Facultatea de PSIHOLOGIE I TIINELE

EDUCAIEI

REFERAT
la disciplina: Deontologie i etic profesional

Titlul referatului: Aspecte pozitive/negative privind drepturile si indatoririle

psihologului

Anul de studiu : III

2016

Aspecte pozitive/negative privind drepturile si indatoririle psihologului

Relatia dintre psiholog si pacientul sau se defineste ca o relatie unilaterala si

indreptata spre sustinerea pacientului prin empatie, o alianta de lucru bazata pe o
atitudine colaborativa si de incredere. Se caracterizeaza prin acceptare
neconditionata a pacientului, congruenta si colaborare, intr-un cadru cald, tolerant
si intelegator.
O buna colaborare intre pacient si psiholog presupune respectarea unui angajament
ce cuprinde drepturile si obligatiile ambelor parti implicate in procesul psihologic:

Drepturile pacientului:

Sa fie tratat cu respect.

Sa ii fie garantata confidentialitatea*.
Sa vorbeasca despre orice considera ca este important fara a fi limitat de
psiholog.
Sa fie informat de la prima intalnire despre cadrul si conditiile ce trebuie
respectate in cabinetul de psihologie.
Sa solicite informatii despre pregatirea profesionala si acreditarea
psihologului si a cabinetului in care isi desfasoara activitatea.
Sa intrerupa oricand doreste continuarea sedintelor cu informarea prealabila.

*Despre confidentialitate: Orice informatie dezvaluita in cadrul sedintelor ramane

confidentiala si poate fi impartasita unor terti doar cu acordul si in prezenta
pacientului. Exceptii de la aceasta regula se aplica in cazul minorilor, cand
psihologul este obligat sa comunice informatii despre starea pacientului, familiei
sau apartinatorilor sau tutorilor legali, dar face acest lucru in colaborare cu
pacientul minor, pastrand relatia de incredere; respectiv, in cazul in care psihologul
considera ca exista riscul unei agresivitati indreptate spre propria persoana sau spre
cei din jur, atunci este obligat prin lege sa anunte familia si/sau autoritatile.

Obligatiile pacientului:

Sa respecte cadrul stabilit prin intelegerea initiala dintre psiholog si pacient

(durata sedintei, costul acesteia, modalitatea de plata, stabilirea programarii,
anluarea acesteia, frecventa sedintelor, contactul in afara sedintelor).
Sa respecte programarea stabilita (ziua si ora convenita cu psihologul) iar, in
cazul imposibilitatii respectarii acesteia, sa anunte telefonic din timp.
Sa manifeste un comportament civilizat si decent. Pacientul poate vorbi
despre orice doreste, poate exprima orice fel de ganduri, sentimente, fantezii,
vise, dar nu poate face orice. Nu sunt tolerate comportamentele violente,
limbajul agresiv si injurios la adresa psihologului.

Drepturile psihologului:

De a accepta sau refuza un pacient.

De a fi platit pentru serviciile oferite.
De a inceta colaborarea cu un pacient care frecvent incalca cadrul stabilit.
 De a refuza anumite solicitari pe care le considera nepotrivite.

Obligatiile psihologului:

De a trata pacientii cu respect, de a li se adresa acestora in mod politicos,

civilizat.
Sa ofere pacientilor, la cererea acestora, informatii despre pregatirea sa
profesionala.
Sa respecte confidentialitatea pacientului.
Sa incheie colaborarea daca considera ineficienta interventia pentru pacient.
Sa evite relatiile duale cu pacientii.
Sa evite angajarea in sedinte cu pacienti a caror problematica ii depaseste
sfera competentelor.
Sa anunte politia si salvarea in cazul in care pacientul afirma sau sugereaza
vreo intentie de a pune in pericol viata sa sau a altora.
Sa respecte toate normele Codului Deontologic al profesiei de psiholog si sa
se conformeze Reglementarilor Colegiului Psihologilor din Romania.

