Sunteți pe pagina 1din 14

Hormonii hipotalamici

1 fac parte din sistemul endocrin difuz

2 sunt secretati de celule endocrine grupate in nuclei hipotalamici sau de


terminatiile neuroendocrine

3 ajung la nivelul eminentei mediane si apoi sunt transportate prin


circulatia porta la adenohipofiza, la celul 222b19c ele secretoare de diferiti
hormoni

4 adenohipofiza e vascularizata de sistemul port Popa-Fielding

5 sangele provine din artera hipofizara superioara(a carotidei interne) si


care se capilarizeaza printr-un plex primar la nivelul eminentei mediane

6 formeaza apoi vasele portale care coboara la adenohipofiza (de-a lungul


tijei) si formeaza la acest nivel capilarele sinusoide

7 sistemul port transporta de la nivelul eminentei mediane si hipotalamus


la adenohipofiza factorii/hormonii hipotalamici de eliberare (liberine) si
FHI(inhibine)

8 nucleii hipotalamici ce contin celule neurosecretoate sunt:

o nc. Arcuat

o nc. Ventromedial

o nc. Dorsomedial

o nc. Preoptic

9 produsul de secretie al neuronilor hipotalamici implicati in secretia


hipofizara se deplaseaza de-a lungul axonilor si se depoziteaza la nivelul
eminentei mediane; la acest nivel ajung si unii neuroni care secreta
vasopresina si ocitocina

Factorii stimultori hipotalamici:

1 de eliberare a somatotropinei (SRH sau GH-RH)

2 de eliberare a tireotropinei (TRH)


3 de eliberare a corticotropinei (CRH)

4 de eliberare a hh gonadotropi (GnRH)

5 de eliberare de prolactina (PRH)

6 de eliberare de MSH (MRH)

Factorii inhibitori hipotalamici:

1 somatostatina

2 Prolactin inhibitor hormone (PRIH)

3 MIH(inhib pt MSH)

Structura chimica a hh hipotalamici e cunoscuta=> pot fi sintetizati.

Celulele neurosecretoare de hh hipotalamici pot fi excitate +/- de


neuromediatori eliberati de axonii ce provin din diferite zone encefalice:

1 Acetilcolina

2 Dopamina

3 Noradrenalina

4 Serotonina

5 Histamina

6 GABA(acidul gama amino butiric)- se elibereaza in


sinapsele de tip inhibitor

7 Unele prostaglandine

8 Enkefalinele

9 Melatonina

10 CCK

11 Gastrina

12 Angiotensina II
Prin acesti neuromediatori secretia hipotalamica se afla sub influenta zonelor
encefalice, aceasta depinzand de aferentele neuronale, inclusiv cele ce sunt
stimulate prin impulsuri psihice.

Ciecuitul lui Papez- centrii vegetativi de la nivelul sistemului limbic si


hipotalamusului participa la reactii emotionale, la cele produse de durere sau
alti stimuli stresanti.

Exista tractusuri specializate pentru transmiterea prin neurotransmitatori spre


hipotalamus. Eferentele spre hipotalamus sunt : colinergice, adrenergice,
dopaminergice, noradrenergice.

Neurosecretia hipotalamusului poate fi influentata de substante pe calea


sangelui, care strabat usor bariera hemato-cefalica (melatonina)

Cum eminenta mediana nu are bariera hematocefalica, substantele din sange


pot stimula/inhiba antrenarea hh hipotalamici de la niv eminentei mediane din
circulatia porta sau pot sa influenteze direct secretia adenohipofizei. Prin acest
mecanism se realizeaza autoreglarea secretiei hipofizare prin hh pe care ii
secreta sau prin produsii metabolici secretati de acesti hormoni.

Exista un feed-back negativ printr-o circulatie ascendenta (din eminenta


mediana -hipotalamus si hipofiza eminenta mediana) care e mai putin
important decat circulatia descendenta pe calea sistemului port.

