CAIET DE PRACTICA STAGIU – ANUL I

DREPT 2023
STAIGIAR : TURCANU ANDREA
 I. Redăm, sintetic, următorul contract de vânzare-cumpărare:

Părțile contractante

X Societate cu Răspundere Limitată, cu sediul social în ......................, având nr. de înregistrare

la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj J12/.........., cod de înregistrare fiscală RO
.............., reprezentată de către asociat unic și administrator ...................., cetăţean român, domiciliat
în ..............................., identificat prin cartea de identitate seria CJ nr. ........... emisă de către SPCJEP Cluj
la data de ................, având cod numeric personal ........................, societate în calitate de vânzătoare, pe
de o parte, și

Y ........., persoană juridică română, cu sediul social în .............................., având nr. de

înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj J12/.................., cod de
înregistrare fiscală ........................, reprezentată de către ......................, cetăţean român, domiciliat
în ............................., identificat prin cartea de identitate seria CJ nr. ..................... emisă de către SPCJEP
Cluj la data de .................., având cod numeric personal .................., societate în calitate de
cumpărătoare, pe de altă parte,
am hotărât încheierea prezentului contract de vânzare-cumpărare, în condiţiile care urmează.

Obiectul contractului

Subscrisa vânzătoare X Societate cu Răspundere Limitată, prin reprezentant, vând cumpărătoarei

Y Societate cu Răspundere Limitată, iar subscrisa cumpărătoare Y Societate cu Răspundere Limitată, prin
reprezentant, cumpăr de la vânzătoarea X Societate cu Răspundere Limitată dreptul de proprietate asupra
imobilului identificat şi descris mai jos.
Imobilul este situat în ................................., înscris în cartea funciară nr. .................. Cluj-
Napoca, nr. topografic ..............., nr. crt. A1, nr. cadastral ................., care constă din teren
intravilan în suprafața de 8.000 mp., imobil dobândit cu titlu de cumpărare, conform contractului de
vânzare-cumpărare autentificat cu nr. .......... din data de ................ de către notar public ..................,
cu sediul în Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, întabulat în cartea funciară, conform extrasului de
carte funciară pentru autentificare eliberat la data de ................ în baza cererii înregistrată cu
nr. .................... din data de ................ de către Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca.
Subscrisa vânzătoare X Societate cu Răspundere Limitată, prin reprezentant, declar faptul că
actele de proprietate prezentate la încheierea prezentului contract reflectă situaţia reală, neexistând
modificări ulterioare eliberării acestora.

Prețul și modalitatea de achitare

Preţul ferm şi irevocabil al vânzării stabilit de către părţile contractante este de 800.000 EURO
(optsutemiieuro), echivalent în lei cu suma de 3.959.040 lei (), calculat la cursul valutar de referință al
BNR de 1 EURO=4,9488 lei, valabil azi, data încheierii prezentului contract de vânzare-cumpărare.
Prețul astfel stabilit nu include TVA, aplicându-se taxarea inversă, conform art. 331 din Legea nr.
227/2015 privind Codul Fiscal și se încadrează în valoarea minimă de expertiză a imobilului stabilită
conform Raportului de expertiză efectuat de către Camera Notarilor Publici Cluj.
Preţul sus menționat se va achita în integralitate de către societatea cumpărătoare societății
vânzătoare în moneda lei, din surse proprii, prin virament bancar, în contul bancar având cod IBAN
RO.................deschis pe numele X Societate cu Răspundere Limitată la Banca Transilvania S.A., într-un
termen de până la 3 (trei) zile lucrătoare de la data autentificării prezentului act.
Părţile contractante stabilim ca, în cazul în care nu se achită prețul la termenul și în condițiile
menționate mai sus, prezentul contract de vânzare-cumpărare se rezoluţionează de plin drept, fără
intervenția instanței de judecată și fără punere în întârziere, părţile fiind repuse în situaţia anterioară,
dreptul de proprietate asupra imobilului urmând să se transfere şi să se reînscrie în favoarea vânzătoarei.
Părţile contractante convenim ca toate cheltuielile privind transferul bancar să fie suportate de către
cumpărătoare, conform art. 1.498 din Codul Civil.
Subscrisa cumpărătoare Y Societate cu Răspundere Limitată, prin reprezentant, prin prezentul
act, înţeleg să cumpăr de la vânzătoarea X Societate cu Răspundere Limitată, prin reprezentant, dreptul
de proprietate asupra imobilului identificat și descris mai sus pentru preţul de 800.000 EURO
(optsutemiieuro), pe care mă oblig să îl achit în condițiile menționate în prezentul contract de vânzare-
cumpărare.
Părţi contractante declarăm că am luat cunoştinţă de prevederile art. 1660 din Codul Civil
referitoare la declararea preţului serios, precum şi dispoziţiile Legii nr. 656/2002 privind prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor și ale Legii nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi
ne asumăm toate riscurile care ar rezulta din nedeclararea reală a preţului.

