Sunteți pe pagina 1din 28

hrs.

rluNl DE ANATOMIE $l FlzloloclE N{A} pn

J:unr:!jonarea organismului depinde de funcliile


izolate ale ciiferitelor organe, coordonate'
activitatea tuturOr organelor'
io6lrolate;i contluse de sistemul nervos' Acesta coordoneazi
precum 5r relaliile organismului ca irrtreg, cu mediul
extern' DatoritS coordonarii 9i reglarii
nervoA:ie organisrnul se comportS ca o unitate
funclionala' Proprietatea sistemului nervos
lntegrarea este 0
rle e realiza aceasti coordonare se numegte func{ie integrativd' propriu-zis5' care
de integrare
proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos, dar organul
r,Lrboi'cioneaz-d 5i func!iile celorlalte etaje, este
scoar!a cerebrali'
lie deosehesc:
Este g
e nt1 sistent nervos vegetativ - nu este un sistern aUtonom' independent'
desfSgura activitatea 9i independent
conrpr:rrent5 a sistenrului nervos, care i5i poate
superioare ale sistetnului nervos
de voinfS. Activitatea sa este reglati de segmentele
cr:ntral gi scoar!5. Sistemul nervos vegetativ coordoneazS
in mod special de
activit;:tr':a organ elor intern e:
-b5taile inimii 9i presiunea sanguinb
-distribulia sangelui
-f recven!a miScbrilor respiratorii
-secretia etc'
r-ele iloua Cornponente ale sisternuiui nervos vegetativ
- sinrpatlctrl 9i parasintplaticul -
stimuleazi' celSlalt inhibii'
exerr:iti ilsLrpra tiecirui organ ac{iuni antagoniste: unul
cildura' glicernia' accelereazi bltiile
txcita\ia sinrpr;tic5, rnlre5te calabolismul, deci cre$te
centralS'
inir-rrii, dirninua circula!ia periferica 9i r:re9te circula{ia
P.:rasimpaticul are ac{iune antagonistS: el creSte anabolismul'
a!){jstst.emnervoSalvieyiiderelafie,alcStr-ritdinsistemulnervoscetrtral5isistemul
nervos Periferic.
Ir.:;,.ri,til ricrvos este ct'rnstituit
din doui elernente esen{iale:
,t !)?uronLrl (celul;) trervoasl propriu-zis5) - unitatea anatomo-func{ionaii a sistenrtilui
sale' Acestea sunt:
ilervos - este alcatuit rlin corpul celr"rlar 5i prelurrgirile
pleaca de
,axonUi- prelungire de obicei unic5 5i lung5, prin care influxul nervos
l;r r-elul5
-dt.ndritele - prelungiri scurte, prin care influxul vine
la celula

ai tlnvioglio (lesutul de sus{inere)'


fascicul de neurofibrile'
{,brt: rtervO.rsd este continuarea axonului $i este conslitiriti clinlr-un
Prin intermeditrl fibrelor riel'\ioase sl
ri,.ifnil ci,titt)rax,invellt sau nu de o teaca cle rnielinS.
poartS denuntirea de -sinopsri'
Ii.t;rlizr:azii legatura intre doi neuroni, legatura care
[-irlruia{i;,1 influxulu,er\/os la
pivelul siriapsei :;e face intr-o singuri dirr'rc\ie' de la cilindrax'
:;;.rr"i: dendrite 5i cclrpul celular'
Irrr,:r-gia i.arr.: circuli cle-a lr-rngul fibrei rrervt:ase se lrume$te influx nervos'
| ) r r pi ii se ir i.r I i nr p u i s u I i.t i ne rvr: s s e de osr: b el sc :

cent rer (cctlea


-<

".i Lin tl!:uran ctf erertt care conduce inrpulsul de la periferie cdtre
se nz.itivo )
spre periferie (calect mtttorie)'
a t](:uron eierent- care conduce inrpulsul de la centru
Lrn
l:, i-.: lr rrir^rl nervos perileric,
alc:ituit clin fibre rler\''oase ti organe terrninale' deserve$tc
sau itrtern' deci la stimtrii diferi{i'
iriforrna!ia. l.a rnotlificiri r.orespunziitcare rle nrediu extern
prin fibre nervoase spre
ie 0roriUC excita[ri (in organele teri'nirlale senzitive), transrnise
r':rl[tLill.
tendoane' articula{ii' periost se
Excita!iile nrediului extern 5i excitaliile pornite de la mu5chi,
de relalie, iar excita{iile plecate de la
transmit prin intermediul sistemului nervos al vielii
visci:re se transmit pe calea sistemului nervos
vegetativ. Aceste senzatii sunt receptionate
cle organe specializate, numite receptori,
care pot fi:
o exteroceptori, care culeg excitaliile pornite de la mediul extern
o proprioceptori, care culeg excitaliile de la muSchi, tendoane, articulatii etc'
o interoceptori, care culeg excitaliile viscerale'
Nervii periferici Pot fi:
e senzitivi sau senzoriali
o motori
o vegetativi.
sau din organismele interne' care vor
Pe calea lor vin informaliile de la periferia corpului
-
merge - prin intermediul neuronului senzitiv spre
centru, influxul ner.vo: r^etransmi{5ndu-se
spre organele electoare pe calea neuronului motor,
a nervilor motori' in general' nervii
nrotorii 9i senzitive'
periferici sunt micati, leziunea lor provocSnd tulburiri clinice
Iltin nervii Periferici fac Parte:
e nervii cranieni, in numdr de 12 perechi
r nervii rahidieni.
Sistemul nervos centraleste alciturt din:
. encefal - format din cele doud emisfere cerebrale
* fornra{iunile de pe baza creierului
r trunchiul cerebral
. cerebel
o maduva spinarii.
Emisferele cerebrale:
,reprezintiparteaceamaidezvoltat5asistemuluinervos.
o Fiecare dintre ele cuprinde c6te patru lobi:
este sediul neuronului rnotor
-frontal - corespunde circumvoluliei frontale ascendente 9i
c.entral, decl sediul miScSrilor voluntare. Leziunile
lobuluifrontal se inso{esc de:
-tulburiri motorii (Paralizii)
-tulburSriinarticula!iavorbirii(disartrieSaUanartrie)
I

il -tuiburiri de comPortament'
La acest nivel se realizeazS
-parietal - sediul cortrcal al analizorului sensibilitSlii generale.
roburui parietar se vor inso{i de tulburSri
sinteza tuturor tipuriror de sensibiritate. Leziunire
privind aprecierea:
-volumului 5i a formei obiectelor (stereognozie)
-greutS!ilor (barestezie)
privind rJiscriminarea tactilS (aprecierea distanlei dintre douS atingeri
ale
nerecunoa$terea prin pipiit a
pieiir) etc. Distrugerea totalS duce la aqnozie t'actild, adicS la
obiectultri resPecttv
sa se poateinsoti de:
-temporal - cuprincle serliul cortical al analizorului auditiv. Leziunea
-surditate verbald (bolnavul aude, dar nu inlelege)
-halucinatii auditive
-tulburSri de echilibru
imposibilitateadeainlelegescrisul(cecitateverbald)
a gesturilor obiSnuite
- incapacitate de utilizare uzualS a obiectelor 9i de efectuare
(apraxie)
cuvantului vorbit sau scris (afazie
-uneclri este pierclutS in!elegerea semnificaliei
senzoriala).
vizual Leziunea sa duce la tulburiri de:
-occipital - sediul capitului cortical al analizorului
- orientare in sPa{iu
- vedere (halucina!ii vizuale) etc'
lobii sunt impbr{i!i prin Sanluriin circumvolutii'
Encefalul este format din:
de diferite forme 5i dimensiuni'
-substanla cenuSie - prezinti numeroase celule
iar in profunzime nucleii centroli' in scoarl5
alcStuind la suprafa!6 scoarla cerebrald'
se gisesc 14 milioane de celule'
-substan[a atbd - este formati din:
-f ibre de asocialie - fibre nervoase
care realizeazi legitura intre
diferite zone corticale
-t'ibre comisurale - corpul calos - legitura
intre cele doui emisfere
-t'ibre de proiec[ie - legdtura intre diferite
etaje ale sistemului nervos