Actiunea periferica de pigmentare a ACTH-ului si MSH-ului

Hh cu actiune directa asupra tesuturilor periferice, MSH si ACTH, au o actiune


de pigmentare datorita secventei alfa-MSH. La om ACTH nu se secreta separat
de alfa-MSH . La animalele primitive (vertebratele inferioare) pigmenteaza
pielea prin actiunea pe care o realizeaza asupra celulelor melanofore si
iridifore.

-celulele melanofore prin stimularea exapansiunii granulatiilor pigmentare


de melanina

-celulele iridifore agregarea in jurul nucleului a unor particule


refelctorizante.

Luminozitatea inhiba secretia de MSH, iar pielea se decoloreaza, la intuneric


inhibitia dispare pielea se recoloreaza.
Un efectcontrar de pigmentare la vertebratele inferiopare il realizeaza
melatonina(nu e antagonica MSH) ea actioneaza asupra altor structuri celulare
pigmentare, ea fiind secretata la intuneric.

La om si mamifere, lobul intermediar nu e diferentiat, MSH si ACTH sunt


secretate de celulele bazofile ale adenohipofizei.

Pigmentarea pielii prin ACTH melanocite(asa cum se intampla la expunerea


la rzele solare) se dat unei secvente de AA. Secventa 1-13 e identica intre MSH
si alfa-MSH

Boala Adison(boala bronzata)- coloratie intensa pt ca dispare f-b neg ce


mentine ACTH in linii normale.

Secretia de ACTH scade sau e deficitara piele albicioasa

POMC- pro opio melano cortina

1 Polipept cu nr mare de AA (240 resturi)

2 Precursor al ACTH, MSH si beta-endorfina care contine


metenkefalina si enkefaline

Enkefalinele si endorfinele= opiacee endogene, dat ef analgezic asemanator


morfinei

Enkefalina se elibereaza ca mediator neuronal de sistemul limbic, amigdala,


hipocamp, dar si de hipotalamus

In hipotalamus- enkefalinele si endorfinele joca rolul de mediator peptidergic si


pot sa intervina in secretia unor hh hipotalamici.

Beta-endorfina poate fi prezenta si in hipotalamus alaturi de beta-lipotropina si


de ACTH fiind secretate in conditii de stres.

Hormonii glandulotropi

ACTH

- secretia bazala este reglata prin feed-back cu bucla legata { (nivelul


glucocorticoizi liberi),creste concentratia de glucocorticoizi si care inhiba
structuriile secretoare de la nivelul hipotalamusului(CRH) si celulelor
adenohipofizare secretoare de ACTH.
-secretia bazala nu este constanta;exista variatii diurne cu varfuri in primele ore
ale diminetii,datorate ritmului nictemeral ciclic al secretiei de CRH si care e
coordonata

De un pacemaker al bioritmurilor si care e reprezentat de glanda epifiza.

-hh de stress

-cresterea secretiei in conditii lipsite de orice fel de stimul iar atunci =>
cresterea concentratiei de glucocorticoizi.

TSH(hh stimulator al tireotropinei):

-hh de natura clicoproteica; form. Din 4 peptide;

-secretia controlata de T3 si T4;ei inhiba celulele tireotrope adenohipofizare;

-secretia hipotalamusului de TRH e supusa termoreglarii care impreuna cu SL


control elibereaza de hh tireotrop in sistem port;semnalul pt eliberearea de
TRH e scaderea Temperaturii ambiante;reglarea se face prin existenta unei
bucle de FB care stimuleaza secretia de TRH.

GONADOTROPINELE(LH SI FSH):

-glicoproteine alc din 2 subunitatie~= TSH

-- cealalta e identica gonadotropinei


corionica umane.

-au efecte diferite la barbati si la femei.

-efecte FSH:-la nivelul ovarului det.ovulatia + maturarea foliculilor si secretia


de hh estrogeni;la nivelulul testiculului + spermatogeneza.

