipul P, se valideaza tendinte de izolare att ca dimensiune

pozitiva, ct si pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilul
psihosocial pe pozitia 3 sau 4.

- Testul are o foarte mare flexibilitate interpretativa privind

evaluarea probabilista a interrelatiilor cu grupul de apartenente, dar si
cu persoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatii
comportamentale, orientate n anumite directii. Se mbina, nsa,
caracteristicile valorice cu cele de securizare.

Testul pune in evidenta si aspecte disfunctionale ntre cele doua

sexe.

Baietii lideri apar, mai ales, in zonele UP. UPF. iar fetele, mai
ales in zonele PF, P si DP. Nu toti subiectii se integreaza n
portretisticile acestea. Fiecare grup are cafe 5-7 membri izolati.

Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de catre unii autori,

cteva aspecte interesante. Cocech I. a diferentiat factorul N, orientat
spre izolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica
saturatii in emotivitate, iar daca sunt putemice indica si agresivitate.
Raspunsurile PF pun in evidenta orientari spre iubire altruista, saturate
in aceasta structura, iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire,
respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat n
ascensiune (mai ales).
 In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin
literele U, D, P, F, N si B; cele decodificate de autor, au urmatoarele
forme combinatorii.

Cu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orientari spre

succes social, iar U orientare spre succes (in genere).

UPP - orientarea spre solidaritate si succes social;

UF - orientarea spre loialitate si cooperare;

UB - orientarea spre relativism - social;

UPB - orientarea spre sprijin social si entuziasm;

UNF - orientare spre autorelatie autentica;

UN - orientare spre afirmare;

UNB - orientare spre individualism si gratificatie.

] . Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele:

DP " orientare spre depreciere de sine;

DFF - orientare spre ncredere n bunatatea altora;

DPB - orientari si identificare, neprivilegiata de viata;

DB - orientare spre retinerea cooperarii;

DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori;

DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare.

. Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri:

PF - orientare spre valori altruiste;

PB - orientare spre liberalism permisiv.

 In fine, pentru B persista orientarea spre respingerea
convingerilor conservatoare, iar pentru F, orientare spre convingerile
de grup conservatoare.

TESTUL BALES

Forma A

1. Esti implicat n relatii numeroase cu alti?

2. ti place sa fii in fruntea colegilor tai?

3. Te simti demn de a realiza o sarcina de seama?

4. ti asumi, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru

sarcina coordonarii colegilor?

5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa?

6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa?

7. Ai tendinte de dominatie?

8. Ceri satisfactie si promovari, cnd consideri ca e cazul?

9. Esti cordial si prietenos?

10. Stmesti admiratia celorlalti?

11. li ajuti pe altii sa-si afirme opiniile (parerile)?

12. Pledezi pentru ideile si convingerile traditionale ale

grupului?

13. Tinzi ntotdeauna sa fii obiectiv?

14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta

individuala?

15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile)

conceptionale de conduita morala si sociala?
 16. Respingi, n genere, superstitiile?

17. Simpatizezi usor pe altii?

18. Reusesti sa faci ca altii sa simta ca ii admiri?

19. Crezi ca si pentru altii reprezinta ceva foarte important

relatiile de egalitate si umanitate?

20. Esti o persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa,

introspectiva?

21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru

valori superioare?

22. Esti, n genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce

survin?

23. Accepti cu usurinta insuccesul si retragerea?

24. Dai impresia ca te abtii si esti pasiv la cooperare

(colaborari)?

25. Tinzi sa stabilesti relatii si sa te indentifici cu persoanele

mai putin necunoscute din grup?

26. Tinzi sa te dezapreciezi?

Forma B

1. Participi intens la activitatea sociala a colectivului?

2. Iti asumi usor succesul social si popularitatea?

3. Consideri ca ai fi un bun si amabil parinte?

4. Ai contributii n numeroase succese privind sarcinile

grupului?

5. Accepti usor dezaprobarile?

6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii?

 7. ti place mai mult atmosfera vesela?

8. Esti o persoana deschisa, extravertita?

9. Pari capabil (a) de multa afectiune?

10. Pari prietenos?

11. Esti, in genere, ntelegator cu ceilalti si aprobator?

12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) dect sa

analizezi problemele cnd participi la o activitate colectiva?

13. Esti nclinat (a) spre modelare si obiectivitate?

14. Pari neprietenos?

15. Pari nencrezator n idealurile grupului?

16. Pari preocupat de idei fanteziste?

17. Dai unora impresia ca i consideri distractivi si amuzanti?

18. Esti o persoana calma si ntelegatoare?

19. Dai impresia ca esti ascultator?

20. Dai, adesea, impresia ca te impui n conducerea colectivului

din care faci parte?

21.Manifesti anxietate (neliniste, ngrijorare) si frica,

neconformism?

22. Te multumesti doar sa raspunzi cnd ti se cere opinia

(parerea) fara a da sugestii?

23. Te preocupi de antipatia (aversiunea fata de cineva) ce o

manifesti fata de altii?

24. Manifesti tensiune si opozitie?

25. i se pare imposibil sa strnesti antipatie?

 26. Tinzi sa-ti limitezi participarea la a da doar informatii cnd
esti solicitat?

Forma C

1. Ai tendinta de a te adresa mai degraba grupului ca unui

ntreg, decat fiecarui membru n parte?

2. Ai tendinta de a te supraaprecia n popularitate si succes

social?

3. Esti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce?

4. Ocupi un loc proeminent n grup?

5. Exprimi revendicari si doresti sa impui discipline?

6. Ai tendinta de a subaprecia ncrederea n sine a celorlalti?

7. Te crezi apreciat n mod deosebit pentru modul n care i

domini pe ceilalti?

8. Faci multe glume, bancuri sau manifesti multa fantezie?

9. Esti capabil sa-i faci pe altii sa se simta mai putin anxiosi

(nelinistiti, ngrijorati)?

10. Soliciti, adesea, opiniile altora?

11. Manifesti admiratie fata de altii?

12. Esti, n genere, bine apreciat n sarcina?

13. Tinzi sa stmesti agresivitatea n altii?

14. Esti, adesea, gata de dezaprobare?

15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominati?

16. Ai tendinta de a considera ca altii accepta prea multe

autoritati?
 17. Colegii tai tind sa-ti adreseze glumele si fanteziile lor?

18. Ai tendinta de a crede ca impulsurile agresive si instinctive

pot fi exprimate prin dragoste fata de oameni?

19. Accepti autoritatea altora?

20. Te orientezi cu interes spre activitati stiintifice?

21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura?

22. Crezi ca ai putea fi dispretuit de unii?

23. Cand rzi, esti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a
participa la grup (colectiv)?

24. Optezi pentru ntelegere?

25. Participi, n general, foarte putin la viata colectiva?

In genere, testul a declansat discutii privind influenta

nvatamntului.

Prin anii '90, s-a conturat ,,codul pragmatic al tranzitiei",

recomandat de organismele financiare internationale: F.M.I. si Banca
Mondiala. Apoi, si Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie
problemele din Romnia. S-a constatat o involutie n nvatamnt - s-au
schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei
invatamntului; apoi, au aparut, spontan, universitatile private (de
nvatamnt particular).

Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale.

Ele au devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data flind cresterea
socializarii in viata curenta. S-au constituit numeroase teste de
sociabilitate si se vor mai constitui; in ele domina interogatii
numeroase mai ales incepnd cu finalul secolului XX si nceputul unui
nou secol, dominat de o modificare de fond a vietii sociale, fapt ce va
crea o noua conversie n statutul psihologului si n reevaluarea si
restructurarea testelor ntr-un ritm mai alert si de o mai mare
deschidere spre psihologie si psihodiagnoza.
5. Metoda Vierregge metoda de cunoastere a nivelului mnezic al
subiectilor

Metode de investigare a functiei mnezice

Este important de stiut ca:

- Investigarea capacitatii de stocare nu poate fi facuta dect pe baza

unei corecte functionari prosexice;

- Orice ,,amnezie izolata" fara alte simptome clinice trebuie sa atraga

atentia asupra eventualei posibilitati de simulare din partea
subiectului;

- De obicei, memoria interfera cu elemente de inteligenta, cunostinte

acumulate, experienta cognitiva, afectiva;

- Numai solicitarea de a fixa si reproduce cupluri de silabe ne ajuta n

exprimarea fidela a "memoriei brute". Psihologul poate folosi n
clinica una sau mai multe tehnici, metode de cunoastere a nivelului
mnezic al subiectului. ntre cele existente enumeram:

A. Metoda Virregge: reprezinta o tehnica binecunoscuta.

Concret persoanei de investigat i se repeta unele cifre pe care le
pronunta examinatorul. Se cere repetarea cifrelor dupa un minut
petrecut n liniste si nca o repetare dupa un alt minut, n care s-a
ncercat distragerea atentiei printr-un mijloc oarecare. Un adult
sanatos poate repeta dupa primul minut 6-8 cifre si dupa al doilea
5-6 cifre.

O alta varianta este proba "oraselor": i se dau subiectului 6-10

nume de orase si i se atrage atentia ca trebuie sa le retina; dupa ce i se
distrage timp de un minut atentia, acesta este solicitat sa le reproduca.

