11/5/2013

Functia vizuala

Fizica optica a vederii

Anatomia ochiului

1
 11/5/2013

Structurile principale ale

ochiului

Canalul lui Sclera

Schlemm

Reteaua Procesele Retina

trabeculara ciliare
Coroida
Iris
Macula
Pupila Lens Corpul
Corneea
vitros
Camera
anterioara Artera centrala
Discul optic
Camera retiniana
posterioara

Nervul optic

Muschii
ciliari

Notiuni de fizica optica

f

1
distanta focala f = distanta de la lentila pana in pct
f =
n2 1 1
unde converg razele de lumina 1
n1 R1 R2
Se numete convergena unei lentile inversul distanei
sale focale:
Unitatea de msur pentru convergena unei lentile
este dioptria.
Ex:Lentila plan convexa (n1 =1, R2=
1 1 1 R1
f lentila = = = =
2 (n 2 1)
1 (n2 1) 0 (n2 1)
plan n 1 1 1 1
convexa
1 1R R
1 R
1
Putere cornee=1/f=n2-1/R1=1,36-1/8*10-4=0,36/0,008=45 dioptrii

2
 11/5/2013

Nr de dioptrii =1/f =>

i.e. f = 2m => nr de dpt = 1/2 =0.5

1/f=1/x +1/y
1/f=1/x+1/
1/f=1/x
f = 1m => nr de dpt = 1/1 =1

f = 0.5 m => nr de dpt = 1/0.5 =2

f = 0.25 m => nr de dpt = 1/0.25 =4

S1= => 1/S2=1/f => S2=f

Daca f> ax optic = S2> ax optic
Solutie aditia unei lentile convergente =>
S1= => 1/S2=1/f +1/f => f> S2 = ax optic

Aceasta poate fi pusa si in

formula"Newtonian"

Unde x1 = S1 f si x2 = S2 f.

3
 11/5/2013

Emetropia

Focalizarea pe retina a imagini obiectelor aflate la distanta cand

muschiul ciliar este complet relaxat

Ochiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a
mediilor si lungimea axului

In mod normal lungimea axului este de aproximativ 21-23 mm

Puterea de refractie a corneei este de aproximativ 39-44 dioptrii
si a cristalinului de 19-23 dioptrii

Acomodatia

Capacitatea cristalinului de a-si
modifica puterea de refractie pentru
a asigura o imagine clara atat la
distanta cat si aproape

Cristalinul are o putere de refractie
la tanar intre 20-34 dioptrii, la adultul
de 40 ani intre 20-23 dioptrii si la
varstnic de 20 21 dioptrii

Pentru realizarea acomodatie
participa:
VEDERE LA DISTANTA

Cristalinul

Ligamentul suspensor (20 de
zonule/ligamente)

Muschiul ciliar (componenta
circulara este cea mai imp.)

ACOMODARE- VEDERE DE APROAPE

4
 11/5/2013

Acomodatia

S1=0,25 m
1/f1= 1/s1 +1/s2
S2 = => 1/s2 =0
1/f1=1/s1 = 1/0,25 =4D f (s2)
f1 (s1)

1/f2 = 1/s1 + 1/s2

1/f =1/ +1/s2 = 1/s2
1/f2=1/f+1/s1= 1/f +
1/0,25=1/f + 4D
1/f2=1/f + 4D
s1 f2 s2

Acomodatia

REFLEX CONDITIONAT CARE
APARE DUPA VARSTA DE 6 LUNI
timp necesar dezvoltarii functiei RETINA
maculare

Este realizata prin actiunea sistemului GGL CILIAR
nervos parasimpatic

Nc accesor al nv oculomotor comun II
fibre preganglionare III

Ggl ciliar neuron II

Nervi ciliari scurti fibre postganglionare

Sistemul vegetativ simpatic NC EDINGER
WESTFAPHAL
Primul neuron este situat in hipotalamus
Al dolea neuron se afla in coarnele CORP
intermediolat ale maduvei spinarii la nivel GENICULAT
C8-T2 LAT

Al treilea neuron se afla in ggl cervical

superior

CORTEX OCCIPITAL

5
 11/5/2013

Hipermetropia

Lipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape cand
muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de
convergenta

Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax scurt, fie o puterea mica a mediilor
refractive

Corectia se realizeaza cu lentile convexe sau la persoanele tinere
prin acomodatie

Ce reprezinta 1 dioptrie?

