Puericultura si pediatrie

Notiuni introductive.

DEF. Puericultura si pediatria sunt stiinte care au ca obiect comun de studio, copilul de la nastere pana la
adolescenta (16, 17ani)
Puericultura: se ocupa de copilul sanatos - cuvantul puericultura provine din lb. latina puer=copil,
cultura=crestere
Pediatrie: este ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea diagnosticului si tratamentului bolilor
copilului de la nastere pana la adolescenta
Cuvantul pediatrie provine din lb. greaca pais, paidos=copil, tria=tratament
Copilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile de dezvoltare si
patologia specifica fiecarei varste. Se deosebesc:
1. perioada neonatala sau de nou-nascut (prima luna de viata 0-28 zile)
2. perioada de sugar (1luna-1an)
3. perioada de anteprescolar sau copil mic (1-3 ani)
4. perioada de prescolar (3-7ani)
5. perioada de scolar (7-16 ani)
6. adolescenta

Nou-nascutul la termen normoponderal sanatos prezinta urmatoarele caractere morfologice:

- capul reprezinta o patrime din lungimea corpului, gatul este subtire,
- culoarea tegumentele sunt roz-rosiatice = eritem fiziologic al nou-nascutului
- sunt acoperite cu o substanta grasa cu rol antiseptic numit vernix caseosa
- acoperite cu niste perisori numit lanugo
- toracele este sub forma de trunchi de con
- membrele sunt egale intre ele
- unghiile acopera marginile degetelor
- la baieti testiculele sunt coborate in scrot
- la fetite labiile mari le acopera pe cele mici
- la cranii suturile sunt inchise lasand orificii numite fontanele: fontanela anterioara
de 4/4 cm si fontanela posterioara
- pozitia nou-nascutului in primele este pozitia fetala
Caractere antropologice. Intra:
- greutatea ideala ar intre 3000-3500g
o intre 2500-300g subponderal (prematurii)
o peste 4000g macrosomi
- perimetrul cranian are o valoarea de 40 cm
- perimetrul toracic 31 cm.
Caractere fiziologice:
- tahicardia
- I scaun se cheama meconiu, are culoarea verzuie, somnul 20-22 ore

Ingrijirea nou-nascutului la termen normoponderal:

1. dezobstruarea cailor aeriene superioare de mucozitati cu o sonda Nelaton. Daca aceste secretii se inghit
copilul face pneumonie.
1
 2. sectionarea cordonului ombilical intre 2 pense Coher, apoi se ligatureaza
3. se curata nou-nascutul de lichid amniotic cu ajutorul unor comprese sterile muiate in ser fiziologic
caldut
4. se transporta pe masa de infasat
5. se apreciaza scorul Apgar
Scorul Apgar are anumite criterii pentru a ajunge la o notaa la nastere:

CRITERII 0 1 2
Culoarea tegumentelor Cianotice La extremitati Roze
Numarul respiratiilor Absente Neregulate Regulate
Tonicitatea musculara Absenta Are miscari limitate Miscari ale membrelor
Grimase la aspiratie Absente Prezenta grimaselor ale fetei Tipa, zbiara, stranuta
Pulsul Absente Sub 100 batai/min Peste 100 batai/min

6. Se face profilaxia oftalmiei gonococice, instilarea in fiecare fund de sac conjunctival a 1-2 picaturi de
nitrat de Ag 0,5-1% sau Colargol.
7. Nou-nascutul este cantarit, masurat, examinat medical, infasat si transportat in salonul de nou-nascuti

Incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului:

- involutia cordonului ombilical
- icterul fiziologic al nou-nascutului coloratie anormala a tegumentelor in galbena a ochilor, scaunului, tine 7,
14 zile pana la 3 saptamani. Daca depaseste este vorba de icter patologic.
- scaderea fiziologica in greutate- intre 5-10% din greutatea de la nastere. Peste 10 % este o patologie.
- criza genitala - aparitia la fetite a unei secretii vulvare serosangvinolente si
la baieti din tumefierea testicolelor,
la ambele sexe se produce ginecomastie
- descuamarea fiziologica
- febra tranzitorie in I zile poate aparea o febra pana la 38 C care este normala si se noteaza in FO

Ingrijirea ulterioara a nou-nascutului:

- se face controlul temperaturii dimineata si seara si se noteaza valorile in FO
- urmarim temperatura din camera sa nu depaseasca 22 C
- umiditatea e foarte importanta 60-70%. Lipsa umiditatii usuca mucoasele nou-nascutului si are senzatia de
sufocare.
- cantarirea nou-nascutului zilnic, se face proba suptului
- schimbarea pansamentului ombilical
- cu o zi inainte de externare se face vaccinarea VCG
- I baie completa a nou-nascutului se face dupa 1-2 zile dupa caderea ombilicului.