Generic, este important de urmarit relatarea subiectului n legatura cu

istoria existentei

6. Scala Wechsler pentru memorie

 Scala Wechsler pentru memorie (W.M.S.) contine urmatoarele
probe:

- de informatie generala,

- de orientare,

- de control mintal (repetarea alfabetului sau numarare n sens

invers),

- memorarea unui paragraf,

- memorarea imediata a cifrelor,

- memorarea perechilor de cuvinte.

7. Proba auditiv-verbala Rey

Proba auditiv-verbala REY - exploreaza functia mnezica

reliefnd capacitatea de fixare si reproducere a ei. Proba este foarte
utilizata ca metoda de psihodiagnoza a memoriei. Ea se desfasoara n
cinci etape, stimulii fiind cititi succesiv de examinator.

Dupa instructajul dat subiectului de a retine si reproduce ct mai mult

si ct mai corect (fidel) din stimulii prezentati, examinatorul pronunta
clar, cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din cele patru variante
Rey, etalonate pe populatie romneasca. Proba poate fi folosita n
clinica, n industrie, n scoli etc., sub forma test-retest.

Sunt notate toate cuvintele, att cele corecte, cele "gresite" (imaginate
de subiect), ct si cele "duble" (repetate n cadrul aceleiasi reproduceri
de 2-3 ori). Proba nu se desfasoara contra-cronometru, iar subiectului
nu i se impune sa redea cuvintele n ordinea stabilita de autor.

Operatiunea se repeta de cinci ori chiar daca subiectul a redat integral

toti stimulii din a treia ori a patra evocare.

Curba "dublelor" (cuvinte spuse de 2-3 ori) ofera un indice de

impromptitudine, iar cea a greselilor un indice al infidelitatii mnezice.
 Se tine cont de rezultatele etalonarii pe populatia tarii noastre n
evaluarea diferentiata a capacitatii de fixare si reproducere n functie
de nivelul cultural. De asemenea, se pot efectua medii aritmetice
pentru cele cinci etape cnd proba este folosita n maniera test-retest.

PROBA REY (15 CUVINTE)

VARIANTA AUDITIV

REY I REY II

ETAPE ETAPE
Nr. Nr.
Stimuli Stimuli
crt. crt.
I II III IV V I II III IV V

1. Vioara 1. Para
2. Copac 2. Fotoliu

3. Cravata 3. Crap
4. sunca 4. Dop
5. Valiza 5. Trasura

6. Perna 6. Barbie

7. Ureche 7. Lac
8. Cutit 8. Sapun
9. Scara 9. Hotel
10. Cine 10. Cal
11. Banana 11. Insecta
12. Unealta
13. Vnator
14. Galeata
15. Cmpie
Recunoastere: Cinele (1)
muzi-cianului (2) orb (3)
care cnta la vioara (4)
stnd pe o perna (5) veche
lnga scara (6) podului (7)
pazea mncarea (8)
stapnului (9) sau alcatuita
din pine (10) si sunca
(11). Merindele (12) erau
nchise ntr-o valiza (13)
asezata n spatele zidului
(14) printre bolovani (15),
unelte (16) vechi, coji (17)
de banane (18) si galeti
(19) ruginite. El si ciuli
urechile (20) si-si arata
dintii (21) caci vazuse
departe pe cmpie (22),
lnga un copac (23) pe cei
doi prepelicari (24) ai
vnatorului (25) care, cu
pusca (26) pe umar (27) si
cutitul (28) n mna (29)
dar fara palarie (30) si
cravata (31) se apropia
fluiernd un cntec (32).
12. Dulap
13. Oala
14. Soldat
15. Broasca
Figura 1
Recunoastere: ntors din
razboi (1), soldatul (2) si cauta
(3) prietenii (4) la barul (5)
unui hotel (6) unde se adunau
de obicei ca sa ciocneasca o
oala (7) cu vn (8). El lua o
trasura (9) cu un cal (10) dar
observa curnd ca vehiculul
(11) era pln cu insecte (12) asa
ca se duse mai nti la lac (13)
si se spala pe tot corpul (14) cu
sapun (15). Apoi si scutura
hainele (16) dar observa ca
totusi trebuie sa le schimbe cu
cele curate pe care le avea n
dulap (17) si se ntoarse
acasa(18). Aici si puse
costumul (19) nou si porni
vesel (20) spre locul (21) unde
socotea ca se va distra de
minune. Ajuns acolo se aseza
ntr-un fotoliu, comanda o bere
(22), o portie de crap (23) si
pine (24). El scoase dopul (25)
sticlei (26), bau, mnca totul cu
pofta si mai ceru o para (27).
 Deodata, o broasca (28) venita
de nu stiu unde ncepu sa sara
pe podea (29) si omul (30)
nostru amuzat nu-si putu
stapni un hohot (31) de rs
(32).

PROBA REY (15 CUVINTE)

VARIANTA VIZUAL

REY III REY IV

Nr. ETAPE Nr. ETAPE
Stimuli Stimuli
crt. I II III IV V crt. I II III IV V

1. Banca 1. Tobosar

2. Cioban 2. Perdea

3. Vrabie 3. Curea
4. Pantof 4. Cafenea

5. Cuptor 5. scoala
6. Munte 6. Ruda
7. Ochelari 7. Soare
8. Burete 8. Gradina

9. Tablou 9. sapca
10. Vapor 10. aran
11. Oaie 11. Mustata
 12. Pusca
13. Creion
14. Teatru
15. Peste
Figura 2
Recunoastere: Prietenii (1) sedeau
pe o banca (2) n gradina (3) publica
schimbnd (4) pareri despre teatrul
(5) care vizitase de curnd oraselul
(6) lor de munte (7). Marele actor (8)
jucase rolul (9) unui cioban (10) care
cutreiera tara (11) cu oile (12) si
pusca (13) lui. Iarna (14) si-o
petrecea pe cuptor (15) asteptnd
vremea zilelor (16) calde. Unul din
cei doi (17) spuse ca actiunea (18)
piesei (19) este lipsita de interes (20)
mai ales ca n ultimul tablou (21)
aparea pe scena (22) un vapor (23)
pus acolo fara nici un rost. Autorul
(24) nu merita sa tina un creion (25)
n mna (26), opera (27) lui merita sa
fie stearsa cu buretele (28). Celalalt
amic (29) povesti ca nu asteptase
sfrsitul (30) spectacolului (31)
deoarece si uitase acasa (32)
ochelarii (33), l strngea un pantof
(34), iar pe masa (35) l astepta o
strasnica mncare de peste (36). Or,
ar fi fost o greseala (37) sa dea
vrabia (38) din mna (39) pe cioara
(40) de pe gard.
12. Gscan
13. Culoare
14. Casa
15. Ru
Recunoastere: Un batrn taran (1)
cu mustati (2) lungi sedea pe o
banca (3) la soare (4), n gradina (5)
sa, aproape de rul (6) ce curgea
printre copaci (7) si supraveghea
gscanul (8) si gainile (9). El privea
un copil (10) care trece pe sosea
(11) prin fata cafenelei (12) de lnga
gara (13) ndreptndu-se spre scoala
(14). Elevul (15) si uitase manusile
(16), sapca (17), mantaua (18) si
ghiozdanul (19) dar sufla fara grija
(20) ntr-o trompeta (21) si flfia
un steag (22). El purta, legata cu o
curea (23) de gt (24) o mic toba
(25) vopsita n culori (26) vii dar nu
o putea folosi. din casa (27) de
dupa perdea (28) rudele (29) si
ndeosebi fratele (31) mai mic l
urmareau cu atentie pe micul scolar
(32).
 Dupa cum se observa cu usurinta proba are att o varianta de tip
reproducere si una de tip reconoastere. Ambele se pot utiliza, doar
psihologul stabileste ce varianta va folosi.

PROBA REY detine etaloane pe populatie romneasca.

Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte)

Nivel de instructie Etapele probei si stimulii

retinuti

I II III IV V

Nivel scazut de scolaritate 4 6 8 10 12

Nivel mediu si bun de 6 8 10 12 13,9

scolaritate

Exemplificarea cu acest tip de probe reprezinta un model de folosit

pentru ca probele au etaloane pe populatie romneasca. Trebuie stiut
ca exista alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt
interesante si pot tenta orice psiholog. Ele pot fi cunoscute si doar
dupa eforturi de validare si etalonare pot intra n patrimoniul
psihodiagnozei clinice din Romnia. n acelasi timp, tinem sa
subliniem ca fragmente din alte probe sunt utilizate pentru
investigarea functiei mnezice la normali si la bolnavi - din diverse
clinici

8. Calitatile atentiei

Calitatile atentiei

1. Stabilitatea atentiei - se caracterizeaza prin mentinerea

nentrerupta, intensiva si durabila a orientarii si concentrarii noastre
asupra aceluiasi obiect sau fenomen.

