DREPT CONSTITUTIONAL

PROIECT

REALIZATORI:
BANCEANU ANDREEA-CRISTINA
CHIRU ORIANA
CRISTEA VALENTINA-NICOLETA

PROF COORDONATOR:
CARMEN COSUG

AN UNIVERSITAR:
2014-2015
 Cuprins

1. Istoric
2. Structura Parlamentului
3. Organizarea parlamentara
4. Autonomia adunarilor
5. Statutul parlamentarilor
6. Caracteristicile Parlamentului Romniei
7. Rolul Parlamentului
Functii-generalitati
Functii-clasificare
Actele juridice
Regulamentele parlamentului
Hotararea ca act juridic
Motiunile
Actele structurilor parlamentare
8. Puterea legislativ. Evoluie constituional post-decembrist
9. Despre Parlamentul European
10. Tergiversari.Legi plimbate in Parlament
Proiectul de legi privind siguranta nationala
Legislatia electorala
11. Studiu de caz: stabilitatea legislativa si ordonantele guvernului
12. Bibliografie
 1. Istoric

Parlamentul este institutia politica si juridica, formata din membri alesi, care are ca principala misiune
adoptarea legii. El reprezinta una dintre verigile esentiale ale nfaptuirii democratiei, ale statornicirii unor
rnduieli democratice, n masura sa garanteze drepturile si libertatile cetatenilor.

Originea istorica a Parlamentului se afla in practica foarte veche de a aduna pe membrii unei
comunitati pentru a lua decizii. Eclessia sau Adunarea Poporului reprezinta institutia principala in
democratia ateniana antica. In timpul lui Solon (sec.VI i.Hr), aceasta adunare, la care participau barbatii
cu varsta mai mare de 18 ani, din toate categoriile sociale (mai putin sclavii), avea atributii legislative,
alegea magistratii, declara razboi si incheia pace. Atributiile Adunarii Poporului au crescut considerabil in
timpul lui Pericle (sec.V I Hr). Aceasta decidea in materie legislativa, in problemele care priveau pacea si
razboiul, hotara in toate problemele statului, fie ca erau de natura economica , politica, culturala sau
sociala. Initial,intrunirile adunarii aveau loc o data pe luna, insa mai tarziu s-a ajuns si la trei-patru
intruniri lunare. Sedintele erau pregatite de catre sfatul celor patru sute (bule), iar votarea se facea prin
ridicarea mainilor.

In Sparta, Adunarea Poporului sau Apella, era formata din cetateni cu varsta mai mare de treizeci de
ani. Puterile sale erau insa mult mai limitate fata de cele ale ecclesiei ateniene. De obicei, apella se
pronunta asupra legilor propuse de gerusia (sfatul batranilor), fara sa le dezbata. De altfel, gerusia avea
drept de veto asupra hotararilor luate de adunarea poporului. Apella, care se intrunea de fiecare data
cand era luna plina, se ocupa de alegerea membrilor gerusiei si ai colegiului celor cinci eforturi (primii
alesi pe viata, ceilalti in fiecare an), de chestiunile privind succesiunea la tron si de anumite probleme
militare (il desemna pe regele care sa conduca armata in eventualitatea unui razboi sau a unei campanii
militare).

In Evul Mediu, monarhii au fost nevoiti sa convoace adunari reprezentative, care sa se ocupe de
anumite probleme importante, de natura politica, financiara, juridiciara sau militara. Aceste adunari au
existat peste tot in Europa,fiind cunoscute sub diferite denumiri in Europa fiind cunoscute sub diferite
denumiri: State Generale(Franta), Cortesuri (Spania), Reichstag (in stetele germane), Parlament(Anglia),
Seim (Polonia) Zemski Sobor (Rusia), Althing (Islanda), Riksdag(Suedia), Dieta(Ungaria), Adunarea
Tarii(Moldova si Tara Romaneasca) etc.

Cel mai vechi parlament este considerat Althing-ul din Islanda ,care dateaza din anul 93011. La
inceput, acesta era format din nobili care se intruneau pentru a discuta chestiuni legislative si juridice.
Ulterior, toti oamneii liberi puteau lua parte la adunare (ce avea parte o data pe an ), care se tinea intr-o
tabara, spre care migraumai ales cei care aveau de rezolvat dispute de ordin juridic.