+1 dpt

6
 11/5/2013

Miopia

Lipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este complet
relaxat, datorita unui exces de convergenta

Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a
puterii refractive a mediilor

Corectia se realizeaza cu lentile concave

-1 dpt

Astigmatismul

Viciu de refractie rezultat dintr-o abatere ordonata din punct de

vedere geometric, a dioptriilor, de la forma sferica normala

corneea devine o calota torica

Ochiul prezinta doua linii focale perpendiculare intre ele

Pacientul nu vede bine la aproape si la distanta

Necesita corectie cu cilindrii pozitivi/negativi

f2
f1

7
 11/5/2013

Acuitate vizuala

Reprezinta capacitatea Discriminarea vizuala
ochiului de a distinge Spatiala
forma, dimensiunea si
Minima perceptibila
conturul obiectelor
Minima separabila (AV
clinica)

Este puterea de Luminoasa (1%)
discriminare spatiala pe Temporala
care ochiul o poate
exercita pentru a vedea
diferite detalii din spatiu

Acuitatea vizuala

Reprezinta capacitatea
ochiului de a discrimina 2
puncte lumininoase
distincte

Este maxima la nivelul
foveei fiind de 1 minut de
arc de cerc si scade de 10
ori la periferie

Se testeaza cu ajutorul
optotipului de departe

2m 25 sec de arc de 1mm

cerc
17mm 10m

1 minut de arc de cerc-- 1.4 mm ? 25 de secunde de arc de cerc --1mm

8
 11/5/2013

Acuitatatea vizuala in fotopic si scotopic

Examen FO

periferie

AV = 1/10

10 x 1

Celule cu
conuri
Macula (central)

AV este
Celule
Cu bastonas

Macula Periferie

AV 1/1 1/10

Tip de fotoreceptori Predominant conuri Predominant bastonase

Grosime retina mica O parte din straturi sunt Mare Sunt prezente toate
impinse lateral straturile
Convergenta stimulilor absenta raport con:cel ggl 1:1 Prezenta raport bastonas:cel gg
de 10:1 pana la 100:1

9
 11/5/2013

Cataracta

Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese
degenerative a fibrelor cristaliniene

Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva
a proteinelor

Apare in general la persoane varstnice

Necesita inlocuirea cristalinului cu un implant care asigura o

vedere clara la distanta si in unele cazuri si la aproape

Presiunea intraoculara

Valoarea normala = 11-21 mmhg

Valoarea normala este data de echilibrul dintre cantitatea de

umoare apoasa produsa de corpul ciliar si cantitatea eliminata
producerea umorii apoase:

La nivelul corpului ciliar procese ciliare epiteliul non-pigmentar

2.0 to 2.5 l min-1

Umoarea apoasa este eliminata prin:

calea trabeculocanaliculara (trabecul
canal Schlemm

vene apoase) 90%

calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale
ciliare) 10%

10
 11/5/2013

Canalul lui Sclera

Schlemm

Reteaua Procesele Retina

trabeculara ciliare
Coroida
Iris
Macula
Pupila
Corneea Lens Corpul
vitros
Camera
anterioara
Discul optic Artera centrala
Camera retiniana
posterioara

Nervul optic

Muschii
ciliari

Scurgerea normala a umorii apoase

11
 11/5/2013

Glaucomul

Distrugerea progresiva de fibre
nervoase datorita cresterii
presiunii intraoculare (PIO)

Excavatie glaucomatoasa

Punctul cel mai vulnerabil al
ochiului la cresterea presiunii
intraoculare este capul nervului
optic unde are loc o distruge a
fibrelor nervoase datorita a 2
mecanisme: mecanic si ischemic

Mecanismul cresterii PIO:

cresterea productiei (foarte rar),

scaderea eliminarii de umoare Aspect normal al fundului de ochi
apoasa (frecvent)

Glaucomul prin scaderea eliminarii umorii

apoase

Scurgerea apoasa prin ambele cai este diminuata

12
 11/5/2013

Functia vizuala
Functia retinei si caile optice

Structura retinei lumina

De la epiteliul pigmantar catre

suprafata avem urmatoarele
straturi:
1. Membrana limitanta interna
2. Stratul fibrelor nervoase
3. Stratul celulelor ganglionare
4. Stratul plexiform intern
5. Stratul nuclear intern
6. Stratul plexiform extern
7. Stratul nuclear extern
8. Membrana limitanta externa
9. Stratul conurilor si bastonaselor
10. Stratul pigmentar
Semnale vizuale

13
 Lumina trebuie sa treaca prin toate straturile inainte de ajunge
la fotoreceptori

Organizarea celulara a retinei

lumina

Synapses

Intregare sinaptica

11/5/2013
14
 11/5/2013

Celulele cu conuri si bastonase..