A. Considerând că sunteți parte în contractul de vânzare-cumpărare mai sus redat,

analizați si răspundeți argumentat la următoarele cerințe:

a) Care dintre următoarele caractere juridice se regasesc la contractul încheiat în speța

redată?
- consensual, solemn, real?
- cu titlu oneros sau cu titlu gratuit?
- comutativ sau aleatoriu?

In speta analizata contractul de vanzare cumparare incheiat intre societatea X si

societatea Y care are ca obiect vanzarea imobilului este un contract solemn deoarece
pentru a fi valabil incheiat, acesta trebuie sa respecte formalitatile prevazute de lege,
este un contract cu tilul oneros deoarece se doreste obitnerea unui avantaj (dreptul de
proprietate) in schimbul unei obligatii (plata pretului) si este comutativ deoarece la
momentul incheierii lui drepturile si obligatiile partilor sunt certe iar intinderea acestora
este determinata si determinabila.

b) Care sunt condițiile de validitate ale unui contract, în speță ale contractului de
vânzare-cumpărare: de fond și de formă.

Conditiile de fond pe care un contract de vanzare cumparare trebuie sa le

indeplineasca pentru a fi valabil incheiat sunt:
- capacitatea de a contracta
- consimtamantul partilor
-existenta unui obiect determinat
- existanta unei cauze licite
Condtiile de forma pentru valabilitatea contractului de vanzare cumparare sunt:
- existenta unui vanzator
- existenta unui cumparator
- existenta bunului
- existenta unui pret
- forma autentica

c) Considerați că, în speță, au fost respectate condițiile de valabilitate pentru încheierea

respectivului contract de vânzare cumpărare? Argumentați și exemplificați.

In speta, au fost respectate conditiile de valabilitate deoarece exista un

cumparatorul (societatea Y), un vanzator ( societatea X), un bun imobil (teren) un
pret (800.000 euro), exista capaciate de a contracta deoarece cele 2 societati sunt
infiintate legal, au consimtamant, bunul ce este supus vanzarii este un bun
determinabil iar cauza este una licita (transcrierea dreptului de proprietate in
schimbul unui pret) si este indeplinita forma autentica.

d) Când considerați că s-a realizat transferul dreptului de proprietate în acest caz?

Transferul dreptului de proprietate s-a realizat la data incheierii contractului de

vanzare cumparare.

e) Ce reprezintă rezoluțiunea, în ce situații intervine și care sunt efectele pe care aceasta

le produce.

Rezolutiunea este sanctiunea ce consta in desfiintarea retroactiva a unui contract

in caz de neexecutare a obligatiilor ce revin partilor. Rezolutiunea intervine in cazul
in care nu se plateste pretul bunului in termenul stipulat in contractul de vanzare
cumparare. Efectele rezolutiunii sunt repunerea partilor in situatia anterioara
incheierii contractului (desfiintarea retroactiva a contractului).

f) Prezentați asemănările și deosebirile dintre rezoluțiune, reziliere și nulitate.