Semnarea in 1215, de catre regale Ioan fara Tara a Magnei Charta, a creat premisele instituirii
Parlamentului englez. Primul parlament este mentionat in sec XIII, in timpul domniei regelui Henric al III-
lea. In 1295, regale Eduard I a creat asa-numitul Parlament Model, format din reprezentati ai clerului,
nobilimii, cavalerilor si orasenilor.Separarea Paramentului englez in Camera Comunelor si Camera
Lorzilor s-a petrecut in anul 1341, in timpul lui Eduard al III-lea. Puterile Camerei Comunelor au crescut

1
Sergiu Tamas, Dictionar politic.Institutiile democratiei si cultura civica, Editura Academiei Romane,Bucuresti,1993,
p. 200
treptat: in 1407 aceasta primea dreptul de decizie asupra sistemului de taxe, iar in 1414 i se acordau
aceleasi drepturi in materie legislative ca si Camerei Lorzilor. Carol I a incercat sa guverneze o lunga
perioada fara sa convoace Parlamentul (1629-1640), dar acest lucru nu a facut decat sa sporeasca
tensiunile politice.Parlamentul convocat in 1640 a fost dizolvat in doar trei saptamani, pentru ca a refuzat
sa voteze masurile propuse de rege.In cele din urma, conflictul a degenerate intr-un razboi civil, in urma
caruia tabara parlamentara a iesit invingatoare. Structura s-a modificat in timpul conducerii lui Oliver
Cromwell, cand Camera Lorzilor a fost desfiintata, fiind insa reinstituita odata cu restauratia stuartilor
(1660). Astfel, in Anglia, odata cu revolutia glorioasa din 1688 Parlamentul reprezenta cea mai
importanta putere in stat iar sanctiunea regala a legilor devine o formalitate. In 707 Parlamentul avea sa
consemneze unirea Angliei cu Scotia si prima intrunire a parlamentului Marii Britanii.In 1800 se produce
si unirea cu Irlanda, iar anul urmator primii reprezentanti ai acesteia luau loc pe bancile celor doua
camere2.

In Franta constituirea Adunarilor Starilor Generale a facut parte din procesul de centralizare.In 1302,
regele Filip al IV-lea cel Frumos convoaca adunarile la Paris, pentru prima data. Pe fondul Razboiului de
100 de ani , in conditiile in care parisul se afla sub stapanirea englezilor, regele Carol al VII-lea, a
convocat Parlamentul pentru prima data in afara Parisului, la Toulouse.Pana la Revolutia franceza si
alteprovincii aveau sa primeasca dreptul de a avea propriul Parlament. Puterea acestei institutii in
Franta, a fost mult mai mica decat cea avuta de echivalentul ei din Anglia. Adunarea Starilor Generale a
fost convocalata ultima data, inaintea Revolutiei din 1789, in anul 1614.Transformarea Adunarii Starilor in
Adunarea Nationala si apoi in Adunarea Nationala Constituanta, a reprezentat primul pas spre
declansarea Revolutiei franceze de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.In anul 1791 a fost alesa o Adunare
Legislativa, pe o perioada de un an, care trebuia sa se ocupe de elaborarea legilor, stabilirea sistemului
de taxe, probleme de Ludovic al XVI-lea, a fost aleasa (prin vot universal) o noua adunare, numita
Conventie, care trebuia sa elaboreze noua Constitutie republicana. Comform legii supreme din 1795,
puterile legislative erau impartite intre Consiliul celor 500 si Consiliul Batranilor. Constitutia din 1799
reimpartea legislativul in patru camera Consiliul de Stat, Tribunalul, Corpul Legislativ si Senatul,
eclipsate insa de puterea executiva, aflata in mainile lui Napoleon Bonaparte. Dupa Revolutia din 1848, s-
a trecut la alegerea unei Adunari Legislative si a unui presedinte,in urma reintroducerii sufragiului
universal. Lovitura de stat din 2 decembrie 1851, a lui Ludovic Napoleon Bonaparte, a afectat sistemul
parlamentar francez. Dupa adoptarea unei noi Constitutii, a fost ales un Corp legislativ, care impartea
atributiile cu Consiliile de Stat si cu Senatul. Puterile acestora erau insa mult mai reduse, executivul
impunandu-si si de aceasta data dominatia. Constitutia din 1875 prevedea impartirea puterii legislative
intre Camera Debutatilor (aleasa prin vot universal direct pe o perioada de patru ani) si Senat ales prin
vot indirect, pentru noua ani).

Procesul istoric de formare a Parlamentului Romaniei n perioada modern a dat un impuls puternic
afirmrii suveranitii naionale, conducnd mai trziu la Unirea celor dou Principate, n 1859. Sub
cupola Parlamentului Romniei s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declaraiei de independen a rii i s-au
ratificat, n 1920, actele de unire a Provinciilor istorice romneti cu tara. n februarie 1938, pe fondul unor
puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea, care a subminat rolul instituiei parlamentare, a impus un
regim de monarhie autoritar. Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ,
lipsit de principalele sale atribuii. n toamna anului 1940,

odat cu instaurarea regimului de dictatur militar, activitatea Parlamentului

2
www.parliament.uk(site-ul official al Adunarii Nationale
a fost suspendat. Dup 23 august 1944, sub presiunea forelor sovietice i comuniste, Parlamentul a
fost reorganizat ntr-un singur corp legislativ, Adunarea Deputailor, care va fi transformat, prin
Constituia din 1948, n Marea Adunare Naional, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

