TELEPORTAREA

CUANTICA

Prof. univ. dr ing. Paul E. Sterian

(Conferinta AOSR, Sectia Stiinta si
tehnologia informatiei, 29.09.09)
Cuprins-1

1.Principiile fizicii cuantice. Informatia
cuantica

2. Unitatea de informatie cuantica.
Qubitul

3. Entanglementul cuantic

4.Teleportarea informatiei cuantice.
Modelare fizica

5. Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica

6. Experimente de teleportare
 Cuprins-2

7.Aplicatii ale teleportarii

7.1.Comunicatii cuantice.
Criptografia cuantica

7.2. Informatica cuantica.
Calculatorul cuantic

8. Concluzii

9.Bibliografie
10.Diverse
1.Principiile fizicii cuantice. Informatia
cuantica

Se stie ca informatia cuantica este inmagazinata in

starile cuantice ale sistemelor fizice,fiind astfel radical
diferita de informatia clasica. Desi este incorporata tot
in starile unor sisteme fizice, starile sistemelor clasice
sunt diferite de cele ale sistemelor cuantice fiind
complet determinate, variabilele dinamice care
descriu aceste stari nefiind supuse relatiilor de
incertitudine ale lui Heisenberg. Starile sistemelor
cuantice sunt descrise de functii de unda a caror
semnificatie, corelata cu procesul de evolutie si
masura este evidentiata de principiile fizicii cuantice.
Aceste principii sunt urmatoarele:
Principiile fizicii cuantice-1

1.Principiul descrierii cuantice a
starilor

2.Pricipiul reprezentarii observabilelor
fizice

3.Principiul cuantificarii

4.Principiul de corespondenta
Principiile fizicii cuantice-2

5.Principiul prepararii starii

6.Principiul naturii statistice a
predictiilor in procesul de masura

7.Principiul evolutiei temporale

8.Principiul supraselectiei starilor
sistemelor de particule identice
 Comparaie informaia clasica
informaia cuantica
Informaia clasica . Se msoar informaia cu acuratee, de
exemplu, se citete un text i pe un canal clasic se transmite la
recepie.
Informaia cuantic. Nu exist posibilitatea msurrii
informaiei (de exemplu, starea unui electron sau foton) fr a se
distruge starea iniial. Dac am avea copii (clone) ale sistemului
cuantic am putea face mai multe msurtori asupra diferitelor
clone i am putea determina, statistic starea.
Dar nu se pot face clone perfecte (teorema no cloning).
Deci starea unui sistem cuantic nu poate fi determinat
complet. Totui, fr a fi msurat poate fi teleportat.
2. Unitatea de informatie
cuantica. Qubitul (1)

2.1 Concept

Un bit cuantic sau un qubit este o unitate
cuantica de informatie si reprezinta
cantitatea de informatie care poate fi
inmagazinata in starea celui mai simplu
sistem cuantic,de exemplu, starea de
polarizare a unui foton.

Termenul de qubit a fost introdus de catre
Shumacher in1995.
. Unitatea de informatie
cuantica. Qubitul (2)

Qubitul este analogul cuantic al bitului
clasic.

Qubitul se defineste pentru un sistem
cuantic cu doua nivele si este descris printr-
un vector de stare care apartine spatiului
vectorial bidimensional al numerelor
complexe.

Spre deosebire de bit care trebuie sa fie 0
sau 1, Qubitul poate fi 0, 1, sau
superpozitia cuantica acestora.
Unitatea de informatie
cuantica. Qubitul (3)

Starile de Qubit trebuie masurate in raport
cu starile bazei, notate cu | 0> si |1>. O
stare pura de Qubit este o superpozitie
liniara a acestor doua stari:

0 + 1

unde amplitdinile de probabilitate si

sunt in general numere complexe si :
2 2
+ =1
Unitatea de informatie
cuantica. Qubitul (4)

O pereche de Qubiti poate fi in oricare
superpozitie cuantica de patru stari iar
trei Qubiti in orice superpozitie de opt
stari. Generalizand, cu n Qubiti un
calculator cuantic poate fi intr-o
superpozitie arbitrara de pana la 2n stari
diferite simultan in comparatie cu un
calculator clasic care poate fi numai in
una dintre aceste 2n stari la un anumit
moment de timp.
. Lista cu implementari fizice posibile ale
Qubitilor si o alegere conventionala a bazelor
(1)

Physical Name Information Starea | 0> Starea | 1>

support support
Single photon Polarization Polarization of Horizontal Vertical
(Fock states) encoding light
Photon number Photon number Vacuum Single photon
state
Time-bin Time of arrival Early Late
encoding
Coherent state Squeezed light Quadrature Amplitude- Phase-squeezed
of light squeezed state state
Electrons Electronic spin Spin Up Down

Electron Charge No electron One electron

number
Nucleus Nuclear spin Spin Up Down
addressed
through NMR
Optical lattices Atomic spin Spin Up Down
 Lista cu implementari fizice posibile ale
Qubitilor si o alegere conventionala a bazelor
(2)
Physical Name Information Starea | 0> Starea | 1>
support support
Josephson Superconducti Charge Uncharged Charged
junction ng charge superconducti superconducti
qubit ng island ng island
(Q=0) (Q=2e, one
extra Cooper
pair)
Superconducti Current Clockwise Counterclockw
ng flux qubit current ise current
Superconducti Energy Ground state First excited
ng phase state
qubit
Singly Electron Charge Electron on Electron on
charged localization left dot right dot
quantum dot
pair
Quantum dot Dot spin Spin Down Up
Formalismul matematic spin
Qubit (1)

Se utilizeaza formalismul cuantic al
spinului.

Se stie ca spinul este un grad de
libertate al electronului asociat cu un
spatiu Hilbert bidimensional H,fiecarei
stari cuantice corespunzandu- i un
vector al acestui spatiu.
Formalismul matematic spin
Qubit (2)

Operatorii de spin, corespunzatori
directiilor x,y,z, se noteaza cu S x ,S y si Sz
fiind reprezentati cu ajutorul
matricelor lui Pauli:

unde h este constanta lui Planck.