Cnd ncepem sa privim fie un punct pe hrtie, un obiect simplu ori

niste figuri reversibile observam ca atentia noastra dupa cteva
secunde se abate de la obiectul atentiei, apoi revine si l percepem cu o
doza sporita de claritate. Procesele de excitatie si inhibitie, prezente n
anumite celule nervoase necesare perceperii, alterneaza dar cnd
figura este foarte simpla apare rapid inhibitia de protectie n celulele
respective si nu ne mai putem concentra.

Insul poate fi atent un timp mai ndelungat asupra unuia si aceluiasi

obiect daca acesta se misca sau se modifica. n acest caz este implicata
succesiv activitatea diferitilor centri nervosi, fapt ce ajuta la evitarea
aparitiei inhibitiei de protectie.

S-a constatat prin numeroase studii si experiente ca atentia se poate

mentine concentrata nentrerupt asupra unui obiect aproximativ 15-20
minute, daca acesta este observat, examinat si nu este privit pasiv.
Distragerea atentiei timp de cteva secunde dupa o concentrare de 15-
20 minute este suficienta pentru realizarea odihnei necesare.
Stabilitatea atentiei nu trebuie nteleasa ca o ncremenire a acesteia, n
cadrul ei se mentine directia si orientarea de baza a atentiei, dar
variatii mici ale gradului de concentrare sunt posibile si necesare.
Cnd este prezent un interes deosebit fata de actiunea, activitatea,
fenomenul respectiv este favorizata stabilitatea atentiei. Aceasta
calitate a atentiei poate fi investigata cu ajutorul probelor
psihodiagnostice

2. Concentrarea atentiei. n cadrul unei activitati, atentia se

manifesta n grade diferite de intensitate. Intensitatea, concentrarea
atentiei depinde de intensificarea zonei de excitatie a focarului
dominant. Cu ct aceasta excitatie este mai puternica, cu att mai
puternic se va manifesta inductia negativa si, ca atare, stimulentii care
nu au legatura cu activitatea respectiva vor atrage mai putin atentia.

n procesul didactic, profesorii se pot baza pe anumite variatii ale

concentrarii atentiei elevilor, studentilor, trebuind sa asigure prin
procedee diferite concentrarea maxima a atentiei acestora, la aspectele
esentiale din materialele expuse, din experientele efectuate.

n clinica, probele psihodiagnostice se folosesc pentru a ,,masura"

aceasta capacitate prosexica.
3. Volumul atentiei. n mod obisnuit omul nu poate percepe ori
receptiona cu maxima claritate si concomitent un numar nelimitat de
obiecte diferite. La nivelul gndirii, de asemenea, nu se poate opera
simultan cu un numar prea mare de elemente, la care, n genere, nu se
poate desfasura n bune conditii un numar prea mare de activitati.

Cantitatea de obiecte si fenomene diferite care pot fi cuprinse simultan

si suficient de clar n cmpul atentiei reprezinta volumul atentiei.
Aceasta caracteristica a atentiei este necesara n orice actiune,
activitate. Cnd examinam o schema pe tabla, cnd privim o scena de
teatru, cnd ascultam explicatiile profesorului, reusim sa cuprindem
simultan obiectele prin deplasarea rapida a atentiei de la un fenomen
sau obiect la altul.

Experimental s-a stabilit ca un adult poate cuprinde cu atentie dintr-o

privire, de circa 0, 1 secunde, 4 pna la 6 obiecte independente sau tot
attea litere izolate (consoane care nu pot fi grupate n cuvinte). Deci,
literele expuse pot fi grupate n cuvinte cunoscute. Se pot percepe 3-4
cuvinte formate din 3-4 litere fiecare, adica 16 litere n total. Legate
n propozitii, cuvintele alcatuite din litere cresc cantitativ.

De caracterul oarecum limitat al volumului atentiei se va tine cont n

procesul de predare, cnd va trebui insistat alternativ pe scheme
intuitive si explicatii teoretice. Aceasta trecere are la baza tocmai
alternarea focarului de excitatie optima si deplasarea lui de la un
element la altul. De asemenea, volumul - calitate a atentiei poate fi
mai usor investigat cu probe psihodiagnostice.

4. Flexibilitatea atentiei se impune ca o calitate a acesteia, ntruct

omul n munca si activitatea lui nu poate sa si mentina permanent
atentia concentrata si stabila asupra unui obiect. Este calitatea
necesara pentru deplasarea rapida a atentiei de la un obiect la altul.

Flexibilitatea atentiei consta n posibilitatea deplasarii rapide pe

scoarta emisferelor cerebrale a focarului de excitabilitate optima, care
depinde n special de mobilitatea proceselor nervoase.

Cnd suntem n situatia dea ne muta de la o actiune la alta n cadrul

jocului, n procesul instructiv, n activitatea productiva, trebuie sa
trecem de la odihna la munca, sa ne adaptam la stimuli noi,
necunoscuti anterior etc. Flexibilitatea atentiei se instaleaza mai greu
daca activitatea respectiva este mai putin interesanta si placuta dect
cea anterioara, ori foarte diferita de aceasta sau daca ne-au ramas
probleme nelamurite, nencheiate.

Ea este o deplasare voluntara a atentiei, conform cu necesitatile

activitatii desfasurate; flexibilitatea nu se confunda cu oscilatiile
involuntare.

5. Distributivitatea atentiei. Subiectul uman poate, n mod obisnuit,

sa efectueze concomitent doua sau mai multe activitati, dar nu oricare.
Conditia esentiala ca doua-trei activitati sa se poata desfasura simultan
este ca macar una din ele sa se poata desfasura usor, fara control
permanent al constiintei, sa aiba un caracter automatizat.

Asa se explica de ce elevul, studentul poate lua notite la curs, poate

asculta explicatiile poate privi schemele de pe tabla.

Posibilitatea executarii simultane a doua activitati, cnd una din ele

este automata se explica prin aceea ca activitatea involuntara este
dirijata de catre regiuni corticale partial inhibate, iar atentia se poate
ndrepta spre celelalte activitati.

Distributia atentiei se caracterizeaza prin numarul de actiuni pe care

omul le poate ndeplini simultan, fara ca una sa interfereze cu
celelalte.

Nu exista doua focare de excitabilitate optica, ci una din activitati

fiind automata nu solicita controlul constiintei. n fond, are loc ori
alternarea rapida a atentiei de la una la alta ori includerea actiunilor
ntr-o singura activitate coordonata prin extinderea focarului de
excitabilitate optima.

Este cazul si locul sa ne oprim cu cteva precizari n legatura cu

problema distragerii atentiei.

a) Ea poate sa apara ca urmare a labilitatii excesive a proceselor

nervoase, a aparitiei unei usoare inhibitii externe ori ca efect al
oboselii. Distragerea atentiei se manifesta n aceste cazuri ca o lipsa a
concentrarii si stabilitatii atentiei, omul trecnd de la un obiect la altul,
de la o preocupare la alta.

n mod normal spunem ca este vorba de oameni neatenti, cnd

percepem "blocaje" n activitatea curenta, n continuum-ul pe care l
da atentia ntregii activitati psihice. O data cu instalarea treptata a
oboselii, omul este confruntat cu o stare de apatie, de disconfort,
mergnd pna la somnolenta. Explicatia este ca inhibitia supraliminara
s-a extins si asupra semnalizarii de tip senzorial-perceptiv.

Distragerea atentiei se concretizeaza si sub forma unei imposibilitati

de concentrare stabila asupra unei sarcini date. Frecvent, elevii
neantrenati n planul atentiei voluntare lasa sa se manifeste liber
atentia involuntara, atrasi fiind de factori exteriori si nu de cei legati
strict de exprimarea profesorului, de lectie; n acest caz, apare inhibitia
de protectie.

b) Ca o consecinta a concentrarii deosebite asupra unei activitati poate

sa apara de asemenea distragerea atentiei. Inductia foarte puternica
provenita de la focarul dominant produce o absenta fata de tot ceea ce
se ntmpla n afara preocuparii importante. Sunt persoane "distrate"
dar care difera ca fenomen prosexic de cei neatenti. Acestia din urma
dispun de posibilitatea concentrarii atentiei (ngusta si putin flexibila),
n detrimentul volumului si al flexibilitatii.

Profesorii cnd sunt foarte concentrati asupra continutului expunerii

au obligatia didactica de a veghea n acelasi timp asupra clasei, asupra
conduitelor elevilor.

Observatiile si experientele au aratat ca atentia poate fi bine educata

progresiv de la vrste mici si ea poate sa se instaleze chiar cnd
subiectul se gaseste n conditii deosebite: turbulenta, zgomote etc.
(daca este antrenata).

Atunci efortul de concentrare are ca efect, ndeosebi la nceput,

aparitia mai rapida a oboselii, ca manifestare a protectiei, a apararii pe
care sistemul nervos central o comanda.
Pentru evitarea consumului de prisos a energiei este important ca omul
sa decida n cunostinta de cauza ce aptitudini sa adopte n viata; n
momentele de decizie, n situatii limita, recomandndu-se evitarea
atitudinilor afectiv-negative (emotiile puternice ncarcate negativ) fata
de agentii distructivi, tulburatori.