Principii generale: Persoana care dorete s funcioneze ca psiholog clinician,

consilier psihologic i psihoterapeut (n organizaii publice ori particulare) este
ncurajat s dein i s i structureze un set ct mai larg de informaii
(cunotine) de specialitate , abiliti de interrelaionare cu subiectul uman i
experien pe care s le foloseasc n beneficiul indivizilor din societate, ca i n
beneficiul comunitii. De asemenea, profesionistii psihologi mai sus mentionati
sunt ncurajai sa respecte alaturi de normele deontologice mentionate in prezentul
act, mai ales cand apar situatii care nu sunt n mod detaliat descrise in prezentul
Cod Deontologic, principiile de deontologie profesionala internationale dupa cum
urmeaza: psihologii clinicieni sa respecte generic principiile codului deontologic al
American Psychology Association, consilierii psihologici sa respecte principiile
codului deontologic al European Counselling Association, iar psihoterapeutii sa
respecte generic principiile codului deontologic al European Association for
Psychotherapy.
Psihologul clinician, consilierul psihologic i psihoterapeutul (indiferent de
zona strict delimitat n care lucreaz) trebuie s fac dovada efectiv a respectului
fa de teri i s fac tot ce poate pentru cunoaterea i aprarea de ctre
beneficiarii lor drepturilor i demnitii umane. Psihologul clinician, consilierul
psihologic si psihoterapeutul trebuie s vegheze ca orice subiect (persoan aflat n
intercomunicare n plan profesional) s fie apt (s devin mputernicit) s
contribuie efectiv la luarea propriilor decizii, s nvee pentru a ti ce s pretind
(solicite) serviciilor de asisten psihologic.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul are ndatorirea
de a susine cauza subiecilor lui mai ales cnd acetia nu sunt capabili s o fac
singuri i cnd autoprotecia este necesar i aceasta nu se obiectiveaz n practic.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul sunt specialitii care
dispun de capaciti (abiliti), cunotine i valori (morale) pentru a aeza
responsabilitatea profesional mai presus de interesele personale.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s dovedeasc
responsabilitate profesional i moral pentru solicitrile (standardele impuse de
profesie ocupaie) i s continue instruirea i formarea lui profesional de tip
educaie continu.

Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul ca profesioniti

vor depune eforturi pentru a colabora, a se interrelaiona flexibil cu alii n interesul
pacientului su. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul
trebuie s respecte i s promoveze cu deschidere diversitatea etnic i cultural n
exercitarea efectiv a meseriei: s nu judece greit o anumit etnie, persoane cu
anumite credine religioase, respectiv s nu discrimineze, s nu marginalizeze n
nici un fel!
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul vor trebui s fie
contieni de importana respectrii confidenialitii informaiilor i s nu divulge
secretele profesionale. Poate face excepii n cazuri limit ori de mare pericol
pentru familie i colectivitate.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s fie api
(fizic i psihomoral) pentru ca n profesia lor s respecte toate aceste condiii
obligatorii pentru ca serviciile oferite s fie viabile i responsabile.

Norme Specifice:
Art. 1. Cerine legate de relaionare
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii discut cu pacienii lor
n msura n care acest lucru este fezabil, probleme legate de relaia terapeutic
precum: natura i cursul anticipat al terapiei, onorariul i confidenialitatea (aspecte
care se regsesc n detaliu n capitolele privind onorariile i aranjamentele
financiare i limitele de confidenialitate)
Cnd munca cu pacientul va fi supervizat, acetia sunt anunai de aceast
activitate ct i numele supervizorului cnd acesta mparte responsabilitatea legal
pentru caz.
Cnd viitorul profesionist este n formare (student n programul de master, etc.) de
asemenea pacientul este informat despre aceasta.
Psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor face eforturi
raionale s poat rspunde la ntrebrile pacienilor i s evite posibilele
nenelegeri sau nelegerea eronat privind terapia. De cte ori este posibil,
psihologii vor furniza informaii verbale, utiliznd un limbaj accesibil pacientilor.

Art. 2. Consimmntul informat privind terapia / Informare despre

consimmntul de efectuare a terapiei
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii obin consimmntul
bazat pe informare adecvat, utiliznd un limbaj accesibil participanilor.
Coninutul informrii despre consimmnt poate varia n funcie de circumstane
dei, de obicei, este necesar ca persoana: s aib capacitatea de a consimi, s
primeasc informaie semnificativ despre procedura respectiv, s-i fi exprimat
consimmntul liber, neinfluenat i ca acest consimmnt s poat fi bine
documentat.
Cnd persoanele nu sunt n mod legal capabile s dea consimmntul,
profesionistul psiholog va obine informarea despre accept (permis) de la o
persoan autorizat, dac aceast substituire este legal.
n plus, psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii: a) se vor
informa de o asemenea manier nct s le permit acestora s neleag conform
capacitii lor, persoanele care sunt n mod legal incapabile s dea consimmntul
legat de interveniile propuse; b) le vor cere aprobarea pentru interveniile
respective i c) vor lua n consideraie preferinele i interesul optim al persoanelor
respective.