 Formalismul matematic spin
Qubit (3)

Starile proprii ale lui S z sunt reprezentate astfel:

Cu ajutorul Qubitilor acestea se scriu sub

forma:
Formalismul matematic spin
Qubit (4)

Analog, starile proprii ale lui Sx sunt:

sau cu Qubiti:
Formalismul matematic spin
Qubit (5)

Spatiul Hilbert al unei perechi de electroni este
adica produsul tensorial al spatiilor Hilbert pentru cei
doi electroni. Starea de spin de singlet se scrie sub
forma:

sau cu Qubiti:

sau echivalent:
Formalismul matematic spin
Qubit (6)

Pentru starea de spin de singlet se obtine
succesiv:

Cu Qubiti devine:

Similar,daca prin masuratoare se obtine-z :

sau cu Qubiti:
Formalismul matematic spin
Qubit (7)

Din principiile procesului cuantic de masura
se stie ca atunci este masurat S z starea
sistemului |> trece intr-o stare proprie a
lui S z . De exemplu, daca se obtine +z,
sistemul trece in proiectia ortogonala a lui
| > pe spatiul starilor sub forma:

Cu Qubiti se scrie:
Formalismul matematic spin
Qubit (8)

Pentru starea de spin de singlet se obtine succesiv:

Cu Qubiti devine:

Similar, daca prin masuratoare se obtine z:

sau cu Qubiti:
Formalismul matematic spin
Qubit ((9)

care inseamna ca noua stare este:

sau :

adica:

sau:
3. Entanglementul cuantic

Spre deosebire de bitii clasici, Qubitii pot avea
proprietatea de entanglement.

Entanglementul este o proprietate nelocala care
exprima o corelatie intre doua sau mai multe
sisteme cuantice, mai puternica decat aceea
posibila in cazul sistemelor clasice. Fiind asociat
cu corelatii neclasice intre sisteme cuantice
separate, entanglementul este o resursa fizica
care poate fi masurata sau transferata.Doua
sisteme cuantice aflate in starea de
entanglement pot fi utilizate ca un canal
cuantic de transmis informatia, cu aplicatii in
comunicatii si calculatoare.
 n teleportare intervine starea unui sistem cuantic 1
i perechea EPR. Pentru EPR este format din sistemele
2 i 3 n starea de entanglement.

Perechea EPR este un singur sistem cuantic, o superpoziie

egal a strilor ( un entangled Qubit).
Fie aceste stri: 2 b 3 i b 2 3 adic O 2 1 3 i 1 2 O 3 .
Strile EPR nu conin informaii despre particulele
individuale. Indic numai faptul c cele dou particule sunt n
stri opuse.
Apare ntrebarea: cum poate o msurtoare efectuat
asupra unei particule din sistem s influeneze instantaneu
starea altei particule din perechea EPR, aflat la distan ?
Eistein, nu a acceptat aceast aciune stranie la
distan. Dar aceast proprietate a fost demonstrat
experimental i aplicat la teleportare.
Originea entanglementului
 Paradoxul Einstein-Podolski-Rossen
( EPR)

A. Lucrarea originala:

Einstein, B. Podolsky, N. Rosen: "Can
quantum-mechanical description of physical
reality be considered complete?" Physical
Review 41, 777 (15 May 1935).
B.Interpretari (1)

Paradoxul EPR se refera la un
fenomen prezis de mecanica cuantica
cunoscut sub nmele de
entanglement cuantic, pentru a
arata ca masuratorile efectuate
asupra partilor separate ale unui
sistem cuantic se pot influenta
reciproc in mod instantaneu.
Interpretari (2)

Paradoxul EPR este denumit astfel dupa numele
autorilor articolului de mai sus.Este considerat
paradox in sensul urmator:daca consideram
mecanica cuantica ca avand caracter local si
complet atunci se ajunge la o contradictie. Cum
mecanica cuantica este autocosistenta si nu
contrazice teoria relativitatii, trebuie sa admitem ca
paradoxul EPR ilustreaza numai faptul ca mecanica
cuantica contrazice intuitia noastra clasica care nu
corespunde realitatii fizice.Cei mai multi fizicieni
considera astazi ca principiul localitatii nu este
aplicabil.
 Interpretari (3)

In anii 1935 si 1936, Schrodinger a analizat
intr-un articol in doua parti publicat in the
Proceedings of the Cambridge Philosofhical
Society paradoxul EPR. Schrodinger a
inventat termenul entanglement pentru a
descrie aceasta corelatie aparent stranie
dintre doua sisteme cuantice,care constituie
astfel o pereche EPR.

Acest efect cunoscut acum ca nelocalitate, a
mai fost denumit colocvial: stranietate
cuantica, actiune la distanta fantomatica sau
stafie cuantica.
C. Experimentul EPR (1)

O pereche electron-pozitron este emisa, de
exemplu, prin dezintegrarea pionului,
particulele se indeparteaza si apoi sunt
efecuate masuratori asupra spinului
acestora. Indiferent de axa dupa care este
masurat spinul acestora, se obtin valori
opuse ale spinului.

Aceste rezultate sunt posibile numai daca
particulele sunt corelate intr- un mod
oarecare numit entanglement
Experimentul EPR (2)

Desi, in particular, ne-am referit la spin
exista mai multe categorii de
observabile ale mecanicii cuantice care
se pot gasi in stare de entanglement.
Articolul original EPR se referea la
observabila impuls insa experimentele
au aratat ca polarizarea fotonului este o
alegere mai potrivita pentru ca
polarizarea fotonilor poate fi mai usor
preparata si masurata.
Fig.1 Experimentul EPR cu o pereche electron-pozitron.
O sursa centrala trimite particule cu spinul opus catre doi
observatori,Alice si Bob care pot efectua masuratori de
spin.
Experimentul EPR (3)

Sa ne imaginam ca Bob doreste sa masoare spinul
pozitronului dupa axa x. Intrucat el nu a perturbat
anterior starea pozitronului se stie ca va obtine cu o
probabilitate de 50% valoarea +x si cu o probabilitate
de 50% valoarea x.

Pe de alta parte, daca Alice a facut anterior o
masuratoare asupra spinului electronului dupa
axa z, pozitronul lui Bob stie acest lucru si capata
pentru spinul dupa axa z valoarea opusa (+z sau z )
astfel incat spinul sau in directia x este
nedeterminabil, spinii dupa cele doua axe fiind doua
observabile incompatibile, sitatie paradoxala.
C.Starea de singlet, exemplu de
entanglement

Sa presupunem ca sursa care emite perechea
electron- pozitron poate fi controlata astfel incat
aceasta pereche sa fie in stare de singlet, adica o
superpozitie de doua stari pe care le specificam cu I si
II. In starea I electronul are spinul orientat in directia
+z (sau z) iar pozitronul in starea z (sau +z). In
starea II orietarile spinilor sunt inverse.Prin urmare
este imposibil sa asociem oricare particula in starea
de singlet cu o stare de spin definit. In astfel de
situatii se spune ca particulele sunt corelate
maximal, adica in stare de entanglement.
 Starile Bell (1964) (1)

Orice stare2-Qubit se poate exprima utilizand patru stari
ortogonale corelate maximal numite stari Bell care
alcatuiesc o baza numita baza starilor Bell corelate ( Bell
entangled states). Starile acestei baze sunt urmatoarele:

1 1
= ( 01 10 ) = ( 00 11 )
2 2

Se observa ca, intr-o stare din cele patru stari Bell
ortogonale se codeaza,folosindu-se doi biti, un sistem de
doi Qubiti scriind, de exemplu, bitul corespunzator particulei
1 la stanga iar pe cel al particulei 2 la dreapta.