ce nt ra l.
scoarla cerebralS controleazS intreaga
Coordonand funclionarea sistemului nervos,
func{ia de
reprezentare 5i
activitate organismului. Ea deline in primul rand
a
gandirea (raliorramentul), denumita de Pavlov
-
selec!ionare, rle elaborare a ideiloi -
activitate nervoasa superioard 'scute' reflexele condilionate sunt
care sunt lnrla:
Spre deosebire de reflexele necondilionate' variate
individului, determrnate de condilii diferite 5i
dobar.rdite, apSr6nd in cursul existen{ei
alemecjiuluiextern.LanivelulscoarleiserealizeaziintegrareasuperioarS'adaptarea
finele precizie' dar 9i legatura
inregistrate cu 5i
organisnrului la schimbSrile mediului extern,
dintre diferite pIrli ale organisrnului'
Formasiunile de ta baza creierului sunt:
. ciiencefalul alcituit in principal din:
-talamus,staliaceamatimportantSdereleupentrutoatefibrelesenzitivecarede
producSnd grave tulburSri
merg spre scoarla cerebralS (leziunile talamusului
I
se n sibilitate )
I
'hipotalamus,coordonatoruIsistemuluivegetativgialsistemuluiendocrin
au un rol
, cr].rpii sl.riali formali clintr-un numSr de nuclei de substan!5 Genugie'
i

a tonusului muscular' fiind segmentul


I

deosebit in realizarea mi5cSrilor automate 9i


I

Leziunile acestora duc la apari!ia unor


cel mai important al sistemului extrapiramidal'
sindrom extrapiramidal'
tulburSriincadrate in noliunea genericS de
Irunchiul cerebral:
.esteprimapor\iunecuprinsSincr-ltiacranianS,inprelungireamiduveispinartt.cerebrale
r Are un rol tleosebit de important, aflSndu-se la rSspSntia dintre emisferele
;i cerebel.
r Este alcltuit de sus in jos din:
-Pedunculri cerebrali
-Protuberan!a inelarS
-bulbul rahidian - face legatura cu rnSduva spinirii'

i
centrilor nervoSi (respiratori, circulatori, de deglutitie),
. Jinand Seama de importan!a cerebral' leziunile acestora
produc
de la nivelul trunchiului
a cSilor 5i a conexiunilor
manifestiri complexe' grave 5i adesea mortale'
.Delaacestnivelpornesccelel.2perechidenervicranienicareindeplinesc
rrnportante funclii motorii 9i senzitive'
.inafaranucleilornervilorcranieniSiaicentrilorreflexelorvegetative,intrunchiul forma\iunea
o serie de nuclei nespecifici' care alcituiesc
cerebral se gSsesc stimulSri
spre scoarla cerebralS a diferitelor
reticulari, care loaci rolin transmiterea
stSrii de veghe (de con5tient;)'
la edificarea
extero- 5i interoreceptive, contribuind
C ercbelul

r a5ezat in fosa posterioard a cutlei cranlene


este alcbtuit din:
motorte
-doui emisfere laterale - cu rolin coordonarea
_oregiunemediani,carecontribuieinmoddeosebitlamenlinereaechilibrului,
numitd vermis'
r Este legat de nevrax prin
perlunculii cerebeloSi'
.FunctiasaprincipalsconstSinreglareatonusuluimuscularSiincoordonarea
mi5cirilor"
Mdduva sPinarii: in canalul rahidian
. ltltirna Por{iune a sistemului nervos central este adipostit5
nervoasS, care incepe de la bulb 5i
. se Prezinlb sub forma unui cilindru de substan!5
se intinde Pani la Lz
din:
** Este impirliti in doul jumitSli simetrice' fiind formatS
-substanlaalbS.alcStuitSdin:cSimotoriidescendenteSicSisenzitiveaSCen-
de su[rstanli albS'
m5duv5 se disting trei cordoane
clente. in frecare jumState de posterioare (senzitive)'
separate de emergentele rSdScinilor anterioare (motorii) 9i
piramidal direct'
-Cordonul anterior con{ine fasciculul
.Cordonulposterior.ont*ufasciculeGoligiBurdach,careconduCspre
profundi congtientS'
centrii superiori sensibilitatea tactila 5i ascendente care conduc
-cordonul lateral conti;; o serie de fascicule
SprecentriisuperioriinformaliilegatedesensibilitateatermicS,dureroasSSi
lateral coboarS fasciculul piramidal
cordonului
profundS incon5tientS. Tot la nivelul aliata in coarnele
spre celula neuronului periferic,
incruciSat 5i cSile extrapiramidale,
motorie finalS'
anterioare, de unde pornegte calea
'substanlacenuSie-situatScentraIgiimbracSaspectullitereiH'CoarneIe
anterioarealesubstan\eicenugiisuntmotorii,celeposterioaresenzitive,iarcele
laterale au funclii vegetative'
.LeziunilemiduveiprovoacSgravetulburSrisenzitive,motorii5ivegetattve.
(motorie) 5i posterroa16
r La nivelul miduvei, din cele dotrS rSdScini - anterioarS
(senzitivl) - se formeazi nervii rahidieni'
ganglionul spinal' care coniine
r Pe traiectul radScinii posterioare existS o umflSturd'
periferic'
corpul celular al primului neuron senzitiv
lNerviirahidienidaunaSterenervilorperiferici. trei
(encefarur gi mbduva spinirii) este acoperit gi proterat de cele
sistem,l nervos central
foile meningiene:
e rlura mater- o membranb fibroasi in contact cu osul'
.arahnoida-ofoi!5sublireCarecSptuSegtefalainternSadureimater
lpiarnater-un!esUtcelularbogatvascularizatcareacoperS!esutulnervos.
pia mater 5i orahnoido conline lichidul cefalorahidian'
spa\iul subarahnoidian cuprins inlre
AcestaesteseCretatinventriculidecatreplextrrilecoroide5ipzitrundeinspatiile
Magendie 5i Luschka'
subarahnoidiene prin orificiile lui
cavitSli - sistemul ventriculor' in care
se
se aflS un sistem de
in rnteriorul encefalului lll' intre
gi circuri L.c.R. in emisfere se afrd ventricurii raterari qi ventriculul
forn.reazi lV prin
Ventricuru* r este regat de ventriculul
protuberanti gi cereber se afrl ventrcurur rV. Luschka 5i
cu spa{iul arahnoidian prin orificiul
apeductul sylvian. Ventriculul lV comunici
subarahnoidian, prin vilozitSlile arahnoidiene'
Magerrdie. L.c.R. se resoarbe din spaliul
Pentru in{elegerea simptomelor care apar
in leziunea sistemr-rlui nervos este necesari o
ive 5i a reflexelor'
sumarl recapitulare a cirlor nrotorii' senzif
Caile motorii.
Sisternul rnotor cuprinde trei elemente:
. neuronul motor central
r neuronul exl raPiramidal
. neuronul Periferic' merg de
reprezintS cele douS c5i motorii care
Neuronul motor central 5i cel extrapiramidal de
la nraduva. La nivelul acesteia, calea motorie este unicS' fiind reprezentatl
la errcefal intermediul
cale motorie finalS comunS' Prin
neuronul motor periferic, numit de aceea 9i (calea
acesteia se transmit atat impulsurile
u"nit* pe calea neuronului motor central
piramiclalS), cat 5i cele venrte pe cdile extrapiramidale'
I

N eu r onul motor ce ntra I :