Efecte LH:la nivelul ovarului det ovulatia si formarea corpului galben secretor
de estrogeni si progesteron.la nivelul testiculului det secretia de testosteron.

REGLAREA: ele sunt controlate de niv plasmatic al steroizilor sexuali prin


bucle de FB lungi de la nivelul adenohipofizei sau prin bucle scurte la nivelul
hipotalamusului prin hh. De eliberare LH-RH;la femei variaza ciclic intr-un
bioritm specific..

HH NEGLADULARI: -factorii de crestere sunt polipedide biologice active ce


functioneaza ca hh reglatori ai proliferarii si diferentieri celulare.
-factorul de crestere nervos NGF-stimuleaza dezvoltarea S.N.S si a S.N.senzitiv
NGF-like

-factorul de crestere epitelial EGF;

-factorul de crestere de la nivelul mezodermului,plachetelor,trombocitelor.

-factorul de crestere GN-CSF(granulocit-novocit-colony stimulating factor.

-interleuchinele(mediatori de cooperare interleucocitara)

-factori de crestere ~ insulinei (IGF-insulin grow factor)

HH. de crestere(STH sau GF):

-hh.periferic trop in masura in care anumite efecte sunt mediate de subst.


produse in tesuturile periferice.au structura variabila;

-last polipedidic lung de 191 aa.;

-structura ~ prolactinei(LTH)

-concentratie plasmatica e in jur de 3 mg/ml; conc. Crescuta la nou


nascut;secretia sa e stimulata de somatotropina(gh-rh) si e inhibata si
somatostatina(GTS;GH-IH)-HH DE INHIBARE HIPOTALAMIC;inhiba si
secretia de TRH,tireostimulina si de lth; det cresterea de AMPc la nivelul
creerului.
ACTIUNI STH:-cresterea organelor prin stimularea condrogenezei de la
nivelul placii epifizare care implica si dezv oaselor lungi.

-creste absortia de Ca2+ la nivelul intestinului=> ajuta la formarea oaselor si


intesifica sinteza de colagen si ac. condroitin sulfuric(subst.din structura
osului)

-asupra cartilajului osos nu actineaza direct si prin intermediul somatomedinei


sintetizata la nivel hepaticsi renal;somatomedina C cu actiune insulin-like
favorizand patrunderea glu.prin membrana.

-depozitarea crescuta de proteine prin celulele condrocite +osteocite


favorizeaza reproducerea acestor celule.

-favorizeaza trecerea condrocitelor in osteocite;

-dezvoltarea viscerelor (se devolta tesutul renal si suprarenalele si organele


genitale)

-creste eritopoieza si secretia lactata(efect ~ prolactinei si hh tiroidieni)

-STH cantitate mare la nou nascut;dar se secreta tot restul vieti;

EFECTE METABOLICE:-

-pe metabilismul protidic:

-fav trasportul membranar al aa atat neutri cat si bazici;

-fav sinteza proteinelor;

-stimuleaza dezvolatarea musculaturii(bilant azot pozitiv ;


creste concentratia de azot plasmatic si scade eliminarea irinara)

-retentie hidrica prin cresterea sintezei proteice pt ca se


retin NA+;K

-anabolizant.

-pe metabolism glucidic:

-efect hiperglicemiant prin cresterea glicogenolizei


hepatice avand efect antiinsulinic;actioneaza mai pregnant cand exista o
hipersecretie de STH=>epuizarea celulelor B insulare si apare asa numitul
diabet m hipofizar

-diminua utilizarea de glu de catre celule => cresterea nivelului glu sangvinic
;creste secretia de insulina direct;prin efect asupra cel.B insulare si indirect
prin cresterea concentratiei de glu.

-pe metabolism lipidic: -mobilizarea AG liberi din depozitele


adipoase ;creste inversia lor in acetil CO A. si utilizarea lor pt energie (mai
mult decat glu si proteine)=> depozitarea proteinelor si cresterea
organismului.