( Pentru stari necorelate, o baza asemanatoare este:
|00>, |01>, |10>, |11> ) .
 Starile Bell (2)

Prin aplicarea unor transformari unitare, baza
corelata Bell se poate roti astfel incat sa se obtina
baza pentru stari necorelate de mai sus in raport cu
care Qubitii 1 si 2 se pot masura separat.

Investigatiile lui Bell au confirmat totodata ca
entanglementul poate pesista la mare distanta,
proprietate esentiala pentru teleportare.

Din anul 1980, oamenii de stiinta au inceput sa
priveasca corelatiile nelocale ale starilor
cuantice de entanglement ca un nou tip de
resursa neclasica care poate fi utilizata ,in loc
de a se incerca in continuare sa se nege
obiectivitatea acestor corelatii.
4.Teleportarea informatiei
cuantice. Modelare fizica

Schema generala a
teleportarii
ETAPA1: O pereche de particule B si C sunt create in stare de entanglement.
ETAPA2: Se prepara particula A in starea care trebuie teleportata.
ETAPA3: Se efectueaza masuratori in baza Bell asupra particulelor A si B.
ETAPA4: Rezultatul masuratorii este comunicat lui C asupra caruia se fac transformari
unitare.
ETAPA5: Starea particulei C este acum starea in care a fost preparata particula A pentru
teleportare.
 Primul articol despre
teleportarea cuantica:

Dual Classical and
Einstein_Podolsky_Rosen
Channels

Autori:

Charle H. Bennett, Gilles Brassard,
Claude Crepeau,

Richard Jozsa, Asher Peres, and
William K. Wootters
Institutii implicate:

IBM Research Division, Watson Research
Center,

Yorktown Heights, NY ,USA

Departement IRO, Universite de Montreal,
Quebec, Canada

Laboratoire d-Informatique de l-Ecole
Normale Superieure, Paris ,CEDEX, France

Department of Physics, Technion Israel
Institute of TechnologyHaifa, Israel

Department of Physics, Williams College
Williamstown, USA
4.3. Concept si descriere (1)

Teleportarea unei stari cuantice inseamna

transferul complet al informatiei de la o particula la
alta, independent de realizarea fizica a fiecarui
Qubit pe care dorim sa-l transmitem, reprezentand
cea mai spectaculoasa forma de transmisie a
informatiei din natura.
Teleportarea depinde crucial de doi factori:
entanglementul si analiza starilor Bell.
Entanglementul,asa cum s-a aratat
este o notiune a fizicii cuantice care descrie starile
inseparabile ale unor sisteme separate .
. Concept si descriere (2)

Analiza starilor Bell se refera la abilitatea de
a analiza starea a doua particule intr-o
baza de stari corelate maximal ( Bell
entangled states).

Teleportarea unei stari de la Qubitul sursa
la Qubitul tinta necesita trei Qubiti:

Qubitul sursa si un Qubit auxiliar in punctul
de emisie si Qubitul tinta in punctul de
receptie (la distanta) care este preparat in
stare de entanglement cu Qubitul auxiliar
de la emisie.
Concept si descriere (3)

Masurarea impreuna a celor doi Qubiti de
la emisie (sursa si auxiliar) proiecteaza cei
doi Qubiti pe o baza de patru stari corelate
maximal (Bell state measurement) cu egala
probabilitate. Simultan, proprietatile
nelocale ale fizicii cuantice determina
proiectia Qubitului tinta pe una din patru
stari corelate fiecare cu starea originala a
Qubitul sursa, chiar daca asupra Qubitul
tinta nu s-a facut nici o masuratoare.
. Concept si descriere (4)

Daca rezultatul masurarii dela
emisie este transmis la receptie pe un
canal clasic, printr-o operatie simpla
corespunzatoare acestui rezultat,
efectuata asupra Qubitului tinta se
reconstituie starea originala care a
fost teleportata.
Concept si descriere (5)

Intrucat pentru a reconstitui starea la
receptie este necesara transmisia clasica a
rezultatului masuratorii de la emisie rezulta
ca teleportarea nu se face cu o viteza mai
mare decat viteza luminii.

Deoarece prin masuratoarea starilor Bell,
starea particulei sursa este distrusa, se
constata ca prin teleportare nu se
realizeaza si clonarea starii (teorema no-
cloning).
5. Modelarea matematica a
procesului de teleportare
cuantica (1)

Sa presupunem ca Qubitul C pe care Alice

doreste sa-l teleporteze lui Bob are forma:
0 + 1

Schema cuantica de teleportare impune ca
Alice si Bob sa-si distribuie in prealabil o
stare de entanglement maxim,adica o
pereche de stari corelate EPR, de exemplu,
una dintre cele patru stari Bell scrise sub
forma:
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (2)
1
+ (0 A
0 B
+1 A
1 B)
2
1
(0 A
0 B
1 A
1 B)
2
1
+ (0 A
1 B
+1 A
0 B)
2
1
(0 A
1 B 1 A 0 B)
2
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (3)

Alice a luat particula A din perechea de
particule ( A,B ) aflata in una din starile de
entanglement prezentate mai sus, de
exemplu, starea + iar lui Bob, aflat la
distanta i-a revenit particula B. Ca urmare,
Alice are doua particule: particula C a carei
stare cuantica doreste sa o teleporteze si
particula A a starii de entanglement
cosiderate iar Bob o singura particula B.
Modelarea matematica a
procesului de teleportare
cuantica (4)

Starea sistemului total constituit din cele

trei particule A,B si C, adica particula EPR si
particula necunoscuta este descrisa de
expresia:
+ 1
( 0 + 1 ) (0 0 + 1 1)
2
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (5)
In continuare, Alice efectueaza o
masuratoare partiala , in baza Bell, asupra
celor doi Qubiti aflati in posesia sa. Pentru a
evidentia rezultatul acestei masuratori
scriem cei doi Qubiti in baza Bell utilizand
urmatoarele identitati:
1 + 1 +
0 0 ( + ) 0 1 ( + )
2 2
1 + 1 +
1 0 ( + ) 1 1 ( )
2 2
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (6)