Epiteliul pigmetar absoarbe
lumina si reduce reflexia
creand o camera obscura

Discurile fotoreceptorilor
sunt locul transductiei

Procesul de
transductie este
mediat de pigmentii
fotosensibili -
rodopsina

Celulele cu conuri si bastonase

Raportul dintre celule cu bastonase si celulele cu conuri este de 20:1

Celulele cu bastonase

Contin o singura substanta fotosensibila numita rodopsina

Au o sensibilitate crescuta la lumina si sunt responsabile de vederea
scotopica, monocromatica

Sunt situate la periferie si absente in fovee; frecventa lor descreste de la
la periferie spre macula

Exista o convergenta de 100:1 (bastonase: celule ganglionare) in
periferie si mai mica spre macula

Celulele cu conuri

Sunt de trei tipuri fiecare tip avand un pigment fotosensibil pentru culorile
verde, rosu, albastru

Sunt responsabile de vederea fotopica, cromatica

Prezinta o densitate scazuta in periferie numarul lor crescand spre
macula, iar in fovee se gaseasc numai acestea

Convegenta este mai mica decat pentru celulele cu bastonase iar in
fovee raportul este de 1:1 (conuri: celule ganglionare)

15
 11/5/2013

Excitarea bastonaselor cand rodopsina

Energie luminoasa

Rodopsina este activata Batorodopsina

(n sec)
N x Transducina

Lumirodopsina
sec

N x fosfodiesteraze
Metarodosina I
(m sec)

Metarodosina II
Scade GMPc (sec)
(RODOPSINA
opsina ACTIVATA)
Inchiderea canalelor de Na
II-cis-retinal Retinal izomeraza all-trans-retinal

HIPERPOLARIZAREA CELULELOR CU BASTONASE

II-cis-retinol all-trans-retinol
Vit A
Scade eliberarea de glutamat la nivelul sinapsei

Fototransductia

Rodopsina raspunde optim la

lumina cu lungimea de Dupa stimulare>
unda de 496 nm Procesul de activare
1. rodopsin kinaza
2. arestina
3. refacerea rodopsinei

16
 11/5/2013

Signal Transmission in the Retina

Adaptarea la intuneric
Sensibilitatea la lumina creste in scotopic
Mecanisme implicate
Apertura irisului (pupila) 16X
Adaptarea conurilor (10 min)
Adaptarea bastonaselor (30 min)/15000b/c
Nivelul conc Ca++
Intuneric/cGMP /conc Ca prin patrunderea
prin canalele neselective cGMP stimuleaza
fosfodiesterazele inh GC prev exagerata
a cGMP

17
 11/5/2013

Adaptarea la intuneric
Care este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric.

Recompunerea lenta a retinalului

in intuneric retinalul este redus la forma II-cis retinal

se recompune rodopsina la nivelul discurilor

nivelul de GMPc este refacut

canalele Na2+ se redeschid

celulele se depolarizeaza

transmisia este reluata

Circuitele neuronale ale retinei Conducere electronica/graduata de actiune

Exista doua tipuri mari de circuite: Fotoreceptor

1. unul nou la nivelul maculei (conuri
celule bipolare- celule ganglionare), Celule orizontale
si
2. unul vechi la nivelul periferiei
(bastonase celule bipolare - Celule bipolare
amacrine celule ganglionare)
Circuitul care porneste de la celulele Celule amacrine
cu conuri conduce de 2-5 ori mai
rapid semnalele vizuale
Fotoreceptorii la nivelul sinapsei cu Celule ganglionare
celulele bipolare si celulelor orizontale
Potential

descarca glutamat un
neurotransmitator excitator
Fibre nervoase

18
 11/5/2013

Inhibitia laterala rolul

celulelor orizontale
lumina intuneric

Este importanta in toate
sistemele vizuale

Asigura cresterea
inhibitie
contrastului vizual excitatie

Conexiunea laterala prin
intermediul celulelor
orizontale sustine inhibitia
laterala (GABA)

O inhibitie laterala
suplimentara este asigurata
de celulele amacrine

Hermann Grid

19
 11/5/2013

Celulele ganglionare

1.600.000 100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri

Exista trei tipuri de celule ganglionare

Celule W constitue 40% din celulele ganlionare, transmit

semnalul vizual de la celulele cu bastonase si sunt implicate in
vederea scotopica

Celulele X reprezinta 55% din total, transmit semnalul vizual de

la celulele cu conuri si asigura vederea fotopica, colorata.