Rezolutiune Reziliere Nulitate

Sanctiune de drept civil Sanctine de drept Sanctiune de drept civil
civil
ASEMANARI

Produce efect retroactiv Produce efect retractiv

Poate interveni in Poate interveni in Poate interveni in temeiul
temeiul unui hotarari temeiul unui hotarari unui hotarari juecatoresti
juecatoresti sau in judecatoresti sau in sau in temeiul vointei
temeiul vointei partilor temeiul vointei partilor
partilor
 Efectul este desfiintarea Efectul este Efectul este desfiintarea
actului desfiintarea actului actului

Rezolutiune Reziliere Nulitate

Presupune un act valabil Prespune un act care nu
incheiat e valabil incheiat
Are efect in viitor
Opereaza asupra Opereaza asupra Opereaza asupra
DEOSEBIRI

contractelor contractelor oricarui act civil

sinalagmatice cu sinalagmatice cu
executare dintro data executare succesiva
Efectul este desfiintarea Sanctiune care intervine
retroactive a actului ca in cazul in care nu se
urmare a nerespectarii respecta dispoziitile
obligatiilor uneia dintre legale referitoare la
parti conditiile de validitate

B. În ipoteza în care societatea cumpărătoare Y SRL va achita doar parțial, în termenul

contractual de 3 (trei) zile lucrătoare, prețul imobilului, respectiv 760.000 EURO
(șaptesuteșaizecidemiieuro), precizați următoarele, explicând fiecare situație în parte:

Cerințe:
a) Care ar fi variantele pe care societatea vânzătoare le are pentru rezolvarea favorabilă a
situației:
- să solicite, în instanță, rezoluțiunea contractului
- să solicite, în instanță, nulitatea contractului
- să solicite, în instanță, obligarea societății cumpărătoare Y la plata diferenței de preț și la
daune-interese pentru neplata integrală a prețului în termenul stipulat în contract.

Pentru rezolvarea favorabila a situatiei , societatea vanzatoare poate cere instantei

rezolutiunea contractului sau obligarea societatii cumparatoare la plata diferentei de
pret si la daune interese pentru neplata integrala a pretului in termenul stipulat in
contract in conformitate cu art. 1724 Cod Civil.
Societatea cumparatoare nu poate soclicita instantei nulitatea contractlui deoarece
nulitatea intervine doar asupra condiitilor de validitate ale contractului ori in speta
contracul intruneste toate conditiile.

b) Care este instanța competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze
prezentul litigiu?

Prin raportare la art. 94 Cod procedura civila in cazul in care valoarea obiectului
cererii de chemare in judecata este mai mare de 200.000 lei competenta de judecata in fond
a cauzei apartine tribunalului.
 c) Care ar fi obiectul cererii de chemare în judecată formulată de societatea vânzătoare X
împotriva societății cumpărătoare Y pornind de la situația descrisă mai sus?

Obiectul cererii de chemare in judecata este obligareaparatei sa plateasca suma de

40.000 euro reprezentand diferenta de pret neachitata conform contractului de vanzare
cumparare , daune interese pentru neplata in termenul stabilit in contract cat si cheltuieli
de judecata.

d) Care ar fi actul procedural pe care societatea cumpărătoare Y l-ar putea formula? Ce

argumente ar putea aduce în apărarea sa?

Actul procedural pe care societatea l-ar putea formula ar fi intampinare iar ca si motiv
de intarziere ar fi faptul ca i s-au blocat conturile bancare de catre alti creditori.

C. Pe terenul achiziționat prin contract de vânzare-cumpărare, societatea Y SRL face

demersuri în vederea obținerii autorizației de construcție a unui imobil, cu destinația de
sediu social, în vederea desfășurării activității sale în acel spațiu. Pe aceste considerente,
răspundeți, argumentat, la următoarele cerințe:

Cerințe:
a) Unde se depune documentația pentru obținerea autorizației de construcție și care este
organul ce va emite acest act?

Documentatia pentru obtinerea autorizatiei de constructie se depune la Biroul

urbanism din cadrul primariei in raza careia se face constructia.
Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul
general al municipiului Bucuresti sau de primari, dupa cum urmeaza:
a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru:
– investitiile care se aproba de Guvern;
– investitiile care se realizeaza in extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodaresti ale
exploatatiilor agricole;
– investitiile care se amplaseaza pe terenuri care depasesc limita a doua sau mai multor
unitati administrativ-teritoriale;

b) de primarii municipiilor sau oraselor, pentru constructiile si lucrarile de orice fel din
intravilanul si din extravilanul acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a);
c) de primarul general al municipiului Bucuresti, pentru toate constructiile si lucrarile din
intravilan si din teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti, prevazute la lit. a) si b),
precum si de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru toate categoriile de
constructii si amenajari urbanistice din cadrul sectoarelor, stabilite de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, la propunerea consiliilor locale ale sectoarelor;
d) de primarii comunelor, cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor
judetene, pentru constructiile si lucrarile care se executa in intravilanul localitatilor, cu
exceptia celor prevazute la lit. a).

b) Ce fel de act este autorizația de construcție?