Sunt cunoscute n prezent conditiile generale care favorizeaza atentia.

ntre acestea, o importanta deosebita se acorda pregatirii lectiilor de
catre elev, student, ntr-un spatiu (loc) si timp delimitat, fapt ce va
ajuta la formarea unor stereotipuri dinamice generale, care faciliteaza
aparitia si mentinerea atentiei n activitatea data. n spatiul elevului
trebuie sa se asigure conditii de aerisire, cu aer curat, saturat suficient
cu oxigen. Cnd neatentia apare ca urmare a instalarii oboselii usoare,
nu se va persista ntr-o activitate dificila, elevul va fi sfatuit sa execute
cteva miscari vioaie, exercitii fizice n special. n clasa, profesorul
poate folosi o gluma potrivita vrstei elevilor, care se vor destinde si
odihni putin pentru reluarea concentrata a activitatii.

Cnd neatentia ntr-o sala de curs este generala, lectorul va ntelege ca

este un motiv de a reflecta la calitatea expunerii, care poate fi
nesistematica ori prea putin accesibila.

Cel mai general acceptat este fenomenul de mbinare a informatiilor

cu notiunile accesibile, deja cunoscute pentru trezirea si mentinerea
atentiei. Respectarea principiului accesibilitatii este de o maxima
importanta n tot cuprinsul procesului de nvatamnt, dar nu trebuie
confundat cu simplificarea exagerata a materialului nou, stiut fiind ca
elevilor si studentilor le place sa nvinga greutatile, obstacolele, dar
acestea sa fie pe masura capacitatii lor psihofizice, respectiv
intelectiv-operationale.

9. Metode de investigatie atentiei

Metode de investigatie a atentiei

1. Metoda grafica: se refera concret la "componenta somatica" a

atentiei si consta n nregistrarea tonusului muscular, a respiratiei si
pulsului n momentul de concentrare a atentiei.
2. Studiile tahistoscopice - dau aprecieri n legatura cu volumul,
concentrarea si intensitatea atentiei.
Se prezinta un numar de figuri ntr-un timp limitat.
3. Metoda Kraepelin: subiectul este rugat sa numere de la 100 napoi
din 3 n 3, din 7 n 7 sau din 13 n 13, fapt ce presupune o mare
concentrare si stabilitate a atentiei.
4. Metoda Bourdon: n proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau
instructiuni subiectului ca n timpul standard de 10 minute sa bifeze
ct mai multe litere O si C din cmpul perceptiv imaginat de cei doi
autori, reprezentat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Pe
fiecare rnd sunt 40 litere din alfabetul latin.
Proba de baraj Bourdon-Anfimov dateaza din 1895 si se considera ca
nu este edificatoare dect analizata n desfasurarea ei, n maniera
temporala, masurnd timpul necesar bararii fiecarui rnd (secvential).
Totodata, se nregistreaza numarul de raspunsuri corecte, omisiuni si
erori si se calculeaza un coeficient de exactitate care arata aspectul
calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune.

CVTKTOMRGTACTVTFOKVOK
FVRCAVFRKVGTTMFCVTC

FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT

MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO

VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV

KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF

TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA

VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT

ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMG
C

ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGF
C
AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVRO
MA

CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVAG

FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR

MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK

RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM

TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTAA

GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRTV

TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGVF

FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO

VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOV
R

TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO

10. Proba de baraj Toulouse Pieron

 Figura 3 - Proba de baraj Bourdon-Anfimov
5. Alte probe de baraj tip Toulouse-Piron sunt
alcatuite din imagini geometrice (vezi imaginea) n
care instructajul cere sa se bifeze cu o linie, cu
creionul numai cele 2 desene asezate deasupra
cmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat.
Toulouse-Piron a modificat testul introducnd (fata
de proba Bourdon-Anfimov) figuri n loc de litere. n
aceasta formula, proba investigheaza rapiditatea si
precizia reactiilor subiectului.
Posibila fatigabilitate se reflecta n scaderea ritmului
de realizare a sarcinii si sporirea numarului de
greseli, n unitatea de timp.
Figura 4 - Proba Toulouse-Piron
De notat ca toate probele pentru investigarea prosexica se
realizeaza contracronometru iar aprecierile se efectueaza comparnd
rezultatele subiectului cu performantele etalonate pe populatie
romneasca.

11. Proba de identificare Herwig

6. Un alt tip de proba este acela de identificare. Herwig a imaginat

proba alcatuind-o din 2 tabele de dimensiuni standard, n care a
dispus toate cifrele de la 11 la 50, dar de dimensiuni diferite si ntr-o
"dezordine" proprie. Instructajul cere subiectului ca n timpul standard
de 4 minute pentru fiecare din cele 2 tabele sa identifice si sa arate
cifrele n ordine crescatoare.
Se pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generala a
atentiei, mobilitatea si flexibilitatea.
 Figura 5 - Proba Herwig
ntr-o alta varianta, o proba utilizata n diverse profesii, care merita
expusa este alcatuita dintr-un set de cifre ntre 11 si 99, de asemenea
dispuse n "dezordine" si de dimensiuni diferite. Subiectului i se cere
sa indice ntr-un timp standard cifrele care lipsesc si sa le
"verbalizeze" doar pe acestea.

Figura 6 - Varianta cu cifre ntre 11-99

Consideram deontologic sa aratam ca n literatura de specialitate s-au
investigat calitati si aspecte ale atentiei n conditii de laborator, la
pesoanele considerate ca apartinnd largii normalitati, la persoanele cu
diverse disfunctii clinice si psihologice. Sunt de asemenea metode de
nregistrat global: timpul de reactie, performantele prosexice si
mnezice dar aceste metode nu pot fi folosite dect n conditii speciale
de dotare, de etalonare etc.

12. Tehnica check-list de evaluare a personalitatii

Cunoscnd o mai mare dezvoltare n ultimele doua decenii, scalele de
evaluare tintesc estimarea cantitativa a comportamentului uman,
dovedindu-si utilitatea n aprecierea cvasi-obiectiva a efectelor
psihofarmacologice a diferitelor substante psihotrope.

Acestor scale de evaluare ,,rating scales" li se adauga recentele

procedee "check-list" si lista de adjective pentru control. De exemplu,
o varianta n care din 300 de adjective considerate concludente pentru
comportamentul uman, subiectul este rugat sa sublinieze adjectivele
care l-ar caracteriza.

n aceasta tehnica, examinatorul (evaluatorul) apreciaza fiecare

simptom (psihic ori somatic) cu o cifra, n functie de intensitatea
acestuia. Prelucrarea statistica obtinuta din scoruri, la etape anume
stabilite de cercetatori, ofera posibilitatea alcatuirii unui profil clinic
(n dinamica) al bolnavului respectiv.

Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei si sindromologiei din

clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbeste de scale pentru
nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxietatii, a depresiei.

13. Chestionarul pentru copii al lui Carl Rogers

Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl

Rogers (APR). Chestionarul are 6 parti n care se cer subiectului:

I. optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei

preferinte);

II. alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar

prefera sa fie - mai puternic, mai linistit etc.);

III. indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa

mearga ntr-un desert;

IV. sa spuna n ce masura seamana cu o serie de copii a caror

prezentare de calitati se face n propozitii si n ce masura ar dori sa le
semene;
V. sa raspunda la ntrebari cu alegeri multiple privind probleme
ale vietii sociale;

VI. sa claseze n ordine de preferinta membrii familiei sale.

Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine

patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate
personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note
de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei grupuri (superior,
mediu, inferior).

Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin

(1933) - cauzele care i fac pe prescolari sa rda, Valentine (1930) si
Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii,
Serara si Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentara
la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin (1940) au pus n evidenta o
serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de jucarii,
Yarrow (1940) a studiat reactiile globale la dificultati ale
prescolarilor, Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele,
Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat n cadrul
situatiilor dificile sugestii pozitive si negative, urmarind efectul lor, ce
si ct a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite
vrste.

La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de

sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 12 pagini cu cte 15 serii
(itemi) de cte trei figuri sau imagini asezate n succesiune verticala.
Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt
identice, dar asezate n pozitii diferite. Mentionndu-se faptul ca nu
are importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care
imagine din cele 3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua.
Raspunsurile existente si abtinerile s-au considerat ca fiind supuse
sugestiei (latente), n timp ce raspunsurile prin care se identifica o
imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a
sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica
instructajul dupa o pauza n care desenarea din memorie a setului de
imagini vazute. Cele 6 tipuri de instructaj au permis sa se puna n
evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre
autoritatea fata de aceea ce este implantata n conditiile competivitatii
si relatiilor sociale curente.

14. Chestionarul de temperament al lui Guilford si Zimermann

Chestionarul de temperament al lui JOY P. GUIFORD si W.S.

ZIMMERMANN (GZ) grupeaza sub forma unui chestionar multifazic
factorii mai bine stabiliti. El cuprinde 300 itemi cu raspuns la alegere
si acopera 10 trasaturi de personalitate si implicit de temperament,
stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie,
relatii personale, masculinitate.

