Rugaciunea de dimineata a Parintelui Sofronie Saharov

mprate Sfinte, Cela ce esti mai nainte de toti vecii Fiul Tatlui si Cuvntul Lui Cel mpreun fr de
nceput si mpreun vesnic, Iisuse Hristoase, Fctorul cerului si al pmntului, Ziditorul meu, Carele prin
atotziditoare porunca Ta ai scos toate dintru nefiint si pe mine ntru aceast viat m-ai adus, Cela ce bine ai
voit a-mi drui n scldtoarea Botezului harul nasterii celei de Sus n Sfntul Duh si a pune pecetea Darului
Acestuia pe mdularele trupului meu n Sfnta Tain a Mirungerii, Cela ce ai pus n inima mea dorul de a Te
cuta pre Tine, Unul Dumnezeu Cel Adevrat - auzi rugciunea mea. C nici lumin am, nici bucurie, nici
ntelepciune, nici viat, nici putere afar de Tine; dar nici vrednic sunt pentru multimea pcatelor mele s caut
ctre Tine, Dumnezeul meu; ci pentru Cuvntul Tu, c "tot ceea ce veti cere n rugciune, creznd, veti
primi" si "tot ce veti cere ntru Numele Meu voi face vou", ndrznind chem ctre Tine: binecuvnteaz,
Doamne, ziua aceasta pe care mi-ai dat pentru cea negrit buntatea Ta; si m nvredniceste, n puterea
binecuvntrii Tale, ca toat fapta si cuvntul din ziua ce ncep acum, s le svrsesc pentru tine nsuti, spre
slava Ta, n frica Ta, dup voia Ta, n duhul ntregii cugetri si al curtiei, al smeritei cugetri, al rbdrii, al
dragostei, al blndetii, al pcii, al brbtiei, al ntelepciunii, cu rugciune, si n tot ceasul amintindu-mi c
pretundinea esti. Asa, Doamne, pentru nemrginit buntatea Ta, cu Duhul Tu cel Sfnt m povtuieste ntru
tot lucrul si cuvntul cel bun, si-mi druieste fr poticnire s trec toat calea vietii naintea fetei Tale, ca nici
o frdelege s mai adaug drepttii pe care ai descoperit-o nou. Doamne, Cel mare si mult milostiv, ndur-
Te spre mine cela ce ru m pierd; s nu ascunzi fata Ta de la mine, nici cile mntuirii Tale; iar de m va
duce voia mea cea striccioas pe alte ci, atunci nu m cruta, Mntuitorul meu, si cu sila m ntoarce la calea
Ta cea sfnt. Cci Tu, cunosctorule de inimi Cel bun, cunosti toat nimicnicia mea si nebunia, toat orbeala
mea si toat nepriceperea; dar si durerea inimii mele si suspinurile sufletului meu naintea Ta sunt. Pentru
aceasta m rog Tie: auzi-m n scrba mea, ntreste-m de Sus cu puterea Ta; ridic-m pe mine, cel dobort
de pcat, slobozeste-m pe mine, cel robit de patimi, tmduieste-mi toat rana cea ascuns, curteste-m de
toat ntinciunea trupului si a duhului; pzeste-m de tot lucrul si cuvntul strictor de suflet, de toat
miscarea cea luntric si cea dinafar, neplcut Tie si aproapelui meu nefolositoare. Arat-mi, Doamne,
calea n carea voi merge, nsuti m nvat ce se cade s griesc; iar, de este voia Ta s tac, nvat-m cum n
duhul pcii s tac, nu scrbind, nici smintind pe fratele. Rogu-m Tie, lege pune mie n cile poruncilor Tale
si nu m lsa pn la suflarea mea cea mai de pe urm s m nstrinez de lumina asezmintelor Tale, pn ce
va fi porunca Ta singura lege a ntregii mele firi, si cea vremelnic si cea vesnic. Druieste-mi mie, Doamne,
s ajung la cunostinta adevrului Tu. Prelungeste-mi viata pn voi aduce Tie roada de pocint adevrat.
S nu m iei la jumtatea zilelor mele, nici n ceasul ntunecrii mele, ci, nainte de a m ntoarce n pmntul
din care am fost luat, binevoieste s m ntorc la Tine, Dumnezeul meu, si, mai nainte de a prsi aceast
viat, s vad sufletul meu slava fiilor nvierii. Iar cnd, ntru adncul ntelepciunii Tale, ai rnduit a pune
capt vietii mele pe pmnt, atunci, mai nainte, f mie cunoscut moartea mea, ca s se gteasc sufletul meu
spre a Te ntmpina. n ziua aceea, cea mare si sfnt mie, fii cu mine Doamne, si druieste mie bucuria cea
negrit a mntuirii Tale. Curteste-m de toat greseala cea vzut si cea ascuns, si de toat frdelegea ce
se tinuieste ntru cele dinluntru ale mele, si m nvredniceste s aduc rspuns bun naintea scaunului cel
nfricosat al judectii Tale. Dumnezeule, Dumnezeul meu, multe lucruri si mari cer eu de la Tine, mpratul
cel Preanalt, dar nu am uitat nevrednicia mea, nici spurcciunea mea, nici urciunea; ci, rogu-m Tie,
miluieste-m si nu m trece cu vederea, nici m lepda pe mine de la fata Ta pentru prea mult ndrzneala
mea; ba, si mai vrtos, nmulteste n mine aceast sfnt si dreapt ndrzneal si ntru puterea dragostei Tale
m cluzeste pe urmele pasilor Ti. Druieste mie, celui mai de pe urm si mai lepdat dintre toti oamenii s
Te iubesc pe Tine, precum nsuti ai poruncit nou; din toat inima mea, si din tot sufletul meu, si din tot
cugetul meu, din toat vrtutea mea; cu ntreaga mea fptur druieste-mi s Te iubesc pe Tine, Doamne. C
Singur esti Acoperitorul cel Sfnt, si Atotputernic, si Aprtorul vietii mele, si Tie rugciunile mele aduc si
cuvntrile de slav, acum si n vecii vecilor. Amin. Sursa: Biserica Mihai Viteazul, Alba Iulia