* formeazi calea PiramidalS'


o Fa:;ciculul piramida
-:r^ ^^l"l'ra\ citr t:t loluliei frontale
-aresomelecelulare(corpurilecelulare)situateinscoartaClrcum\
ascendente - ^r ale
pirarnidalS 5i se termtna tr coarnele anterioare
-,^- ^:--,-i-l
-Axonii lor alc5tuiesc calea
periferic' cu exceplia unor fibre scurte
miduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor
de origine al nervilor cranieni' la
(fasciculul geniculat) care se termini in nucleii
rrivelul trunchiulu I cerebral'
un traiect diferit:
-este forrnat din fibre, care au deci o lungime 5i
-fasciculul geniculat (cortico-nuclear)
- se terminS in nucleii motori ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral;
_fascicululpiramidalincruciSat-reprezintSceamaimareparteafascicu-
in partea inferioarS a bulbului (de-
lului piramidal 5i ale cSrui fibre se incruciSeazS
I
<,usalie),pentruaajungeapoiincordoanelemedularelateralegicoarnele
se inlelege de ce o leziune
IL
I

a acestor fibre'
anterioare. DatoritS incruciSSrii bulbare
I

encefaiicaantreneazSoparaliziedeparteaopusSacorpului;
_fascicululpiramidaldirect-unfasciculfoartesublire,constituitdirr
bulbului' ci mult mai jos la nivelul
citeva fibre, care nu se incruciSeazS la nivelul
cu cateva segmente inainte de a se termina
tot in coarnele anterioare ale
mSduvei,
mdduvei.
Prin intermediul lui se
,Fasciculul piramirJal este de origine filogeneticS mai nouS'
transmit impulsurile motorii active (pentru miScirile voluntare) 5i impulsurile
rnoderatoarealeSCoarleipentruactivitateaautomat-reflexSamSduvei.
Neu ro nii extra Pi ra mida li :
indirectS'
. formeazi calea extrapiramidalS - cale motorie
. Corpurile celulare i5i au originea in:
-nucleii cenuSii centrali (lenticular' caudat)
nucleu roSu
-locus niger. Toli aceSti nuclei sunt
lega{i intre ei prin fascicule scurte'
anterioare ale mlduvei prin diferite
. CSile descendente se terminS in coarnele
fa scicu I e:
-rubro-sPinal
-olivo-sPinal
-tecto-sPinal
-vestibulo-spinal' ^-^ r_,
.ramidali.
rscoartracerebralslanivelullobuluifrontalareneUronicufunclieextrapl
filogeneticS mai veche' joacS un rol in
mi5cSrile
r Sistemul extrapiramidal, de origine
tonusului muscular'
automate 5iin coordonarea 5i reglarea
Neuronul motor Periferic:
. este por\iunea terminalS a cbii motorii'
oCorpurilecelularesegSsescincoarneleanterioarealemSduvei
in mu5chi'
r axonii trec prin radScina anterioarS in nervii periferici' terminandu-se
de tip sinaptic' numitS
r LegStura intre nerv 5i muSchi se face la nivelul unei forma!iuni
placa motorre' numit
e face cu ajutorul unui mediator chimic'
Transrniterea influxului la acest nivel, se
acetilcolind.
c Neuronul motor periferic prime5te excita!ii
atat pe calea neuronului motor central'
reflex medular' De aceea se mai
cAt gi a neuror-lului extrapiramidal 5i a arcului
nume5te S\ calea t'inala comund'
pierdute toate categoriile de migcdri'
. in leziunea rleuronLrlui motor periferic sunt
Caile sensibilitatii.
mediului extern 5i intern se realizeazb
. lnformarea sisternului nervos asupra varialiilor
pentru toate tipurile de
prin existerr\a la Periferie a unor receptori specializali
se n sib ilitate.
. se disting:
-o sensibilitate elementari ce cuprinde:
durere
_sensibilitatea superficialS sau cutanatS, pentru tact, cSldurS 5i
(termica, tactilS 5i dureroasS);
-sensibilitateaprofundasauproprioceptivS,careprovinedinmugchi'
tendoane, ligametrte, oase 9i articula{ii;
_sensibilitateaviscerala(interoceptiv5),subcontrolulsistemuluinervos
vegetativ'
rezultate din diferentierea
-o sensibilitate sintetica - cuprinde: senzalii complexe,
5i combinarea senzaliilor
elementare'
Cdile sensibilitSlii, printr-o inlan!uire de trei
neuroni' alcbtuiesc:
"
-calea sensibilitS!ii termo-algice'
(mio-artrol<inetic5, vibratorie 9i
-a sensibilitetii tactile, profundS conStientb
b a restezi ci )
-a sensibi litSlii profund e i nconStiente
(relatii despre tonus 5i echilibru)'
. Caile senzitive cuprirrd trei neuroni'
a nervului rahidian'
-Primul neuron se gSseSte pe traiectul radicinii posterioare
inganglionulspinal5iinganglioniianexalinervilorcranieni.Elareoprelungirecurol rol
periferic,5i o prelungire cu
de rJendritl, care alcituiegte fibra senzrtivi a nervului
poate fi scurtS' pentru
de axon care pStrunde in m5duv;. AceastS prelungire
coarnelor posterioare ale
sensibilitatea superficialS (care se termind in celulele
pentru sensibilitatea profundS incongtientS (care se
termind 2 - 3
mdduvei), mijlocie,
profundS congtientS (care
segmente medulare mai sus) 5i lung;, pentru sensibilitatea
se termini in nucleii Goli 9i Burdach din
bulb)'
- pentru sensibilitatea
-Al doilea neuron transmite excitalia senzitivi la talamus
pentru sensibilitatea tactilS' prin
superficiala: prin fasciculul spino-talamic anterior,
fasciculul spino-talamic posterior, pentru sensibilitatea termo-algici' iar pentru
sensibilitatea profundS, fibrele care pornesc din
nucleii Goli 5i Burdach - se
in talamus'
incruci5eazi in bulb, pe linia medianS 5i se terminS
-AltreileaneUronestepor{iuneacSilorsenzitivecuprinsSintretalamus5i
circutnvolulia parietalS ascendentS'
Ref lectivitatea.
prin
r se inlelege prin reflex, un rSspuns motor secretor sau vasomotor' oblinut
intermediul sistemului nervos. pentru ca si se produci
un reflex este necesari
eferent' cu alte cuvinte' o
continuitatea arcului reflex, intre nervul aferent 9i cel
nerV senzitiv, care constituie fibra
suprafa!5 receptoare (piele, muSchi, tendoane), un
posterior' o celulS
aferenti, o celulS intermediarS situatS in ganglionul spinal
motorie in mu5chi'
motorie (in cornul anterior al mSduvei) 5i o terminalie
r 5e cunosc rnai multe tipuri de reflexe:
-Reflexele osteo-tendinoase sunt reflexe spinale, formate
din doi neuroni - unul
senzitiv,carereceptioneazSexcita{iadelanivelultendonuluiexcitatprinintindere'5i
rSspunsul motor' lmpulsurile
unul motor (neuronul motor periferic), care executS
asupra acestor reflexe'
corticale prin calea piramidala au acliune inhibitorie
din inlSntuirea mai
-Reflexele superficiale (cutanate 9i mucoase) sunt formate
cutanate mucoase
Arcul reflex elementar, multor neuroni. Excitalia unor zone
patologice prin exagerarea
rietermin5 contraclia muSchilor corespunzitori' Ele devin
lor, care apare'in leziunea fasciculului piramidal'
-Reflexele de posturS au tot un arc reflex, alcStuit din
doi neuroni' dar sunt
reglateinspecialdesistemulextrapiramidal,careexercit5aSUpraloroinfluentS
moderatoare.
e La subiectul norrnal, modificarea pasivb a poziliei
unei articulalii determina o stare
tle contrac\ie a mugchilor interesali'
. in leziunile extrapiramidale, aceste contraclii sunt exagerate'
ivesc numai in
. in afara acestor reflexe pot apSrea 5i alte reflexe patologice' care se
leziunile neuronului motor central (calea piramidalS)'
vegetative (defecatie'
* in afara reflexelor somatice, miduva este $i sediul unor reflexe
nric{i une, erec!ie, ejacu la!ie, vaso-motricitate)'