Se observa ca starea celor trei

particule descrisa de expresia (3) se
poate scrie ca o superpozitie a
urmatorilor patru termeni:
1 +
( ( 0 + 1 ) + ( 0 1 ) + + ( 0 + 1 ) + ( 0 + 1 ))
2

Prin urmare, nu am facut altceva
decat sa schimbam baza pentru
partea sistemului care se afla la Alice.
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (7)
Teleportarea incepe propriu-zis in
momentul in care Alice masoara Qubiti 1 si
2 in baza Bell. Rezultatul acestei
masuratori locale va fi o stare ( in care va
trece sistemul tri- particula ) dintre
urmatoarele patru stari, care au aceeasi
probabilitate:
+ ( 0 + 1 ) ( 0 1 )
+ ( 0 + 1 ) ( 0 + 1 )
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (8)

Se observa ca particulele care se afla la

Alice trec intr-o stare de entanglement,
care este una din cele patru stari Bell iar
entanglementul care exista initial intre
particulele A si B este distrus. Particula
lui Bob trece in una dintre cele patru
superpozitii de stari de mai sus a caror
forma seamana cu starea care trebuie
teleportata.
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (9)

Masuratoarea in baza Bell presupune aplicarea unor porti
CNOT si Hadamard urmate de porti de masura, astfel ca
starile ortogonale din baza Bell devin:
+
01 11

+ 00 10

Prin urmare, prin masuratoarea in baza Bell, cei doi Qubiti

ai emitatorului sunt cu probabilitate egala in una din starile
posibile:
|00 > |01 > |10> |11> .

Cunoscand cei doi biti care caracterizeaza starea
obtinuta Alice transmite acest rezultat lui Bob pe un
canal classic.
Modelarea matematica a procesului de
teleportare cuantica (10)

Prin aplicarea unei transformari unitare asupra

Qubitului propriu,care se realizeaza de catre
Bob prin trimiterea Qubitului B printr-o poarta
unitara se obtine starea teleportata :
0 + 1
+

Daca mesajul pe canalul classic indica starea
starea particulei B este identica cu starea
teleportata iar transformarea unitara este
data de operatorul identitate, adica Qubitul lui
Bob este in starea dorita deci acesta nu are
nimic de facut.
Modelarea matematica a procesului
de teleportare cuantica (11)

- Daca mesajul pe canalul classic indica starea , Bob supune Qubitul
propriu transformarii unitare data de matricea lui Pauli :
3
1 0 astfel incat : 1 0


3 0 1 =
0 1

Daca mesajul pe canalul classic indica starea + , Bob supune Qubitul
sau transformarii unitare data de matricea lui Pauli 1 :

0 1 astfel incat : 0 1
1 =
0 0
1
1


In sfarsit, daca mesajul pe canalul classic indica starea , Bob supune
Qubitul sau transformarii unitare data de matricea lui Pauli :
2
0 1 0 1
i 2 3 1 astfel incat : 1 0 =
1 0
Prin urmare, teleportarea a fost realizata complet.
6. Experimente de
teleportare (1)

6.1.Primele trei experimente de
teleportare cuantica sunt descrise
in lucrarile:

[1] D. Bouwmeester et al., Nature
(London) 390, 575 (1997).

[2] D. Boschi et al., Phys. Rev. Lett.
80, 1121 (1998).

[3] A. Furusawa et al., Science 282,
706 (1998)
PRIMUL EXPERIMENT DE TELEPORTARE
(PUBLICAT)
DIK BOUWMEESTER i alii

Institutul de fizic experimental Universitatea

Innsbruck, Austria
Teleportare necesit att producerea strilor de
entanglement ct i msurarea lor.
Experimentul
-producerea: prin parametric down - conversion;
-analiza (msurarea) prin interferena cuantic
coincidena impulsurilor n doi detectori de fotoni
Producerea strilor de entanglement pentru fotoni
(DIK BOUWMEESTER)

ntr-un cristal neliniar, un foton de pompaj incident se dezintegreaz(decay)

spontan n doi fotoni, prin procesul parametric down conversion.
De exemplu, n cazul unui proces de tip II, se obine starea antisimetrica:

23
=
1
( 2b3 b2 3
)
2
sau starea:
1
= 2
3 b2b 3
3
2

Cristalul care produce acesti fotoni se numete surs EPR.

6. Experimente de teleportare
(2)

6.2.Experiment cuantic de
teleportare cu masurarea
starilor Bell prin interactii
neliniare.

6.2.1. Sursa:

VOLUME 86, NUMBER 7
PHYSICAL REVIEW LETTERS
12 FEBRUARY 2001

Quantum Teleportation of
a Polarization State with a
Complete Bell State
Measurement

Yoon-Ho Kim,* Sergei P.
Kulik, and Yanhua Shih

Department of Physics,
University of Maryland,
Baltimore County, Baltimore,
Maryland 21250
Experimente de teleportare (3)
Experimente de teleportare (4)

6.2.2. Principii

Un experiment de teleportare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:

-starea cuantica de intrare sa fie arbitrara;

-sa se obtina le iesire o stare cuantica identica cu starea de
intrare;

-masuratoarea in starea Bell ( BSM) trebuie sa poata
distinge starile setului ortogonal complet de stari Bell,
pentru ca starea de intrare sa poata fi teleportata cu
certitudine;

-pentru orice stare cuantica de intrare teleportarea trebuie
sa fie deterministica si nu statistica.

In experimentul care se prezinta in continuare,
Masuratoarea BSM este bazata pe interactii neliniare care
sunt procese fizice necesare si netriviale pentru corelarea
starii de intrare cu perechea EPR.
Experimente de teleportare (5)
I. Starea de intrare

Este descrisa prin functia de unda 1 (Fig. 1 ,2 ):
1 01 + 11 (6.1)
care are o polarizare arbitrara unde 0 1 si 1 1 reprezinta
doua polarizari ortogonale liniare ale bazei |H >(orizontal) si
|V> (vertical).