Autorizatia de constructie este un act de autoritate al administratiei publice locale.

c) De cine poate fi atacat actul și în ce termen?

Autorizatia de constructie poate fi atacata de orice persoana interesata care se

considera vatamata intrun drept al sau ori intrun interes legitim in termenul de prescriptie
de 3 ani.

d) Care este instanța competentă să soluționeze un eventual litigiu generat de conținutul și

termenii autorizației de construcție?

Instanta competenta sa solutioneze un eventual litigiu generat de continutul si termenii

autorizatiei de constructie este instanta de contecios adminsitrativ .

II. Reclamantul A. este proprietarul mai multor apartamente a căror folosință o

cedează prin contract de locațiune (închiriere). Reclamantul A. formulează o cerere de chemare
în judecată, pe rolul Judecătoriei P., împotriva pârâţilor B., C., D. şi E., solicitând de la fiecare
plata chiriei pentru trei luni consecutiv, pentru apartamentele aflate în imobilul proprietatea
reclamantului, închiriate fiecăruia dintre pârâţi.
Arată reclamantul că valoarea cererilor este în total sub 200.000 lei, astfel că judecătoria
este competentă.
B. şi C. invocă excepţia de necompetenţă teritorială, la primul termen de judecată, dată de
faptul că fiecare domiciliază în raza teritorială a altei instanţe, astfel că în ceea ce-i priveşte nu
poate opera prorogarea de competenţă.

a) Carele sunt caracterele juridice ale contractului de locațiune?

Potrivit art. 1777 Cod civil, locatiunea este contractul prin care o parte, numita
locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numita locatar, folosinta unui bun pentru o
anumita perioada de timp, in schimbul unui pret, denumit chirie.
Contractul de locatiune este un contract consensual deoarece se incheie verbal prin
simplu acord de vointa al partilor, fara vreo alta formalitate.
Contractul de locatiune este un contract sinalagmatic si comutativ deoarece partile
au obligatii reciproce si pentru ca de la incheierea lui se cunoaste intinderea obligatiilor.
Contractul de locatiunea are un caracater oneros intrucat ambele parti urmaresc un
folos patrimonial : locatorul sa obtina chiria si locatarul folosinta bunului dat in locatiune.
Contractul de locatiune este un contract cu executare succesiva deoarece obligatiile
partilor se executa prin prestatiile eslaonate in timp.
 b) Care sunt variantele contractului de locațiune în legea română. Definiți-le.

Inchirierea – locatiunea bunurilor imobile si aceea a bunurilor mobile

Arendarea – locatiunea bunurilor agricole
Antrepriza – locatiunea muncii si serviciilor
Concesiunea – locatiunea bunurilor si serviciilor aflate in proprietatea statului

c) Specificați obiectul contractului pentru locațiune și variantele sale.

Obiectul contractului de locatiune sunt bunuri mobile si imobile,corporale si necorporale.

Variantele contractului de locatiune sunt:
- contractul de arenda
- contractul de inchiriere
- contractul de antrepriza
-contractul de concesiune

d) Care este instanța competentă din punct de vedere material?

Instanta competenta din punct de vedere material sa judece cauza este Judecatoria in
conf cu art. 94 alin 1 lit k cod procedura civila.

e) Care este instanța competentă din punct de vedere teritorial?

Cererea de chemare in judecata pentru mai multi parati poate fi intrdusa la instanta
compententa pentru oricare dintre acestia asa cum prevede art. 112 Cod procedura civila.

f) Ce fel de norme sunt cele care reglementează competența instanței aplicabile prezentei
spețe? Prezentați normele de procedură clasificate în funcție de obiect și în funcție de
conduita de urmat.