Art. 3. Relaii de familie i cuplu

Cnd profesionistul psiholog este de acord s ofere servicii mai multor persoane
care sunt ntre ele n relaie (de exemplu sosoie, printecopil etc.) va ncerca s
clarifice de la nceput: a) care dintre persoane sunt pacienii sau clienii si i b)
relaia pe care o va avea cu fiecare dintre aceste persoane. Aceast clarificare va
include rolul psihologului i utilizrile probabile ale serviciilor furnizate sau
informaiilor obinute (v. i regulile privind confidenialitatea).
Cnd devine evident c profesionistul psiholog va avea un rol de mediator de
conflict (consilier marital pentru so-soie), sau cnd este martor al uneia dintre
pri ntr-un proces de divor, psihologul va proceda la clarificri i adaptri, sau se
va retrage, n funcie de situaia respectiv (se adaug i regulile privind
clarificarea acestui rol, sau cele implicate n activiti juridice)

Art. 4. Furnizarea unor servicii de sntate mental unor persoane care sunt n
eviden n alte servicii la ali specialiti
Cnd vor decide dac s se angajeze n astfel de servicii, profesionistii psihologi
vor lua n consideraie cu atenie problemele care in de tratament i condiia de
bunstare a potenialului client sau pacient. Vor discuta aceste probe cu persoanele
respective, sau cu o alt persoan autorizat n numele pacientului, pentru a
minimiza riscul de confuzie i conflict, se va consulta cu cellalt furnizor de
servicii cnd acest lucru este adecvat i va proceda cu precauie i deschidere fa
de problemele terapeutice.

Art. 5. Intimitate sexual cu pacieni sau clieni cureni

Psihologilor clinicieni, consilierilor psihologici i psihoterapeuilor nu li se permite
s se angajeaz n intimiti sexuale sau relatii exagerate de socializare cu pacieni
sau clienii aflai n tratament (curent).

Art. 6. Terapia cu parteneri sexuali anteriori

Se recomand ca psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii s
nu accepte ca pacieni n terapie sau clieni persoane cu care au avut relaii de
intimitate sexual.

Art. 7. Intimitate sexual cu fotii pacieni n terapie

Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii nu se vor angaja n
intimiti sexuale cu foti pacieni n terapie dac nu au trecut cel puin 2 ani de la
ncheierea serviciilor profesionale.
Datorit faptului c intimitile sexuale cu un fost client sau pacient de terapie sunt
de regul i n mod frecvent duntoare clientului sau pacientului i pentru c astfel
de intimiti submineaz ncrederea publicului n profesia de psiholog descurajnd
astfel utilizarea de ctre public a serviciilor de care are nevoie, psihologii nu se vor
angaja n intimiti sexuale cu un fost client i pacient n terapie chiar dup ce au
trecut 2 ani. Profesionistul psiholog care se angajeaz n astfel de relaii dup 2 ani
de la ncheierea terapiei poart povara de a demonstra, n lumina unor factori i
situaii relevante, c nu este vorba de o exploatare. Astfel de factori relevani
includ: a) timpul scurs de la terminarea terapiei; b) natura i durata terapiei; c)
circumstanele n care s-a ncheiat; d) istoria personal a clientului sau pacientului;
e) statutul mental curent al clientului sau pacientului; f) probabilitatea unui impact
adversiv asupra clientului sau altora; g) orice afirmaii sau aciuni fcute de
terapeut n cursul terapiei sugernd sau invocnd posibilitatea unei relaii sexuale
cu pacientul dup ncheierea terapiei (v. i standardele generale i regulile incluse
n relaionarea multipl).

Art. 8. ntreruperea serviciilor

Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii vor ntreprinde
eforturi rezonabile pentru a facilita ngrijirea n eventualitatea c serviciile
psihologice sunt ntrerupte de factori precum boala psihologului, incompatibilitate
ca urmare a unor aspecte relationale rezultante ale activitii profesionale (ex.
contra-transfer sau transfer care interfereaz cu procesul psihoterapeutic),
relocalizarea sau incapacitatea sa, sau datorate relocalizrii clientului sau
limitrilor financiare ale acestuia (v. i capitolul Pstrarea nregistrrilor i
datelor).
Cnd se intr n relaia contractual, psihologii clinicieni, consilierii psihologici i
psihoterapeuii vor asigura o soluionare adecvat alocrii responsabilitii pentru
ngrijirea clientului sau pacientului n eventualitatea n care relaia contractual se
ncheie, cu luarea n consideraie n cel mai nalt grad a binelui clientului sau
pacientului.

Art. 9. ncheierea relaiei profesionale

Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii nu-i vor abandona
clienii sau pacienii (v. i regulile de la paragraful Onorariu i aranjamente
financiare).

Psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor ncheia relaia

profesional n momentul cnd devine clar i rezonabil c pacientul sau clientul nu
mai are nevoie de aceste servicii, nu mai beneficiaz de aceasta sau continuarea
serviciului i poate face ru.
Indiferent de motiv, nainte de ncheierea serviciilor, cu excepia situaiei n care
aceasta depinde de conduita clientului sau pacientului, profesionistul psiholog
discut cu clientul sau pacientul opiniile i nevoile sale, furnizeaz consilierea
anterioar terminrii adecvat i ntreprinde orice aciune rezonabil pentru a
facilita transferul de responsabilitate altui coleg dac pacientul sau clientul are
nevoie de un asemenea sprijin imediat.