Celule Y reprezinta 5% din total dendritele se raspandesc pe

campuri foarte largi si raspund la miscari rapide sau schimbari
rapide ale intensitatii luminii avand functie de avertizare si
determina miscarea ochilor spre stimulul luminos.

Excitatia celulelor ganglionare

Celulele ganglionare descarca in mod spontan potentiale de actiune

Axonii celulelor ganglionare transmit semnalele vizuale pe calea

potentialelor de actiune

Chiar daca nu sunt stimulate celulele ganglinare descarca impulsuri

cu o frecventa de 5 40 /sec

Modificarile de intensitate a luminii determina modificarea ratei

impulsurilor la deschidere (on) sau inchiderea(off) unui spot luminos:

Deschiderea luminii: raspuns on-off

Inchiderea luminii: raspuns off-on

on off

excitatie

Inhibitie laterala

20
 11/5/2013

Vederea cromatica

Celulele cu conuri sunt responsabile pentru
vederea colorata.

Celulele cu conuri contin fotopigmenti

asemanatori rodopsinei care raspund optim
la o anumita valoare a lungimii de unda a
luminii:
a) albastru (absortie maxima 419nm)
b) verde (absortie maxima 530nm)
c) rosu (absortie maxima 560nm)

96% aminoacizi opsinei R/V si 44% A/R-V

Vederea cromatica

Exista doua teorii care incearca sa explice vederea

colorata:

a) Teoria tricromatica;

b) Teoria Hering sau teoria culorilor oponente galben-

albastru.

21
 11/5/2013

Absortia luminii de catre

pigmentii vizuali
Toti cei trei pigmenti sunt necesari
pentru vederea cromatica corecta.
Este necesar minim doi pigmanti
pentru vederea cromatica
Vederea tricromata se intalneste
la 90% din populatie prin
utilizarea n proportii apropiate de
rosu, verde, albastru.
Discromatopsia este data de absenta
unui dintre pigmenti, totusi individul
vede aproape toate culorile utilizand
doar doi pigmenti.
Absenta pigmentului rosu

protanopie daltonism
Absenta pigmentului verde

deuteranopie
Absenta pigmentului albastru
tritanopie.
Vederea monocromata implica
prezenta unui singur tip de
pigment al conurilor si este
foarte rara.

Teoria tricromatica

Se bazeaza pe posibilitatea perceptie tuturor nuantelor culorilor
prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori
fundamentale

Excitatia diferita a celor trei tipuri de conuri

Intensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catre
creier

Exemple: albastru verde galben rosu

Portocaliu = 99 : 42 : 00

Verde = 31 : 67 : 36

Albastru = 0 : 0 : 97

Galben = 83 : 83 : 0

22
 11/5/2013

Teoria culorilor complementare

galben-albastru

Propune existenta unui
proces neurologic care
considera culorile a fi opuse

Culoarea albastra este
opusa culorii galbene (R-V)

Culoarea rosie este opusa
culorii verzi

Culoarea alba este opusa
culorii negre

Cele doua teorii constitue
baza vederii colorate

23
 11/5/2013

Campul vizual fovea

superior

nazal temporal

PATA OARBA

inferior

Campul vizual

24
 11/5/2013

Campul vizual

Sensibilitate vizuala

25
 11/5/2013

temporal
Insula vederii nazal

nazal
temporal

Pata oarba

temporal
nazal
Punct de
fixatie

Caile vizuale

Fibre pentru RFM

Si pentru reflexul de fixare
pe un obiect

Fibre
corticofuge

26
 11/5/2013

Cortexul vizual

Cortexul vizual primar

Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital

Semnalele din macula au proiectie in apropierea polului occipital

Semnalele din retina periferica se proiecteaza in cercuri concentrice anterior

de pol

Structura: coloane neuronale cu diametru de 30-50 nm continand fiecare peste

1000 de neuroni, semnalele vizuale ajungand in stratul 4 si de aici urca spre
straturile 1, 2, 3 curaspandire laterala pe distante scurte, fie coboara in
straturile 5, 6 cu raspandire laterala pe distante mari