Prin norme ale dreptului procesual civil desemnăm acele reguli generale și abstracte
care reglementează organizarea și desfășurarea procesului civil.
Astfel, sub aspectul obiectului pe care îl reglementează, normele de drept procesual
civil se împart în norme de organizare judecătorească, norme de competenţă şi norme de
procedură.
Normele de organizare judecătorească reglementează funcţionarea instanţelor
judecătoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratură, statutul magistraţilor (numirea şi
avansarea în funcţie, drepturi şi îndatoriri, răspunderea disciplinară), compunerea şi
constituirea instanţei, activitatea personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu, vacanţa
judecătorească. Sediul principal al acestor norme îl reprezintă Legea de organizare
judecătorească, dar ele pot fi întâlnite şi în alte acte normative.
Normele de competenţă reglementează delimitarea atribuţiilor instanţelor
judecătoreşti de atribuţiile altor organe de jurisdicţie sau cu activitate jurisdicţională
(competenţa generală), repartizarea pricinilor civile de competenţa instanţelor
judecătoreşti între instanţe de grad diferit (competenţa materială), precum şi între instanţe
de acelaşi grad (competenţa teritorială). Sediul principal al normelor de competenţă este
Codul de procedură civilă, însă norme de competenţă pot fi întâlnite şi în acte normative
speciale.
Normele de procedură reglementează modul de judecată, precum şi executarea
silită, sediul principal al acestora constituindu-l Codul de procedură civilă.
După caracterul conduitei prescrise, mai exact, după cum părţile pot sau nu să
deroge de la ele, normele juridice civile se clasifică în norme dispozitive şi norme
imperative.
Normele de drept civil dispozitive sunt acelea care suplinesc sau interpretează
voinţa neexprimată sau insuficient exprimată a subiectelor de drept civil, îngăduind, prin
chiar conţinutul lor, să se deroge de la dispoziţiile pe care le cuprind.
Normele de drept civil imperative sunt acelea care impun subiectelor de drept civil o
acţiune sau le obligă la o abstenţiune şi care, sub sancţiune, nu permit să se deroge de la ele
sau să nu se aplice.

g) Redactați o cerere de chemare în judecată pornind de la elementele prezentate în speță,

respectând dispozițiile articolului 148 coroborate cu disp art. 194 C.proc.civ.

Judecătoria Cluj-Napoca.

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul A, cu domiciliul în Cluj Napoca, Str. Principala, nr.3, judetul Cluj având codul
numeric personal 1820420323547

în contradictoriu cu pârâtii :

B cu domiciliul în Bucuresti, Str.Camil Petrescu nr. 2, Judetul Ilfov având codul unic de
înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţulul/contul
bancar ..................................................................

C cu domiciliul în Targu-Mures, Str.Nicolae Iorga nr. 120, Judetul Mures având codul unic de
înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţulul/contul
bancar ...................................................................

D cu domiciliul în Cluj-Napoca, Str.Dimitre Cantemir nr. 1234, Judetul Cluj având codul unic de
înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţulul/contul
bancar ..................................................................

E cu domiciliul în Cluj-Napoca, Str.Nicolae Balcescu nr. 2, Judetul Cluj având codul unic de
înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţulul/contul
bancar ..................................................................

formulez prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea la plata a
locatarilor pentru plata chiriei datorate si neachitatepe o perioada de 3 luni consecutiv

În fapt, arătăm că in data de 01.06.2023 s-a incheiat in forma scrisa intre reclamantul A si paratii
B, C, D, E contractele de locatiune nr. 100, 101, 102, 103 pentru apartamentele 1, 2, 3 si 4 din
imobilul situat pe strada Victor Hugo nr. 1, muncipiul Cluj Napoca aflate in proprietatea dl. A.

