Sunteți pe pagina 1din 9

MASURAREA TEMPERATURII

Temperatura este mrimea fizica ce caracterizeaz starea de nclzirea a unui corp.


O serie ntreag de procese tehnologice din industria metalurgica, chimica, constructoare
de maini, etc. sunt puternic influenate de temperatura, de aceea msurarea cu precizie a acestui
parametru are o importanta deosebita.
Istoric
- 1654 Ferdinando II de' Medici Mare duce de Toscana, face la Accademia del Cimento
un balon cu capilar etan, umplut cu alcool, primul termometru modern;
- Robert Boyle (16271691) punct fix punctul de ngheare al apei;
- 1665 Christiaan Huygens a propus drept capete ale scrii punctele de nghe, respectiv
de fierbere ale apei;
- 1694 Carlo Renaldini de la Accademia del Cimento a propus mprirea acestui interval
n pri egale i extrapolarea scrii. Iniial propunerea n-a avut succes, deoarece temperatura de
fierbere a apei depinde de presiune, influenat de altitudinea locului unde se fcea experiena;

Scrile de msur ale temperaturii


- 1701 Ole Rmer (1644-1710) construiete un termometru cu lichid folosind n acest
scop vin rou i l etaloneaz folosind un amestec de ghea i sare de buctrie, amestec care
genera o temperatur de -14 C;
- 1708 este vizitat de Daniel Gabriel Fahrenheit (16861736), care-i preia metoda;
- 1709 construiete un termometru cu alcool;
- 1714 el reuete s construiasc un termometru cu mercur lichid, avnd scala gradat pe
baza acelorai puncte fixe, ns a atribuit punctului de ngheare al apei valoarea de 32 F, iar
celui de fierbere 212 F. Iniial el a atribuit punctul 0 temperaturii unui amestec format din
pri masice egale de sare de buctrie i ghea care se topete i punctul 12 temperaturii
corpului uman. Fiecare din cele 12 intervale le-a divizat apoi n 8 subdiviziuni, temperatura
corpului uman fiind n final considerat 96 F;
- 1730 Ren-Antoine Ferchault de Raumur (1683-1757) construiete un termometru
veritabil cu alcool i propune o scar mai simpl (0 80);
- 1742 Anders Celsius (1701-1744) propune scara centezimal, ns cu punctele
inversate: 100 pentru punctul de topire al gheii i 0 pentru punctul de fierbere al apei;
- 1744 punctele vor fi inversate de ctre Carl Linn (17071778), rezultnd scara Celsius
(0 100) folosit astzi.
- 1848 William Thomson (1824-1907) (din 1892 Lord Kelvin) a introdus scara de
temperatur absolut, cu gradaia 0 la zero absolut (pe scara Celsius de 273,15 C, iar pe
scara Fahrenheit la -459,67 F).
Aparate pentru msurarea temperaturii
Toate proprietile fizice ale corpurilor depind, intr-o msura mai mica sau mai mare, de
temperatura, nsa, pentru msurarea acesteia, se aleg, pe cit posibil, proprieti care variaz in
acelai sens cu temperatura, nu sunt supuse influentei altor factori si se pot msura cu precizie.
Proprietile care corespund acestor condiii sunt: dilataia volumic, apariia forelor
termoelectromotoare, variaia rezistentei electrice si variaia intensiti de radiaie si ele stau la
baza construciei aparatelor pentru msurarea temperaturilor (tabel 1).