15. Descrieti Inventarul de personalitate California CPI

C. P. I. - California Psychological Inventory - a fost publicat de

catre directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison
G. Gough n 1956. Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivizilor,
punndu-se accent pe comportamentele interpersonale si dispozitiile n
corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalueze mai curnd
aspectele favorabile dect cele morbide sau patologice. A fost numit
M. M. P. I - ul normal, nu numai pentru ca are n continutul sau 186
itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema,
n mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt
apreciate ca extreme ntr-un criteriu pertinent - ca de exemplu Do
(dominanta). C. P. I - ul are 18 scari ( Do, Cs, Sy, Sp, Sa, Wb, Re, So,
Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe ) dintre care numai 4 au fost
construite n mod clasic, selectionnd itemii ntr-un mod teoretic si
supunandu-i unei analize interne, precum si validarilor ulterioare.

Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do =

dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate,
30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de
sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE =
responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC =
autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40
itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism,
38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE =
eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX =
flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul
conceput initial la Berkeley - California, de catre Gough n 1956 si-a
propus folosirea lui n practica diagnostica. Autorul a mpartit cele 18
scale n 4 grupe de semnificatii psihologice:

1. dimensiunile personalitatii,

2. optiuni valorice si maturitate interrelationala,

3. nivel motivational,

4. stilul personal.

Studiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul

pentru care C.P.I. sondeaza interrelatiile sociale preferate celor
anormale. Acest studiu rezulta din cunoasterea unor itemi sistematizati
n 26 de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a
sanatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3.
nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate si coordonare (6 itemi); 5.
sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulburari trofice, limbaj,
organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8.
sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5
itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia si viata conjugala (28 de
itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata
sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica - lege - ordine
(46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate -
depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de itemi); 20.
tendinte obsesive si constrngere (15 itemi); 21. idei delirante,
halucinatii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de
itemi); 23. tendinte sadice si masochiste (7 itemi); 24. morala (33 de
itemi); 25. masculinitate si feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale
subiectului de a se arata ntr-o lumina neverosimila (15 itemi). La
acestea se adauga 9 scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii,
isterie, personalitate psihopata, masculinitate-feminitate, paranoia,
psihastenie, schizofrenie si hipomanie. n versiunile din deceniile de
dupa 1960 au fost mbunatatite alte scale privind sindroame psihice
clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si n domeniul
normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani,
pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din
populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de
cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar
si bolnavi de TBC si de epilepsie.

16. Scala clinica Minnesota MMPII

Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este

considerat cel mai complet si cel mai raspndit chestionar.

Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA

MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY, elaborat de
STARKE, HATHWAY si McKINLEY, are la ora actuala cea mai mare
raspndire printre inventarele si chestionarele de personalitate.
Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sanatate generala,
simptome neurologice, psihosomatice, relatii familiale, atitudini
morale etc.). ntrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus
sa le claseze n trei gramezi corespunzatoare pentru "adevarat", "fals"
si "nu stiu". Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili.
Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul
tinde sa se prezinte constient sau nu, sub o lumina favorabila. Daca
subiectul tinde sa se subestimeze sau sa se supraestimeze, faptul se
pune n evidenta prin scala K, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca
raspunsuri la ntmplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori
raspunsuri care arata ca nu a nteles ntrebarile, faptul este depistabil
prin scala F. combinatii ale scalei F si K permit sa se determine daca
subiectul a trecut ntr-un sens sau altul n categoriile de deformari de
raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu
dominanta.

Rezultatele se apreciaza n functie de 4 scale de validare: ,,?", L, F, K

si 9 scale clinice.

17. Scala de validare Minnesota

Urmatoarele Scale de validare vor fi succint prezentate:

a) Scala ,,?" - este cea data de numarul total de raspunsuri la care

persoanele raspund prin ,,nu stiu" (se numara). O nota relativ crescuta
indica un subiect cu o structura psihastenica, depresiva ori numai
inhibata. O nota prea mare poate invalida testul.
b) Scala L (lie = minciuna) - Obtinerea de scoruri mari este proprie
persoanelor rigide, psihopate ori cu tendinte interpretative (n special
cnd doresc, n urma efectuarii testului, sa apara ntr-o lumina
favorabila, falsificnd rezultatele).

c) Scala F - apreciaza validitatea ntregului test. Un scor mare arata

o posibila lipsa de atentie n sortarea enunturilor ori incapacitatea de a
da un raspuns corect.

d) Scala K - are un rol corectiv prin masurarea atitudinii persoanei

fata de raspunsurile date. Scorul mare arata tendinta de a se realiza un
profil normal, indicnd atitudinea de aparare a persoanei, fata de
propriile slabiciuni. El indica si un bun prognostic pentru bolnav,
ilustrnd capacitatea lui de a-si rezolva propriile probleme.

Scale clinice - vizeaza, n fond, trasaturi ale personalitatii.

1. Scala Hs - pentru hipocondrie - masoara interesul individului

pentru functii si caracteristici somatice. Scorul ridicat arata tendinte
spre acuze somatice lipsite de suport organic, nencredere n medic,
relatie terapeutica compromisa, inactivitate psihica. Scala diferentiaza
aspectele hipocondriac - cenestopate sau tulburari organice.

2. Scala D - pentru depresie - este sensibila la aparitia depresiei si

anxietatii; scorul poate sa creasca si la subiectii normali dar blazati,
sceptici, introvertiti ori cuprinsi de sentimentul inutilitatii. Detecteaza
depresiile subiacente si disimulate.

3. Scala Hy - pentru isterie - arata inactivitatea psihica,

egocentrismul, atitudini sociale de mare naivitate, ca si tulburari
functionale de ordin general. Scala indica potentialitatea histeroida.

4. Scala Pd - pentru deviatie psihopatica - indica superficialitatea

starilor emotionale, lipsa unor capacitati de a folosi experienta proprie,
indiferenta fata de normele etico-morale, potential toxicomanic,
tendinta spre perversiuni, tendinte narcisice.

5. Scala M/F - masculinitate-feminitate - poate avea un scor mare,

aratnd devierea structurarii intereselor n directia sexului opus. Scala
M/F cu scor mare la barbati este legata cteodata, mai mult de anumite
trasaturi intelective dect de homosexualitate. Tendinta de
homosexualitate este considerata ca prezenta cnd percepem o marire
concomitenta a scorurilor la M/F, Pd si Pa. Scorul mare la femei
indica existenta tendintei de dominare, agresivitate, lipsa de inhibitie.

6. Scala Pa - paranoia - identifica o serie de trasaturi ca:

nencredere, suspiciune, hipersensibilitati, moralitate excesiva,
tendinte interpretative.

7. Scala Pt - psihastenie - se caracterizeaza prin ncercarea de

decelare a fobiilor, obsesiilor, a tendintelor compulsive. Identifica si
personalitati psihastenice care se manifesta prin depresie, disprosexie,
nencredere n sine.

8. Scala Sch - schizofrenie - nu este n special ilustrativa pentru

personalitati schizoide ori schizofrene, ntruct schizofrenia are o
multitudine de forme clinice.

9. Scala Ma - hipomanie - ne ajuta sa identificam persoanele cu

structuri de personali-tate ce contin: tumult ideativ, polipragmatism,
entuziasm incorigibil, non-conformism.

Scoruri ridicate la Pd si Ma indica imaturitate, toleranta scazuta la

frustrare, ostilitate, impulsivitate, agresivitate, comportament
delictual.

Scoruri mari la D, Hy, Hs caracterizeaza personalitatile pasive,

resemnate, dependente, iritabile, n tensiune.

Psihologii clinicieni au stabilit ca scorurile ridicate la D, Hy, Hs

asociate cu valori mari la scala Pt se ntlnesc la alcoolicii vechi cu
modificari biologice si psihice.

Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt si D pot obtine rezultate

bune n activitatea de rutina, desi sunt lipsite de initiativa, curaj, simt
de raspundere.

De asemenea, scoruri mari la Pt, D si M/F caracterizeaza

personalitatile nevrotice, inhibate.
 n concluzie, inventarul MMPI releva
potentialul psihopatologic, dar are
unele dezavantaje: este rigid,
raspunsurile pot fi usor trucate, este
permanent un monolog, iar n clinica are
mult mai mult succes dialogul; subiectul
poate face n mod inconstient proiectie,
ncarcndu-se cu un grad mare de
subiectivitate (n mod frecvent subiectul se apreciaza asa cum crede ca
este, cum si-ar dori uneori sa fie etc.).

18. Tehnica Rorschach-descriere

Tehnica Rorschach, imaginata si definitivata de Herman Rorschach

n 1921, se bazeaza pe raspunsurile pe care le da subiectul, pe rnd, n
fata a 10 planse, relatnd tot ce si poate reprezenta n legatura cu
stimulii standard.

Plansele sunt cunoscute ca alcatuind tehnica "petelor de cerneala"

alcatuite prin suprapuneri de imagini simetrice, 5 dintre ele fiind alb-
negru, 2 cu nuante de cenusiu si rosu si 3 planse sunt multicolore.

Cotarea se face n raport de numarul total al raspunsurilor (care pot fi

globale sau detaliu; forma, culoare etc.) si de timpul necesar pentru
toate cele 10 planse. De o mare importanta pentru interpretare este
continutul pe care subiectul l prezinta n raspunsuri: forme umane,
animale, plante, anatomie etc., ca si raportul banalitate/originalitate.

Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale

personalitatii:

a. activitate intelectuala;

b. emotii exteriorizate;

c. viata emotionala nnascuta.

Planse din proba Rorschach

Tehnica Rorschach, foarte mult utilizata, ajuta la evidentierea unor
trasaturi de personalitate la subiecti normali, iar la bolnavi, att la cei
somatici, ct si la cei psihici, avnd rol important n diagnosticare,
diferentiere si prognoza psihiclinica. Dorim sa aratam ca, numai pe
baza semnelor (fie ele si patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri
precise de maladii mentale, dar unele indicii, mergnd chiar spre
cunoasterea detaliata le putem obtine prin aceasta tehnica. Astfel,
perceperea predilecta a amanuntelor de forma este o dovada a claritatii
perceptiei si un indicator al bogatiei intelectuale.
Perceperea, n special dupa culoare a stimulilor din planse arata
unele ,,deschideri" spre zonele de mai mare sensibilitate afectiva,
specifica pentru femei, iar la cele realizate preponderent dupa forma
arata prezenta unor capacitati cognitive deosebite a tendintelor spre
sinteza etc. Cei care au o fire sociabila realizeaza o buna asociere
forma-culoare (FC+). Cei ce dau raspunsuri construite pe elementul
,,umbra" denota prezenta unor trairi emotionale negative: anxietate,
depresii, inadecvare.
Utilizarea n mod deosebit a spatiilor albe din imaginile planselor
arata ncapatnare, perseverenta, ostilitate. Viata interioara apare
reflectata n raspunsuri care surprind miscarea (K+), fiind dovada unor
elemente ale emotiei interiorizate.
Cnd raspunsurile tip miscare (K) depasesc numarul celor de tip
culoare se apreciaza ca gndurile predomina asupra actiunilor, iar
simptomele bolii privesc n special modificarile la nivel cognitiv.
Predominanta raspunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de miscare
(K) arata prezenta exagerata a simptomelor somatice si motorii.

19. Tehnica Rosenzweig-descriere

Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este

alcatuita anume pentru a sonda tolerantele si modul de a reactiona la
stresul cotidian.
 Fig. 14. Varianta pentru Fig. 15. Varianta pentru
adulti copii
Formata din 24 de imagini precum cele din figurile 14 si 15, n care
sunt minimum 2 personaje, n situatii frustrante determinate de un
obiect sau personaj, tehnica solicita subiectului sa-si exprime spontan
atitudinea prin cteva cuvinte sau o fraza (n primele 16 imagini). In
urmatoarele 8 situatii subiectul trebuie sa raspunda unei acuzatii sau
injurii.
Dupa administrarea probei, bolnavul citeste raspunsurile pe care le-a
dat, iar examinatorul noteaza mimica, inflexiunile vocii etc., clarifica
eventualele ambiguitati.
Raspunsurile sunt apreciate dupa: directia agresiunii, fapt care
delimiteaza subiectii n mai multe categorii. Acestia pot fi:
extrapunitivi, intropunitivi si impunitivi, respectiv subiecti ce
ndreapta reactia agresiva n afara, spre ei nsisi sau nu acorda
semnificatie situatiei transmise: "nimeni nu e vinovat".
Fiecare item este compus din doua pesoane aflate ntr-un dialog si o
situatie curenta de frustratie. Una din persoane spune ceva. Problema
subiectului este de a se aseza n situatia celui de al 2-lea personaj (din
situatia de frustratie) care trebuie sa raspunda ca si cum ar fi implicat
n acea situatie de frustrare n mod real.
Exista grade diferite de raspuns, dar modul de a raspunde poate fi
mpartit n 3 tipuri:
1. raspunsuri extrapunitive;
2. raspunsuri intropunitive;
3. raspunsuri impunitive.
n contextul acestor 3 tipuri de raspunsuri se detaseaza trei feluri an
care predomina ceva:
1. exista predominarea obstacolului si a tot ce sine de el;
2. exista apararea eului;
3. exista persistenta - cerintei,

- necesitatii.

Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 raspunsuri se ajunge la existenta

a 9 factori.
Teoria frustrarii considera ca este vorba de un obstacol.
Exista perspective principale n reactia de frustrare care se exprima
ntr-un fel de tipologie - Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri:
a. tipil de reactie dupa trebuintele frustrate,
b. tipil de reactie dupa directie,
c. tipil de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al
reactiei.
Testul are o anumita gradatie a situatiilor frustrante si evidentiaza
destul de satisfacator toleranta la frustratie.
Rosenzweig spunea ca fiecare om dispune de o anumita capacitate fie
de a evita descarcarea tensiunii; fie de a ncerca sa-si impuna un grad
de idiferenta fata de situatiile frustrante iar toleranta la frustrare are
att componente individuale ct si educationale si datorita acestui fapt
poate exista o ,,amnare" rationasa fie a satisfacerii unei trebuinte, fie
a raspunsului agresiv de saturatie.
Exista subiecti care au toleranta foarte scazuta.
n interpretarea rezultatului testului se mai calculeaza indicele de
conformitate la grup si se noteaza cu GCR; are ca scop masurarea
conformatiilor raspunsurilor subiectilor, raportarea acestora la media
raspunsurilor populatiei n astfel de situatii frustrante.
Ele oglindesc gradul de adaptare sociala a insului.
Testul se poate aplica la:
- oameni normali,
- dizarmonici,
- cazuri cu trasaturi sau tendinte anti-sociale.
Tehnica constituie un mod de selectionare a bolnavilor pentru
psihoterapie. Totodata, ea da indicii asupra relatiilor interpersonale cu
medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interventiilor exploratorii
sau terapeutice.

20. Chestionarul de personalitate al lui Thurston - prezentare

generala

Inventarul de personalitate al lui L.L. THURSTONE (1951) are n

atentie 7 trasaturi de personalitate de baza evidentiati prin cei 140
itemi:

A= activism, rapiditate n activitati lucrative; V= vigurozitatea; I=

impulsivitatea; D= dominanta; E= stabilitatea emotionala; S=
sociabilitatea; R= reflexibilitatea.

Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii

psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care i
formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati
n activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si n aspectul corporal
general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate n luarea si
realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, nsusiri
active care l impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S)
sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de
evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al
personalitatii.

21. Testul PF 16 Cattel-prezentarea testului

n testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le-

a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti)
si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica
multifazica n care este implicata inteligenta.

Pentru un profil de personalitate normala dar si n cazul celor cu unele

tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de
autor.

Etalon 16 P.F.

Nota A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4
 10 15- 13 22- 19- 19- 19- 25- 18- 15- 17- 17- 22- 15- 16- 18- 22-
20 26 26 26 20 26 20 20 26 20 26 20 20 20 26

9 13- 12 20- 17- 18 - 22- 15- 13- 15- 14- 16- 13- 15 17 18-
14 21 19 24 17 14 16 16 21 14 21

8 12 11 19 15- 14- 18 18- 14 12 14 13 15 12 13- 16 17

16 17 21 14

7 - 10 18 13- 13 17 16- 13 10- 13 12 13- 11 12 15 15-

14 17 11 14 16

6 11 - 16- 12 12 16 14- 11- 9 12 11 12 10 10- 14 13-

17 15 12 11 14

5 10 9 14- 11 11 15 12- 10 8 11 10 10- 9 9 12- 11-

15 13 11 13 12

4 8-9 8 12- 10 7-8 13- 11 9 7 9- 9 8-9 7-8 7-8 11 9-10

13 14 10

3 7 7 10- 7-9 6 12 9-10 6-8 6 8 8 7 6 6 10 8

11

2 5-6 6 8-9 6 5 10- 7-8 5 5 6-7 7 6 5 5 7-9 6-7

11

1 2-4 4- 6-7 4-5 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5
5

0 0-1 0- 0-5 0-3 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3
3

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

A Numele ........... Prenumele ....... Sexul ... Vrsta .... Data .......