Potrivit art.2 din contractele mentionate, paratii B, C, D si E iau in chirie fiecare

apartamentele 1,2,3 si 4 in suprafata de 50 mp fiecare si inscrise in CF 478/1/1 nr cadastral
P123/1, P123/2, P123/3 si P123/4.
In art.3 al contractului este precizata chiria lunara in valoare de 2000 lei pentru fiecare
apartmanet partile convenind ca plata sa se efectueze pana pe data de intai (01) a lunii urmatoare.
La acelasi articol partile au convenit penalitati de 0.2% pentru fiecare zi de intarziere.
Avand in vedere ca paratii nu au inteles ca achite chiria datorata in temeiul contractului
mai sus prezentat, petentul A i-a notificat pe parati in data de 10.09.2023 punandu-i in vedere sa
achite debitul restant in cuantul de 11205 lei fiecare (chrie si penalitati).
Cu toate ca au fost notificati, paratii nu au inteles sa dea curs obligatiilor contractuale de
plata a sumelor convenite contractual cu titlu de chirie, astfel s-a impus prezentul demers
judiciar.
Potrivit art. 1270 alin 1 Cod Civil , „contractul valabil încheiat are putere de lege între
părțile contractante. Acest text de lege consacră principiul forței obligatorii a contractului, în
temeiul căruia părțile unui contract sunt ținute să- și execute întocmai obligațiile asumate prin
încheierea contractului.
Art. 1350 Cod civil statuează: „(î) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care
le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este
răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în
condițiile legii”.
Efectele acestui principiu sunt întărite și de aplicarea altor prevederi legale, ca de
exemplu art. 1516 Cod Civil, care statuează: „(1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală,
exactă și la timp a obligației (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și
se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă
i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației”.
Obligația de plata a chiriei de către locatar este reglementata și de Codul civil (art. 1796
lit. b); „in cuantumul și la termenele stabilite prin contract”.
Cu privire la cea de a doua condiție de angajare a răspunderii contractuale – și anume
existenta unui prejudiciu – arată ca prin simplul fapt ca paratii nu și-au executat în integralitate
obligatiile prevăzute în contract, subscrisa a suferit un prejudiciu semnificativ, în cuantum de
44820 lei la care se adaugă penalitățile de întârziere.
În ceea ce privește caracterul cert al creanței pe care petentul o are față de parati,
precizează faptul ca aceasta condiție este întru-totul îndeplinita, în condițiile în care cuantumul
chiriei este expres stipulat de părți în contract.
Cu privire la cea de a treia condiție de angajare a răspunderii contractuale – existenta
unui raport de cauzalitate direct între fapta ilicita și prejudiciu -arată faptul ca prejudiciul suferit
de către petent este consecința logica și directa a neexecutării de către pârâti a obligației
contractuale de achitare în integralitate a chiriei pentru cele 3 luni în care a închiriat
apartamentele care fac obiectul contractelor de închiriere nr. 100,101,102 si 103 din 01.06.2023.
 Având în vedere prevederile legale mai sus arătate, precum și obligațiile asumate de
pârâti prin contractul de închiriere, este evident că acesta din urmă este în culpă, astfel că solicită
să fie obligat la plata chiriei aferentă perioadei 01.06.2023-31.08.2023, în cuantum de 44820 lei.
De asemenea, având în vedere întârzierea la plata chiriei, devin incidente prevederile art
3 din contract, în sensul că pârâtii datorează penalităti de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de
întârziere de la data scadenței și până la achitarea debitului restant.
Potrivit art. 1530 Cod civil, „creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea
prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a
neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației”.
Pentru toate aceste motive solicită să se admită acțiunea astfel cum aceasta a fost
formulată și să fie obligat pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul
litigiu.
În drept, își întemeiază prezenta pe dispozițiile art. 1270 Cod civil, cu trimitere la
clauzele contractelor de închiriere nr. 100,101,102 si 103 din data de 01.06.2023, precum și
dispozițiile art. 1350, art. 1516, art. 1522 ș i art. 1796 C. civ. precum și pe celelalte dispoziții
legale incidente în prezentul litigiu.

În dovedire, solicităm încuviinţarea probei cu înscrisuri cele depuse la dosarul cauzei si

probei cu interogatoriul paratilor.

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri: contractele de locatiune

nr 100, 101, 102,103 din data de 01.06.2023, în copii certificate pentru conformitate cu
originalul, în 2 exemplare si notificarea trimisa cu confirmare de primire paratilor in data de
10.09.2023 in conformitate cu originalul in 2 exemplare.

În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea paratilor cu mentiunea „personal la

interogatoriu”, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 358 Codul de procedură.