Art. 10. Norme de metodologia cercetarii clinice (vezi Anexa)

1. Diagnostic si evaluare clinica
a. Testele si probele psihologice utilizate trebuie sa corespunda criteriilor
psihometrice asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie.
b. Se pot face exceptii de la etalonarea nationala in cazul unor scale clinice, cand
sunt promovate etaloane locale, riguros construite.
2. Tehnici de interventie psihologica
a. Eficienta tehnicilor trebuie sa fie documentata prin studii clinice. Trebuie sa
existe protocoale de interventie la un nivel de detaliere care sa permita replicarea
procedurilor de interventie
3. Cercetare
a. Vor fi asimilate normele generale de cercetare asa cum sunt ele stabilite de catre
Comisia de Metodologie.
b. Utilizarea procedurii placebo se face respectand dreptul la informare al
pacientului. Acestuia i se spune ca exista 50% sansa sa fie inclus in grupul placebo
si 50% sansa sa fie inclus in grupul terapeutic.
c. Pacientii inclusi in studiu pe baza consimtamantului liber exprimat trebuie sa
fie corect informatii cu privire la natura studiului si la riscurile acestuia. Siguranta
pacientilor inclusi in studiu este mai importanta decat derularea cercetarii.
d. Toate datele brute de cercetare trebuie pastrate cca. 2 ani de zile. Baza de date
electronica se pastreaza trei ani de zile si poate fi accesibila la cererea partii
interesate.
e. Sponsorii si partile interesate in cercetare trebuie facute publice odata cu
proiectul de cercetare sau cu publicarea rezultatelor.
f. Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirma ipotezele avansate se
considera frauda.
III. Rspunderea Disciplinar:
Art. 1. Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii care ncalc
prevederile Legii 213 i ale prezentului Cod Deontologic rspund disciplinar n
funcie de gravitatea abaterii (Anexa 2 prezinta un model de rezolvare a plangerilor
conform European Association for Gestalt Therapy; EAGT) putnd fi sancionai
cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporar pe un interval de 6-12 luni a atestatului (acreditarii) de
liber practic;
d) retragerea definitiv a atestatului.
Art. 2. Aceste sanctiuni se aplic de ctre Comisia de deontologie i disciplin la
propunerea Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie
Art. 3. Practicarea profesiei de psiholog clinician, consilier psihologic sau
psihoterapeut (psiholog sau asimilat acestuia) de ctre o persoan care nu are
atestat de liber practic acordat de Colegiul Psihologilor din Romania la
propunerea Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie se pedepsete conform
Codului Penal.

IV. Anexa:

Anexa 1.
DETALIERI PRIVIND METODOLOGIA CERCETRII N DOMENIUL
PRACTICII PSIHOLOGIEI CLINICE, PSIHOTERAPIEI I CONSILIERII N
CONTEXTE CLINICE I NONCLINICE

Conform declaraiei de la Strasbourg asupra psihoterapiei - 1990:

1. Psihoterapia este o disciplin tiinific independent, a crei practic reprezint
o profesie independent i liber.
2. Trainingul n psihoterapie se desfoar la un nalt nivel tiinific i de calificare.
3. Multiplicitatea metodelor psihoterapeutice este asigurat i garantat.
4. Un training psihoterapeutic complet acoper teorie, experien personal i
practic sub supervizare. Se obine astfel cunoaterea adecvat a variatelor procese
psihoterapeutice.
5. Accesul la training este asigurat/se face prin variate calificri preliminare, n
mod particular n tiine umane i sociale.
Pentru ca metodologia cercetrii este familiar specialitilor implicai n mod
curent sau angajai prin natura postului de munc n activiti de cercetare, vom
face o referire special la practicienii specialiti sau cei n curs de formare, n
psihologia clinica, consiliere i psihoterapie.
Dovada dobndirii de ctre practician a cunotinelor de baz n domeniul
metodologiei cercetrii este absolut necesar, pentru c acestea i ofer accesul la
nelegerea datelor de cercetare, facilitnd implementarea acestora n practic i
confirmnd psihoterapiei, consilierii i practicii psihologiei clinice calitatea de
discipline tiinifice.
Principii si sugestii:
Cercetarea este fcut n primul rnd ca s susin i s mbunteasc practica n
varietatea i infinitatea ei.
Maniera defectuoas n care multe design-uri de cercetare simplific nepermis
complexitatea interaciunii terapeutice i-a ndeprtat pe muli practicieni de
cercetare.
Implicarea n activiti de cercetare nu poate fi impus practicienilor.
Participarea la cercetare a practicienilor:
- poate fi ncurajat i stimulat;
- s-a dovedit i se poate dovedi util n multiple moduri, care trebuie cunoscute;
- a ajuns i va deveni tot mai necesar i cerut.
Implicarea practicienilor n cercetare poate fi i trebuie ncurajat de asociaiile
profesionale ntr-o varietate de moduri, de exemplu prin:
- oferire de consultan n domeniu;
- informarea cu privire la utilitatea i avantajele realizrii de cercetri, ca i a
utilizrii datelor de cercetare n practic;
- invitarea participrii n proiecte de cercetare exterioare cadrului de munc al
practicianului;
- promovarea recunoaterii profesionale a specialitilor care contribuie la cercetare
etc.
Participarea la cercetare i utilizarea n practic a datelor de cercetare s-a dovedit
util n diverse moduri, din care vom preciza doar cteva:
- creterea caracterului de tip documentare, demonstrabil (respectiv tiinific) al
eficacitii (sau ineficacitii) interveniilor utilizate i a serviciilor oferite;
- posibilitatea de a primi feedback concret i constant care n timp crete expertiza
i de a realiza decizii informate n elaborarea sau modificarea planului terapeutic;
- posibilitatea de a solicita i primi supervizare ntr-o manier individualizat,
specific i corect orientat de evoluia unui caz anume sau de datele obinute de la
mai muli clieni aflai n terapie (consiliere);
- poate proteja specialistul sau instituia de reaciile de ostilitate ale clientului
concretizate sau nu n aciuni juridice.
Implicarea n cercetare a practicienilor a ajuns deja cunoscut n anumite contexte
din Europa i America i va deveni tot mai necesar i cerut:
- de clieni, care sunt tot mai informai referitor la ce expectaii s aib fa de
serviciile psihologice i medicale, i care solicit mai des utilizarea de proceduri cu
rezultate i efecte demonstrabile i evidente;
- de finanatori, fie ei Case de Asigurri, aparintori legali, asociaii nonprofit i
instituii finanatoare internaionale etc., care solicit tot mai mult documentarea
adecvat i cu informaii relevante i obiectivabile, a rezultatelor serviciilor pltite.
Pentru a realiza acest important obiectiv, implicarea practicienilor n cercetare, este
necesar i cunoaterea i promovarea aspectelor particulare ale cercetrii din
domeniul practicii clinice i non-clinice a psihoterapiei i consilierii, pe lng
asimilarea normelor generale de cercetare aa cum sunt ele stabilite de ctre
Comisia de Metodologie.
Cteva din principalele tipurile de cercetri cantitative la care sunt invitai
practicienii s participe sunt:
- cercetrile orientate pe rezultat (schimbri observabile dorite);
- cercetrile de eficacitate, n contexte riguros controlate (simple - comparaia cu
placebo sau non-tratament, difereniale - comparaia ntre mai multe tipuri de
intervenie);
- cercetrile de eficien, surprinderea semnificaiei clinice a rezultatelor
interveniilor desfurate n contexte obinuite de activitate profesional;
- cercetrile orientate pe proces, care ncearc s surprind participarea anumitor
factori din contextul interveniei la rezultatul final i modul n care interacioneaz
ntre ei;
- cercetri cost-beneficiu.
Efectul optim al interveniei este cuantificat i msurat n termeni de:
- proces - variabile descriind factori care intervin asupra rezultatelor pozitive
- rezultat - variabile descriind schimbarea dorit.
Aspectele critice ale efectului optim al interveniei:
a) schimbarea relevant din punct de vedere clinic;
b) satisfacia fa de serviciul oferit i de rezultatul obinut;
c) costurile (cercetri cost-beneficiu).
Probleme etice n evaluarea rezultatelor:
Consimmntul informat
Pacienii inclui n studiu pe baz de consimmnt liber exprimat - trebuie sa fie
corect informai cu privire la natura studiului i la riscurile acestuia.
Practicile deceptive
Utilizarea procedurii placebo se face respectnd dreptul la informare al pacientului.
Acestuia i se poate spune ca exista 50% anse sa fie inclus n grupul placebo i
50% ans s fie inclus n grupul terapeutic.
Intimitate, caracter anonim, confidenialitate
Minimalizarea efectelor negative i protecia participanilor
Sigurana pacienilor inclui n studiu este mai important dect derularea
cercetrii.
Caracterul etic al activitilor cu datele i rezultatele cercetrii
Toate datele brute de cercetare trebuie pstrate 2 ani de zile. Baza de date
electronic se pstreaz trei ani de zile i poate fi accesibil la cererea prii
interesate.
Sponsorii i prile interesate n cercetare trebuie fcute publice odat cu proiectul
de cercetare sau cu publicarea rezultatelor.
Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirm ipotezele avansate sunt
considerate fraud.
Manualizarea. Trebuie s existe protocoale de intervenie la un nivel de detaliere
care s permit replicarea procedurilor de intervenie.
Documentarea. Tehnicile de intervenie psihologic trebuie sa aib eficacitatea i
eficiena documentat prin studii clinice controlate.

Anexa 2: Procedurile de depunere a plangerilor si de apel

Comitetul de solutionare a plangerilor. Acest comitet administreaza procedura de

solutionare a plangerilor. Se face un raport annual care pastreaza anonimitatea
Comitetului de Etica si a Comitetului Executiv. Raportul include natura, numarul,
rezultatele si orice procese generate de procedura de solutionare a plangerilor.
Comitatul cuprinde cel putin trei membri.