NOTIUNI DE SEMIoLoGIE

Exairenul unui bolnav cr-r afec!iune neurologici cuprlnde:


t inte rogatoriu
.examenulfizic
.examene paraclinice.
lnterogatorlul trebuie si cerceteze sistematic simptomele
de care se pl6nge bolnavul
psihice (afectivitate' aten!ie'
(durere, tr-rlburSri de mers), tulburiri sfincteriene, de lirnbaj 5i
cornportament)'
ralionanrent, voin{5, memorie, orientare in timp 5i spaliu'
se face, de obicei' intr-o anumitS
Examenul Jizic este examenul neurologic propriu-zis 5i
ordine.
al stSrii de con5tientS' Acest
A. Exanrenul atitudinii bolnavultli, al semnelor meningiene 5i
examen irnPlica la randul s5u:
a) Exa rn e n u I se nsi b il itdsi i :
face necesarS colaborarea bolnavului
seincepecercetandtulburirilesubiective'careeventualpotexista:
" senzatiii de in{ePituri
. furnicdturi
r amorte
^tr .r,,^!
. clureri spontane etc' : se cerceteaza-
dupi care e sensibilitatea obiectivS. Se cere
sensibilitatea superficiala (tactilS'
bolnavulur si inchidi ochii gi se exploreazi succesiv
terrnicd 9r dureroasS), profundi 5i complexS: pulpa de-
,sensibilitatea tactilS se exploreazi punand in contact tegumentele cu
getului o bucatb de vatl
saLl cu
un ac
sensibilitatea dureroasS inlepand tegumentele cu
-sensibilitatea termica aplicand succesiv pe tegumente
doul eprubete cu api
imediat senzalia resim!it;' se acordS
calcla 5i ap5 rece, cerand bolnavului s5 comunice
irrtr:tcleauna aten!ie unei posibilitS!i de simulare'
vibratiile
,sensibilitatea profundi se exploreazd urmdrind daci bolnavul percepe
unuidiapazonsauaresim!ulatitudinilorSegmentare.PentruaceaStaseaplicSundiapazon
(sim!ul vibrator) sau se imprimi de cbtre
care vibreazS, pe regiunile osoase proemirlente
membru al bolnavului (deget etc') 5i se cere
exanrinator o anumiti miqcare unui segment rle
partea opusi in aceeagi pozilie (sinr\ul
acestuia si puna membrul corespunzitor de
sterosnostic, care constS in
llj;]:::i :)ensinirit;tii se compreteazS cu cercetarea simlurui
inchiSi:
recLrnoagterea unui obiect prin atirrgere, cu ochii
* lmposibilitatea recunoaSterii se numeqle astereognozie
o anesteziepierdereasensibilitalii
. hipoestezle diminuarea acesteia
t hiperestezie, accentuarea anormalS a sensibilitilii, mergand pdnS la senza!ie
dureroasS, adesea avand caracter de a rsu rd.
b) F-xa m e n u I m ati I itati i vol u nta re :
. urmbreSte depistarea deficitului motor prin studiul miScirilor active 5i al fortei
musculare segmentare.
* 5e incepe examenul ce16nd bolnavului s5 execute rniScSri de flexie' extensie'
abduc{ie,rotalie5iseobservSdacSacesteaseexecut5cuuSurinlSsaunU'
e For{a musculard segmentarl se cerceteazS cerrdnd bolnavului
si execute miScari' in
patologice poartb
timp ce examinatorul se opune in efectuarea lor. ModificSrile
ur rrtitoarele denumiri:
-pareza - slSbirea forlei musculare
-paralizie - abserrla completa a forlei musculare
-hemiptegie - paralizia uneijumititi de corp
-paraplegie - paralizia pir!ii inferioare a corpului
-monopleqle - paralizia unui singur membru
-tetraplegie - paralizia celor patru membre'
. a neuronului motor periferic'
Paraliziile se datoreazi lezSrii cSii piramidale sau
c) Exa rne nul tanusul ui m u scula r:
. complet membrul examinat' in timp ce
se realizeaza cerand bolnavului s5-5i relaxeze
cercetand rezistenta musculard 5i
examinatorul mobilizeazb Pasiv fiecare membru,
amPlitudinea migcartt'
r Tonusul normal este caracterizat print-o slabd rezistenl5' deci exagerarea
- hipertonie sau contracturd musculard - cregterea rezisten\ei'
extrapiramidale
tonusului - se intalnesc in leziuni piramidale sau
, hipotonie ntusculard - diminuarea acestuia - in leziunile neuronului motor
periferic 5i in leziunile cerebelului'
tl) exctmenul contracliitor 5i al ntiscarilor
involuntare:
mers etc - sunt
c tVli5cSrile automate fiziologice - clipitul, pendularea membrelor in
diminuatesauaboliteinsindroameleextrapiramidale(boalaParkinson).
forme:
r contracliile 5i nri5carile involuntare apar irr numeroase boli' sub diferite scleroza
- tremUrSturi: boala Parl<inson, alcoolism, Basedow, degenerescen!e,
in PlSci
- contracturi: tetanie, tumori cerebrale' tetanos rapitJe): Coree,
- mi5cSri coreice (mi5c5ri involuntare dezordonate, bruSte 5i
hemibalism
Se schimba f5r5 incetare):
. mi5ciri atetozice (mi5c5ri involuntare, lente, care
leziuni extraPiramidale
.convulsiitonico-clonice:aparincrizeleepileptice.
e) oo rd o n a rea m i 5co ri lo r
C'
mi5care'
, este facultatea de a pune in acliune mai mulli muSchi pentru a efectua o aparatul
o se realizeazS prin mecanisme complexe, la care participS cerebelul'
vestibular, trunchiul cerebral 5i scoarla cerebrali'
tendoane 5i
* Excitatiile de la periferie, culese de proprioceptorii din muSchi'
artir:ula!ii,dereceptoriivestibulariSivizuali,infornreazSprecisdesprepozitia
muscular'
corpului in spaliu, stadiul migcdrilor 5i tonusului
regleaz5 tonusul muscular
. in functie de aceste informa!li, sunt emise impulsuri care
curs de executare'
in raport cu modificirile echilibrului corpului 5i cu migcdrilein
osestudiazacer6nd[rolnavuluisaexecuteanumitemiScSrica:
-aducerea inclexului pe varful nasului
-aducerea cSlcaiului Pe genunchi
-executarea rapid5 de gesturi alternative (mi5c5ri
rapide de supina{ie 5i
pronatie)'
pot fi provocate de leziuni
. Tulburarile de coordonare poartd numele de ataxie 5i
cerebeloase.
l-) Examenut stasiunii 5i al mersului
acestora'
o implica nu numai coordonarea migcarilor, dar 9i echilibrarea
pe vArful picioarelor sau pe
. S: examineazi observand bolnavul in ortostatism,
cilciie, precum 9i caracterul mersului'
* Mersul are unele caractere care precizeazd adesea diagnosticul:
-in tabes, mersul este necoordonat, bolnavul arunc6nd picioarele 5i lovind
pirnantul cu cilcAiele (,,mers talonat")
-in lezrunile cerebeloase mersul este cle om beat, oscilant, instabil
-in [remiplegie, la stadiul de recuperare, gamba este rigidS, membrul inferior
este intins, aspectul fiind de mers,,cosind,,
-in leziunile neuronului motor periferic, bolnavul ,,stepeaz5,,, gamba fiind
ridicati sus, pentru a nu lovi pamantulcu vdrful piciorului'
g) Examenul echilibrului :
- se face in ortostatism, cerand bolnavului s5-5i lipeascd picioarele:
. dac5-$i pierde echilibrul in timp ce sti cu ochii deschiSi, tulburarea este de traturi
cerebeloasS
r dacd-gi pierde echilibrul numai la inchiderea ochilor (semnul Romberg pozitiv),
etc)'
leziunea este fie vestibularS, fie spinalS (tabes, sindrom rleuro-anemic
h) Examenul reflexelor:
- conr porti cercetarea reflexelor:
. osteo-tendinoase,
. cutanate
" de Postura
c patologice.
de reflexe, a tendonului
Reflexele osteo-tendinoase se examineazS prin perculia, cu ciocanul
rnugchiului care provoac}, la ornul normal, contractia mu5chiului
respectiv' Cele mai
i rn porta nte reflexe osteo-tend i noase
su nt u rmdtoa rele :