Picaturile de culoare = zone aflate intre coloanele primare, primesc semnale

laterale si raspund specific la semnalele de culoare

Arii corticale secundare

Situate anterior superior si inferior de cortexul primar vizual

Analiza si interpretarea imaginilor:

27
 11/5/2013

Nv IV
Miscarile
oculare
Inervatia musculaturii
extrinseci a globului ocular
este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv VI
Interconexiuniile dintre cei trei nuclei ai
nv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediul
fasciculului longitudinal medial

Miscarile voluntare sunt asigurate de

arii din lobul frontal prin tracturile
frontotectale

Miscarile involuntare de fixatie sunt

controlate de arii secundare din lobul
occipital prin tracturile occipitotectal si
occipitocolicular

De la nucleii pretectali si coliculari sup

pornesc semnale prin fasciculul longitudinal
median spre nucleii nervilor 3, 4, 6.

Reflexul fotomotor pupilar

Cand cantitatea de lumina care patrunde in ochi este prea mare, pupila
se micsoreaza ajustand astfel cantitatea de lumina care patrunde in
ochi obtinandu-se o vedere clara atat in mediu luminat cat si intunecat.

Este un reflex rapid care modifica diametrul pupilar de la 1,5 mm

in lumina puternica pana la 8 mm in intuneric
Determina creterea profunzimii campului vizual in
lumina puternica prin ingustarea fasciculului de
lumina care ajunge la retina

Diametrul pupilar este controlat de sistemul

nervos vegetativ.

28
 11/5/2013

Analizatorul auditiv

Caracteristicile sunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea (msurat
n Hz).
Intenstatea sau amplitudinea- muzical i corespunde nivelul de
intensitate sonor (msurat n dB).
Durata - se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute.
Timbrul sau culoarea - carcateristica unui sunet muzical de a se
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre
un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

1
 11/5/2013

Frecventa sunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
Tonurile emise in mod uzual de
instrumente, vocea umana sunt un
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
Frecventele cele mai inalte
constitue timbrul vocii
Un amestec de frecvente fara
legatura intre ele cum ar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora se numeste zgomote

Intensitatea sunetului
INTENSITATEA - definit prin puterea vibraiei pe unitatea de arie cu unitatea W/m2.
PUTEREA este energia transmis de unda sonor ntr-o secund i are ca unitate de msur
wattul - W.
INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se masoara in
watti/m2

I= putere/arie

Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana
variaza foarte mult (de la 10-12 W/m2 la 106 W/m2) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca
logaritmare a raportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10-12
W/m2 )
Majoritatea msurtorilor de intensitate a sunetului se fac n raport cu o intensitate numit prag
de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizat n acest caz este decibelul dB
Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta
Nivelul intensitatii sunetului (dB )= 10x log (IS /IS referinta)

Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta

Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

2
 11/5/2013

Puterea sunetului Nivelul de putere al

Sursa de sunet Pac sunetului Lw
watts dB re 1012 W
Racheta 1,000,000 W 180 dB
Motor turbojet avioane 10,000 W 160 dB
Sirena 1,000 W 150 dB

Concert rock, camioane 100 W 140 dB

Mitraliera 10 W 130 dB
Pic-hammer 1W 120 dB
Trompeta, escavator 0.3 W 115 dB
Latratul cainelui 0.1 W 110 dB
Elicopter 0.01 W 100 dB
Voce tare, plans copil 0.001 W 90 dB
Vorbirea, masina de scris 105 W 70 dB
frigider 107 W 50 dB
Pragul audibil 1012 W 0 dB

Presiunea sunetului
Nivelul presiuni sunetului in dB (decibel sound pressure level)
Intensitatea sunetului = Puterea sunetului /aria patratul presiuni
Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp

Pentru ca intensitatea sunetului este direct proportionala cu presiunea2 si aceasta variaza ca

si intensitea foarte mult, presiunea sunetului se exprima ca logaritmare a raportului dintre
patratul presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice
Nivelul de presiune al sunetului = log (pres2/pres referinta2)= 2log (pres /pres referinta)
Nivelul de presiune al sunetului (dB) = 20 log (pres/pres de referinta-atm)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB

3
 11/5/2013

Presiunea sunetului

Sursa sunetului Presiunea sunetului Nivelul de presiune al sunetului

pascal dB re 20 Pa

Limita superiaoara teoretica pentru un sunet

nedistorsionat intr-un mediu cu presiune de 101,325 Pa 194.0937 dB
o atmosfera

Turboreactor de avion la 30 m 630 Pa 150 dB

Pragul dureros 100 Pa 130 dB

Leziuni ale urechii la expuneri scurte 20 Pa approx. 120 dB

Avion la 100m 6 200 Pa 110 140 dB

Pick hammer la 1 m 2 Pa approx. 100 dB

Leziuni ale urechii la expunere prelungita 101 Pa

6 approx. 85 dB

Strada la 10 m 2101 6101 Pa 80 90 dB

Televizor la 1 metru 2102 Pa approx. 60 dB
Vorbirea normala la 1 metru 103 2
2 102 Pa 40 60 dB
Camera linistita 2104 6104 Pa 20 30 dB
Respiratie calma, fosnetul frunzelor 6105 Pa 10 dB
Pragul auditiv la 1000 Hz 2105 Pa 0 dB

4
 11/5/2013

Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica

Urechea medie
Sistem format din:
3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
2 muschi: muschiul
tensor timpanisi
muschiul scaritei
ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor

5
 11/5/2013

Urechea medie
Rolurile urechii medii sunt:
Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75%
Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius
se produce:
Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci
cand acestea au o intensitate foarte mare reflexul acustic

Doar 1-3% din energia

acustica se transmite

Urechea medie

50-75% din energia acustica se transmite

La nivelul urechii medii

6
 11/5/2013

Urechea interna

Cohleea

Este alcatuita din trei canale

circulare spiralate alaturate
Scala vestibulara
Ductul cohlear
Scala timpanica
Cele trei canale sunt separate de:
Membrana Reissner (vestibulara)
Membrana bazilara
La nivelul ductului cohlear se afla
organul Corti
Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
Ductul cohlear contine endolimfa
Scala vestibulara comnunica cu
fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.
35mm lungime si 2,5 ori rotatie

7
 11/5/2013

Organul Corti
Este situat in ductul cohlear,
acoperit de membrana
tenctoriala
Terminatiile externe ale celulelor
paroase sunt fixate de lamina
reticulata sustinuta de celulele
cohleare triunghiulare
Fibrele bazilare lamina reticulata
si celule paroase formeaza o
unitate compacta
Membrana tectoriala este fixata
la nivelul limbului spiral si nu se
poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati in aceasta. Astfel,
deplasarea membranei bazilare
impreuna cu celulele paroase
determina indoirea stereocililor

Membrana bazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000 -
30000 fibre bazilare fixate printr-un
singur capat la columela (partea
centrala a cohleei)
Prezinta o elasticitate variabila de la
baza si pana la helicotrema
deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv ->
0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf
diametrul scade de 100 de ori de la
baza spre vf
Rezonanta cu frecvente inalte la baza
(fibre groase si scurte) si cu frecvente
joase la varf (fibre subtiri si lungi)

8
 11/5/2013

Undele patrund prin fereastra

rotunda si determina vibratia
lichidului si a membranei
bazilare
Aceste unde se deplaseaza de-a
lungul cohlei.
Atunci cand vibratiile intra in
rezonanta cu fibrele bazilare se
produce maximul de amplitudine
a membranei si deasemenea
disiparea enegiei undei
Undele cu frecventa joasa, 200Hz
intra in rezonata maxima la
varful cohlee si deci trebuie sa-o
parcurga in intregime
Undele cu frecvente inalta intra
in rezonata la baza cohelei astfel
ca energia acestora se disipeaza
rapid 8000 Hz
Undele cu frecventa
intermediara vor intra in
rezonanta cu membrana bazilara
intre vf si baza