Revoluia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii Romniei la un regim democratic autentic,
bazat pe alegeri libere i pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaia puterilor i
rspunderea guvernanilor n faa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluionar
provizorie, Romnia a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regsesc n noua
Constituie a rii, aprobat prin referendum n 1991.

n deceniul att de frmntat al tranziiei postcomuniste, Camera Deputailor - mpreun cu Senatul - a

dezbtut i adoptat un numr impresionant de legi i acte normative, menite s reformeze pe baze
democratice ntreaga societate, s confere garanii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale
omului, s promoveze reforma i privatizarea, s consolideze instituiile economice de pia i ale statului
de drept, condiii pentru integrarea Romniei n structurile europene i euroatlantice.
 2. Structura Parlamentului

Parlamentul poate fi alcatuit dintr-o singura camera (unicameralism) sau douacamere (bicameralism).
Ambele structuri au avantaje si dezavantaje, adepti si adversari.

Unicameralismul este specific statelor unitare. Parlamentul, avnd o unicaadunare, este constituit prin
sufragiu universal, egal, direct si secret. Existenta uneisingure camere evita prelungirea procesului
legislativ, asa nct puterea legislativalucreaza cu eficacitate sporita. n plus, sunt reduse considerabil si
costurileparlamentare. Dezavantajul l constituie posibilitatea instaurarii "despotismului 3" parlamentar,
ntruct nu exista o contraputere de acelasi rang.

Bicameralismul reprezinta regula n cazul statelor federale, exprimnd structura dualista a acestora.
Dupa justificarea ce a stat la baza instituirii lui,bicameralismul este de trei feluri: bicameralism aristocratic,
bicameralism politic si bicameralism federal.

a) Bicameralismul aristocratic. Aceasta formula, utilizata n statele unitare,asociaza camerei inferioare

cu caracter reprezentativ, rezultata din isufragiu, ocamera superioara alcatuita pe criterii aristocratice care
este mentinuta din respectpentru traditie. Ex. Camera Lorzilor n Anglia.

b) Bicameralismul politic este un sistem parlamentar utilizat, de asemenea n statele unitare, cea de-a
doua camera - Senatul - raspunznd unor conceptiipolitice care au n vedere stavilirea abuzului de putere
ce rezulta din "legeanumarului", usor de comis n cazul camerei unice asigurndu-se astfel si mai
multachibzuinta n alcatuirea legii. ntr-un cuvnt,

bicameralismul politic urmareste ponderarea procesului legislativ printr-o divizare a puterii legislative. Ex.
Belgia si Franta. Exista doua conceptii, n privinta atributiilor recunoscute camerei superioare:

I.Bicameralismul egalitar, care nseamna conferirea de atributii relativ egale,camerei superioare, cu cele
ale camerei inferioare, n scopul instituirii unui adevaratparteneriat n procesul legislativ. Ex. Belgia.

II.Bicameralismul inegalitar, care nseamna stabilirea unor atributii mairestrnse pentru camera
superioara, dect cele recunoscute camerei inferioare, care devine astfel predominanta, motivat de faptul
ca Senatul reprezinta interesele unor minoritati, pe cnd camera inferioara reprezinta interesele natiunii n
ansamblu. Ex.Franta.

c) Bicameralismul federal este determinat de structura dualista a statului siraspunde necesitatii de a

asigura echilibrul si armonia ntre statele federate si statulunional. n acest sens, existenta a doua camere
satisfice doua exigente indispensabile: reprezentarea uniunii n ansamblu si reprezentarea statelor
membre. Se apreciaza ca aceasta dubla reprezentare se poate realiza n mod corespunzator,doar cu
respectarea a doua reguli:

- reprezentarea egala a fiecarui stat federat indiferent de marime;

3
Pericolul despotismului parlamentului este mai rau ca al unui individ, pentru ca, fiind o institutiecolectiva, nu
poate fi trasa la raspundere.Ioan MURARU, Simina TANASESCU,Op.cit ., 2004, p.167
-acordarea de prerogative similare, n materie legislativa, ambelor camere.n concluzie, retinem faptul ca
ntre structura Parlamentului si structura de statexista o anumita corelatie. Daca n cadrul statelor unitare
este posibila optiuneapentru un Parlament unicameral sau bicameral, statul federal presupune
obligatoriuexistenta n cadrul Parlamentului a unei a doua camere care sa reprezinte interesele statelor
membre.

4
Pericolul despotismului parlamentului este mai rau ca al unui individ, pentru ca, fiind o institutiecolectiva, nu
poate fi trasa la raspundere.Ioan MURARU, Simina TANASESCU,Op.cit ., 2004, p.167