In experiment, starea de polarizare a functia de unda 1
este aceea a fotonilor unui impuls laser de 100 fs, avand
lungimea de unda centrala = 800 nm.Impulsul laser
provine de la un laser cu Ti:safir, cu rata de repetitie a
impulsurilor de 82 MHz. Nu se utilizeaza Qubitul asociat unui
singur foton ca stare de intrare deoarece ar dura prea mult
procesul de teleportare .Numai unul din cei 1010 fotoni ai
impulsului laser are sansa sa participe in procesul SFG (sum
frequency generation sau "upconversion" ) cu fotonul de la
intrare din perechea EPR (fotonul care-i revine lui Alice ) acesta
fiind"single state photon"
 Experimente de teleportare (6)
II. Prepararea perechii EPR

Perechea EPR, distribuita intre Alice si Bob este preparata in stare de

entanglement prin interactii de tip SPDC (spontaneous parametric down
conversion ) sub forma:
1 (6.2)
23 ( 0 2 0 3 1213 )
2
indicii 2 si 3 fiind specificati pe figura 1. ( Se poate utiliza oricare dintre
starile Bell).
Conform figurii 2, cristalele pentru SPCD sunt de tip BBO ( -BaB2O4 ),cu
adaptare de faza coliniara nedegenerata, axele optice ale celor doua
cristale fiind orientate orizontal ( ) respectiv vertical ( b ). Grosimea
cristalelor este de 3.4 mm . Cristalele SPCD sunt pompate in mod egal cu
impulsuri laser de 100 fs, polarizate la 45o ,avand = 400 nm, tot de la
un laser Ti:safir si cu aceeasi frecventa de repetitie de 82 MHz. Perechea
EPR sub forma 2 , 3 este generata fie in primul cristal BBO ( starea
/V885>2 /V730>3 , adica starea 1213 fie in al doilea ( starea /H885>2
/H730>3 , adica starea0 2 03 , cu aceeasi probabilitate si este formata din
fotonii avand lungimile de unda =885nm si =730 nm.
Procese neliniare SPDC (Spontaneaus Parametric Down
Conversion).

Pompajul(fotoni de 100 fs) avnd = 400nm polarizati la 450 (armonica a doua

laser cu TiSa) Dou dispozitive SPDC cu axa optic H i V.
In primul SPDC se genereaz 2 fotoni polarizai vertical cu 2 = 885nm i
3 = 730nm ; Starea:
V V
885 2 adica 1 1
730 3 2 3

In al doilea SPDC se genereaz 2 fotoni polarizai orizontal, adic starea:

H 885 2
H 730 3 adica O2O3

Prepararea EPR n starea Bell, de exemplu:

23 =
1
{O 2 O 3 1 21 3 }
2
Se obine fcnd procesele indiscernabile cu compensatori de ntrziere i de
faz.
Separarea fotonilor 2 i 3 pentru a fi distribuii lui ALICE i BOB:
Se folosete un beamsplitter dicroic.Se obine fotonul 2, de componente
H 885 2 i V885 2 i fotonul 3 de componente V 730 i H 730 .
3 3
 Experimente de teleportare (7)

Pentru a prepara o stare EPR (stare Bell) , cele doua

amplitudini trebuie sa fie cuantic indiscernabile. Acest
lucru este asigurat de un compensator C-1, care
compenseaza intarzierile dintre cele doua amplitudini 1213
si 0 2 03 si ajusteaza diferenta de faza relativa dintre
acestea. Cu ajutorul unui beam splitter dicroic, DBS,
asezat in montajul experimental dupa cristalele SPCD,
fotonii 2 si 3 sunt separati si trimisi catre Alice (fotonul
avand =885 nm ) si Bob (fotonul avand =730 nm ).

Pentru a cerceta starea EPR se foloseste o oglinda FM
(flipper mirror ), pentru a transmite fotonul 2, de
885nm, catre un detector de fotoni D2 ,pentru
masurarea corelatiilor EPR, atat cele spatio-temporale
cat si cele de polarizare, pentru a fi siguri ca exista un
grad ridicat de entanglement inainte de teleportare.
Dupa inlaturarea oglinzii FM, fotonul 2 este gata pentru
BSM cu fotonul 1, care trebuie teleportat.
Experimente de teleportare (8)
III. Starea completa a sistemului de trei particule, inaintea
masuratorii in baza Bell
Aceasta stare este descrisa de functia:
6.3)
123 ( 010 2 0 3 011213 ) + ( 110 2 0 3 111213 )
2 2
Cele patru stari Bell care formeaza o baza ortonormata completa
pentru particulele 1 si 2 se reprezinta astfel:
1
12 ( 0 10 2 1 11 2 ) (6.4)
2
1
12 ( 0 11 2 11 0 2 )
2
Functie de starile Bell,ecuatia (6.3) se scrie astfel:

1
123 ( 12+ ( 03 13 ) + 12 ( 03 + 13 ) + 12+ ( 13 + 03 ) + 12 ( 13 03 ))
2
 Experimente de teleportare (9)
IV.Masuratoarea in baza Bell
(1)

Conform ecuatiei (6.5),Alice trebuie sa fie capabila sa distinga

intre cele patru stari Bell printr-o masuratoare in baza
Bell,efectuata asupra particulelor 1 si2 si sa comunice rezultatul
lui Bob.Configuratia experimentala utilizata este aceea din
figurile 1si 2 si este bazata pe interactii neliniare si anume
generarea sumei de frecvente optice (SFG) sau upconversion.
Este alcatuita din patru cristale neliniare SFG doua de tip-I si
doua de tip II ), doi proiectori ( la 45o ) G1 si G2, patru
detectori de fotoni unici ( D4I D4II D4III D4IV ), doua compensatoare
si alte componente optice.Lentilele L au rolul de a focaliza
fasciculele optice 1si 2 pe cristale, dupa ce oglinda dicroica M1
a reflectat fotonii de 800 nm si i-a transmis pe cei de 885 nm.

Fotonii de intrare 1si 2 (cu =800nm, respectiv 885nm ) pot
interactiona fie in cristalele SFG de tip-I, fie in cele de tip-II,
generand astfel fotonul 4, cu frecventa mai ridicata: =420nm.

Masurarea proiectiilor fotonului 4 (dupa directiile de 45o sau
135o),corespund celor patru stari Bell ale fotonilor 1si 2,
descrise de ecuatiile (6.4).
 Msurtoarea n baza
BELL (2)

Se msoar proieciile fotonului 4 dup direciile de 450 sau 1350

1) Se obin mai nti strile fotonului 4 potrivite pentru proiecie, prin
procese neliniare cu 4 dispozitive de tip SFG (sum frequency
generation) din fotonii 1 i 2 avnd 1 = 800mm i 2 = 830nm
a) Primul SFG tip I: transform 2 fotoni V (1 i 2 ) 1 foton H 4
( = 420nm)
b) Al doilea SFG tip I:transform 2 fotoni H 1,2 1 foton V 4
c) Primul SFG tip II: transform 2 fotoni V1 , H 2 1 foton H 4
d) Al doilea SFG tip II: transforma 2 fotoni H1 , V2 1 foton V 4
2) Cei doi fotoni 4 (obinui in SFG tip I) sunt separai de fotonii 1 i 2
printr-un beam splitter dicroic.