Cnd spui femeie, spui via i binecuvntare

Cnd spui femeia, ai spus mama, i-ai spus soia, fiica, sora,
i-ai spus fiina cea mai scump i mai iubit tuturora,
i-ai spus iubirea, i cldura, i frumuseea fr care
ar fi-un pustiu, i-ar fi-o durere, i-ar fi-o tristee tot sub soare.

Ce gol i ce singurtate era n cele ase zile

cnd nu era n Rai femeia, pe toate luminndu-i-le,
iar cnd a fost fcut dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o ran,
ce minunat ntregire le-a dat fiina diafan.

E-adevrat c prin femeie a mai venit i ntristarea,

dar fr ea n-ar fi viaa i n-ar fi binecuvntarea,
n-ar fi cntarea, nici srutul, nici dor sau lacrim sub stele,
i ce-ar fi lumea fr-acestea, i ce-ar fi viaa fr ele?

S-L binecuvntezi pe Domnul i mulumete-I c-a fcut-o,

iar faa mamei i-a soiei adie-o i srut-o,
pe fruntea sorei i-a fetiei, f semnul binecuvntrii,
cu mngierea cea mai sfnt a bucuriei i-a cntrii.

N-o ntristai, ci mngiai-o i-ajutai-o cu iubire

s-i duc sarcina i crucea, frumos, i ea, spre mntuire
cci cnd ea plnge, toate, toate-s chinuite i-ntristate,
iar cnd zmbete ea, ce cntec i ce lumin vine-n toate!

...Fii binecuvntat, dulce i scump mam i soie

i sora i fetia noastr, fii fericite pe vecie,
cu lacrimi srutam obrajii i ochii votri-n srbtoare,
i-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare.

(Traian Dorz)