1
Nr. Tipul de aparat Principiul de msurare
Termometrul de dilataie cu
1. Dilatarea unui lichid intr-un tub capilar sub aciunea cldurii
lichid
Termometrul mecanic de
2. Dilatare difereniat a doua corpuri sub aciunea cldurii
dilataie
3. Termometre manometrice Variaia de presiune intr-un recipient nchis
Termometre cu rezistenta Variaia rezistentei electrice a unui conductor aflat sub
4.
electrica aciunea cldurii
Termometre termoelectrice Apariia unei forte electromotoare prin nclzirea sudurii
5.
(termocupluri) dintre doi electrozi diferii
Variaia intensitii de variaie a unui corp nclzit, datorata
6. Pirometre
schimbrii de temperatura acelui corp
Recepionarea de informaii asupra strii de nclzire a
Termometre cu radiaii
7. corpului folosind sistemul de amplificare a luminii prin
infraroii
emisie stimulata de radiaii (laser)
Schimbarea culorii substanelor indicatoare sub aciunea
8. Termoculori
cldurii
1. Aparate care folosesc dilatarea corpurilor
Corpul care se dilat poate fi un corp solid, lichid sau gazos. Aparatele care sunt construite
pe principiul dilatrii corpurilor, numite termometre, sunt aparate simple, precise, cu un domeniu
larg de temperatur i care pot fi folosite ca aparate indicatoare sau circuite de semnalizare sau
reglare.
Caracteristicile funcionale ale termometrelor:
Tipul termometrului Corpul termometric Domeniu de utilizare Caracteristici
Termometru cu tij
Al, alama, Ol
metalic
Termometru cu arc Aparate robuste de tip
Al, alam, Ol -100 ... +100C
bimetalic regulator sau indicator
Termometru cu
Alama/Ol + invar
lamel bimetalic
Galiu 0 ... +1100C
Aparate de tip
Termometre cu Mercur -30 ... +700C
indicator, semnalizare,
lichid Toluen -90 ... +100C
regulatoare
Alcool etilic -100 ... +75C
Termometre Hexan -80 ... +320C
manometrice cu Alcool -50 ... +320C
lichid Mercur -35 ... +600C
Etan sau propan -40 ... 0C Aparate ce transmit
Termometre
Butan +20 ... +150C indicaia la distan
manometrice cu
Eter etilic +60 ... +160C (max 100 m)
vapori
Apa +120 ... +200C
Termometre
Azot, argon, CO2 -60 ... +600C
manometrice cu gaz
Termometrele ce folosesc dilatarea lichidelor sunt construite din sticla speciala, fiind
simplu de manevrat, precise si ieftine. Se remarca termometrele speciale cu contacte electrice
(cum ar fi termometrul Beckmann, termometrul cu contact fix si termometrul Wertex), ce permit
nchiderea unui circuit exterior, putnd fi astfel utilizate ca elemente de semnalizare, reglare sau
acionare.

2
Termometrul Beckmann este un termometru cu scara variabila si rezervor suplimentar si
este destinat msurrilor diferenelor de temperatura. Intervalul de temperaturi se poate modifica
prin scurgerea unei cantiti de mercur din rezervorul suplimentar in capilarul termometrului,
astfel nct scara este gradata in sens invers.
Termometrul Wertex este un termometru cu contact deplasabil. Astfel, unul din contacte
este constituit dintr-un fir de platina ce se poate deplasa in interiorul capilarului termometrului
pana in dreptul reperului de temperatura dorit. Deplasarea are loc datorita faptului ca firul de
platina este legat de o piuli care se afla pe un urub ce se poate roti prin intermediul unei chei
magnetice plasate in partea de sus a termometrului. Piulia se deplaseaz de-a lungul unei scri
de temperatura auxiliara, identica cu prima, poziia piuliei corespunznd, pe aceasta scara, cu
poziia contactului mobil (captul liber al firului de platina).
Termometrele cu lichid sunt formate dintr-un tub capilar de sticla terminat la partea
inferioara printr-un mic rezervor de forma alungita sau sferica umplut cu mercur, alcool sau alt
lichid termometric. Tubul capilar este nchis la captul superior, dup ce a fost vidat. Sub efectul
creterii sau scderii temperaturii, lichidul se dilat sau se contracta, avnd ca efect urcarea,
respectiv coborrea coloanei de lichid in tubul capilar, dea-lungul unei scri gradate (Fig. 1).
Termometrele cu mercur sunt folosite pentru msurarea temperaturilor ridicate, in timp ce
termometrele cu alcool pot msura temperaturi joase.