Grupul de solutionare a plangerilor. Pentru a rezolva fiecare plangere in parte,

presedintele Comitetului de solutionare a plangerilor va numi un grup de trei
persoane. Acest grup va cuprinde cel putin un membru al comitetului de
solutionare a plangerilor si pana la doi membri numiti adhoc, dupa cum este cazul.
Grupul va emite un raport scris catre presedintele comitetului de solutionare a
plangerilor.

In cazul unui apel, vor fi implicate urmatoarele organisme:

Coordonatorul de apeluri. Coordonatorul de apeluri este membru plin al EAGT.

Acesta/aceasta va stabili daca exista un motiv intemeiat de apel si apoi va numi un
grup de solutionare a apelurilor din care va face parte.

Grupul de solutionare a apelurilor. Grupul va include trei persoane, coordonatorul

de apeluri, un membru al Comitetului de etica si o persoana independenta. Grupul
va organiza si va aplica procedura de solutionare a apelurilor si va emite un raport
privind constatarile lor.

Comitetul de etica. Comitetul de etica este disponibil pentru a sprijini procesul de

rezolvare a apelurilor. Membri comitetului pot fi de asemenea consultati cu privire
la echivalenta sanctiunilor propuse de grupul de solutionare a apelurilor. Acest
comitet intocmeste un raport annual catre Membri.

Comitetul executiv. Acest organism ratifica orice sanctiune severa si este informat
in legatura cu orice proceduri de solutionare a plangerilor sau apelurilor intr-un
raport annual care pastreaza anonimitatea.

Nota: Clientii Membrilor au dreptul sa fie information in legatura cu procedura de

solutionare a plangerilor si a apelurilor si Codul de Etica relevant.

