Localizare si Istoric

Rezervaia naturala este situata n cuprinsul complexului agro-piscicol Mata -

Radeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINESTI, sat VADENI, reprezentnd de fapt
o suprafata inclusa n Balta Mata, din extremitatea nord-estica a Judetului Galati.

Bazinul are o ntindere de la nord-vest spre sud-est, este ngust, asimetric, cu

partea dreapt mai dezvoltat n amontele i centrul bazinului. Limea medie a
bazinului este de 51 km.

(www.google.ro/img)

Este poziionat n zona de est a judeului Galai;

Se ntinde pe teritoriul adiminstrativ a 9 localiti: Galai, Tuluceti,
Frumuia, Folteti, Mastcani, Vldeti, Oancea, Suceveni, Cavadineti;
Formeaz grania cu Republica Moldova;
Reprezint poarta de intrare in rezervaia Biosferei Delta Dunrii:
- are o suprafa de 8247 km;
- o lungime de 145 ha n zone umede;
- 2627 ha de pdure i pajiti umede;
- alte tipuri de habitate:
* Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe;
* Lacuri eutrofe naturale;
* Lacuri distrofice i iazuri;
* Ruri cu maluri nmoloase;
* Comuniti de lizier cu ierburi nalte;
* Pajiti de altitudine joas;
* Pduri ripariere mixte;
*Zvoaie.

1
 Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior este un ecosistem unic,deoarece se
afl pe traseul unor coridoare majore de migraie a psrilor:
traseul East Elbic (pe tot traseul rului Prut);
traseul Carpatic (care se regsete de-a lungul rului Siret);
traseul Pontic (spre Nordul continentului european).
Este o zon natural de o mare valoare tiinific cu rol in conservarea diversitii
biologice. Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior are statut de protecie la
nivel naional i comunitar.
Rul Prut,cu o lungime de 953 km,izvorate din Munii Pduroi din Ucraina,de
unde curge spre est,mare parte din curs fiind apoi pe direcia sud-est. Se vars n
Dunre lng Reni,la est de oraul Galai.
Importana ecologic a acestui parc este recunoscut la nivel internaional.
Astfel,ca urmare a studiului regional finanat de Biroul RAMSAR, in perioada 1999-
2000,Prutul Inferior a fost propus pentru a fi inclus n programul Coridorul Verde al
Dunrii Inferioare desfaurat cu susinerea WWF.

Rezervatiilor naturale din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului

Inferior:

LUNCA JOASA A PRUTULUI - 81 ha

Localizare: Rezervatia naturala este situata n cuprinsul complexului agro-piscicol Mata

- Radeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINESTI, sat VADENI, reprezentnd de fapt
o suprafata inclusa n Balta Mata, din extremitatea nord-estica a Judetului Galati.
ncadrare n Euroregiunea Romniei: Podisul Central Moldovenesc
Subunitatea: Lunca inundabila a Prutului Inferior

LAC POCHINA 75 ha

Localizare: rezervatia naturala se afla pe raza administrativa a comunei

SUCEVENI, sat ROGOJENI, din estul intravilanului acestui sat, fiind o
balta a rului Prut, respectiv din nord-estul judetului.
ncadrare n Euroregiunea Romniei: Podisul Central al Moldovei
Subunitatea: Lunca Prutului Inferior

LACUL VLASCUTA 42 ha

Localizare: aria naturala protejata este situata pe raza administrativa a comunei

MASTACANI, n dreptul satului DRACULESTI, respectiv n zona ndiguita a rului
Prut, dintre bornele topo 1284 si 128, sau dintre bornele silvice 157-158 si 143-144.

ncadrare n Euroregiunea Romniei: Podisul Central al Moldovei

Subunitatea: Lunca Prutului Inferior

2
 Aspecte culturale, folosinta terenului in trecut

Localitatile din proximitatea Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