Cei doi proiectori G1 i G2 au cte dou pori pentru proieciile de 450
i 1350 , la ieirile crora sunt plasai detectorii de fotoni:

D 4I D 4II D 4III D 4IV

.
Experimente de teleportare (10)
Explicitarea procesului de masura

Cei doi fotoni 1213 , polarizati |V> incidenti pe primul
SFG de tip I sunt convertiti intr-un singur foton 4,
polarizat |H4>. In mod analog, cei doi fotoni 010 2 ,
polarizati |H> incidenti pe al doilea SFG de tip I sunt
convertiti intr -un singur foton 4, polarizat |V4>.

Se observa ca primul si ultimul termen in ecuatia
(6.3) se pot grupa astfel:
43 V4 0 3 H 4 13

Fotonii SFG astfel obtinuti sunt reflectati de beam-
splitterul dicroic M catre proiectorul ( la 45o) G1 I,care II
are ca porti de iesire detectorii de fotoni unici D4 si D4
orientati respectiv la 45o si 135o .


Experimente de teleportare (11)

Daca notam vectorii bazei astfel obtinute prin |45o>

respectiv |135o>, starea (6.6) se poate exprima astfel:
1
43 = ( 45o ( 03 13 ) + 135o ( 03 + 13 ))
4 4
2

Rezulta ca daca detectorul D4I este activ,starea
fotonului 3 (al lui Bob) este
3 = 0 3 13
iar daca detectorul D4II este activ, starea fotonului 3
(al lui Bob) este
3 = 0 3 + 13

corespunzator starilor Bell, 12 care descriu
superpozitia starilor O1O2 si 1112 .
Experimente de teleportare (12)

Fig.2
 Experimente de teleportare (13)

In mod asemanator, celelalte doua stari Bell, 12 (pot fi
evidentiate distinct cu ajutorul interactiilor SFG de tipul II,
in care starile O112 si 11 O2 interactioneaza generand fotonul
4, fie cu polarizare orizontala ,in primul SFG-tip II, fie cu
polarizara verticala, in al doilea SFG-tip II.

Fotonii SFG astfel obtinuti sunt dirijati catre proiectorul ( la
45o) G2 ,care are ca porti de iesire detectorii de fotoni unici
IV
D4III si D4 orientati respectiv la 45o si 135o.

Daca iar notam vectorii bazei astfel obtinute prin |45o>
respectiv |135o >, starea 43 se poate exprima astfel:
1
43 = ( 45o ( 13 + 03 ) + 135o ( 13 03 ))
4 4
2
Experimente de teleportare (14)

Rezulta ca daca detectorul D4III este activ,starea fotonului 3 (al lui
Bob) este:
3 = 13 + 03
iar daca detectorul D4IV este activ,starea fotonului 3 (al lui Bob)
este:
3 = 13 0 3
corespunzator starilor Bell, , care descriu superpozitia
12
starilor:
O112 si 1O 1 2 .

Rolul compensatorilor C2 si C3 este de a corecta componentele
orizontale si verticale ale fotonului 4, avand = 420 nm , pentru a
le face cuantic indiscernabile.
Observatie.

Interctiile SGH au intensitate maxima atunci cand fotonii 1 si 2 se
suprapun perfect in interiorul cristalelor SFG.
Experimente de teleportare (15)
V.Finalizarea procesului de
teleportare

Pentra a obtine exact replica starii

teleportate, dupa aflarea de la Alice
pe canalul clasic care din cei patru
detectori a fost activat, Bob
efectueaza trasformarea unitara
corespunzatoare.
TELEPORTAREA I LEGILE MECANICII CUANTICE

n esen, n cazul teleportrii, atunci cnd particule 1 i 2

sunt proiectate n starea (o stare Bell) i devin particule
12
EPR, instantaneu particula 3 este proiectat n starea particulei
1 (iniial particulele 2 i 3 formau o pereche EPB)
Interpretare

Cnd se face proiecia n starea 12,particulele 1 i 2 trec
n strii opuse (strii ortogonale). Dar iniial strile 2 i 3 au fost

pregtite n stare de entanglement care nseamn c
23
particula 2 este,de asemenea, ortogonal cu particula 3.
Aceasta este posibil dac particula 3 este n aceeai stare cu
starea iniial a particulei 1.
TRANSFERUL ENTANGLEMENTULUI
NTRE PARTICULE

Se demonstreaz c orice stare a unei particule

cuantice poate fi teleportat. Rezult c aceast
stare, complet nedeterminat poate fi i aceea a unei
particule dintr-o pereche EPR. Fie particulele A, B i
C; A si B in stare de entanglement
T
si B teleportata in
C:
ABC AC
Simbolurile i T semnifica entanglement i
teleportare. Fenomenul se numete transfer de
entanglement sau entanglement swapping.
Se pot realiza lanuri de transmisie la distan a
entanglementului ( chiar dac decoerena distruge starea) i se
pot face msurtori BELL asupra unor particule care nu au trecut
comun.
7. Aplicatii ale teleportarii

7.1.Comunicatii cuantice. Criptografia cuantica (1)

In domeniul comunicatiilor, transmisia cuantica a

informatiei are aplicatii in curs de implementare
tehnologica. Cea mai avansata aplicatie o reprezinta
distributia cuantica a keii (QKD- quantum key distribution).
Keile criptografice utilizate in prezent nu sunt 100% sigure.
Tehnologiile bazate pe teleportare se aplica cu succes in
criptologie deoarece in cazul interceptarii informatiei de
catre un intrus mesajul este instantaneu distrus.

Protocolul BB84 pentru QKD, inventat de catre Bennet si
Brassard in1984, este bazat pe transmisia Qubitilor izolati
(de exemplu, starea de polarizare a fotonilor) , dintr-o parte
in alta, in timp ce protocolul lui Ekert, descoperit in 1991
este bazat pe faptul ca atat emitatorul cat si receptorul
poseda cate un Qubit al unei stari de entanglement.
Aplicatii ale teleportarii

7.1.Comunicatii cuantice. Criptografia cuantica
(2)

Codarea superdensa este un alt exemplu de aplicatie
in comunicatii a starilor de entanglement.

Astfel de comunicatii impenetrabile au mari implicatii
in sistemele de aparare nationale si
internationale.Asa cum afirma Laflamme:cu
criptarea cuantica informatia transmisia devine 100%
sigura.