-stimuleaza cetogeneza.

REGLAREA :

-concentratia constanta de somatotrop prin circulatia sistemica se realizeaza


prin mecanismul de feed-back printr-o bucla lunga realizata prin scaderea
secretiei hipofizare influenteaza cresterea concentratiei plasmatice si printr-o
bucla scurta prin scaderea secretiei de STH au prin cresterea secretiei de
somatostatina; efectul se exercita prin cresterea de somatotrop circualr sau
prin producerea lui metabolic rezultati la nivel periferic.

-nucleii care determina secretia de somatotrop nucleul ventromedial, acea


arie sensibila la hipoglicemie iar secretia de somatostatina e controlata de aria
hipotalamica din jur.

-alte semnale hipotalamica ce apra in cursul emotiilor,stresului,traumelor pot


sa afecteze concentratia de somatotropina

-hipoglicemia si concentratia scazuta de acizi grasi cresterea


secretiei de somatotrop

-hiperglicemia si cresterea secretiei de acizi grasi eliberati inhiba secretia de


STH

-ritmul secretiei de STH poate fi crescut printr-o serie de substante


:dopamine,catecolamine eliberate de aferentele neuronale hipotalamice.

-controlarea majoritara pt secretia de STH pe termen lung (nutritia tesuturilor


si nivelul nutritiei proteice ceea ce face ca dificienta nutritionala sau consumul
excesiv de proteine va determina cresterea cresterea secretiei de STH).

Afectiunile datorate modificarilor de secretie STH


1.gigantismul - hipersecretia de STH in copilarie -> cresterea masei la
copii;oasele lungi

Se dezvolta foarte mult, cresterea tesuturilor

2.capacitatea fizica si intelectuala ce sunt crescute initial,devin deficitare,iar


hipertrofi-

citatea afecteaza partea nefunctionala a


tesuturilor,

forta musculara nu se de dezvolta

3.acromegalia :hiperfunctia STH la adult -> adenom,cresterea oaselor scurte


datorita

tesuturilor conjunctive; cresterea degetelor,nasul se


mareste,limba

(macrogrosie),mandibula e in glos; se maresc viscerele .

hipergigantism hiperfunctie genitala,scaderea functiei


genitale.

diabet hipofizar.

4.nanism hipofizar hiposecretie de STH in peioada copilariei;scheletul nu se


dezvolta

exista o dezvoltare psihosomatica normala;corpul este


proportinal

dezvoltat; e intarziata dentitia secundara;gonadele


suficient dezvol

tate ;se poate insoti de adipozitate (depunere de grasime)


sau

diabet insipid

-produs de tumori,chisturi,leziuni degenerative ale hipofizei.

PROLACTINA

-asemanator cu STH
-poate fi secretat si de placenta iar receptorii specifici pt prolactina sunt
asemanatori celor pt STH

-stimularea secretiei lactata a glandei mamare (sensibilizate de estrogen si


progesteron)

-inhibator al activitatii gonadotrope

-previne ovulatia ceea ce determina absenta ciclului ovarian -> apare


amenoreea in perioada de lactatie postpartum

-la barbati rol necunoscut

Reglarea

PIH joaca rol esential

-dopamina, secretia de neuronii tuberoinfundibulari in sistem port,reglarea


seretiei de prolactina prin bucla scurta de feed-back scade prin inhibitie ionica

-exista o peptida-gonadoliberihn aso.. peptid (GAP) ce se sereta


impreuna cu GN-RH, inhibitori ai secretiei de prolaptina si stimulator al FSH
si LH.

-secretia in afara sarcinii e stimulata de efortul fizic,stresul chirurgical si


fiziologic,somnul

-in timpul sarcinii secretia e estrogen-dependenta; creste gradual cu un varf la


nastere si revine la normal dupa 8 zile postpartum;

-suptul determina cresterea temporara a secretiei printr-un mecanism reflex


declansat de receptorii mamelonari;funtioneaza in primele luni de alaptare.