C.1. Procedura de solutionare a plangerilor

C.1.1. Urmatoarele proceduri au scopul de a forma un forum de comunicatii,
pentru prezentarea punctelor de vedere, inevstigarea, solutionarea, reconcilierea si
redresarea, prin care partile implicate intr-o plangere pot fi sprijiniti si se pot face
auziti. In mod potential, sunt trei stadii:
O intalnire informala intre cel care face plangerea si Membrul impotriva caruia
este formulate plangerea, cu o persoana independenta/persoane independente care
sa faciliteze procesul;
Un grup official de solutionare a plangerilor format din trei membri;
Un apel official.
C.1.2. Plangerile trebuie facute cat mai repede fata de momentul de origine.
Plangerile privind evenimente care s-au petrecut cu mai mult de sapte ani inainte
de prima abordare a conducerii Comitetului de etica nu mai sunt supuse comisiei in
mod normal. Relatiile confuze de interdependenta, cum ar fi de pilda abuzul
sexual, vor fi audiate intr-o perioada de pana la zece ani de la producere.
C.1.3. Partea impotriva careia se formuleaza plangerea trebuie sa fi fost un
Membru al EAGT la momentul producerii presupusei incalcari a Codului de etica
si/sau a Practicii profesionale. Nici un membru nu poate demisiona din EAGT in
timpul unei proceduri de solutionare a unei plangeri sau a unui apel.
C.1.4. Plangerile privind probleme juridice sau contractuale nu sunt de competenta
Comitetului de etica.
C.1.5. In cazul in care cel care formuleaza plangerea nu stie sigur daca plangerea
este indreptatita, atunci acesta se poate adresa secretarului EAGT, care va aranja o
intalnire cu unul dintre membrii Comitetului de solutionare a plangerilor pentru a
discuta problema.
C.1.6. Cand, la prima vedere, este vorba de (presupusa) abatere disciplinara grava
si/sau infractiune grava care se reclama sau este reclamata din alta sursa, atunci
Procedura de solutionare a plangerii va incepe in mod normal de la procesul formal
al plangerii.
C.1.7. In cazul in care exista o plangere impotriva unui membru al EAGT, autorul
va depune plangerea catre secretarul Comitetului Executiv. Secretarul va inregistra
plangerea si va confirma primirea plangerii atat reclamantului cat si membrului
impotriva caruia se face reclamatia in termen de sapte zile lucratoare. Secretarul va
inainta dupa acees plangerea catre presedintele Comitetului de solutionare a
plangerii.
C.1.8 Comitetul de solutionare a plangerii il va contact ape reclamant in termen de
14 zile lucrartoare pentru a discuta optiunile si procedurile pe care le are la
dispozitie reclamantul. Acest membru al Comitetului va incerca, ca prim pas, sa
incurajeze un dialog informal Membrul respectiv, pentru a ajunge la un accord
satisfacator privind o solutie.
C.1.9. In cazul in care acest dialog informal nu se poate aranja sau in cazul in care
nu are ca rezultat ajungerea la un accord, atunci acelasi membru al comitetului va
recomanda ca doi mediatori, care nu sunt in mod necesar membri EAGT si care
sunt acceptabili pentru ambele parti, sa fie desemnati pentru a media dialogul
dintre cei doi.
C.1.10. In cazul in care medierea este respinsa sau nu reuseste sa ajunga la un
accord, reclamantul poate face o plangere oficiala in scris catre presedintele
Comitetului de solutionare a plangerii al EAGT. Membrul Comitetului de
solutionare a plangerii care a fost implicat in incercarea de rezolvare se va retrage
din procesul urmator. Comitetul de solutionare a plangerii poate returna plangerea
catre reclamant pentru clarificari privind formatul si/sau continutul plangerii. In
acest moment, membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea va primi o
notificare scrisa privind existenta plangerii.
C.1.11. Comitetul de solutionare a plangerilor va stabili cat mai repede cu putinta
daca exista suficiente elemente pentru o plangere formala. In cazul in care exista,
presedintele va inregistra cererea si va trimite o confirmare de primire
reclamantului. In cazul in care Comitetul de solutionare a plangerilor nu contine
suficiente elemente care sa justifice o plangere formala, presedintele Comitetului ii
va notifica reclamantului consideratiile sale.
C.1.12. Daca plangerea este acceptata, o copie a plangerii scrise va fi trimisa
Membrului impotriva caruia a fost formulata in acelasi timp cu notificarea celui
care a facut plangerea. Membrul reclamat trebuie sa trimita un raspuns in scris in
termen de 21 de zile lucratoare de la primirea plangerii catre presedintele
Comitetului de solutionare a plangerii, care ii va trimite o copie reclamantului.
C.1.13. Presedintele desemneaza un grup de trei Membri pentru a solutiona
plangerea respective. Grupul va include cel putin un membru al Comitetului de
solutionare a plangerii si doi membri desemnati ad hoc. Cel putin o persoana
trebuie sa fie din afara EAGT. Presedintele va face eforturile necesare pentru a
desemna un Grup cat mai impartial cu putinta. Termenul de desemnare a Grupului
este de 21 de zile lucratoare. Daca unii membri nu sunt disponibili sau daca exista
alte motive intemeiate care intarzie desemnarea Grupului, intarzierea trebuie
comunicata, iar Comitetul va lua decizia de a prelungi acest termen.
C.1.14. Grupul de solutionare notifica ambelor parti detaliile intalnirii de arbitraj.
Acest lucru presupune in mod normal o intalnire fata in fata a Grupului cu
amandoua partile. In cazul in care acest lucru nu este posibil, Grupul de solutionare
a plangerii va incerca gaseasca o alta forma alternativa de cominicare intr-o limita
de timp rezonabila.
C.1.15. Atat reclamantul cat si Membrul impotriva caruia a fost facuta plangerea
au dreptul de a fi asistati de un consilier/supporter care trebuie sa fie disponibil
pentru a lua parte la arbitraj. Consilierul/suporterul nu se poate adresa in mod
direct Grupului.
C.1.16. Grupul de solutionare a plangrii isi va asuma responsabilitatea pentru
inregistrarea audio a procesului de arbitrare. Inregistrarea, impreuna cu toate
materialele scrise vor fi transmise catre Comitetul de Etica unde vor fi pastrate
pana la solutionarea cauzei, dupa care vor fi sterse si distruse.
C.1.17. Grupul va solicita toata documentatia relevanta nu mai tarziu de 20 de zile
inainte de sedinta de arbitarj, in asa fel incat aceasta sa poata fi transmisa atat
celeilalte partic cat si Grupului.
C.1.18. Grupul de solutionare a plangerilor va trimite un raport scris, precum si
recomandarile sale catre presedintele Comitetului de solutionare a plangerilor in
termen de zece zile lucratoare. Copii ale acestui raport vor fi trimise de catre
presedintele Comitetului de solutionare a plangerilor catre presedintele Comitetului
de Etica, reclamantului si membrului impotriva caruia s-a formulat plangerea, in
termen de o saptamana de la primirea acestuia. Comitetul de Etica poate fi
consultat cu privire la echivalenta sanctiunilor propuse de catre Grupul de
solutionare a plangerilor.
C.1.19. Raportul va clarifica natura plangerii, procedurile ce trebuie urmate si
rezultatul procesului pentru ambele parti. Optiunile finale ale Grupului sunt:
problema a fost rezolvata in mod satisfactory pentru toate partile; nu s-a luat nici o
masura; plangerea nu este retinuta in nici un mod; plangerea a fost retinuta din
toate punctele de vedere sau numai din anumite pancte de vedere. In cazul in care
plangerea a fost retinuta, atunci raportul va contine declaratii specifice cu privire la
faptul daca fiecare dintre presupusele incalcari ale clauzelor Codului de etica si
practica sunt retinute. Numai in cazul in care plangerea este retiunuta din orice
motiv, grupul de solutionare a plangerilor poate propune oricare dintre urmatoarele
sanctiuni: interirea supevizarii; revizuirea practicii Membrului; instruire
suplimentara; un avertisment formal care sa contina cerinta ca Membrul sa se
angajeze ca va inceta sa lucreze intr-un anumit mod. Suspensia sau retragerea
calitatii de membru poate fi recomandata in cazurile de abatere disciplinara grava,
cum ar fi relatiile sexuale cu un client. Grupul de solutionare a plangerilor trebuie
sa mentioneze si o limita de timp in care sanctiunile sunt valabile. Comitetul de
Etica raspunde de monitorizarea acestui process se de raportarea catre Comitetul
Director al EAGP dup ace santiunile au fost aplicate.
C.1.20. Rezultatele plangerilor care sunt retinute trebuie notificate catre Comitetul
Director. Recomandarile privind suspendarea sau retragerea calitatii de membru
vor fi raportate Comitetului Director pentru a fi ratificate de acesta din urma.
Reclamantul si membrul impotriva caruia s-a formulta cererea vor fi notificati cu
privire la faptul daca plangerea a fost sau nu retinuta, in termen de 21 de zile
lucratoare de la sedinta Grupului. Membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea
va fi notificat in legatura cu orice sanctiune la care trebuie sa se supuna, precum si
limita de timp in care sanctiunea trebuie aplicata. Cand este necesara ratificarea de
catre Comitetul Executiv, partile vor fi notificate in termen de zece zile de la
urmatoare sedinta a Comitetului Director.
C.1.21. Procedura de plangere are un onorariu. Acest onorariu impreuna cu
cheluielile aferente vor fi suportate de catre reclamant sau, daca plangerea se
dovedeste indreptatita, de catre Membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea.
Negocierea nivelului acestui onorariu ramane la discretia Grupului de solutionare a
plangerilor.

