Alimănescu, poliţistul care a distrus cele mai periculoase bande de tâlhari din

Bucureşti şi care a fost „ajutat“ de comunişti să cadă din tren 3 septembrie

La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au apărut tot felul de

infractori, de la criminali în serie până la spărgători de bănci. Eugen Alimănescu
a fost un poliţist care a reuşit să captureze unii dintre cei mai periculoşi
criminali ai vremii. Totuşi, el a avut un sfârşit ciudat, fiind „ajutat“ de comunişti
să moară. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Cum a reuşit banda Voinescu-Cairo să
bage spaima în băncile României: ... Morţii de pe Dealul Viilor. Partizanii
executaţi de faimosul maior Ali... Cine au fost primii interlopi ai României şi
cum au sfârşit Gică Cioc,...

După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a umplut
de infractori. Jafurile erau la ordinea zilei, bandele de hoţi devenind din ce în ce
mai curajoase. Tâlharii au trecut de la spart magazine la bănci, mulţi dintre ei
fiind îmbrăcaţi în uniforme sovietice, încercând să dea impresia că soldaţii ruşi
ar fi autorii. Poliţiştii nu mai făceau faţă bandelor de tâlhari, în presă apărând
zilnic articole despre tot felul de nelegiuiri. Comuniştii, care au ajuns la putere,
au început să recruteze noi cadre, aceştia promiţându-le interlopilor că dacă vor
îmbrăca haina de poliţist vor scăpa de închisoare.

Astfel, a luat naştere şi Brigada Fulger formată din 22 de tineri şi condusă

de comisarul Eugen Alimănescu. Acesta s-a născut la data de 26 iulie 1916 la
Slatina, luptând în cel de-Al Doilea Război Mondial pe frontul de est. După
finalizarea războiului, Alimănescu s-a întors la Bucureşti, unde a cerut să facă
parte din poliţie. O perioadă de câteva luni, el a fost doar „informator”, timp în
care a intrat în legătură cu zeci de infractori ce erau dispuşi să dea informaţii
despre diverse spargeri pentru a scăpa de închisoare.

Brigada Fulger a lui Eugen Alimănescu a fost dotată cu maşini şi arme de

foc, membrii acesteia lovind fără milă în interlopii din capitală. Oamenii lui
Alimănescu chiar preferau să-i omoare pe infractorii prinşi în flagrant, deoarece
nu de puţine ori aceştia scăpau basma curată în momentul în care erau prezentaţi
în faţa judecătorilor. Pentru a-şi acoperi crimele, în rapoartele brigăzii se arăta
că tâlharii au fost împuşcaţi deoarece au încercat să fugă, ori pentru că au
încercat la rândul lor să-i împuşte pe membrii brigăzii.

Nu de puţine ori, cadavrele interlopilor ucişi erau lăsate pe străzi pentru a-

i intimida pe bandiţi. Prin metodele mai puţin ortodoxe, echipa lui Eugen
Alimănescu a băgat spaima în infractorii din ţară şi mai ales în cei din
Bucureşti. „Comisarul – şef Eugen Alimănescu – pe capul căruia bandiţii au pus
un premiu de câteva milioane – a reuşit într-un interval de patru luni să aresteze
peste 1.000 de spărgători, aparţinând a 40 de bande care au jefuit lucruri în
valoare de patru miliarde de lei şi 400 de victime au putut fi despăgubite.

Pentru energia şi curajul cu care comisarul – şef Alimănescu a dus

acţiunea de stârpire a bandiţilor, domnul secretar general Levente Mihai a
dispus ridicarea sa la gradul de şef de poliţie”, se arată într-un articol publicat la
data de 15 octombrie 1945 în ziarul Universul. Eugen Alimănescu a reuşit să
captureze şi să distrugă bande importante de tâlhari cum ar fi cele conduse de
Petre Silberschmied zis „Arginataru”, Gică Cioc poreclit „Balauru”, Lică
Ciungul alias „Cap de fier” sau Sandu Moise zis „Hitler”, grupări specializate în
furturi şi proxenetism.

Poate cea mai importantă reuşită a Brigăzii Fulger a fost prinderea

comisarilor şefi Cairo şi Voinescu. Cei doi erau foşti infractori acceptaţi în
Poliţie.

Deşi erau de partea legii, aceştia au continuat seria spargerilor de bănci,

reuşind în doar două săptămâni să fure din sucursale BNR din Bucureşti şi
Braşov suma de două milioane de dolari. Fiind prinşi de către Alimănescu,
Cairo şi Voinescu au ales să se împuşte reciproc numai să nu ajungă la puşcărie.
Sfârşitul lui Eugen Alimănescu a venit tot în urma unei anchete. Acesta încerca
să afle cine sunt autorii unui jaf comis asupra unei vile din Sinaia. El a aflat că
hoţii au fost nişte soldaţi ruşi pe care i-a ucis în stilul său caracteristic.

Faimosul poliţist a fost arestat şi condamnat la închisoare pentru omor

deosebit de grav. Alimănescu a fost arestat şi urma să fie dus într-o închisoare
comunistă. Pe drum, acesta ar fi suferit un „accident” şi a căzut din tren,
pierzându-şi viaţa, fără a se ştiu cu exactitate motivele pentru care comuniştii s-
au debarasat de comisarul şef Eugen Alimănescu. „ALIMĂNESCU, Eugen Şt.
Maior de poliţie/miliţie, născut pe 27 iulie 1916 la Slatina. A fost internat în
1951 într-un lagăr de muncă forţată. Pe 26 decembrie 1951 s-a clasat dosarul,
iar actul de deces este datat 1958”, se arată într-o notă despre Eugen
Alimănescu.