(comunele Cavadinesti, Suceveni, Oancea, Vladesti, Mastacani, Foltesti, Frumusita,
Tulucesti) prezinta un trecut istoric interesant sub aspectul complexitatii si
eterogenitatii numeroaselor elemente care l definesc. n ciuda ecosistemelor fragile
de aici, n timp istoric diversificarea asezarilor permanente
si extinderea suprafetei intravilanului lor s-a bazat tocmai pe natura lor aparent ostila.
Pna la implicarea activitatilor umane n regimul si conditiile naturale ale Prutului, n
cursul sau inferior, zona de lunca ce corespunde judetului Galati, existau multiple
balti si lacuri naturale care se alimentau pe cale gravitationala, n special n timpul
revarsarilor rului Prut. La nivelul anului 1977 bunurile piscicole naturale, din lunca
Prutului, ramase
dupa Nr Bunuri piscicole Suprafata ndiguire.
Precum crt. naturale (ha) sunt redate
in tabelul (lacuri si balti) urmator :

1 Mata 110
2 Radeanu 260
3 Pochina 75
4 Sovrca 110
5 Maicas Fntna Tiganului 420
6 Vlasca (Vlascuta 25
7 Cotu Chiului 120
8 Leahu 48
9 Cotu Mare 26
10 Potcoava 8

Tabel nr.1

n perioada, 1981-1985, bazinului inferior al Prutului a fost amenajat n scop

piscicol si agricol. Amenajarile piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul
crescatoriilor complexe, respective pepiniere si crescatorii. Astfel, au fost executate
lucrarile de amenajare pentru baltile Mata, Radeanu, Sovrca, Cotu Chiului si
Vladesti, cea din urma amenajare fiind desprinsa din complexul Maicas Fntna
Tiganului.

n anul 2004 Lunca Prutului Inferior a dobndit statutul de PARC NATURAL

(Hotrrea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejat
pentru zone noi).

3
 Teritoriul Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior,exceptnd Lacul
Brate,a fost declarat Sit de Importan Comunitar (SCI) ROSCI0105, ca parte
integrant a reelei ecologice europene Natura 2000
Aceasta este soluia prin care Europa se straduiete s i pstreze natura n toat
diversitate ei actual i i promoveaz activiti economice care nu duneaz
biodivesitii, ncercnd s mpace dou nevoi ale oamenilor, ambele vitale:nevoia de
a ctiga venituri nevoia de a pstra natura vie.

Uniunea European sprijin creare acestei reele,asigurnd,de asemenea,

instrumentele necesare ntreinerii acesteia,transformnd de fapt Natura 2000 ntr-o
piatr de temelie a politicii de conservare a naturii n cadrul Uniunii Europene.
Aceast politic solicit participarea tuturor factorilor naionali i locali la selectarea
ariilor care vor fi incluse n aceast reea i la elaborarea planurilor necesare pentru
ntreinerea i protejarea acestora.

(www.luncaprut.ro)

4
 BIOCENOZA PARCULUI NATURAL
LUNCA JOASA A PRUTULUI INFERIOR

FLORA

Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetari botanice, cele mai

multe abordnd mai ales terasele, lacurile, mai putin albia rului. Din punct de vedere
fitogeografic, n mod firesc predomina elementele eurasiatice, urmate de speciile
europene (n ambele cazuri un numar nsemnat l reprezinta cele cu caracter
mediteranean si cele continentale). Ca urmare a pozitiei teritoriului apropiat de Marea
Neagra sunt bine reprezentate elementele pontice, mai ales daca nsumam la
aceasta categorie si pe cele ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-
caucaziene, ponto-balcanice, ponto-balcano-mediteraneene.

Ca o consecin a impactului antropic i a condiiilor omogene de mediu pe

care l ocup vegetaia acvatic i palustr, numrul speciilor cosmopolite este mare.
Cea maii mare problem o ridic numrul mare de specii adventive-40 specii,
conform datelor din literatur i a cercettorilor din teren, dintre care 28 au fost
identificate prin studii din cadrul proiectului pe teritoriul parcului.
Din pcate lista speciilor adventive este n cretere, anumite specii fiind relativ
recent ptrunse n Romnia, motiv pentru care nu cunoatem nc tipul de
comportament social.
Amintim n acest sens pe Typha laxmannii ,Linaria vulgaris , Nymphaea
alba, UTRICULARIA VULGARIS, Rubus caesius , Xeranthemum annuum
,etc.