B
 A 0 1 4 7 8 A
Rezervat, 2 3 5 6 9 10 Deschis, cald,
detasat, critic, amabil, cooperant,
rece sociabil
(preponderent (preponderent
schizotim). ciclotm).
B 0 1 4 7 8 B
Mai putin 2 3 5 6 9 10 Inteligenta vie,
inteligent, capaciatate de
gndire corecta abstractizare.
(lentoare n
ntelegere sau
nvatare).
C 0 1 4 7 8 C
Stabilitatea 2 3 5 6 9 10 Stabil emotional,
emotionala realist, calm,
scazuta, echilibrat (eu
hipersensibilitate, puternic).
versatilitate,
iritabilitate, lipsa
de toleranta la
frustrare (eu
slab).
E 0 1 4 7 8 E
Umil, amabil, 2 3 5 6 9 10 Afirmativ, sigur pe
acomodabil, con- sine, cu
ciliant, docil. independenta de
spirit,
agresiv,ncapatnat,
autoritar,
dominator.
F 0 1 4 7 8 F
Moderat, 2 3 5 6 9 10 Impulsiv, entuziast,
prudent, taciturn, expansiv, vesel,
rezervat. direct, plin de viata.
G 0 1 4 7 8 G
Nepasator, 2 3 5 6 9 10 Constiincios,
oportunist, fara perseverent, cu
simtul datoriei, simsul datoriei si al
tendinta spre respon-sabilitatii,
neglijenta pozant moralizator
(supraeu slab). (supraeu puternic).
H 0 1 4 7 8 H
Timid, timorat, 2 3 5 6 9 10 ndraznet, sociabil,
suspicios; ntreprin-zator,
prudenta extrema spontan, cu
(exteriorizare rezonanta bogata.
dificila,
sentiment de
infe-rioritate).
I 0 1 4 7 8 I
Dur si realist, 2 3 5 6 9 10 Tandru, dependent
bazndu-se pe afectiv, imatur
sine, pozitivist, emotional, sensibil.
cu spirit practic, Cere ajutorul si
insensibil. atentia celorlalti, i
lipseste spiritul
practic.
L 0 1 4 7 8 L
ncrezator, 2 3 5 6 9 10 Nencrezator,
cooperant, ndrtnic, neindicat
adaptabil pentru munca n
echipa.
M 0 1 4 7 8 M
Practic, 2 3 5 6 9 10 Imaginativ, boem,
constiincios, tine visator.
la forma, capabil
sa-si pastreze
sngele rece;
oarecare lipsa de
imaginatie.
N 0 1 4 7 8 N
Direct, naiv, 2 3 5 6 9 10 Subtil, perspicace,
sentimental, clarvazator, lucid.
natural.
 O 0 1 4 7 8 O
Calm, ncrezator 2 3 5 6 9 10 Anxios, depresiv,
n sine, senin. cu senti-mente de
culpabilitate.
Q1 0 1 4 5 7 8 Q1
Conservator, cu 2 3 6 9 10 Deschis spre nou,
respect pentru inovator, critic, cu
conventii. gust pentru analiza.
Q2 0 1 4 7 8 Q2
Dependent de 2 3 5 6 9 10 Independenta
colectiv, fidel personala, decis,
colectivului. plin de resurse.
Q3 0 1 4 7 8 Q3
Necontrolat, n 2 3 5 6 9 10 Controlat,
conflict cu sine, formalist, prudent
fara grija pentru n raporturile
conventii, sociale, cu amor
impulsiv. propriu.
Integrare slaba.
Q4 0 1 4 7 8 Q4
Destins, calm, 2 3 5 6 9 10 Tensionat, cu
nepasator, sentimente
satisfacut. Slaba defrustrare, depasit
tensiune de evenimente.
energetica. Tensiune energetica
ridicata.

22. Chestionarul de personalitate Freiburg Fpi-prezentare generala

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic,

factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale
(n total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au
saturatii n diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a
tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune n evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de

itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala
stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli
puternici si meteosensibilitate.

FPI 2 pune n evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi),

la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau
imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de
control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si
tendinte spre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie

generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate,
neliniste, ca si cum ar trebui sa se ntmple ceva periculos, sentimente
de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape
permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate,

tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare,
neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni
si stari afective adesea violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte,

cunostinte si prieteni ct mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a
fi comunicativ, ntreprinzator, vorbaret si prompt n replici.

FPI 6. Snge rece, calm, ncredere n sine (20 de itemi), iritabilitate,

tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta,
tendinte de a se simti deranjat si pus n ncurcaturi, ngrijorari,
preferinte de a ramne n asteptare, cnd trebuie sa decida ceva (deci
amna), pesimism si descurajare frecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20

de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate
de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune
si de nencredere n ceilalti, conduite si gndire autoritara,
conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie n

relatiile curente, mai ales n colectivitate, care poate evolua
capacitatea de a relationa sau pna la exprimarea unui comportament
anormal. Neplaceri si trac nainte de unele situatii, emotii ce se
manifesta fizic si aspecte vegetative. n genere, forta de actiune
redusa, nesiguranta n luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun
sfrsit cele propuse, iritare si teama cnd este privit.

FPI 9. Fire deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si

usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de
autocritica, uneori nsotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se

refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere
de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de
persoane ntreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a
domina, uneori, cu lipsa de stapnire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de

itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant
agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate
la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii
inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu
dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit nteles si
chiar nedreptatit, uneori apatic.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente

active, constiinta de sine, este optimist, ntreprinzator, gata de actiune,
cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, n genere, nu
au trac.

Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita n Romnia, ncepnd cu

1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu.

23. Chestionarul Lacerbeau

Chestionarul lui Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, avnd

sensibiliate pentru subiectii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini
ale testului se afla 18 ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga 6
ca preferate si 6 ca respinse, celelalte ramnnd neutre. Sunt continute
ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de
comert, artistice, manuale si imaginative. n cadrul fiecarei grupe se
prezinta activitati teoretice si practice. n cotatie s-au acordat 2 puncte
pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si
nerespinse si 0 puncte pentru cele respinse.

24. Chestionarul Edwards

Chestionarul Edwards contine 240 de itemi cu raspunsuri perechi

(alegere fortata). Dupa un timp, ntrebarile se repeta, fapt ce permite
compararea rezultatelor. Pot aparea rezistente la raspunsuri, neglijente,
confuzii, erori involuntare si voluntare.

Chestionarul s-a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui

raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale.

25. Chestionarul de valori profesionale al lui Super

Chestionarul de valori profesionale ale lui Super

Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala,

specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi
relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii
enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.

14. ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si

contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala,
invatamnt, comert, etc.
15. SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte
estetice: arta, design, etc.
16. CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse,
aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice,
literare, organizatorice, etc.
17. STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea
de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte
18. REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv, finalizate
prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a
sarcinilor profesionale.
19. INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze
dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).
20. PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera
importanta si impun respect.
21. CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a
planifica si organiza munca altora.
22. AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu
renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.
10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea
mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de
munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

23. RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) - alegerea locului de munca

in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.
24. RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de
muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora
in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.
25. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare
asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii
faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica
deplasari, calatorii, etc.
26. VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate,
nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la

care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de
activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de
vedere profesional.

26. Tehnica Szondi- descriere

Tehnica Szondi, elaborata de Leopold Szondi n 1939, vizeaza

explorarea pulsiu-nilor intime ale individului. Formal, bazndu-se pe
notiunea de preferinta estetica, proba este alcatuita din 48 fotografii
ale unor bolnavi psihici - 6 serii a cte 8 fotografii, cu reprezentanti
din 8 entitati nosologice recunoscute clinic.
Bolnavul alege din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2
care-i displac, n ansamblu va alege 12, considerate simpatice si 12
drept antipatice. Se repeta de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru
alcatuirea unei poze, unii psihologi solicita si algeri precum: ,,mai
putin simpatic" ori ,,mai putin antipatic".
Alegerile sunt considerate ca reprezentnd trebuinte aprobate de
persoana, iar respingerile ca trebuinte reprobate, refulate, ele
manifestndu-se n toate domeniile vietii omului: profesiune,
prietenie, dragoste, boala.
Tehnica este bazata pe o metodologie psihologica originala, numita de
Szondi "analiza destinului", ce exploreaza "inconstientul familial"
situat ntre inconstientul personal al lui Freud si inconstientul colectiv
al lui Jung.
Tehnica este destinata investigatiei pulsionale, avnd pretentia de a
formula diagnostice psihiatrice.
n acest sens, Moser (1954) compara pe 40 de cazuri diagnosticul
clinic cu rezultatele tehnicii si gaseste o corespondenta de 86%.
Totusi, Arnold si Kohlmann arata ca numai epilepticii au putut fi
identificati, pe baza probei, de alte grupe nosologice.

27. Chestionarul L.B.D.Q. -descriere

Investigarea conducerii se realizeaza prin chestionarul de 100 de

itemi -Leadership Behavioral Descriptivr Questionary -Chestionarul
descriptiv al comportamentului leaderului (L.B.D.Q.)cuprinde 100 de
itemi evalund 12 dimensiuni ale comportamentului de conducere:

1. Consideratia - vizeaza masura n care leaderul este preocupat

de starea generala si de statutul subalternilor;

2. Structurarea - masura n care leaderul si defineste clar propriul

rol si le aduce la cunostinta subalternilor ce se asteapta de la ei;

3. Reprezentativitatea - masura n care leaderul vorbeste si

actioneaza ca reprezentant al grupului;

4. mpacarea cerintelor - masura n care leaderul mpaca

cerintele organizationale contradictorii si reduce dezordinea din sistem
(entropia sistemului);

5. Tolerarea incertitudinii - masura n care leaderul este capabil

sa suporte incertitudinea si amnarea fara a deveni nervos sau anxios;

6. Puterea de convingere - masura n care leaderul foloseste n

mod eficient persuasiunea si discutia si exprima convingeri ferme;

7. Tolerarea libertatii - masura n care leaderul le ofera

subalternilor posibilitatea de a avea initiative, de a lua decizii si a
actiona;

8. Asumarea rolului - masura n care leaderul si exercita n

mod activ rolul de conducator si nu-si deleaga autoritatea altora;
 9. Corectitudinea predictiilor - masura n care leaderul da
dovada de previziune, de capacitate de a prevedea corect rezultatele;

10. Accent pe productie - masura n care leaderul exercita

presiuni pentru a asigura productia;

11.Integrare - masura n care leaderul mentine unitatea grupului

pe care l conduce; rezolva conflictele aparute ntre membrii grupului;

12. Orientare spre superiori - masura n care leaderul mentine

relatii bune cu superiorii are influenta asupra lor, si lupta pentru a-si
ridica statutul.