(Raymond Laflamme, a staff scientist at Los Alamos

National Laboratory).
Aplicatii ale teleportarii

7.2. Informatica cuantica. Calculatorul cuantic

Tot Laflamme afirma ca teleportare reprezinta un
pas important in realizarea calculatoarelor cuantice, in
urmatorii 20 de ani.Deja exista un prototip de
calculator cuantic la Los Alamos, care este capabil sa
transmita informatie la 48 de kilometri .Realizarea pe
scara larga a calculatoarelor cuantice va face posibila
rezolvarea unor probleme mult mai rapid decat permit
calculatoarele clasice. Acest lucru nu este posibil fara
utilizarea unor resurse ale mecanicii cuantice cum ar fi
entanglementul.

Asa se explica de ce numeroase agentii
guvenamentale si militare aloca fonduri uriase petru
realizarea calculatoarelor cuantice, petru scopuri civile
si de aparare.
 CALCULATORUL CUANTIC (1)
Probleme grele ale
calculatoarelor actuale

1. S se afle factorii primi ai unui ntreg N orict

de mare. Comparatie ntre calculatorul clasic i
calculatorul cuantic
Pentru un numar cu 100 de cifre ambele
calculatoare necesit 1 or
Pentru un numar cu 1000 de cifre -calculatorul
cuantic(o sptmn)
calculatorul clasic (1012 ani)
( Calculatorul cuantic utilizeaz algoritmul de
factorizare al lui Shor bazat pe QFT (Quantum
Fourier Transform)
CALCULATORUL CUANTIC (1)
Probleme grele ale calculatoarelor actuale

2.S se afle un element ale unei baze de date nesortate

coninnd N intrri (de exemplu, s se afle numele unei
persoane dintr-o carte de telefon cnd se stie numrul de telefon
al acesteia !)
Comparaie:
Algoritmul cuantic al lui Grover necesit n N
operaii elementare, pe cnd metoda clasic necesit n N
etape.
CALCULATORUL CUANTIC (2)

Carcaterizare general:
Proprietile cuantice sunt utilizate pentru:

a reprezenta date (Qubii)

a face operaii cu date (Pori realizate tot cu Qubii)

Porile cuantice fundamentale sunt de dou

tipuri:

pori care acioneaza asupra unui Qubit (ex: poarta
HADAMARD)

pori care acioneaz asupra a doi Qubii (ex: poarta
CNOT)
Cu cele dou tipuri de pori specificate pot fi realizate
practic toate calculele cuantice.
 CALCULATORUL CUANTIC (3)

Circuit de calcul cuantic (Exemplu)

Conine:
1) Qubiti linii orizontale (pentru n intrri) Qubiii de
intrare pot fi int sau de control
2) Porti Hadamard (acioneaz asupra unui singur Qubit):
0 (0 + 1 ) 1
2
1 (0 1 ) 1
2

Deci transform strile fundamentale n suprapuneri de stri

 CALCULATORUL CUANTIC (3)

2
3) Porile Rj descriu rotaia unui Qubit cu un unghi n jurul
2 j
axei z.
Pot avea dou intrrii :
- pentru Qubitul int (de prelucrat)
- pentru Qubitul de control,
Qubitul int este rotit dac Qubitul de control este 1 sau lsat
neschimbat dac bitul de control este 0 .
3) Porile Rj controlate se numesc CNOT (controlled NOT)
Concluzie important
Toate calculele cuantice pot fi efectuate folosind numai pori
Hadamord i CNOT, deci se pune problema realizrii lor fizice.
 CALCULATORUL CUANTIC (4)

Exemplu de implementare
Utilizndu-se ca Qubit spinul electronului in nanostructuri
s-au realizat experimental:

pori care asigur rotaia spinilor;

pori care realizeaz cuplarea spinilor;

pori cu etichetarea spinilor pentru adresare;

pori cu citirea strilor de spin.
n prezent se efectueaza cercetri intense n domeniul
solid state qubits, deoarece calculatorul cuantic ,,solid
state are cele mai mari perspective n comparaie cu
calculatoarele cuantice cu alte tipuri de Qubiti.

.
8. Concluzii (1)

1. Prin teleportare nu se copiaza Qubitii,in
concordanta cu teorema no cloning . Starea
initiala este distrusa.

2. Teleportarea nu implica transfer de substanta
sau energie.Particula sursa nu s-a deplasat fizic
in pozitia particulei tinta. Numai starea sa a fost
transferata.

3. Teleportarea starii se face fara ca particulele
implicate la emisie si receptie ,,sa cunoasca
aceasta stare.

4.Teleportarea este in deplina concordanta cu
indiscernabilitatea particulelor cuantice.
Concluzii (2)
.

5. Teleportarea nu se face cu viteza mai mare
decat viteza luminii.

6. Teleportarea asigura securizarea informatiei
teleportate. O interceptare a bitilor pe canalul
clasic nu este suficienta pentru recuperarea
starii teleportate.

7.O alternativa complet echivalenta la protocolul
prezentat pentru descrierea teleportarii o
reprezinta utilizarea portilor cuantice, care
permit schimbarea bazei de la forma standard in
baza Bell.
9.Bibliografie (1)

1.A. Einstein, B. Podolsky, and N. Rosen: Can quantum-mechanical
description of physical reality be considered complete? Physical
review 47, 777 (1935).

2.Bell, J.S.: On the Einstein-Poldolsky-Rosen paradox. Physics 1,
pp. 195-200 (1965)

3.-C. H. Bennett, G. Brassard, C. Cre'peau, R. Jozsa, A. Peres, and
W. K. Wootters: Phys. Rev. Lett. 70 (1993) 1895[APS].

4. D. Bouwmeester, J. Pan, K. Mattle, M. Eibl, H. Weinfurter, and
A. Zeilinger: Nature 390 (1997) 575[CrossRef]; D. Boschi, S.
Branca, F. De Martini, L. Hardy, and S. Popescu: Phys. Rev. Lett.
80 (1998) 1121[APS]; A. Furusawa, J. L. Srensen, S. L.
Braunstein, C. A. Fuchs, H. J. Kimble, and E. S. Polzik: Science
282 (1998) 706[Science]; I. Marcikic, H. de Riedmatten, W. Tittel,
H. Zbinden, and N. Gisin: Nature 421 (2003) 509[CrossRef]; M.
Riebe, H. Hffner, C. F. Roos, W. Hnsel, J. Benhelm, G. P. T.
Lancaster, T. W. Krber, C. Becher, F. Schmidt-Kaler, D. F. V.
James, and R. Blatt: Nature 429 (2004) 734[CrossRef]; M. D.
Barrett, J. Chiaverini, T. Schaetz, J. Britton, W. M. Itano, J. D.
Jost, E. Knill, C. Langer, D. Leibfried, R. Ozeri, and D. J. Wineland:
Nature 429 (2004) 737[CrossRef]; R. Ursin, T. Jennewein, M.
Aspelmeyer, R. Kaltenbaek, M. Lindenthal, P. Walther, and A.
Zeilinger: Nature 430 (2004) 849[CrossRef].
Bibliografie (2)

5.M. A. Nielsen, E. Knill, and R. Laflamme: Nature 396 (1998)
52[CrossRef].