Fig. 1
Termometrele ce folosesc dilatarea solidelor pot folosi dilatarea unui singur metal sau
dilatarea a doua metale cu coeficieni de dilatare diferii, sub forma de lamele sudate pe toata
lungimea. Aluminul, alama si otelul in aliaj cu 25% nichel au coeficieni de dilatare mari, iar
invarul are un coeficient de dilatare mic. Aceste aparate sunt robuste, au ca dezavantaje oboseala
materialului in timp, precum si dezlipirea parial a lamelelor n cazul bimetalelor.

termometrul cu tija (Fig. 2) este compus din tubul 1, cu coeficient de dilatare 1 si din tija 2,
cu coeficient de dilatare 2 mult mai mare dect 1. introducnd termometrul in mediul a crui
temperatura o msurm, tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe scara gradata. Diferena
de dilatare optima se poate obine daca, de exemplu, tubul este din porelan iar tija din aluminiu.
termometrul bimetalic este alctuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capt si libera la
celalalt. Lama se obine prin sudarea a doua lamele metalice, 1 si 2, cu coeficieni de dilatare
diferii. Prin nclzire lama se ndoaie deoarece lamela 2 se alungete mai mult dect lamela 1. pe
acest principiu se bazeaz termometrul cu lama bimetalica in forma de U din Fig. 3. daca
termometrul este nclzit lama va tinde sa se ndrepte, captul liber se va ridica, deplasnd acul
indicator pe scara gradata.

3
Fig. 2 Fig. 3

Fig. 4
Termometrele manometrice reprezint aparate de msur ce folosesc drept principiu de
funcionare variaia presiunii cu temperatura.
Aceste aparate sunt alctuite din 3 pri (Fig. 5) si anume: un tub metalic 1, care se va
aeza in mediul a crui temperatur se msoar, un tub capilar flexibil 2, a crui lungime poate
atinge pn la 25.30 m, i un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element
elastic. Elementul elastic 3, prin intermediul prghiei 5, acioneaz acul 4, care se deplaseaz pe
o scara gradata. Tubul metalic 1, tubul capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.
Funcionarea termometrului manometric se bazeaz pe faptul ca, variaia de temperatura a
mediului pentru care efectuam msurarea determina n mod proporional o modificare a presiunii
fluidului din interior. Variaia de presiune produce deformarea elementului elastic, deformare
care este amplificata si transmisa la acul indicator.
Termometrele manometrice sunt folosite pentru msurarea temperaturii la maini si
agregate mobile sau fixe.
De asemenea, ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cnd aceasta mrime nu
ndeplinete un rol principal in funcionarea mainii, ci este numai un indicator al bunei
funcionari.

4
Fig. 5 Fig. 6
2. Aparate ce folosesc efectul termoelectric
Efectul termoelectric const n apariia unui curent electric n circuitul nchis format din
dou conductoare din materiale diferite, dac sudurile sunt supuse unor temperaturi diferite.
n mod obinuit se msoar tensiunea (forei termoelectromotoare) aprut n circuitul
termocuplului cu ajutorul unui milivoltmetru, ce poate avea scala etalonat direct n grade.
n funcie de natura materialelor utilizate la construcia termoelectrozilor, avem:
Termocupluri cu termoelectrozi din metale mobile. Sunt folosite pentru etalonri i verificri.
Cele mai rspndite sunt cele din aliaje de Pt-Rh cu diferite procente ale Rh.
Termocupluri cu termoelectrozi din metale obinuite. Cele mai utilizate combinaii n
construcia termoelectrozilor sunt: Fe Const., Cromel Alumel, Cromel Copel,
Cu Const.,W Ta, Mo Ta (ultimele trei pentru valori pn la 2000C) etc.
Termocupluri cu termoelectrozi nemetalici (un termoelectrod metalic i unul nemetalic sau
ambii electrozi nemetalici). Combinaiile frecvente sunt: carbur de siliciu grafit, sau grafit
grafit Construcia este de tipul teac baghet central.
Termocuplurile sunt folosite la msurtori de temperaturi ridicate. Termoelectrozii
termocuplurilor se confecioneaz din srm cu diametre cuprinse ntre zecimi de milimetrii si 3
mm i se izoleaz folosind cauciuc pentru temperaturi pn la 80C mtase pn la 120C, email
pn la 150C, sticl pn la 1000C i porelan pn la 1500C. Tuburile din cuar sau porelan
sunt utilizate pentru temperaturi ridicate cnd metalele devin permeabile pentru unele gaze.