Alimentatia nou-nascutului sanatos:

Poate fi de 3 forme:
- naturala
- artificiala
- mixta
1. alimentatia naturala: exclusiv la san, la 3 ore, 7 supturi/zi. Laptele matern furnizeaza o ratie alimentara
echilibrata, asigura o protectie antiinfectioasa si antivirala prin anticorpi, imunoglobuline IGA IGI.
Permite adaptarea imediata la nevoile unui nou-nascut pe langa legatura afectiva. Compozitia laptelui de
mama prezinta in general 3 forme.
- pana la 4 zile laptele se cheama COLOSTRU (bogat in proteine, slab in grasini si lactoza) este cel mai bine
tolerat.
2
- laptele de tranzitie dupa 2, 3, 4 zile tine pana la o luna de zile, se modifica din p.d.v. chimic si imunologic
(creste concentratia de lactoza si vitamine din gr. B, fosfor si scade concentratia de proteine si saruri minerale.
- laptele matur cand compozitia laptelui este intr-o continua modificare in functie de ce mananca mama.
2. Alimentatia artificiala: consta din utilizarea diferitelor preparate din lapte praf.
3. Alimentatia mixta: sugarul alimentat la san si la formula din lapte praf.
Copilul se alimenteaza la o masa la ambii sani.

Diversificarea consta in introducerea altor alimente incepand de la varsta de 6 luni in functie de gradul
de dezvoltare al sugarului .
Regulile pe care trebuie sa le urmarim cand incepem diversificarea sunt:
1. diversificarea incepe cand sugarul este in perfecta stare de sanatate
2. introducerea unui aliment nou se va face intotdeauna progresiv prin testatea tolerantei digestive
3. alimentele se vor administra intotdeauna cu lingurita
4. daca copilul refuza alimentul respectiv nu se va insista (pt ca putem sa-i instalam anorexie
psihogena).

Copilul prematur si postmatur

DEF. Prematurul este nou-nascutul viu, care are greutatea la nastere = sau mai mica de 2500 g
Clasificare: prematuritate in 3 grade
- prematur gr. I prematuritate usoara - 2500-2000g
- prematur gr. II prematuritate medie - 2000-1500g
- prematur gr. III prematuritate grava- 1500-1000g

Cauzele prematuritatii
- cauze mecanice: traumatismele (efortul fizic mare al mamei)
- cauze morbide materne: disgravidia (mama are HTA, edeme), anemia mamei, infectii acute si cronice
- cauze morbide fetale: toxoplasmoza, virozele transmise de la mama la fat in viata intrauterine
- cauze toxice: alcoolismul matern, intoxicatii
- cauze carentiale: hipovitaminozele
- cauze socio economice (cu nivel scazut de trai)

Caractere antropometrice ale prematurului:

- greutatea sub 2500g
- lungimea intre 47 sau sub 47 cm
- perimetrul cranian cu cca 4 cm mai mare ca cel toracic
Caractere morfologice ale prematurului:
- pielea: rosiatica, subtire, lasa sa se vada venele superficiale
- tesutul celulo adipos subcutanat absent
- lanugo (perisorii ce apar pe spate, fata, brate si dispar dupa cateva luni) este abundent
- testicolele nu sunt coborate in scrot
- unghiile nu ajung pana la marginea libera a falangelor

Marile deficiente functionale ale prematurului:

1. deficiente functionale respiratorii:
- hipoventilatie pulmonara din cauza musculaturii respiratiei slabe
- lipsa reflexului de tuse
- crize de apnee si cianoza
2. deficiente functionale circulatorii:
- insuficienta cardiaca
- insuficienta circulatorie periferica (colaps)
3
 - fragilitate capilara accentuata (cu risc de hemoragii)
3. deficiente fct. digestive:
- capacitate gastrica mica
- reflex de supt slab sau absent
- reflex de deglutitie slab
4. deficiente fct. hepatice:
- deficit in excretia sarurilor biliare
- deficiente de termoreglare din cauza tesutului celuloadipos absent
5. deficite fct. renale:
- retentie cloruro-sodica (aparitia de edeme)
6. Deficiente hematologice:
- deficit de fier ceea ce duce la anemie feripriva (de la cateva luni la cateva zile)
7. deficiente metabolice
- hipoglicemia
- hipocalcemia
8. deficiente imunitare:
- lipsa febrei in majoritatea infectiilor
9. deficiente la nivelul sistemului nervos
- au reactivitate scazuta
- hipotonie musculara
- reflexe slabe

Ingrijirile imediate ale copilului prematur:

1. protectia termica: in incubatoare la o temperatura optima-36 grade

2. umiditatea cailor respiratorii 70-80%
3. oxigenarea optima pana la 40%,
4. supravegherea continua: extremitatile, culoarea tegumentelor, respiratia, cantarirea zilnica
5. izolarea fata de sursele de infectie

Alimentatia prematurului

- in primele 12 h de la nastere prematurul ca fi perfuzat, iar la 24 h i se va da lapte

- in general prematurii de grad I avand reflex de supt vor fi pusi la san
- prematurii de grad II care nu au reflex de supt dar care au de deglutitie vor fi hraniti cu lapte matern muls cu
lingurita si pipeta
- prematurii de grad III vor fi alimentati prin gavaj

Cresterea si dezvoltarea copilului

Cresterea consta in multiplicarea celulara si cresterea volumului celulei, iar dezvoltarea ca si definitie
este un proces normal care priveste formarea de celule noi, maturatia enzimatica si perfectionarea functionala.
Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea
1. potentialul genetic
2. materialele necesare proceselor de crestere, vitaminele, substantele energetice
3. factorii hormonali
- hormonul somatotrop hipofizar de care depinde multiplicarea celulara
- insulina favorizeaza cresterea
4. factori de importanta secundara
- activitatea fizica, conditiile sezoniere, factori emotionali
4
 Cresterea si dezvoltarea copilului tine cont de anumite criterii;
1. criterii antropometrice:
- inaltimea variaza cu varsta, sexul, de conditiile de viata
- ritmul normal de crestere pana la varsta de 1 an este
4 cm in prima luna,
3 cm in a 2-a si a 3-a luna,
2cm in a 4-a luna si
dupa 5 luni cate 1 cm pana la 1 an.

- greutatea: sugarul in primele 4 luni de viata ia in jur de 750 g/ luna, in urmatoarele 4 luni cam 250g/luna
perimetrul cranian, toracic
- dezvoltarea dentitiei la 6 luni apar incisivii mediani inferiori, la 8-10 luni apar incisivii mediani superiori, la 10-
12 luni incisivii laterali superiori, la 12-14 luni incisivii laterali inferiori, caninii apar la 1 -2 ani, primii molari
la 2 2 ani
- dezvoltarea osoasa a copilului. Osificarea oaselor lungi apare din viata intrauterina, la nivelul femurului si
humerusului
- fontanela anterioara este deschisa si se va inchide in jurul varstei de 1 an.
- dezvoltarea caracterelor sexuale secundare undeva la pubertate apare si dezvoltarea pilozitatii pubiene si
axiala
- la fete glandele mamare
- la baieti se schimba vocea

5
 HIPOVITAMINOZELE SI AVITAMINOZELE

Def. Absenta totala sau partiala a vit. din ormanism determina tulburarile numite hipo- sau avitaminoze.
Organismul copilului poate sintetiza foarte putine vit. Ex. vit. D3 se sintetizeaza la nivelul pielii, unele
vit. din grupa B se sintetizeaza la niv. intestinului.
Un nou-nascut nu are flora intestinala bine dezvoltata.
Carente in vit. hiposolubile
In ac. categorie intra:
- vit. A, hipo- si avitaminoza A
Vit. A se gaseste in alimente de origine animala sub forma de retinol (ficat, galbenus de ou, margarina, unt),
alimente de origine vegetala sub forma de caroten ( morcov, spanac, piersici, sfecla).
In cazul hipovitaminei apar:
- tulb. de crestere in lungime si in greutate, anorexie, scadrea rezistentei la infectii.
- Tegumente cu aspect cenusiu
In avitaminoza A
- cea mai mare parte modificari oculare (HEMERALOPIE = tulburare a vederii in perioada
amurgului, SEROFTALMIA = congestia conjunctivei.
- Lacrimare, fotofobie, edem al pleoapelor si al corneei.