Din punct de vedere ecologic, pe teritoriul administrativ al parcului predomin

xero-mezofitele,cele mai multe fiind prezente n fnee,puni sau terenuri
arabile.Higrofitele i hidrofitele,dei mai slab reprezentate ca numr de specii,ocup
cea mai mare suprafa a parcului, ele edificnd comunitile acvatice i plaustre.

VEGETAIA

Strict pe teritoriul parcului au fost identificate 49 de specii vegetale i 2

subasociaii, 8 asociaii i o subasociaie fiind nou semnalate din teritoriul studiat. n
literatura de specialitate au fost semnalate 101 asociaii vegetale din teritoriul studiat
i teritoriile adiacente.
Vegetaia acvatic este dominat de specii pionere, iar n condiiile unei
structurri mai avansate apar i specii competitive. Inundaiile sau influienele
antropice se reflect prin prezena speciilor tolerate la stres din categoria celor cu o
ecologie larg i a speciilor tolerate la deteriorarea habitatelor neturale. Din punct de

5
vedere ecologic, structura nu este diversificat, predominnd speciile hidrofile, micro-
mezoterme, euriionice spre slab acid neutrofile.
Spectrul fitogeografic e dominat de specii cosmopolite, urmate de cele
europene, cele mai multe cu un caracter mediteranean.
Spectrul bioformelor este, de cele mai multe ori, reprezentat exclusiv de
helohidatofite. n general, numrul de specii este redus, ceea ce este firesc n
condiiile unei vegetaii cu caracter extrem.
Vegetaia palustr este relativ slab reprezentat, comparativ cu datele din
literatur, cu o structur pauper sau marcat de numeroase specii atipice pentru
aceste comuniti. Aceast situaie este datorat inundaiilor prelungite, majoritatea
fitocenozelor fiind surprinse toamna. La cca. O lun de la retragerea apelor. Impactul
antropicete mai puternic n cazul conumitilor palustre, situate cel mai adesea n
vecintatea celor ruderale sau segetale. Din punct de vedere ecologic au un caracter
hidrofil, n cazul rogoziurilor mezo-hidrofil, macro-mezoterm, slab acid neutrofil, cu o
bun reprezentare a speciilor euriionice. Structura fitogeografic este dominat de
speciile eurasiatice i cosmopolite.

www.google.ro/img

Vegetaia pajitilor ocup suprafee restnse i este puternic antropizat

(puni cu oi i capre), prin urmare structura acestor pajiti, care ar reprezenta
habitete prioritare, iar pentru Romnia o valoare inestimabil, dat fiind cea mai mare
perte a acestor pajiti au fost transformate n terenuri de cultur. Din punct de vedere
ecologic au un caracter xero-mezofil, moderat termofil, slab acid neutrofil.
Fitogeografic, predomin specii eurasiatice, elemente pontice avnd o reprezentare
semnificativ. Pe msura antropizrii acestor comuniti spectrale realizate pun n
eviden mai multe elemente cosmopolite i mai multe specii ruderale competitive,
provenite din flora autohton. Procentul nsemnat al terofitelor este determinat pe d-
o parte de climatul mai cald i mai uscat, dar i de accentuare impactului antropic,
tiut fiind faptul c majoritatea speciilor de buruieni sunt anuale.

Vegetaia pdurilor este puternic afectat de inundaii i de lucrri silvice.

Cea mai mare parte a pdurilor de lunc sunt plantate, fr a se respecta o structur
natural (arborii sunt dispui pe iruri, echidistant). Ca o consecin a inundaiilor,
stratul ierbos este srac, invadat de buruieni, unele cu caracter invaziv .