Dintre afectiunile generale ale hipofizei:

-boala Simonds datorata insuficientei globale a hipofizei anterioara in special


si care

afecteaza secundar
gonadele,corticosuprarenale,tiroida;dereglarile

metabolice ce o insotesc sunt


hipoglicemia,hipotermia,scaderea
metabolismului energetic,bilant azotat scazut,dilutii tisulare -
>

casepsie generalizata: tulburari trofice :atrofia mandibulara


si caderea

dintilor;netratata are consecinte mortale.

-sindrom adiposo-genital produs prin afectiunile adenohipofizei la tineri

*infantilism genital

*obezitate/ adepozitate

*metabolism scazut

-in leziuni hipofizare intinse se poate asocia cu nanismul


si

diabetul insipid

NEUROHIPOFIZA

-se dezvolta din planseul ventricululoui 3

-este format din lobul posterior si tija pituitara alcatuit din tractul hipotalamic-
hipofizar de

inconjurat de celule adenohipofizare.

-e legata de nucleul supraoptic si paraventricular si de nucleul tubercinerum de


la nivelul structurii

-contine 2 hormoni ADH

-ocitocina (la nivelul nucleului paraventricular)

-initial sint ??? in acei nuclei,apoi transoptati cu ajutorul celulelor caraus


(neurofizine)

prin terminatii nervoase in neurohipofiza unde ajung in cateva zile; cand


impulsurile nervoase sunt transmise in nuclei,hormonii sunt eliberati din ggl
secretorii in terminatiile nevoase prin mecanismul secretiei de exocitoza
+absorbit in capilare adiacente.
-cei 2 hormoni au strucuri polipeptidice cu aprox 9 amino-acizi in lant.

VASOPRESINA

-compozitia chimica difera la specii ;la mamifere :o arginina 8 vasopresina.

-2 roluri la nivelul tubilor renali (a)

- efecte vasoconstrictoare (b)

-a) la nivelul tubilor renali determina absortia apei in tubii distali ,colectori -
>concentrarea urinei,efectul diuretic -> cresterea permeabilitatii tubulare de
AMPc ->din actiunea adenilciclazei membranare pe reptori de tip V2 prin
modificarea structurii la nivelul membranelor apicale a celulelor ept.tubulare
determina aparitia de noi pori care permit difuzia apei intre tub si lichidele
peritubulare.

In interiorul celulelor (mb)la acest nivel exista un nr mare de


vezicule speciale, foarte putin permeabile pt apa (aquaporine)-cand ADH
actioneaza aupra celulelor: acestia se combina cu receptorii membranari ce
determina formarea de AMPc -> va determina fosforilarea elementelor si a
veziculelor ce se insera la membranele celulelor apicale ,dezvolta aparitia unui
nr mare de pori ce devin permeabili pt apa.

-b) efecte vasoconstrictoare receptorii de tip V1 prezenti in musculatura


neteda a vaselor,in aceste conditii sistemul mesager e IP3 sau Ca 2+;
activitatea vasoconstrictoare cu cresterea tensiunii arteriale cu o durata de 10-
15 min dupa adminstrarea intravenoasa unica; concentratia ADH e in doze
farmacologice .Acest efect vasomotor in conditii de prabusire a tensiunii
arteriale,in soc, dupa hemoragie cand secretia de ADH creste foarte mult ; N A
foarte important.

-efecte secundare :--reduce perspiratia insensibilitatii si faciliteaza absorbtia


intestinala.