Fig. 7

5
Cnd diferena de temperatur ntre sudura cald i cea rece este prea mic, deci cnd
f.t.e.m. are o valoare sczut se utilizeaz legarea n serie a termocuplurilor.
Pentru msurarea diferenei de temperatur se vor racorda dou termocupluri n opoziie.

Fig. 8
Msurarea forei termoelectromotoare se poate realiza prin intermediul milivolmetrelor sau
a compensatoarelor.
Utilizarea compensatoarelor se face opunnd forei electromotoare ce trebuie msurat, o
tensiune reglabil i cunoscut astfel nct curentul n circuitul de comparare s fie nul.
Avantajele principale ale termocuplurilor sunt:
precizia msurrii;
posibilitatea de msurare a unor temperaturi destul de ridicate;
posibilitatea nregistrrii automate a temperaturii;
posibilitatea conectrii la un singur aparat de msur a mai multor termocupluri;
posibilitatea de a fi utilizate pentru reglaj si in comenzi la distanta.
3. Aparate care folosesc variaia rezistenei electrice cu temperatura
Aparatele se numesc termometre cu rezisten electric, msoar temperaturi ntre -200 i
+ 850C i se compun din:
termorezisten, care constituie elementul sensibil;
conductoare de legtur;
aparatul de msur.

Fig. 9
Termorezistenta trebuie sa fie realizata dintr-un material pentru care rezistenta electrica sa
varieze cu temperatura dup o lege cat mai simpla, astfel nct s putem calibra aparatul cu
uurin. Pentru un fir de platina, dependenta rezistentei electrice cu temperatura pentru
domeniul 0 ... +630C este de forma
R = R0 (1 + At + Bt2)
6
unde R0 reprezint rezistenta electrica la temperatura de 0C, iar A si B sunt doua constante
determinate experimental.
Materialele metalice utilizate la construcia termorezistentelor sunt: Pt, Cu, Ni, Fe.
Termometrele cu rezistenta electrica care utilizeaz semiconductoarele ca material
termosensibile se numesc termistoare; acestea se caracterizeaz printr-o lege de variaie
exponenial, precum si prin faptul ca au o inerie termica practic nula.
Msurarea rezistenei se realizeaz cu ajutorul metodelor poteniometrice, a punilor
(echilibrate sau neechilibrate) i a logometrelor (aparate magneto-electrice).
Avantajele termometrelor cu rezistenta electrica:
precizie ridicat;
posibilitatea centralizrii controlului temperaturilor prin conectarea mai multor termometre la
un singur aparat de msur;
posibilitatea nregistrrii automate a temperaturii.
4. Aparate care utilizeaz fenomenul de radiaie pentru msurarea temperaturii
Acest fenomen este aplicat n construcia pirometrelor ce msoar temperatura corpurilor
dup radiaia lor, atunci cnd valoarea acestuia trece de 700C. Principiul metodei const n
msurarea energiei radiante emis de surs folosind fie legea creterii intensitii radiaiei
monocromatice cu temperatura, fie legea radiaiei corpului negru.
n aceast lucrare se vor examina trei tipuri de aparate de msur:
pirometre optice cu dispariia filamentului;
pirometre de radiaie total;
pirometre fotoelectrice.
Pirometrul optic cu dispariia filamentului
Principiul de funcionare a pirometrului consta n compararea strlucirii sursei cu
strlucirea filamentului unei lmpi a aparatului, pentru radiaii cu o anumit lungime de und
( = 0,65 m), innd cont c strlucirea este direct proporionala cu intensitatea radiaiei
monocromatice.
Fig. 10
Structura aparatului:
1 - luneta;
2 - lampa cu filament din Wolfram;
3 - diafragme;
4 - filtru ce permite trecerea radiaiilor de o anumita
lungime de unda;
5 - lentila;
6 - filtru absorbant;
7 - rezistenta variabila;
8 - sursa de curent;
9 - aparat de msur.
Principalul dezavantaj al aparatului consta in faptul ca msurrile sunt subiective (depind
de caracteristicile vizuale ale persoanei care efectueaz msurrile).
Pirometrul de radiaie total
Principiul de funcionare se bazeaz pe aciunea termic a radiaiilor emise de corpul surs
(cruia i msurm temperatura).
Avantajul acestui aparat, spre deosebire de pirometrul cu dispariia filamentului, const n
eliminarea subiectivitii msurrii (nu intervine aprecierea subiectiv a observatorului).