6
 FAUNA

Prezena unei vegetaii acvatice bogate atrage dup sine i o faun

corespunztoare. Fauna se grupeaz i ea n specii care prefer umiditatea dar sunt
specii tericole i pur acvatice. Amplasata n imediata apropiere a Deltei Dunarii, lunca
Prutului gazduieste specii de pasari (acvatice, limicole, rapitoare, silvicole etc.) care
stationeaza, se hranesc si cuibaresc n zona.

n ceea ce privete fauna de interes cinegetic n cadrul parcului s-a observat o

variaie a numrului de indivizi din anumite specii, variaii care s-au datorat anumitor
factori din teren. Un alt factor care a determinat scderei a anumitor populaii a fost
creterea nivelului rului Prut n anumite perioade care a dus la inundarea zonei dig
mal. Acest fapt a determinat scderea n cadrul populaiilor de iepuri i bizam pe
anumite perioade. De asemenea datorit inundaiilor s-a observat i o deplasare a
efectivelor de cpriori i mistre din zona dig mal n zona dealurilor de tip Tutova din
apropiere.
Un fapt mbucurtor l reprezint identificarea pe teren a pisicii slbatice (FELIS
SILVESTRIS) n zona lacului Pochina i n trupul de pdure Pogneti.

Libelulele (Ordonata) reprezint unul dintre cele mai importante gupe de

organisme acvatice. Sunt animale prdtoare, ca aduli n mediul aerian iar ca larve
n mediul acvatic, fiind larg rspndite. Deoarece sunt situate n vrful piramidei
trofice a nevertebratelor ele reprezint indicatori exceleni ai diferitelor grade de
poluare a apelor. Au fost identificate un numr de 18 specii din 6 familii dar cu
siguran numrul de specii de Ordonate n acest areal este mai mare. Numrul cel
mai mare de specii se gsesc la Vldeti (8 specii), iar cele mai puine sunt
nregistrate la Balta Pochina (4 specii).
ntre cele 5 zone de protecie special exist diferene att n ceea ce privete
biodiversitatea ct i numrul de indivizi care populeaz aceste zone, Vldeti i
Lacul Brate prin factorii lor abiotici i biotici, corespunznd cel mai bine creterii i
dezvoltrii acestui grup de insecte, n timp ce Balta Pochina, prin particularitile ei
ecologice, constituie un mediu unde se dezvolt speciile de Ordonate euribionte.

Din numarul total al speciilor din zona Prutului inferior puteam enumera cateve cum
ar fi:

7
 Pasari: Ciconia ciconia , Platalea leucorodia si Ardea ciner , Anser anser si
Ciconia ciconia, Nycticorax nycticorax , Ardea purpurea

BIOTOPUL PARCULUI NATURAL

LUNCA JOASA A PRUTULUI INFERIOR

Din clasa cernisolurilor se caracterizeaza prin prezenta n cadrul profilului a

unui orizont A molic care se continua cu un orizont AC sau B ce prezinta culoare
nchisa cel putin n partea superioara a acestora. Procesul pedogenetic predominant
este cel de formare si acumulare a humusului ntr-un orizont A bioacumulativ, bine
dezvoltat, favorizat de clima semiarida-semiumeda si de substratul bogat n calciu.

Fertilitatea naturala ridicata a acestor tipuri de soluri data de nsusirile

fizico-chimice dar si de conditiile climatice n care se gasesc, au favorizat utilizarea
lor intensa, cu problemele de degradare ce decurg de aici. Astfel, o foarte mare parte
din cernoziomuri sunt afectate de procese de degradare; sunt slab, moderat sau
puternic erodate, iar multe din erodosoluri provin din cernoziomuri.

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior si spatiul adiacent se

caracterizeaza printr-un potential natural ce ofera posibilitatea dezvoltarii
ecosistemelor naturale si antropice. Dimensiunea medie a riscurilor geomorfologice
(alunecari de teren, prabusiri, tasari, sufoziuni), hidrologice (nmlastiniri, inundatii),
climatice (extreme pluviotermice, fenomene meteorologice deosebite) si pedologice
(gleizare, salinizare, sodizare) a impus adaptari specifice la nivelul comunitatilor
vegetale si animale, dar si la nivelul activitatilor antropice (artificializari topografice,
hidraulice, edafice).