. reflexul ahilian care constb in flexia plantard a piciorului prin perculia tendonului
a hilia n
. reflexul rotulian - care consti in extensia gambei pe coapsS
prin percu!ia tendonului
cvad rice psu lu i

. reflexul bicipital - se examineazd percutand tendonul bicepsului la nivelul plicii

cotului 5i provoacb flexia uSoari a antebralulul


reflexul tricipital - in care prin perculia tricepsului, in vecinitatea olecranului,
se
.
produce extensia ugoarb a antebratului etc'
in timpul cetrcetirii reflexelor, bolnavul trebuie si fie in relaxare musculari completS'
tleflexele osteo-tendinoase, in sltua!ii patologice, pot fi:
eexagerate,ceeacetraduceolezareaciiipiramidale
o dirninuate
. abolite (com5, leziuni de neuron motor periferic, atrofii mari, tabes)'
Reflexele cutanate cele mai importante sunt:
. reflexul cutanat abclominal - contraclia mugchilor abdomenului prin atingerea
peretelui abdominal cu partea neascuIit5 a unui ac
. reflexul cutanat plantar - la excitarea marginii externe a plantei cu un ac, apare flexia
d egetelor.
mu5chi' dupi
Ileflexele cJe posturS se examineaz5 prin opozilia la punctul de inserlie a unui
care se lasb liber. intinderea lenti, produsd din tc-:ndinla de a reveni
la pozi!ia ini{iala
postural' Dintre
declanSeaza o contraclie a mu5chiului, care duce la cre$terea tonusului
este semnul
reflexele patologice care apar in leziurrile cSii piramidale, cel mai cunoscut
Babinsl<i - extensia degetului mare de la picior, cu flexie
plantarS a celorlalte degete, la
zgarierea uSoari a marginii externe a plantei'

10
informatii importante:
i\ Examenut troficitdliipermite de asemenea
. Atrofiile musculare sunt, in general, de origine perifericS (poliomielitS)'
.candseinso{escdefibrila!iimusculare,suntdenaturimedularS(sclerozSlateralS
amiotrofici).
rAltetulburSritroficedenaturSnervoasisepotint6lnilaarticulalii(tabes)sau
tegumente,pieleafiindsublire,lucioasS(leziunilenervilorperiferici)etc.
j) Examenul limbaiului
o consti in punerea in eviden{5 a tulburirilor de vorbire'
. TulburSrile de vorbire pot interesa:
-inJelegerea limbajului, afazie (care se
caracterizeazi prin imposibilitatea
exprimSrii 5i in{elegerii cuvintelor)
-articularea cuvintelor (disartrie)
dislalia (imposibilitatea de a
-pronunlarea cuvinte lor - dist'ozio (balbiiald)'
pronun\a anu mite sunete)'

EXAMENUL NERVILOR CRANIENI


tt ) Nervul olf activ (l) '
r flrV senzorial pentru miros' porne$te din mucoasa nazalS.
r Lezarea sa duce la anosmie (pierderea mirosului)' neiritante
r Se examineazi dSnd bolnavului s5 recunoasci substante m irositoare
b) ,Nervu/ oPtic (ll):
de la retinS'
c nerv senzorial pentru vedere' porne$te
. Lezarea sa provoac 6 amaurozd
(orbire) unilateralS'
rSeexanrineazScercetSndacuitateavizuals,cSmpulvizualSifunduldeochi.
c) Nervul oculomotor comun {lll):
peduncularS'
o t'trVrnotor care are nucleul de origine in calota
c Lezarea sa duce la:
-ptoza (cdderea) pleoapei superioare
-vedere dubld (diPloPie)
-dilatarea PuPilei (midriaza)
-stra bism '

Potetic (lV):
I

I
cl) Nervul
I
L
r t'trV motor, cu nucleul situat in calota peduncularS'
I

I . Lezarea sa duce la diplopie' prin paralizia oblicului mare' inerveazd un mu5chi


pateticul este singurul nerv din organism care
I

" De relinut cd
situat de partea opusd nucleului sau'
e ) Nervul trigemen (V):
iar cele senzitiv' in
r este un nerv mixt. Nucleul sdu motor este in protuberantS'
ganglionul Gasser'
produc nevralgia facialS
o Leziunile intative ale fibrelor sale senzitive
produc trismusul (incle5tarea maxilarelor
c leziunile iritative ale fibrelor sale motorii
prin contractura maseterilor)'
provoacS:
o Leziunile distructive ale nervului trigemen
a corneei
-anestezia fe\ei, a mucoasei bucale 5i nazale'
-paralizie a muSchilor masticatori'
f) Nervul oculomotor extern (Yl):
I

'l 11
ll
l
. este un nerv motor, cu nucleul in protuberantS'
. Paralizia sa duce la:
-diPloPie
-strabism intern (devierea globului ocular iniuntru)'
. Nervii oculomotori (lll, lV, Vl) se examineazb cercet6nd:
-motilitatea globilor oculari
-fanta PalPebralS
-starea pupilelor (reflexele pupilare)'
g\ Nervul faclol (Vll):
. este un nerv rnotor ce asiguri inervarea mimicii
. lezarea lui provoacd paralizia facialS:
de partea
-fa!5 asimetricd, prin ttergerea cutelor fiziologice de pe hemifata
leziu nil,
-imposibilitateaincre{iriifrun!iigiainchideriiochiului
-comisura bucalS mai coborAti de partea bolnavS'
ca nerv senzorial ise asociazS nervul intermediar wrisberg, care
asigurS
r
anterioare ale limbii' Lezarea sa
sensibilitatea gustativ5 la nivelul celor douS treimi
duce la tulburiri de gust'
h\ N e rv u I a cu sti co -v e st i b u I a r \V lll\:
. este un nerv senzorial
.
format din:
- nervul auditiv a cirui lezare produce surditate
- nervul vestibular, a cirui lezare produce sindromul vestibular (nistagmus $r

tulburiri de echilibru)'
i) Nervul gtosofaringion (lX):
. nerv mixt, cu nucleii situa\i in bulb'
. AsigurS sensibilitatea faringelui 5i mi5cSrile de inghilire.
o Leziunea lui provoacS:
-tulburiri de gust in 113 posterioard a limbii
gatului
-abolirea reflexului de fund de 96t, prin anestezia fundului
-refularea pe nas a lichidelor, care nu mai pot fi inghitite'
j) Nervut pneumogasrric (X):
o este un nerv mixt, al cirui nucleu se afla in bulb'
oimportanlasaderivS,inspecial,dinrolulreglatorvegetativ,
. paralizia lui poate dr'rce la moarte prin:
-tulburSri de ritm cardiac,
-tulburiri resPiratorii
-tulburSri digestive.
k) Nervul spinal (Xl)'.
. nerv motor, cu nucleii situa!i in bulb 9i miduva cervicalS'
r Lezarea sa determinJ Paralizia:
-la rin gelu i,
-a vilulur Palatin
-a mugchilor sternocleidomastoidian 5i trapez'
l\ Nervul hipoglos (Xll):
r este [Jn nerv motor, al carui nucleu este situat in bulb'

t2
Paralizia se duce la:
-henriparalizia 9i hemiatrofia limbii,
-cu tulburiri in articula!ia cuvintelor, in masticatie 5i inghilire'

SINDROMUL DE DEFICIT MOTOR


Deficitul rnotor apare'intr-o gamS largS de afecliuni, cele mai importante
sindroame

a natomo-clinice fiind :
. sindromul muscular
. sindromul de neuron motor periferic
r sindroamele hemiplegic, paraplegic5itetraplegic'