9
 11/5/2013

Urechea interna - Organul Corti

Celulele paroase

10
 11/5/2013

Celulele paroase
Sunt de doua tipuri:
Celule paroase interne 3500
Celulele paroase externe 12000
Au diametrul de 8 microni
Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti
Rolul cel mai important il au celulelor paroase interne
care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase
Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria
prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in
functie de directia in care se deplaseaza acestia
Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si contine
K in conc crescuta 140 mEq
Potetialul endomembranar este de -70 mV
Diferenta de potential este de 150 mV
Stimularea celulei paroase
influx de K

depolarizare
influx de Ca
eliberare mediator
(glutamat)
Celulele paroase externe prestina (transportor de
anioni)
Determine modificarea de forma a celulei
Contractia este f rapida 100microsec
Nu e dependenta de Ca sau de ATP

Diferentele anatomice intre celulele

paroase interne si externe

Terminatii aferente
Terminatii eferente
Terminatii eferente Celula paroasa interna
Terminatii aferente
Celula paroasa externa

Aferente in majoritate 95% fac sinapsa cu celulele

paroase interne (dendrite ale ggl spiral)
Eferentele in majoritate fac sinapsa cu celulele
paroase externe (axoni ai nucleului olivar sup) From Gelfand (1998)
Asigura focusul auditiv

11
 11/5/2013

Determinarea frecventei
sunetului
Teoria localizarii:
Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
in functie de frecventa acestora.
Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
mare de 2000 Hz
Teoria temporala sau a frecventelor
Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase
sincronizate la aceleasi frecvente
Este eficienta pentru frecvente joase (20 -2000 Hz)

Determinarea intensitatii sunetului

Intensitatea sunetului este decodata prin 3
mecanisme
Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale
cu cat sunetul este mai puternic va determina:
Deformare mai mare a stereocililor -> cresterea frecventei
impulsurilor
Cresterea numarului de celule stimulate -> cresterea
numarului de fibre nervoase stimulate
Transmiterea de catre celulele paroase externe de impulsuri
prin fibre aferente ale nervului cohlear

12
 11/5/2013

Caile de conducere
Neuron 1 ganglionul spiral Corti
Nervul VIII
Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup)

Neuron 3 nucleul olivar superior

Contralateral (majoritatea)
Ipsilateral
Lemniscul lateral
+/- nc lemniscului lateral
Neuron 4 coliculul inferior

Neuron 5 nucleul geniculat

median
Radiatiile auditive
Cortexul auditiv

Cortexul primar
Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior.
Raspunde la frecvente sonore unice
Sase harti tonotopice
Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
laterala)
Determina tiparele sonore simple

13
 11/5/2013

Cortexul auditiv de asociatie

Asociaza diferite frecvente sonore
Asociaza sunetele cu informatii din alte
regiuni senzoriale
Determina tiparele sonore tonale sau
secventele complexe
Transmit informatia catre aria Wernicke
(parte a cortexului auditiv situata in
regiunea post a girusului temporal
superior
Leziuni ale ariei primare :
Unilateral: hipoacuzie usoara CL,
pierderea capacitatea de a determina
pozitia sursei in spatiu
Bilateral: hipoacuzie grava
Leziuni ale ariei secunadare:
Pastreaza capacitatea de a auzi si
interpreta tipare sonore simple
Incapacitetea de a percepe semnificatia
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectarea directiei sunetelor

Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori:
Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor
percepute de cele doua canale auditive pentru
acelasi sunet
Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa
mare
Grupul median compara intarzierea aceluiasi
sunet perceput de cele doua canale auditive
(neuronii prezinta aferente ipsi si
contralaterale).
Neuroni din marginea nucleului raspund maximal
la intervale mici de timp, iar cei din marginea
opusa la intervale mari
Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente
mai mici de 3000Hz
Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura
diferentierea sunetele care vin din fata
respectiv cel din spate prin modificarea
calitatii acestora (cresterea intensitatii
sunetelor cand acestea provin din fata)
Acesta informatie (directia sunetului) este
condusa catre cortex posibil pe alte cai decat
cea pentru tonuri.

14
 11/5/2013

Surditatea
Surditatea nervoasa
Pentru sunetele cu frecventa
joasa se produce prin expunerea
la zgomote cu frecventa joasa si
intensitate mare
Pentru toate sunetele:
medicamente toxice:
kanamicina, cloramfenicol
Nu exista tratament
Surditatea de transmisie
Leziuni ale urechii medii:
osteosleroza, infectii grave
sau/si repetate, anchiloza fetei
sacritei
Se produce o fibrozare si
calcifiere excesiva a sistemului
tipano-osicular
Tratament : chirurgical +/-
protezare auditiva

15