C.2. Procedura de apel

C.2.1. Membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea si reclamantul pot face
apel impotriva deciziei Grupului de solutionare a plangerilor. Decizia de a face
apel trebuie trimisa catre presedintele Comitetului de Etica in termen de 15 zile
lucratoare de la primirea raportului Grupului de solutionare a plangerilor.
C.2.2. Apelantul trebuie sa vina cu argumente clare si convingatoare in sprijinul
opiniei sale, in asa fel incat una sau amandoua din urmatoarele conditii sa fie
indeplinite:
Rezultatul plangerii nu este conform cu situatia.
Procedurile de solutionare a plangerilor nu au fost respectate, intr-o asemenea
masura incat a fost prejudiciat rezultatul plangerii intr-un anumit fel.
C.2.3. Apelurile sunt analizate de catre Coordonatorul de apeluri, a carui sarcina
este de a stabili daca exista o cauza legitima pentru un apel. Coordonatorul de apel
este un membru independent al EAGT care a candidat pentru aceasta pozitie si a
fost ales prin vot de catre Adunarea Membrilor.
C.2.4. Procedura de apel are aceeasi structura a onorariului ca si procedura
plangerilor. Negocierea nivelului acestor onorarii ramane la discretia Grupului de
Apel.
C.2.5. Daca apelul este acceptat de catre Coordonatorul de Apel, acesta va informa
ambele parti despre apel. Prezenta ambelor parti la apel este la discretia Grupului
de apel.
C.2.6. Grupul de Apel este convocat de catre Coordonatorul de Apel. Grupul va
contine trei membri care vor fi Coordonatorul de Apel, un membru al Comitetului
de Etica si un presedinte, care va fi o persoana independenta de preferat cu
experienta juridical. Trebuie acordata mare atentie pentru a preveni orice fel de
conflicte de interese.
C.2.7. Toate documentele si inregistrarea audio care au fost disponibile in timpul
procedurii de plangere vor fi disponibile si Grupului de Apel. (nici un material
additional fie verbal sau scris - nu poate fi remis de nici una dintre partile
plangerii).
C.2.8. In timpul organizari si desfasurarii apelului. Membrii Grupului pot decide sa
tina sedinta prin teleconferinta, pentru a evita contrangerile deplasarilor. Se
intentioneaza ca procesul de apel, odata ce a fost acceptat, sa fie finalizat in termen
de 30 de zile lucratoare.
C.2.9. decizia Grupului de Apel va fi comunicata in scris catre presedintele
Comitetului de Etica, al Comitetului Executiv si catre Coordonatorul de Apel.
Coordonatorul de Apel il/ii va informa pe appellant/i despre rezultatul apelului in
termen de sapte zile lucratoare. Aceasta decizie va fi finala si obligatory pentru
toate partile implicate.
C.2.10. Toate probele si alte documente scrise, precum si marturiile apelului vor fi
pastrate in conformitate cu prevederile legale.