1.. SINDROAME MUSCULARE


Dintre acestea, cele mai frecvente sunt urmitoarele:
de obicei, in
1) Miopatio este o boali heredo-fanrilialS cu determinism genetic, ap516nd,
copilSrie sau adolescenJs, caracterizati prin:
r
slabiciuneprogresivS
de la ridicina
atrotii musculare bilaterale gi simetrice, interesSnd in principal muSchii
r
membrelor.
c Deficitul motor apare 5i se accentueaza paralel cu atrofia muscularS'
la pat'
EvOluliU este lenti 9i progresiva, ducSnd la imobilizarea bolnavului
Trotamentul constd in administrarea de:
* glicocol
c vitamine din grupul B 5i E

" fosfobion
o Madiol
r fizioterapie etc.
de a
2) Miotanio este o afec!iune de obicei congenitali, caracterizatS prin dificultatea
executd o miScare'
decontracta mu5chii. Decontraclia se face lent 5i cu efort. CAnd bolnavul
nrirqchii rimdn contractali c6teva secunde. Tulburarea este mai rnare
dup5 repausul
nruscular gi se reduce pe mdsuri ce miScarea se repetS' Apare in
copil5rie 5i este mai
un aspect atletic' dar
frecventS la barba!i. Mu5chii sunt uneori proeminen!i, dSnd bolnavului
forfa rnr:sculari este scizutS.
Trqta me ntul este si m Ptomatic:
o chinirrd
o procainamidi
o L - Dopa.

3) Potimiazito este o inflama{ie difuzb a muSchilor, care poate cuPrinde 5i tegumentele


mai frecvent la
(rlerrnatomioziti) sau nervii invecinali (neuromioziti)' Apare la orice virstS,
femei gi la tineri.
o) Forma acutd debuteaza cu:
serlne generale infeclioase
urmate de Prinderea mugchilor (dureri, rezisten!5 dureroasb lapalpare), uneori
a

a nervilor (semne de
tegumentelor, edeme, desen venos intbrit, inflamalie a mucoaselor 5i
polin evriti)
13
etc'
alteori tumefaclii articulare dureroase, adenopatie, splenomegalie
Evolueaza catre atrofie musculara 9i cutanatS'
Prognosticu/ este grav, moartea survenind printr-o tulburare
cardiaci Sau respiratorie'
b) Formele subacute Si cronice au o simptomatologie mai
pulin zgomotoasS' cu evolu{ie mai
irrdelungatS.
Tratomentul constd in:
. repaus la Pat
. mobilizarea activi a membrelor,
r tratamentantiinfectios,
r corticoterapie,
. analgezrce (aminofenozona, acid acetilsalicilic etc).
4) Miastenio este o afecliune caracterizat; prin deficit muscular, cu fatigabilitate
nrusculard, care apare sau se accentueaza la efort'
Etiologia este necunoscutS, dar se pare c5 in producerea ei
ar interveni un mecanism
subacut sau insidios' cu
imurrologic. Boala apare mai frecvent la femei. Debutul este
pe misuri ce muSchiul se contractS' Tulburarea apare mai frecvent
la
slSbiciune rruscularS
Paraliziile sunt minime dimineala'
muSchii oculari, ai felei, limbii, masticatori 9i ai laringelui'
prezinti strabisrn 5i
se accentueazb la efort 5i devin maxime seara. De obicei bolnavii
bolnavului de a-5i line
diplopie, iar vorbirea este dificilS. Este caracteristcd imposibilitatea
capul ridicat.
Boala evolueazS cu perioade de agravare 5i anreliorare
Trstamentul consti in administrarea de:
r Miostin(ProstigrninS)
u efed rin a
o corticoterapie
* vitaminoteraPie
r tirn ecto rn ie
r protezare resPiratorie - in caz de apari!ie a tulburirilor de respiratie (in criza
miastenic5).

EPILEPSIA
caracterizat' in
Definilie: este un sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut 5i sfarSit brusc'
convulsii tonico-clonice' CSnd
cazul crizelor majore, de pierderea cuno5tin!ei, insolit5 de
crizele de epilepsie se repetS, se vorbeSte despre epilepsia-boal5'
Etiologie: ln orclinea frecven!ei, principalele cauze sunt:
I traumatisrnul cranio-cerebral, cand epilepsia poate apSrea:
- imecliat (prin edem cerebral precoce)
.dupSunintervaldecStevaore(hematomsauedemcerebral)
- tardiv - duPi luni sau ani
se insotesc de
* neoforma!iile intracraniene, in care crizele sunt la inceput limitate 5i
semne de hipertensiune intracraniand
hemoragie
. tulburarile vasculare cerebrale (ramolisment, ericefalopatie hipertensivS,
meningianS, tromboflebite cerebrale, embolii) etc'
leziune care s5 justifice
. epilepsia esen{ial5, in care nu se gSsegte nici o etiologie sau
boala. in acest caz crizele sunt generalizate 9i apar incS
din copilirie.
r alte cauze mai rare sunt:
1.4
-traumatisme obstetricale
-intoxicalii cu alcool' oxid de carbon
-tulburSrimetabolice(uremie,hipoglicemie)
(encefalite etc)'
-procese infeclioase cerebrale
1.. EPILEPSIA GENERALIZATA
n care apar cu ore sau zile
":'I:::;Ht:: prodroame (migreni, nevrargii, parestezii),
inainte
.semnecareprecediimediatcrizaqicarepoartdnumelede"ourd"'
Aura Poate fi:
pleoapelor)
r motorie (migcari rapide ale membrelor' clipitul
o senzitivi (furnicituri, arsuri)
. senzorialS (zgornote, voci' sc3ntei' mirosuri diverse)
.psihic5 (anxietate)' proteclie'
permite bolnavului s5 ia pozi!ii de
ta precedS cu cSteva zeci de secunde criza 5i
Aura nu aPare tnsi intotdeauna'
Debutul este in general brutal cu:
. paloare brusci
r strigit 5i pierderea cunogtin{ei
. cu PrSbugirea bolnavului'
t"'."":;;:;tlJr).u, secuncle, cu rigiditatea membrelor'
scurtS, care durea zb 20 - 30 de
cianozafe!ei,din!iistr6nSi,ochiiimobiliSitoraceleinexpira!iefor!ati
'aciouafazd,numil|clonicd,caredureaza1-.2minuteSisecaracterizeazaprin
mi5cariviolentealecapuluisimaxilarelor,CutTlU$Carealimbiisiaparilialanivelul
guriiauneispurneabundente5iuneorisanguinolente,ConVulsiialemembrelorSi
emisiuniinvoluntaredeurinSgimateriifecale. mai multe ore' cu
de o stare comatoasd' Care dureazi
Uneori criza convulsivd este urmatd de deficit motor
respira!ie stertoroasa' DupS crizd apar' uneori' semne
reflexe abolite 9i
este totalS' " le obicei, prin:
(pareze, contracturi) Amrrezra crrzei
b)Crizominorddeepilepsieaparemaifrecventlacopiigisecaracterizeaza,c
. absente
rcontrac!iinrusculareparliale'cuodurat5decatevazecidesecunde' scurta duratS'in
cea mai frecventS) o suprimare a funcliilor psihice de
Abserrla (forma "r," activitate' persistand numai automatismele simple
timpul cdrora bolnavul i9i opreSte orice
(mersul, deglutilia, mestecatul etc)'
in formele usoare bolnavii'
. devin Palizi
r scaPd obiectele din mAnb
n i5i revin firi s5 Stie ce s-a intamplat'

2. EPILEPSIA LOCALIZATA clonice'


sub nr-rmele de crize jacksoniene 9i se caracterizeazb prin mi5ciri
Este cunoscuti 5i la segmentele
care incep lntotde'auna in acelaSi
loc (min5' picior sau fa15) 5i se ProPaga
pierderea cuno5tinlei, bolnavul asistand
la
veclne. Tulburarea nu este insoliti de
desfagurarea crizei'