7
Aparatul are ns o precizie sczut, deoarece o parte din energia radiant este absorbit de ctre
mediul dintre surs i aparat.
Fig. 11
Structura aparatului:
1 - luneta;
2 - lentila pentru concentrarea fluxului radiant;
3 - diafragma;
4 - organ termosensibil constituit din mai multe termo-
cupluri legate in serie;
5 - aparat de msur (milivoltmetru sau poteniometru);
6 - filtru pentru protecia ochilor de lumina puternica a
sursei.
Pirometrul fotoelectric
Are ca element termosensibil o celula fotoelectrica al crei curent fotoelectric este
proporional cu fluxul luminos emis de corpul cald, care este la rndul su o msur a
temperaturii corpului.
Aparatul se folosete pentru nregistrarea i reglarea temperaturii n procese termice ce
decurg cu viteza mare.

Fig. 12
Structura aparatului:
1 - luneta;
2 - lentila pentru concentrarea fluxului radiant;
3 - diafragma;
4 - organ termosensibil constituit din mai multe termo-
cupluri legate in serie;
5 - aparat de msur (milivoltmetru sau poteniometru);
6 - filtru pentru protecia ochilor de lumina puternica a
sursei.

5. Alte mijloace de msurat temperatura


Conuri Seger (indicatori pirometrici)
Conurile Seger se folosesc pentru determinarea temperaturilor ridicate n cuptoarele
industriale. Acestea sunt piramide triunghiulare de 30 sau 58 mm nlime, confecionate din
diferite amestecuri de caolin, cuar, feldspat i ali fondani ceramici, alese astfel nct diferitele
indicatoare s aib temperatura de nmuiere ntre 600 i 2000 C cu intervale din 20 n 20 C. Se
noteaz cu numere care corespund cu 1/10 din temperatura de nmuiere a lor (ex. I.P. 130
nseamn c temperatura de nmuiere a acestuia este de 1300 C.) la care vrful conului atinge
planul bazei sale.
Culori termoscopice (indicatori de temperatur)
Principiul metodei are la baz proprietatea unor substane de a-i schimba culoarea n
funcie de temperatur. Fenomenul, numit termochromie, ofer posibiliti rapide i ieftine de
evaluare a temperaturii. Domeniul de utilizare este cuprins ntre +40C i +1350C. De exemplu,
iodura dubl de cupru i mercur este roie pentru temperaturi pn la 55 C, devine roie-brun
pn la 63 C, brun pn la 70C i neagr peste 100C.

8
Temperatura magnetic
Pentru temperaturi foarte sczute care formeaz domeniul criogeniei, termometria
utilizeaz legtura dintre susceptibilitatea magnetic x i temperatura magnetic T* dat de
legea:
T* = C / x
unde C este constanta Curie. Legtura dintre temperatura magnetic i temperatura
termodinamic este o funcie cunoscut pentru srurile paramagnetice utilizate.
Fototermometria
Metoda fototermometriei utilizeaz plci fotografice speciale sensibile la radiaiile
infraroii, care permit obinerea unei imaginii a distribuiei de temperatur prin nnegrirea plcii
fotografice funcie de acesta. Transparena zonei de pe placa fotografic developat se msoar
cu microfotometre speciale.