Reglarea

-prin osmolaritatea plasmei fi (grupa de hidartare/deshidartare a


org)=deshidratarea si hiperosmoza ->cresterea receptorilor hipotalamici
receptorii pusi in evidenta de Verney, se gasesc in vecinatatea nucleului
supraoptic ->eliberare de ADH -> retentie de apa si restabilirea echilibrului
hidric

- hipoosmoza si hiperhidratarea ->scaderea de hormoni ADH


Raspunsul ADH presupune integritatea complexului hipotalamo-hipofizar;
distrugerea hipotamulsului determina diabetul insipid.

-modificarea echilibrului hidric : ADH participa la reglarea volumului sanguin


; cresterea receptorilor de la nivelul atriului ;cresterea voloreceptorilor de la
nivelul atriului drept;prin hipervolemie ,scade secretia de ADH,hiperdiureza si
normalizarea volemiei.

-calea aferenta e vagala iar cea eferenta e umorala prin ADH;e reflex
neuroumoral Henry Gower.

-secretia de ADH e scazuta si de preso/baroreceptorii din zona


sinocarotidiana/cardioaortica.

-prin acesti stimuli e scazuta secretia de aldosteron deoarece prin scaderea na


in sange,apa e mai putin retinuta in patul vascular; secretia de ADH e crescuta
in hipergravitatie longitudinala pozitiva axul actiunii de sus in jos;
hipogravitatia prin scaderea volumului si presiunii in zone cardiovasculare
determina acumularea sangelui venos in portiuni inferioare cordului si
aparatului reflex Henry Gower inversat.

-secretia de ADH e scazuta in imersie prin afluxul crescut de sange venos de la


extremitati -> zone cardiovasculare centrale => cresterea voloreceptorilor,
presoreceptorilor,aparitia unei hiperdiureze => reflex Henry Gower(s-a scazut
secretia de ADH)

-secretia ADH e scazuta de alcool;emotiile ,durerea produc


antidiureza;impulsurile fiind transmise prin intermediul unor mediatori
stimulator.(NA,acetilcolina,angiotensina II) sau neuromediatori inhibitori
(dopamina, 8 butiric)

-secretia deficitare de ADH din diferite cauze (inflamatorii,necroze)duce la


aparitia diabetului insipid caracterizat prin diureza cu o densitate =1005-1007
si o ingestie de apa.

-hipersecretia de ADH e implicata in Ta

OXITOCINA

-2 efecte contractia uterului

- efectia laptelui
-contractia uterului in faza finala a sarcinii => actiunea este de excesul de
estrogen si progesteron;contractia la expulzia fatului (fara interventia
progesteronului);actiunea este mai putin puternica pe uterul negravid.

-la nivelul gl mamare contracta elementele mioepiteliale ale canalelor


galactofore ce sunt preparate anterior de hh ovarieni si de prolactina
determina cresterea ejectiei laptelui;pt o lactatie normala e necesar sinergismul
cu prolactina; pt k gl mamara sa asigure o lactatie normala in perioada de
alaptare e necesar dezvoltarea gl mamare in timpul sarcinii

-oxitocina e inectivata de o oxitocinaza preosmotica iar cu ajungerea la termen


a sarcinii ,activitatea oxitocinazei se prebuceste pt a se asigura o actinune
maximala a oxitacinei asupra uterului gravid.

Stimularea secretiei de oxitocina se face pe cale neuroreflexiva .

Excitantul este reprezentat de aferente senzoriale ce pleaca pe tractul genital


in timpul travaliului si din zona mamelonara in perioada de alaptare.

Suctiunea si evacuarea canalelor galactofore sunt necesare pt declansarea si


intretinerea secretiei de oxitocina din nucleii paraventriculari a carui activitate
electrica crescuta foarte mult in timpul alaptarii.

Leziuni hipotalamice ale tijei pituitare :

-deprima travaliul si ejectia laptelui;tipatul nou-nascutului, mirosul si vederea


acestuia favorizeaza secretia lactata (mamara).

-intreruperea actului de suctiune duce la disparitia secretiei lactate ca urmare


a deficitului secretor de prolactina si oxitocina.