Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo din Bli

Facultatea de tiine Reale,Economice i ale Mediului
Catedra de tiine Economice

Proiect de Cercetare

la cursul Geografia economiei mondiale

Cu tema: Energia mareelor,valurilor,diferena de salinitate si diferena
de temperatur a straturilor de ap din ocean. Posibilitaile utilizrii.

A elaborat studentul:

Lavric Sergiu BA11Z

Specialitatea Business i Administrare

Controlat: lect. univ. Capcelea V.

Bli, 2016
Cuprins:

1.Energia mareelor

2.Energia valurilor

3.Diferena de salinitate

4.Diferena de temperatur

4.1 Temperatura apei la suprafaa

4.2 Temperatura apei pe verticala

5.Posibilitaile utilizrii

6.Bibliografie

2
1.Energia mareelor
Energia mareelor este energia care poate fi captata prin exploatarea energiei poteniale
rezultate din deplasarea pe vertical a masei de ap la diferite niveluri sau a energiei cinetice
datorate curentilor mareici.
Energia mareelor este o consecina a aciunii fortelor gravitaionale solare si lunare, precum i
ca o consecina a rotaiei terestre.
Centralele mareomotrice sunt de dou tipuri:
centrale fara baraj:
care utilizeaz numai energia cinetica a curentului mareic;
centrale cu baraj
care utilizeaz energia potenial creata ca urmare a ridicrii nivelului apei in timpul fluxului.

2.Energia valurilor
Valurile se formeaza datorit aciunii maselor de aer aflate in micare(vntul) asupra apei.
Mrimea valurilor generate depinde de viteza vntului, durata sa i distana pe care actioneaz
asupra apei(lungimea de aciune).
Micarea apei rezultat ca efect al acestei aciuni posed o energie cinetica exploatabil cu ajutorul
unor tehnologii speciale.
Sistemele de captare a energiei valurilor sunt de trei tipuri:
sistemul de conducte sub presiune:
care se bazeaz pe faptul c o presiune exercitata asupra unei suprafee mari si transmis
prin intermediul unui lichid, prin conducte, unei suprafee mai mici multiplic forta pe
unitatea de suprafaa, iar aceast fora este folosit in scopul acionrii unui generator
electric.
sistemul bazat pe ascensiunea lichidului:
care utilizeaz ascensiunea apei sub form de val pe o panta artificiala, actionnd apoi in
cdere turbina unui generator electric.
sistemul pistonului lichid:
care se bazeaza pe faptul c ntr-o incint valurile produc prin micarea lor de urcare i
coborre un efect similar cu al unui piston pompnd sau aspirnd aerul care acioneaz
turbina unui generator electric.
Dezavantaje:
Centralele care utilizeaz energia valurilor i mareelor pot avea impact negativ asupra
ecosistemelor marine i din zonele costiere.

3
3. Diferena de salinitate

n apa de mare se ntlnesc 32 de compui chimici. Prin salinitate se ntelege cantitatea de

sruri existent ntr-un litru de ap. Dintre compuii chimici, predomin clorurile, sulfaii,
carbonaii si bicarbonaii. Dintre elementele chimice, ionul de clor se gasete n proporie de 55%,
ionul de sodiu n proporie de 36%, magneziul n proporie de 3,7%.Indiferent de salinitate, ionul de
clor si pstreaz concentraia, ceilalti variind. Salinitatea medie a oceanului planetar este de 34,4%.

Ea depinde de evaporare, vnturi, precipitaii i aportul de ape dulci de pe continent.