Profilaxia si tratamentul hipo- si avitaminozei

- Alimentatia bogata in caroten si retinol
- Vit. A administrata per oral intre 5000 si 10 000 unit./zi

Hipo- si avitaminoza vit. E (Tocoferol)

- Se gaseste in lapte, galbenus de ou, zarzavaturi, faina integrala
- Aceasta se depoziteaza in ficat si la niv. muscular
- Intervine in functionarea normala a glandelor sexuale
- Are rol antioxidant
- Doza zilnica a vit. E este asigurata pt. copil, din lapte

Hipo- si avitaminoza Vit. K (Hiposolubila) vit. antihemoragica

- Poate fi de origine exogena (din alimente)
- endogena (sintetizata de catre bacterii la niv. intestinal)
- se gaseste in spanac, varza, morcovi, ficat, carne de porc, galbenus de ou
- contribuie la formarea protrombinei in ficat, formand procesul de coagulare al sangelui
- lipsa Vit. k din organism duce la sindroame hemoragice
- administrare prelungita
La nou-nascuti exista avitamin. Vit. K fiziologica datorita lipsei sintezei de vit. K la niv. intestinal.
Formele clinice ale avitaminozei Vit. K
1. Aceasta produce boala hemoragica a nou-nascutului manifestata prin hemoragii spontane ale
viscerelor (poate produce hematemeza, melena), poate produce hemoragiiale tegumentelor si ale mucoaselor (ex.
epistaxis, hemoragii la niv. rinichilor, ale organelor genitale sau ale retinei
2. Hemoragii din cazurile rare de toxiinfectie, explicate prin absorbtia intestinala deficitara (ex. diaree
pierdem saruri, minerale)

Grupul vit. Hidrosolubile

Complexul B
Vitam B1 (B1 iamina) se gaseste in boabe de cereale, in paine neagra integrala, in carne de porc, in
cantitati mici in galbenus de ou si ficat)
6
 - Are rol in metabolismul lipidelor si glucidelor
- Rol in tonifierea sist. nervos
- Rol in procesele enzimatice
- Rol in transaminarea
Avitaminoza vit. B1
- Produce boala Beri-Beri, este raspandita in general in Asia, datorita consumului mare de orez
decorticat, caeasta produce tulburari in metabolismul glucidelor si al sist. nervos central (duce la
nervozitate, oboseala, tulb. de somn, ameteli)
- Tulburari de nutritie, cardiace si circulatorii si scaderea rezistentei la infectii
Tratam.: administrarea per-oral sau injectabil

Vit. B2 (riboflabina)
- Se gaseste in spanac, lapte, oua, ficat, rinichi, drojdie de bere)
- Are rol imp. in metabolismul general, in special al proteinelor si fierului
Avitaminoza Vit. B2 determina
- Manifestari cutanate (cheilita comisurala = zabaluta)
- Leziuni ale aripilor nasului (descuamari, roseata)
- Inflamari ale mucoasei bucale cu senzatia de usturime (glosita foarte crapata, brazdata de santuri)
- Tulburari nervoase, oboseala, dureri ale membrelor superoare, scaderea rezistentei la infectii
- La copii avitaminoza vit. B2 poate incetini cresterea

Vit. PP (niacina sau vit. B3 pelagro preventiva)

- Se gaseste in drojdia de bere, lapte, ficat, carne de pasare, varza, cereale, fructe
- Are rol foarte imp. in respiratia celulara
- Rol vasodilatator
Avitaminoza vit. PP duce la boala numita Pelagra sau boala celor 3D (dementa, dermatita, diaree)
- la sugari aceasta boala se manifesta prin anemie, tulb. digestive, scad. in greutate, intarzieri de
crestere, insomnie