Cotarea se realizeaza atribuind fiecarui item o scala de la 1-5 si

adunand pe fiecare dimensiune in parte punctajul obtinut.

28. Chestionarul de investigare a culturii organizationale

Chestionare de investigare organizationala

Cultura organizationala

Concept viu disputat si ncarcat de multiple semnificatii, cultura

organizationala are meritul de a aduce n atentia managementului
organizatiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare n
cadrul ntreprinderilor. Lansat pe la nceputul anilor '80 n Statele
Unite, cultura organizationala si, n general, culturalismul a cunoscut o
expansiune rapida, astazi constituind nucleul teoretic al unei noi scoli
n stiinta managementului: scoala managementului cultural. Din acest
moment, literatura de management a nceput sa popularizeze faptul ca
excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care
membrii ei au nvatat sa gndeasca, sa simta si sa actioneze. Asadar,
este greu de crezut ca n zilele noastre, un studiu asupra
comportamentelor, relatiilor si structurilor organizationale se poate
realiza fara luarea n considerare a culturii.
Domeniul culturii organizationale a atras atentia cercetatorilor
ndeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. Peters si R. Waterman In
Search of Excellence. Cei doi autori au avut un aport major la
raspndirea acestui concept deoarece, prin numeroase cazuri concrete,
au demonstrat ca exista o corelatie ntre dimensiunile culturii
organizationale si performantele obtinute de companii de renume..
Herbert Simon a ncercat sa exploreze lumea necunoscuta a
sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii
organizatiilor, ajungnd la asa-numita "rationalitate limitata", termen
cheie pentru definirea culturii organizationale.
Pentru teoria clasica a organizatiilor (ne referim aici la F. W. Taylor
sau H. Fayol) comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo
problema. Pentru primii teoreticieni n stiinta manageriala, aspectele
negative nu erau rezultatul irationalitatii comportamentului angajatilor
n munca, ci rezultatul unor structuri organizatorice prost realizate. n
opozitie cu aceasta opinie, miscarea relatiilor umane a scos n evidenta
importanta sentimentelor si a factorilor afectivi, psihologici n
explicarea comportamentului n organizatie.
n acest context, Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului
clasic al rationalitatii, propunnd termenul de rationalitate limitata. n
elaborarea conceptelor, Simon a plecat de la considerentul ca teoria
organizatiilor nu-si gasea utilitatea si justificarea dect daca se admitea
ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite
depindeau de mediul organizational n care se afla individul, mai
precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera
fiecarei organizatii o identitate. Rationalitatea este "cultural limitata"
pentru ca, sustine Herbert Simon, organizatia poate avea o structura
bine definita n masura n care exista frontierele rationalitatii. Daca
aceste frontiere variaza ntr-un mod repetat si imprevizibil,
organizarea nu poate fi stabila.
Contributia lui Herbert Simon la conturarea, pentru prima data, a
conceptului de cultura organizationala avea sa puna sub semnul
ntrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si
virtutiile unui mecanism de functionare emotional, colectiv. Pentru P.
H. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care
nglobeaza ansamblul cunostintelor, al modelelor de practici, al
sistemelor de valori si reperezentari, al simbolurilor, al miturilor care
se impun indivizilor. Ea are la rndul ei o actiune asupra indivizilor,
fiind traita n practicile muncii, n raporturile sociale, n utilizarea
timpului liber, n aspiratii, n proiecte, n actiune. G. Rocher considera
cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gndi, simti si actiona,
mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind nsusite si comune mai
multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane n colectivitate
sociala distincta.
O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. Hofstede, conform
careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel
putin partial de oameni, care traiesc sau au trait n acelasi mediu
social, unde a fost nvatata; este programarea colectiva a gndirii, care
distinge membrii unui grup de un altul.
Cultura organizationala, la rndul ei, reprezinta un complex de
comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si
guverneaza coeziunea membrilor sai. Bazele culturii organizationale
stau n cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite
ntr-o organizatie si au sorgintea n regulile, normele si valorile
promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organizationala,
asadar, nu se confunda cu viziunea, misiunea sau strategia
organizatiei. La fel, prin cultura nu vom ntelege civilizatia sau
rafinamentul mintii, ci "software"-ul mental.
Pentru Edgar Schein, cultura organizationala vizeaza cteva elemente
constitutive: regulile de comportament, normele care se dezvolta n
cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organizatie
privind produsele, filosofia care calauzeste politica unei organizatii
fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite ntr-o organizatie pentru
functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracterizeaza
organizatia n mediul intern si n relatiile cu mediul nconjurator.
Alte ipoteze, exprimate de Renaud Sainsaulieu, arata ca la baza
notiunii de cultura organizationala sta aderarea indivizilor la un
proiect mobilizator. Organizatia nu se limiteaza doar la un spatiu de
manifestare a unor practici, valori si ritualuri colective, ci ar mobiliza
si fortele membrilor sai ntr-un proiect care implica atingerea unor
obiective strategice.

Este foarte important sa avem metoda de investigare adecvata pentru

cultura organizationala. Unul dintre ele este chestionarul de cultura
organizationala care merge pe tipologia lui Mintzberg alcatuit din 40
de itemi.

Cotare

a) b) c) d) e)
 1 2 3 4 5

10 9 8 7 6

11 12 13 14 15

20 19 18 17 16

21 22 23 24 25

30 29 28 27 26

31 32 33 34 35

40 39 38 37 36

Caracteristicile tipurilor organizationale

1. Structura simpla

supervizare directa a sefului

flexibila

neformalizata

autocratica

lidership "hands on"

seful ia deciziile

seful cunoaste toti angajatii cheie

hotarare

2. Birocratie mecanicista

bazata pe reguli, proceduri si sisteme

comunicare complicata

experti functionali
 specialisti

control si masurare

colectari sofisticate de date

disciplina

3. Birocratie profesionala

munca importanta facuta de profesionisti

organizatia sprijina profesionistii

delegarea luarii deciziilor si puterii

organizatia stabileste standardele de baza

libertate pentru profesionisti

managerii conduc si coordoneaza

lidership persuasiv

schimbare lenta

4. Divizionala

masurare atenta a rezultatelor

independenta divizionala

autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la

managerii de divizii

duplicarea functiunilor

cheltuieli mari

unitatile sunt centre de profit

planificarea strategica facuta la centru

 mecanisme de protectie divizionala

comunicare formalizata cu centrul

5. Adhocratia

discutii intre experti

evitarea birocratiei

echipele se formeaza si se dizolva

indivizii isi urmeaza propriile interese

mult efort de coordonatre

lipsa standardizarii si formalizarii

deschidere

sedinte si examinari frecvente

complexitate

lipsa de ordine

puterea apartine celor cu expertiza

revedere regulata a strategiei

29. Testele de aspiratii Dembo

Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile

posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu
sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele
performante. ntr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca
motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa
evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si n ct timp. Se noteaza
cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de
reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de
vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara,
apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza att
performantele efective, ct si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o
evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe
parcursul ntregului test. Este un test final care arata mai ales
atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula schiopu, 2002).

Mentionam faptul ca n literatura psihodiagnostica exista o

multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele
evidentiaza, n fond, atitudini si ajuta specialistul n completarea
diagnostica a unui caz.

n Romnia a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic

versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare.
Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri
la alegere.

30. Testele Cornell-index

Chestionarelesunt modalitati de cercetare, de cunoastere, prezente n

majoritatea disciplinelor ca si n activitatile cotidiene, alcatuite din
ntrebari cu un anumit grad de generalitate, dar urmarindu-se o
,,radiografiere" a starilor, atitudinilor, intereselor, pozitiilor
subiectului. Se ntelege ca raspunsurile pot fi mai mult sau mai putin
subiective, de aceea se alcatuiesc fie cu raspunsuri nchise("DA",
"NU", "NU sTIU"), fie cu raspunsuri deschise (libere).

Unul dintre chestionarele cunoscute si frecvent utilizate este

Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din S.U.A.), alcatuit
din 101 ntrebari, la care subiectul este "fortat" sa raspunda cu DA ori
NU.

ntrebarile sondeaza n ansamblu aspecte somatice, psihice,

comportamentale. din cele 101 ntrebari: 18 se refera la frica si
dificultati adaptative; 7 ntrebari investigheaza timia, dispozitiile
afective; 7 ntrebari sunt referitoare la anxietate si nervozitate, altele
privesc aspecte hipocondriace, nencrederea ori sensibilitatea
excesiva, iar altele se refera la tulburari gastro-intestinale, circulatorii
etc. Se obtine o nota care poate varia ntre 10 si 100, iar cei cu punctaj
peste 23 sunt considerati bolnavi.