15
3. ECHTVALENTELE EPILEPTICE a5a-numitb crepuscularS'
bornavur ac!ioneazi intr-o stare,
Se caracter izeazbprin faptur ca starea de r5r't
sau indeplinind gesturi de care nu este conStient' La fel
mergand f5r5 scop
racterizat5 p rin crize su bi ntra nte'
epileptic, ca
isteric;' Ultima
diferenliAttrebuie s5 elimine simularea' tetania' criza
DiognostiCut unor
criza se desfSSoara in prezenta
confricte psihice,
turburare este decranSatS de emo!ii 5i
locul clderii'
nrartori, iar bolnavii i5i aleg de obicei
Tratoment:
consta:
tlegimul de via{5 al bolnavului epileptic
o in Program regulat de somn de ore 8

o flra consum de alcool


i cr.l restric!ie de sare, dulciuri 5i excitante'
/\iegereaprofesir-rniiestecapitals,naturaboliicontraindicandtoateprofesiunilecareimpun
mers etc'
acti;ilate la inallime, in ap5, niaSini in de 1cg/an de
Baza tratamentului medical constS
in administrarea de fenobarbital in doze
asociat cu fenitoinS
necesitS\i intre 100 9i 400 rngfzi'
varsti/zi. La adult, rloza variazS dupS
primidonb sau Trepal'
sau Etotoin (2 - 4 tablete/zi), desfdcute 9i'
culcat' cu cravata' gulerul 5i centura
in tinrpul crizei, bolnavul trebuie men!inut
eventual,lnrobilizatpentrUevitarealoviturilordatoriticonvulsiilor'

COIVl[:LE sar-r par!iala


caracterizati prin pierderea cornpleti
Defini{ie:corna este o stare patologicS,
(func{ii de relalie), dar conservarea celor
rnai
a ct.inr:;iirr!ei, nrotilitSlii 5i senslbilitSlii
importeritefunc{iivegetative(respira!ie'circulalie'termoreglareetc)'
Di-rp;r profrrnzirnea comei, se deosebesc:
* (-t')ula carus (cona profundi)in care:
de excitant
-bolnavul nu reaclioneazl la nici un fel
-reflexeleCornean/osteo-tendinoaseSidedeglutiliesuntabsente;
a carna rnedie este o forma
mal u5oari:
puternici
-bolnavul rispunde la excitan{i mai
-Prezinti uneori delir
-stare de agitatie; este:
de tulburare a cuno$tin!ei - bolnavul
t obnubiloreo este forma cea mai u5oarI
ezorientat
-d
-somnolent
-execut} vag unele ordine
-raspuncle la intrebiri' deSi cu dificultate'
Cu men{inerea funcliilor, insolit5 de
' Posihilitatea protezSrii cardio.respiratorii,
moarteacerebralS,permitdescriereastadiuluidecomddepdsita'
urmitoarelor stiri morbide:
Diagnasticul diferenliotal comelor impune eliminarea
a)sincopa.pierdereabrusci5idescurtSduratSacunoStinlei,cuabolireatotalSa
datorit; opririi trecatoare 5i
firncliilor vegetative vrtale (circulalie, respiralie)'
reversibile a circula!iei cerebrale
caracterizatd prin pierderea
b) Iipotirnia sau leSinul (forrni mrnorii a sincopei), respiratiei
circulaliei'5i a
incompleti, u5oar5, a cunogtinfei' cu rnen!inerea
16
in care funcliile vegetative (circula\ie'
c) colapsul circulator este un sindrom
respiralieetc.)suntmultdiminuateSiodat5cueleSifuncliilederela{ie,dar
cuno;tin\a brolnavului este pistratS'
Diagnosticul Pozitiv:
Bolnavul in stare cle cornd profundi
este:
. imobil
. incon$tient
. cu musculatura relaxatS'
. Nu rbsPunde Ia intrebdri
. nu reaclioneazi la excitanti
n reflexele sunt abolite (tendinoase' cornean' de deglutitie)'
o Boinavul resPiri insb
. pulsul este Prezent
. fr-rnc{iile secretoare in general normale' de el' se
etiologic areo importan!5 fundamentali' deoarece in func{ie
Diagnosticul
sunt necesare:
stabilegte tratafilentul' Pentru aceasta
. anafilnezb aminuntita
. un examen clinic aProfundat
o urnele examene Paraclinice'
lnterogatoriul-seadreseazSanturajuluibolnavului,trebuiesSstabileascS:
r antecedentele bolnavului (boli' tratarnente urmate)
rcircumstanleleincares-aproduscoma(traumatisme'insolalie'ingestiedealcool
progresiv)'
diferite substan\e' debutul brusc sau
satr
nici un amSnunt - astfel:
Examenul clinic nu trebuie si omiti
.faciesulcongestionatsugereazSocomSalcoolicSsauohemoragiecerebralS
* faciesul rozal- o comb Prin CO
n faciesul icteric - o comi hepatici
o asitnetriafacialS -o hemiplegie
prezen\a sangelui 5r a spumer la guri -
epilepsie
r
- isteria etc'
o bataile frecvente ale pleoapelor
'mirosulaeruluiexpiratesteamoniacal-urinosincomauremicS
I miros acetonic (de mere) - in diabet
. miros alcoolic - in coma alcoolicS hipertensiune
. respiratia este lentS in comele provocate de barbiturice' opiacee'
irrtracranianb
diabeticS'
o respira!ie rapidi in coma uremici sau
ll-ensiuneaarterialSesteridicatSinhemoragiacerebralSgiencefalopatiahipertensiva
rtensiuneaarterialScoborat5incomeletoxice,infeclioase,diabeticeetc.
Prezerrlalrnorsindroameneurologiceesterevelatoarepentrudiagnostic:
un accident vascular ce-
hemiplegii) sugereazS
* sindrornul piramidal (pareze, paralizii,
i

reb ra I
(cefalee, virsSturi, staz5 papilard)
' sinciromul de hipertensiune rntracraniand hiper-
hematom cerebral sau o encefalopatie
I

il
sugereazi o tumoare, un abces' un
I
I
te n sivl

t7
redoare a cefei' semnul l(ernig' modificSri
. sindromul meningian (cefalee, virsSturi,
ale lichidului cefalorahidian) indicS
o meningitS sau hemoragie meningianS'
Examenele Paraclinice se fac in:
. s6nge (uree, glicemie' rezervS alcalini)
r urini (albuminS, glucoza, corpi cetonici)
r lichidulcefalorahidian
o in vdrsituri etc'
Dinpunctdevedereetiologicsedeosebescmaimulteformedecome:
. come neurologice
. come infectioase
. come metabolice
. come toxice

1. COME NEUROLOGICE
forme clinice:
in comele neurologice se pot intAlni urmitoarele
a) Came insolite de hemiPlegie:
o
hemoragia
r
tromboza
r
embolia cerebralS'
prin:
Hemoragia cerebralS se caracterizeazi
rdebut brutal
rcornS Profundi
ohiPertensiunearterial5
ohiPertermie
rresPiraliestertoroasi
olichidcefalorahidianhemoragie'
Tromboza:
r prezinti un debut mai pulin brutal
la vArstnici
' aPare de obicei de
o este PrecedatS Prodroame
. lichidul cefalorahidian este nemodificat'
Embolia:
. are un debut brusc
aPare la tineri sau adulli cu:
' -stenozi mitralS
-fibrila!ie atriald
-infarct miocardic'
b) Come cu sindrom meningian a2ar:
ointr-ohemoragiemeningiani(lichidcefalorahidianhemoragic)
o la un bolnav cu meningiti acuti'
Coma prin hipertensiune intracraniand se
int6lneSte in:
c)
o
tumori sau abcese intracerebrale
. encefalopatia hipertensivd (com5 cu crize convulsive 9i hipertensiune

arteriala)'
prin:
d) Coma postepilepticd, caracterizatb
r incontinen!5 de urinl
18
.semne de muScare a limbii
,convulsii tonico-clonice etc
Coma prin traumatism cranion
caracterizati prin:
e)
o hemoragie
o pierderea lichidului cefalorahidian prin nas sau urechi'
EsteindispensabilSprecizarea(cornaafostdatoratStraumatismuluisaucomaa
determinatcSdereabolnavuluiSitraumatisnrul).