Cea mai mare parte a teritoriului se caracterizeaza prin prezenta

suprafetelor cu nclinare sub 30, care sunt specifice Luncii Prutului Inferior, dar si
zonelor de confluenta unde se contureaza conuri de dejectie si glacisuri extinse.
Versantii au n general o declivitate sub 250, lucru impus de caracteristicile
depozitelor. Pante mai ridicate se nregistreaza n spatiile de exploatare a
materialelor de constructie, afectate de procese de versant sau n lungul vailor
afluente Prutului. Cresterile pantelor determina accentuarea dimensiunii riscurilor
geomorfologice, n conditiile n care coeziunea depozitelor de suprafata nu este
foarte ridicata.

8
 Formele de relief fluviatil sunt rezultatul actiunii proceselor de eroziune,
transport si acumulare. n afara vaii Prutului, care este foarte larga si meandrata,
celelalte vai sunt nguste si mici, lucru datorat debitelor reduse pe care le
vehiculeaza. Dintre formele de relief fluviatil se pot deosebi lunci si terase. n arealul
analizat luncile sunt de doua tipuri: de pe fundul vailor cu retea hidrografica
nepermanenta si de pe fundul vailor permanente. Luncile de pe fundul vailor
permanente se caracterizeaza printr-un profil transversal convex, ca urmare a
proceselor intense de aluvionare.
Analiza geoelementelor reflect fidel interferenele fitogeografice i condiiile
climatice particulare ale teritoriului studiat. Astfel, n mod firesc predomin elementele
eurasiatice,urmate de speciile europene (n ambele cazuri un numr nsemnat l
reprezint cele cu caracter mediteranean i cele continentale). Elementele atlantice i
cele central-europene sunt reprezentate doar prin puine elemente mai ales cu
caracter mediteranean.
Ca urmare a poziiei teritoriului studiat apropiate de Marea Neagr sunt bine
reprezentate elementele pontice, mai ales dac nsumm la aceast categorie i pe
cele ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, poto-balcanice,
ponto-balcano-mediteraneene. Ca o consecin a impactului antropic i al condiiilor
omogene de mediu pe care l ocup vegetaia acvatic i palustr, numrul speciilor
cosmopolite este mare, 69 specii.

Artificializarile hidraulice

Reteaua hidrografica a suportat schimbari semnificative n scopul ameliorarii

functiilor si diminuarii restrictivitatilor pe care le impun. Transformarile cele mai
importante la nivelul ecosistemelor naturale au fost generate de catre diguri, cea mai
mare parte a sectorului inferior al Prutului si a rurilor afluente care traverseaza
localitatii fiind ndiguite.
Digurile au modificat regimul scurgerii apei si sedimentelor, dar mai ales relatia
dintre apele subterane si cele de suprafata. Lucrarile de ndiguire executate n
arealul analizat sunt urmatoarele:
- Dig Bratesul de Sus
- Dig Bratesul de Jos
- Digul Mata Radeanu
- Digul Sovrca
- Digul Cotu Chiului
Digurile au rolul de a reduce riscul inundatiilor si de a delimita amenajarile piscicole.
Realizarea digurilor a determinat aparitia de transformari semnificative la nivelul
Luncii Prutului Inferior, prin modificarea regimului hidrologic.

9
 Activitati si tendinte turistice

Silvicultura nu reprezinta o activitate economica de amploare n Parcul

Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, desi activitatea de administare a fondului
forestier este foarte importanta pentru stabilitatea ecosistemelor naturale.
Principalele produse forestiere specifice zonei sunt lemnul (n special de salcm) si
rachita, slab exploatate n arealul analizat.
Activitatile de vnatoare nu se caracterizeaza printr-o dimensiune foarte ridicata,
principalele specii de interes cinegetic fiind mistretul si iepurele.