Vit. B6 (Piridoxna)
- o gasim in mere, cereale, lapte, galbenus de ou
- are rol imp. in metabolismul lipidelor, glucidelor si proteinelor
Avitaminoza nu se intalneste la om
Hipovitaminoza vit. B6: leziuni ale pielii, in jurul ochilor, buzelor, limbii, pielea este iritata, cade parul,
poate produce tulburari nervoase, ameteli, la sugari anemie

Acidul folic (Vit. B9)

- se gaseste in frunzele verzi, ficat, rinichi
- are rol important in metabolismnul nucleo proteic care intervine in procesul de crestere iar
deficienta sa duce la anemie megaloblastica

Vit. B12 (Cyancobalamina, factorul antianemic)

- contine Cobalt, Fosfor si Azot
- este sintetizata de catre flora intestinala
- se gaseste in ficat, branza, ou, carne, peste, morcov, spanac
Avitaminoza vit. B12
- produce anemia percinoasa = forma de anemie: limba rosie, dureroasa, tulburari nervoase, tulburari
gastrointestinale
Vit. C (acidul ascorbic)
- se gaseste in zarzavaturi, fructe crude, are rol in procesul de oxidoreducere (antioxidant)
7
 - se absoarbe usor in sange, depozitandu-se la nivelul glandelor suprarenale
- creste rezistenta la infectii
Avitaminoza Vit. C
- determina boala numita Scorbut sau boala lui Barlow (durere, hemoragii spontane gingivale)

ASTMUL BRONSIC INFANTIL

Este o afectiune respiratorie de natura alergica manifectata prin crize de dispnee expiratorie paroxistica.
Apare in forma atipica dupa varsta de 2 ani.
La copiii sub 2 ani vorbim de bronsita asmatiforma.
Etiologia este data de inhalarea diverselor particule ce pot da reactii alergice (praf, polen, detergenti),
fragmente de acarienii, produsele cosmetice, lana, puful, penele.
Un rol important il au alergenele bacteriene din focarele de infectie ale organismului (rinoadeinoiditele,
amigdalitele)
Simptomatologie. Boala se manifesta prin crize paroxistice care pot dura intre 12-48 ore
- debutul crizei este brusc, in cea mai mare parte in timpul noptii
- tusea este seaca la inceput, apoi devine productiva
- in formele prelungite apare cianoza periorala
- poate aparea febra cand avem etiologie infectioasa
- sfarsitul crizei este brusc
Tratamentul
- se administreaza preparate din corticosteroizi inhalabile (pufuri: Ventolin, Sabutamol)
- desensibilizarea specifica dupa toate testele facute in laborator
- balneofizioterapia: curele de la salina, aerosoli cu Miofilin

BRONHOPNEUMONIA
Afectiune pulmonara acuta grava, intalnita pana la varsta de 3 ani.
Caracterizata de aparitia multiplelor focare, centralizata pe o bronhie pulmonara si in mod special pe
ambii plamani
Cauzele
- infectia pulmonara aerogena cu pneumococ, cu haemophilus influenzae, Klebsiella si mai rar sunt
germenii bacterieni
- cauzele favorizante sunt varsta, sezonul rece, rezistenta scazuta la infectii
Simptomatologia
- debut brusc cand copilul este in perfecta stare de sanatate sau in urma unei infectii ale cailor aeriene
superioare.
- Febra ridicata pana la 40 C
- apare dispnee marcata, geamat expirator, tiraj intercostal, cianoza perioronazala
- starea generala a copilului sau sugarului este foarte alterata
- privirea este anxioasa
- facies suferind
- anorexie manifestata prin refuzul sanului sau biberonului, in cazuri grave se poate asocia cu o
insuficienta cardiaca (prin Tahicardie, edeme periferice)
Complicatiile BP sunt:
- insuf. Cardiaca
- convulsiile febrile
- meningita
- diareea insotita de varsaturi
Evolutie i prognosticul bolii
- netratata poate duce la moartea subita a sugarului sau copilului
8
 INSUFICIENTA CARDIACA
Def. Incapacitatea cordului de a asigura debitul sanguin necesar organelor si tesuturilor corpului
In functie de sediul de producere avem insuficienta stanga si dreapta si insuficienta globala cardiaca (le
cuprinde pe cele 2)
Cauzele insuficientei:
1. cauze cardiace
- cardiopatiile congenitale
- endocarditele
- miocarditele
- valvulopatiile inimii in stadiile avansate de evolutie
- aritmiile
2. cauze vasculare
- HTA din glomerulonefrite
- Fistulele arteriovenoase periferice
3. Cauze pulmonare si pleurale
- Bronhopneumoniile
- Pneumoniile lobare
- Pleureziile
- HTA pulmonara
4. Cauze endocrine
- Hipertiroidismul
5. Cauze sangvne
- Anemiile severe