Pe latitudini :

apele ecuatoriale au salinitatea ntre 34-35,5%;

apele tropicale au salinitatea pna la 37%;
apele temperate si polare pna la 32%.
Salinitatea variaz ntre 542% n mari. M Baltic are 5%, M. Rosie si G. Persic peste 40%.
Pe oceane, pe primul loc se situeaza Oc. Atlantic urmat de Oc. Indian, Oc. Pacific, Oc. nghetat.
Salinitatea mrilor variaz n funcie de legatur cu oceanul, condiiile climatice si
hidrologice.
Mrile se grupeaza n doua categorii :
Mri salmastre cu salinitatea mai mic de 24,7;
Din aceasta categorie fac parte : M. Baltic, M. Alb, M. Botnik si Finik, M. Neagr (1822);
Mri sarate cu salinitatea mai mare de 24,7;
Din aceast categorie fac parte : M. Mediteran, M. Rosie, G. Persic.
Liniile care unesc punctele de aceeai salinitate, se numesc izohaline.
n majoritatea regiunilor de pe glob, salinitatea crete spre adncime, excepie facnd zona tropical
n care salinitatea scade pna la 1500m de unde ramne constant.

4.Diferenaa de temperatur
Datorit compoziiei sale, apa de mare are o caldur specific mare i deci o capacitate mare de
a retine caldur. Apa poate fi considerat un acumulator de caldur pe care o distribuie zonelor
nvecinate si determin micorarea amplitudinilor din zonele litorale.
ncalzirea i rcirea apelor este influenata de urmtorii factori :
radiaia solar ntre suprafaa mrii si 1m adncime, este absorbita 80% din cantitatea de
radiaie, restul de 20% nclzeste stratul pna la aproximativ 50m;
curenii cei orizontali transport apele dintr-o zona cald, iar cei verticali omogenizeaz
apele prin amestec;
4
 vnturile;
latitudinea;
apele de pe continent.
4.1 Temperatura apei la suprafata
Variaza ntre 232C, putnd ajunge n marile tropicale pna la 36C.
Temperatura medie pe glob a apelor oceanice este de 17,2C. Pe emisfere : n emisfera N,
temperatura medie este de 19C, pe cnd n emisfera S este de 16C.
Pe latitudine :

zona ecuatorial : 2527C;

zona temperat : 9,513C;
zona circumpolar : 1,7C.
Cele mai calde mri sunt : G. Persic cu 35C, M. Rosie cu 34C, G. Mexic cu 32C.
Temperatura prezint variaii zilnice si anuale. Variaiile zilnice se caracterizeaz printr-o
maxim ntre orele 15h17h, si o minim ntre orele 4h8h. Variaia anual se caracterizeaza printr-
o maxim la sfrsitul lunii august si o minim la sfrsitul lunii februarie.
4.2 Temperatura apei pe vertical
Amplitudinea temperaturii scade cu adncimea, de la 10C la suprafat la 5C la 100m
adncime. n mod normal, temperatura ar trebui s scad cu adncimea, dar sunt si excepii.
Temperatura apei influeneaza clima suprafeei nvecinate si vietaile din ea.

5.Posibilitile utilizarii
Energia mareelor este singura surs de energie regenerabil cu un grad mare de
predictibilitate.
Energia mareelor nu depinde de factorii atmosferici sau climatici aa cum se ntmpl n
cazul energiei obinute din surse solare sau derivate.
Utilizarea energiei poteniale acumulate ca urmare a creterii nivelului apei pe timpul mareei:
Metoda este rentabil atunci cnd nlimea mareei depete 8 m. n acest caz se construiesc baraje
ce permit extragerea energiei att pe timpul fluxului ct i pe timpul refluxului.
Pe durata fluxului, apa ce umple barajul antreneaz palele turbinelor. Pe durata refluxului, atunci
cnd mareea ajunge la cote minime, apa din baraj este lsat s curg n sens invers prin turbine,
producndu-se de asemenea energie electric. La nivel mondial exist dou astfel de proiecte
funcionale:
La Rance dispus n estuarul rului Rance, Frana;
Sihwa Lake Coreea de Sud.
5
Bibliografie:
1. https://despretot.info/energia-mareelor/
2. http://www.energiialternative.net/hidro2.htm
3. http://www.scritub.com/diverse/meteorologie/PROPRIETATILE-FIZICOCHIMICE-
AL22362357.php