Pescuitul si acvacultura reprezinta, alaturi de agricultura, activitati

traditionale n spatiul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior. n prezent,
lipsa fondurilor a condus la limitarea lucrarilor de ntretinere a terasamentului digurilor
din amenajarile piscicole situate n cadrul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului
Inferior, degradarea acestora si fenomenul de colmatare diminund utilizarea
suprafetelor pentru piscicultura cu cca.70%.

Localitatile de pe raza Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior au un profil

ocupational preponderent agricol si piscicol.
n domeniul mestesugurilor, traditiile sunt legate mai ales de confectionarea de obiecte din
rachita, papura (se tese la razboiul de rogojini), dar si lna, in (covoare tesute manual, ii, etc),
lemn (decoratiuni diverse, mobilier). Rachita are utilizari diverse, de la stabilizarea
versantilor, realizarea gardurilor de delimitare a gospodariilor, pana la confectionarea unor
obiecte pentru gospodarie.

Turismul si traditiile
Prin lipsa de promovare si gestiune durabila a resurselor, att
cele naturale (extrem de bogate, avnd n vedere prezenta biodiversitatii
ridicate din lunca Prutului) ct si culturale, arealul studiat nu beneficiaza
economic de pe urma potentialul turistic de care dispune. Ca restrictivitati
n desfasurarea activitatilor turistice n Parcul Natural Lunca Joasa a
Prutului putem enumera: infrastructura extrem de proasta, caile de
comunicatie degradate si doar partial asfaltate (cu exceptia cailor
principale, mai ales a DN 26 care leaga orasul Galati de punctul de
frontiera Oancea), slaba comunicare si cooperare ntre autoritatile locale,
institutiile de referinta din domeniul turismului si populatia locala, precum

10
si regimul de frontiera, ce impune restrictii n circulatia persoanelor si
marfurilor.

Sunt foarte multe forme de turism In Parcul Natural Lunca Joasa a

Prutului Inferior precum :

Ecoturismul: vazut ca o forma de turism n care principala motivatie a

turistului este observarea si aprecierea naturii si a traditiilor locale legate
de natura.
. Turismul stiintific: vazut ca un punct de sprijin in ecoturism, putnd fi
generator de beneficii economice mari pentru populatia locala si fondurile
de gestionare ale Parcului.
Turismul scolar: este benefic si extrem de important pentru dezvoltarea
turistica a arealului studiat, copii de azi fiind adultii de mine, care
dobndind deja din copilarie o educatie ecologica sanatoasa pot gestiona
mai bine arealul n cunostinta de cauza si pot trai ntr-o relatie bazata pe
echilibru cu mediul.
Turismul de week-end: reprezinta o forma de turism dezvoltata si n
prezent, nsa neorganizat si necontrolat

CONCLUZIE PROVIZORIE

Rul Prut este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversitii, al
caracteristicilor geologice i geomorfologice, dar si din punct de vedere peisagistic. Din
informatiile prezentate anterior, putem spune cu certitudine ca aceasta zona a
ecosistemului acvatic.

11
 CUPRINS

1. Introducere

1.1 Localizare si istoric..................................................................1 pag

1.1.1 Aspecte culturale, folosinta terenului ....................2 pag

1.2 Bioceneza................................................................................5 pag

1.2.1 Flora........................................................................5 pag

1.2.2 Vegetatia.................................................................5 pag

1.2.3 Fauna.....................................................................7pag

1.3 Biotopul..................................................................................8 pag

1.3.1 Artificializarile hidraulice.....................................9 pag

1.4 Activitati si tendinte turistice................................................10pag

12
2. Concluzii..................................................................................................

Bibliografie...........................................................................................

Bibliografie

Bcuanu, V., Barbu, N., Pantazic, Maria, Ungureanu, Al., Chiriac, D.(1980), Podiul
Moldovei natur, om, economie, Editura tiinifici Enciclopedic, Bucureti
Beznea, D. (1992), Ecosisteme viticole din cadrul podgoriilor judeului Galai, Cercetri
agronomice n Moldova, 4, Iai ;
Nstase, Gh. (1945), Valea Prutului, Revista de Geografie, Bucureti-Cluj
www.luncaprut.ro
www.primaria.galati.ro

13