De asemenea, solicităm judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin. (1)
pct. 2 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 Codul de procedură civilă, solicităm instanţei să oblige paratii
la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată, în 6 exemplare.

Data, Semnătura,

30.09.2023

Domnului Preşedinte al Judecătoriei Cluj-Napoca

 h) Formulați întâmpinarea din perspectiva pârâților B. și C., ținând cont de dispozițiile art
205-208 C.proc.civ.

Judecătoria Cluj-Napoca

Dosar nr. …../…../…..

Domnule Preşedinte,

Subsemnatii B cu domiciliul în Bucuresti, Str.Camil Petrescu nr. 2, Judetul Ilfov având codul
unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul
comerţulul/contul bancar .................................................................. si

C cu domiciliul în Targu-Mures, Str.Nicolae Iorga nr. 120, Judetul Mures având codul unic de
înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţulul/contul
bancar ...................................................................

în contradictoriu cu reclamantul A, cu domiciliul în Cluj Napoca, Str. Principala, nr.3, judetul

Cluj având codul numeric personal 1820420323547 formulăm prezenta

ÎNTÂMPINARE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanţei să se pronunţe asupra următoarelor excepţii procesuale: excepţia de
necompetenţă teritoriala ; cererea a fost depusă la instanta de judecata din alta localitate decat
localitatea de domiciliu şi, pe fond, să respingă cererea de chemare în judecată formulată de către
reclamant.

Data, Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei Cluj-Napoca

 i) Ce va decide instanţa?

Instanta respinge ca si neintemeiata exceptie de necompetenta teritoriala formulata de

paratii B si C motivand prin trimitere la art 112 Cod procedura civila unde se specifica
urmatorul lucru: Cererea de chemare in judecata pentru mai multi parati poate fi
intrdusa la instanta compententa pentru oricare dintre acestia”.

III. Domnul Popescu depune suma de 10000 de lei, pe termen de 1 an, la societatea
bancară X, constituindu-se, astfel, un depozit bancar pentru care deponentul, domnul Popescu,
încasează trimestrial o anumită dobândă procentuală.

Cerințe:
a) Contractul încheiat între domnul Popescu și societatea bancară este un împrumut cu
dobândă sau un depozit neregulat?

Contractul incheiat intre domnul Popescu si societatea bancara este un depozit

neregulat deoarece resituirea trebuie facuta in momentul in care deponentul solicita banii
iar in schimbul imprumutul resituirea sumei se face doar la scandenta.

b) Identificați obligațiile părților în cazul împrumutului cu dobândă și ale depozitului

neregulat și calificați contractul din speță.

Imprumutul cu dobanda

Obligatiile creditorului
Obligatia creditorului de a acorda suma de bani sau bunurile convenite catre debitor.

Obligatiile debitorului
Obligatia debitorului de a restitui suma de bani sau bunurile catre creditor la scadenta
stabilita.
Obligatia debitorului de a plati dobanda convenita pentru suma imprumutata.

Depozitul neregulat

Obligatiile depozitarului
Depozitarul are obligatia de a pastra bunurile in condiile de siguranta si de a le restitui
in aceeasi stare in care le-a primit, de a respecta instructiunile depunatorului privind
bunurile depozitate, de a informa depunatorul in caz de deteriorare sau pierdere a
bunurilor, de a restui buurile la cererea depunatorului sau la expirarea termenului

Obligatiile deponentului
 Deponentul are obligatia de a livra bunurile in stare buna si in conformitate cu
instructiunile depozitarului, de a plati eventualele costuri asociate depozitarii, obligatia
de a notifica depozitarul in caz de schimbare de circumstante sau de retragere
anticipata a bunurilor

c) Care sunt caracterele juridice ale contractului de depozit?

Depozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un bun mobil,
cu obligatia de a-l pastra pentru o perioada de timp si de a-l restitui in natura.
Depozitul este un contract real, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, unitalteral sau
bilateral (sinalagmatic) si translativ de proprietate.
Potrivit art.1593 alin.2 C. civil, depozitul este un contract real care se perfecteaza
numai prin si din momentul traditiunii lucrului ce formeaza obiectul contractului, de la
deponent la depozitar. Ca si in cazul altor contracte reale, contractul de depozit poate fi
precedat de o promisiune, de catre un antecontract de depozit ce se poate perfecta prin
simplu consimtamant al partilor.
Depozitul poate fii cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Depozitul este gratuit numai prin
natura, iar nu prin esenta sa, rezultand de aici ca, in situatia in care, depozitarul ar
pretinde o remuneratie pentru serviciile prestate trebuie sa dovedeasca stipularea si
cuantumul remuneratiei. In cazul in care depozitarul desfasoara activitatea de pastrare dar
nu cu caracter ocazional, ci profesional, depozitul este prezumat a fi cu titlu oneros;
sechestrul judiciar este, de asemenea, cu titlu oneros.
Contractul de depozit este unilateral, atunci cand il intalnim cu titlu gratuit, deoarece
naste obligatii numai in sarcina depozitarului. In cazul in care depozitul este cu titlu
oneros, obligatiile reciproce si interdependente asumandu-se din momentul incheierii
contractului, raporturile dintre parti vor fii guvernate de regulile aplicabile contractelor
sinalagmatice. Antecontractul de depozit poate fi la randu-i unilateral ori sinalagmatic[2].
Contractul de depozit este unul creator de raporturi si obligatii intre parti, deoarece
prin incheierea acestuia nu se transmite dreptul de proprietate si nici chiar posesiunea
lucrului asupra depozitarului, acesta din urma devenind un simplu detentor precar. Este
esential de retinut ca, fac exceptie doar depozitul neregulat, deoarece acesta este translativ
de proprietate.

d) Care sunt variantele depozitului obișnuit (voluntar)? Definiți-le.

Exista trei variante ale depozitului obisnuit:

- depozitul necesar este acel depozit care se face sub ameninţarea unei împrejurări
neprevăzute, ce prezintă un real pericol, deponentul fiind determinat să încredinţeze bunul
unei alte persoane, fără însă a-l putea alege pe depozitar sau aîntocmi un contract (înscris
doveditor)
 - depozitul hotelier este contractul de depozit încheiat între persoana care oferă servicii
de cazare (hotelier) şi client (turist, călător etc.) având ca obiect bunurile „aduse de client
in hotel’ (art. 2127 alin. 1 cod civil)

- depozitul neregulat este o varietate a contractului de depozit care se distinge prin

aceea ca are ca obiect bunuri fungibile sau consumptibile, depozitarul liberandu-se de
obligatia de restituire prin predarea unei cantitati sau a unui numar identic de bunuri de
acelasi gen cu cele primite.

e) Precizați deosebirea dintre depozitul propriu-zis și depozitul sechestru?

Depozitul propriu-zis are ca obiect bunuri mobile nelitigioase şi este numai

convenţional.
Depozitul sechestrul are ca obiect bunuri mobile sau imobile litigioase şi poate fi
convenţional sau judiciar.

f) Precizați deosebirea dintre depozitul regulat și neregulat.

Potrivit art 2045 Cod civil depozitul regulat este contractul prin efectul caruia o
persoana numita deponent incredinteaza spre pastrare altei persoane, numita depozitar,
unul sau mai multe bunuri, cu obligatia acesteia din urma ca, in schimbul unei sume de
bani (taxa de depozit), sa le conserve, se le pazeasca si sa le restituie la prima cerere.
Depozitul neregulat este depozitul care are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile
care nu trebuie restituita in natura ci si prin alte lucruri de acelasi gen. Astfel, depozitarul
este obligat sa restuituie, la termen sau la cerere, alte bunuri de aceeasi natura, cantitate si
calitate cu cele primite.

g) Ce este dobânda și care este teremenul de la care începe să se calculeze.

Dobânda reprezintă prețul care trebuie plătit pentru împrumutarea, respectiv

utilizarea, unei sume de bani pentru o anumită perioadă, mai precis suma pe care un
împrumutat (debitor) o plătește unui împrumutător (creditor), pentru banii împrumutați.
Potrivit art 2169 cod civil, suma de bani împrumutată este purtătoare de dobândă din
ziua în care a fost remisă împrumutatului.

h) Care este izvorul dobânzii. Explicați.

Dobanda nu are ca si izvor legea, ci ea se naste in momentul in care, potrivit legii, se

constituie baza de impozitare care genereaza plata dobanzii.