Simptomatologia insuf. C difera de sediu

+ In insuf. card. stanga apare
- Dispneea initial la efort apoi in repaus
- Tusea este seaca la inceput apoi devine productiva, tuse cardiaca
- Cianoza perioronazala
- Scade TA
- Se instaleaza tahicardia, poate apare edemul pulmonar acut cardiogen
+ In insuf. cardiaca dr.
- Apar edemele la gambe sau la niv. organelor genitale externe
- Hepatomehalie dureroasa la palpare
- Varsaturi
- Tahicardie
- Scad. TA
+ In insuf. cardiaca globala sunt cuprinse simptomele insuf. stg. si dr.
Investigatii paraclinice
- Examenul radiologic
- EKG
- Ecocardiografia
- HLG
Tratamentul
- Repaus strict la pat
- Pozitia optima este cea semisezanda, cu picioarele in jos
- Cu Digoxin, Furosemid
- Oxigenoterapie de protectie (la indicatia medicului)
- Alimentatia va fi redusa, se va alimenta perfuzabil
9
 - Regim hidrozaharat si lactofainos vegetarian fara sare, in cantitati mici si reduse
Ingrijirea copilului cu gastroenterita si enterocolita
Se numeste termenul e gastroenterita acuta daca exista o asociere de scaune diareice cu varsaturi
numeroase, pana la intoleranta gastrica pentru o perioada de timp limitata intre 1 si 3 saptamani
Simptomatologia
- scaune modificate semilichide sau lichide uneori mucosangvinolente,
- varsaturi,
- apetit diminuat sau disparut in cele mai multe cazuri
- colici abdominale
- uneori febra
- stare generala buna in I faza, in cazuri grave stare generata alterata
- pierdere in greutate
Probe de laborator in gastroenterita
- coprocultura
- HLG
- Ionograma serica in forme grave
Rolul asistentei in ingrijirea copilului cu gastroenterita sau enterocolita
1. Urmarirea evolutiei manifestarilor digestive
2. Stabilirea planului de realimentare progresiva. I faza de refacere
3. Recoltarea probelor de laborator
4. La indicatia medicului o perfuzie endovenoasa
5. Efectuarea tratamentului si urmarirea evolutiei pe toata perioada spitalizarii.

Infectiile tractului urinar

Pot exista infectii inalte ale tractului urinar pielonefrite acute si cronice
- infectii joase (pielonefrite si cistite)
Cauza insuficientei urinare
- Patrunderea germenilor bacterieni pe caile urinare in cea mai mare parte date de E. Coli, Klebsiella,
Proteus streptococ
- Cauzele favorizzante: malformatiile congenitale ale tractului urinar, sexul (mai ales la fete) frigul,
litiaza urinara, infectiile intestinale repetate sau prelungite
Simptomatologia
- Apare febra
- Durerile repetate in regiunea lombara sau abdominala
- Tulburari digestive: diaree, varsaturi
- Fenomene vezicale: disuria, mancarimile, urina tulbure
- Apare enurezisul
- Mai rar hematuria
Investigatiile
- Sumarul de urina
- Proba Addis (arata numarul de hematii, leucocite, dada depaseste peste 2000). Urinare la 4
dimineata, intr-un interval de 3 ore se recolteaza alta proba.
- Urocultura
- HLG, VSH
- Eco. De rinichi
- Rg. Renala (cu substanta de contrast)
Tratament
- Antibiotice 7-10 zile
- In infectii urinare joase: bai calde de sezut
10
- Tratament antiinflamator

11