6.S. L. Braunstein: Phys. Rev. A 53 (1996) 1900[APS].

7.M. A. Nielsen and C. M. Caves: Phys. Rev. A 55 (1997)
2547[APS].

8.M. Nakahara, Y. Kondo, K. Hata, and S. Tanimura: Phys. Rev. A
70 (2004) 052319[APS]; M. Nakahara, J. J. Vartiainen, Y. Kondo,
S. Tanimura, and K. Hata: Phys. Lett. A 350 (2006) 27[CrossRef].

9.Y. Kondo, M. Nakahara, S. Tanimura, S. Kitajima, C. Uchiyama,
and F. Shibata: J. Phys. Soc. Jpn. 76 (2007) 074002[IPAP].

10.H. Barnum, M. A. Nielsen, and B. Schumacher: Phys. Rev. A 57
(1998) 4153[APS].

11.M. A. Nielsen and I. L. Chuang: Quantum Computation
andQuantumInformation (Cambridge University Press, 2000)
Sect. 8.

12.G. Brassard, S. L. Braunstein, and R. Cleve: Physica D 120
(1998) 43[CrossRef]
Bibliografie (3)

13. R. B. Griffiths and C.-S. Niu: Phys. Rev. Lett. 76 (1996)
3228[APS]; Note that a control-U gate, if its control qubit is to be
measured in the standard basis, leads the same final outcome
regardless whether its control qubit is measured either before or
after the gate is executed.

14. P.E.Sterian: Transmisia optica a informatiei, Vol.I si II,
Editura Tehnica,Bucuresti,1981,644 pag.

15. W. H. Zurek: Rev. Mod. Phys. 75 (2003) 715[APS].

R. Freeman: Spin Choreography (Oxford University Press, Oxford,
U.K., 1998).

16. L. M. K. Vandersypen and I. L. Chuang: Rev. Mod. Phys. 76
(2004) 1037[APS].

17. Y. Kondo, M. Nakahara, and S. Tanimura: Quantum
Computing: Are the DiVincenzo Criteria Fulfilled in 2004? (World
Scientific, Singapore, 2006) p. 127.

18. F. Bloch and A. Siegert: Phys. Rev. 57 (1940) 522[APS]; N.
F. Ramsey: Phys. Rev. 100 (1955) 1191[APS].
ANEXE (1)

Prioritatea in domeniu

1.Phys. Rev. Lett. 80, 1121 - 1125 (1998)

Experimental Realization of Teleporting an Unknown
Pure Quantum State via Dual Classical and Einstein-
Podolsky-Rosen Channels

D. Boschi1, S. Branca1, F. De Martini1, L. Hardy1,2, and S.
Popescu3,4
1Dipartimento di Fisica, Istituto Nazionale di Fisica
Nucleare, Istituto Nazionale di Fisica della Materia,
Universit La Sapienza, Roma 00185, Italy
2Clarendon Laboratory, University of Oxford, Oxford OX1
3PU, United Kingdom
3Isaac Newton Institute, University of Cambridge,
Cambridge CB3 0EH, United Kingdom
4BRIMS, Hewlett-Packard Laboratories, Bristol BS12 SQZ,
United Kingdom

Received 28 July 1997
ANEXE (2)
2. Nature 390, 575-579 (11 December
1997) | Received:16 October 1997;
Accepted: 18 November 1997
Experimental quantum teleportation

Dik Bouwmeester1, Jian-Wei Pan1, Klaus
Mattle1, Manfred Eibl1, Harald Weinfurter1
& Anton Zeilinger1

Institut fr Experimentalphysik, Universitt
Innsbruck, Technikerstr. 25, A-6020
Innsbruck, Austria

: Email: Dik.Bouwmeester@uibk.ac.at
ANEXE (3)

3.Scientists have performed successful teleportation on
atoms for the first time, the journal Nature reports.

The fact was achieved by two teams of researchers
working independently on the problem in the US and
Austria.

The ability to transfer key properties of one particle to another
without using any physical link has until now only been
achieved with laser light.

Experts say being able to do the same with massive particles
like atoms could lead to new superfast computers.

We are able to teleport in a deliberate way - that is, at
the push of a button
Professor Rainer Blatt, University of Innsbruck:When physicists
talk about "teleportation", they are describing the transfer of
"quantum states" between separate atoms.

These would be such things as: atom's energy, motion,
magnetic field and other physical properties.
 ANEXE (3)

What the teams at the University of Innsbruck and the US

National Institute of Standards and Technology (Nist) did was
teleport qubits from one atom to another with the help
of a third auxiliary atom.

The two groups used different techniques for achieving
teleportation, but both followed the same basic protocol.

First, a pair of highly entangled, charged atoms (or ions) are
created: B and C. Next, the state to be teleported is created in
a third ion, A.

Then, one ion from the pair - let's say B - is entangled with A.
The internal state of both these is then measured and the
result sent to ion C.

This transforms the quantum state of ion C into that created
for A, destroying the original quantum state of A.

The teleportation took place in milliseconds and at the push of
a button, the first time such a deterministic mechanism has
been developed for the process.
 ANEXE (4)

4.The most recent successful teleportation
experiment took place on October 4, 2006 at the
Niels Bohr Institute in Copenhagen, Denmark. Dr.
Eugene Polzik and his team teleported information
stored in a laser beam into a cloud of atoms.
According to Polzik, "It is one step further because
for the first time it involves teleportation between
light and matter, two different objects. One is the
carrier of information and the other one is the
storage medium" [CBC]. The information was
teleported about 1.6 feet (half a meter).

Quantum teleportation holds promise for quantum computing. These
experiments are important in developing networks that can distribute
quantum information. Professor Samuel Braunstein, of the University of
Wales, Bangor, called such a network a "quantum Internet." This
technology may be used one day to build a quantum computer that has
data transmission rates many times faster than today's most powerful
computers.
29.09.09