2. COME INFECTIoASE aceastd


infeclioasi ajunge la com5, deSi astizi' datoriti antibioticelor,
Orice boali Poate resPectivA
este mult mai rarS' Coma este Precedatd de starea infec!ioasi
situa\ie
(septicemii, Pneumonii etc)'

, in cursur nerropatiiror acute sau cronice ei


se caracterizeazd
:?Y:#:I.:;,:j'fire
P rin:
expirat
r mirosul amoniacal-urinos al aerului
' tegumentePalide-gblbui
' resPiralie CheYne-Stokes
r cre5terea ureei in sSnge'
. anemle
a
unei hepatite virale, de
b) Coma fie in cursur unei ciroze, fie in cursur
flffi;t:Ere de:
sau punclie asciticS' Se insole5te
obicei precedat5 de o hemoragie
c icter
a ascitd
r resPira\ie fetidi
r uneori manifestSri hemoragice'
c) Coma diabeticd:
r Prele uscati
.
miros de acetond
i
L

I r
resPiralie Kussmaul
,lt
't
.
hiPerglicemie
r
I

glicozurie
o
cetonurie
diabet'
antecedente sau semne clinice de
e
d)Comahipoglicemicdapare,deobicei,CaUrmareasupradozSriideinsulinS'
r Este mai pulin profundS' progresivi
. precedatd de transpiralii abundente 5i tremurituri
r inso!itd de convulsii' piele umedb 5i caldS' fenomenelor dupS administrarea
."dur".
Diagnosticul se bazeazS pe hipogl'rcemie il
tle solulie glucozatS'

I
4. coME TOXICE
1. Coms slcoolicd:
. facies vultuos, congestionat
1

r.l
r1
1_9
I
r hiPotensiunearteriali
r hiPotermte
. miros de alcool
e alcoolemie crescutS'
T.ComobarbituricdestedatoratSingestieidebarbituriceinscopulsinuciderii.
r Este ProfundS, calmi
. ctr hiPotensiune arteriali
. hiPotermie
. reflexe osteo-tendinoase abolite
oprezenlabarbituricelorinurinSSiinlichiduldespSlSturSgastricS.
3. Como prin opiocee apare la toxicomani:
o PuPilele sunt Punctiforme
. cu hipotonie muscularb accentuati
a faciesul Palid
a areflexie osteo-tendinoasi
de:
4. Coma otroPinicd se insole5te
a midriazi
a uscdciune a buzelor
a tahica rdie
r
hiPotensiunearterialS'
de:
5. Coma oxicarbonoosd se insolegte
. convulsii
. faciesul este rozat
. tensiunea arterialS coboratb
. temPeraturacrescutS'
Trotamentul este:
r etiologic
r general - se adreseazi tuturor comelor'
fSri a line seama de cauzS'
DeOarece,adeseori,asistentamedicalSesteprimapersoanScarevineincontactcu comelor' dar
este obligatS si cunoascS nu numai simptomele pentru identificarea
bolnavul,
de comS necesitS un control neincetat
qi rnasurileterapeutice. De altfel, bolnavul in stare
rlin partea asistentei' Aceasta trebuie
s5:
l

anotezepulsul,temperatura'tensiuneaarterialS'volumulurinelor
I

o sb supravegheze respira{i
I
il
- .sdturi
. si previnS obstruc{ia respiratorie prin secrettl 5l var
,I

. si aSeze capul tn pozi!ia cea mai potriviti etc'


se acorde:
0 aterr!ie deosebiti va trebui sb
se dezvelesc inconStient
. prevenirii racelii - deoarece comatoSii
.verific6riibuiotelor(deoarecebolnavul,fiindinsensibil,nusimtearsurile)
lateral
periodice de pozilie (decubit 5iventral)
e prevenirii escarelor prin schimbari
. masajul Punctelor de contact
o igienei locale, care trebuie si fie riguroasS.
r alte mSsuri imPortante:
-netezirea pliurilor de Ia lenjerie sau
imbrSciminte
pentru prevenirea obstructiei
-igiena bucala, cu inlSturarea mucozitS!ilor,
respiratorii.
I

l
I
70
;l
tt
L

I
. atentie deosebiti trebuie acordati:
-toaletei
se ud5 frecvent' datoritS
-schimbSrii repetate a bolnavului, deoarece acesta
tu lbu ririlor sfincteriene'
a Trebuie combitute retenlia urinari 9i constipatia'
dea de b5ut, din cauza tulburSrilor de
a comatoSilor, in general, nu trebuie si li se
deglutilie, care pot antrena pneumonie de deglutitle'
permeabilitatea cdilor respiratoriieste esenlial5. Pentru permeabilizarea cSii
respiratorii se va folosi:
-curSlirea gurii 9i a faringelui cu un tampon de
vati imbibat in api alcalini
intu bali a, tra h eotom ia
-duPi caz, asPira!ia Prin sondi nazal|, bron hoaspi ralia,
in sfarSit, oxigenoteraPia'
5i,
- se face pe cale:
r Foarte importanta este hidratarea bolnavilor
-parenteralS prin perfuzii intravenoase
sau glucozate.
-mai rar subcutanat - cu solulii izotonice clorurate
. Aportul caloric se asiguri Prin:
-sondi digestivi (risc de vbrsituri)
-alimentalia pe cale parenteralS'
. DupS caz, se mai urmiresc:
de s6nge
-oprirea hemoragiei prin hemostatice 5i perfuzii
-prevenirea complicaliilor septice' prin antibiotice
-tratamentul insuficien{ei respiratorii acute
-Prevenirea colaPsului
etc'
-spSlaturi gastrice in cazul intoxicaliilor recente

BOLILE INFECTIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS


variali: bacterii (meningococ'
Definilie: sunt boli determinate de agenli infeclio5i
(sifilis), toxine microbiene (tetanos'
streptococ, pneumococ, bacii Koch etc), ipirochete
micoze, protozoare, dar de cele mai multe
ori sunt datorate
difterie, botulism, dizenterie),
neuroinfec\ii lor virotice.
Dupi sediu se gruPeazS in:
a meningife (afecliuni inflamatorii ale meningelor)
. encefalite (afecliuni inflamatorii ale encefalului)
. mielite (afecliuni inflamatorii ale miduvei)
. forme complexe, cu atingere 5i a sistemului nervos periferic (encefalo-mielo-
rad icu lo-n evrite).
CAnd procesul infectios:
leuconevraxitd
predomind pe substanla alb5, afecliunea se nume5te
.
predomini pe substanla cenu5ie, se nume5te polinevraxitd
.
r
este difuz este vorba de o pannevraxitS'
Von Economo:
Encefolito epidemicd (encefalita letargicS) sau boala
o este o neuroinfeclie virotici din grupul polioencefalitelor' care afecteazb \n special
ntlcleii extrapiramidali din mezencefal 5i diencefal'
r Este mai frecventS la tineri
r evolueazi in doud stadii:
-un stadiu acut

21
nul cronic (pa rl<insonism u I postencefalitic)'
-u nazo-
Episodul acut apare dupS o incubalie de
1- 3 sSptSmini (infeclia se transmite pe cale
Mai rar debutul
gripal (febri, frison' cefalee' vSrsSturi)'
faringianS) 5i are un debut cu aspect bolii:
este urmat de semnele caracteristice
este insidios sau inaparent. Debutul infec{ios
. stare de somnolen!5 Prelungitb
insomnie nocturnS)
e uneori inversarea ritmului somn-veghe (hipersomnie diurnd'
. paralizii oculare (ptozi palpebralS' strabism' diplopie)
. tulburiri vegetative (hipersalivalie' crize sudorale)
c migciri involuntare'
DupSoperioadS(delunisauani)seinstaleazStreptatstadiulcronic(parkinsonismul
prin:
postencefalitic)' Acest stadiu este caracterizat
r hipertonie(rigiditate)
. facies inexPresiv
. mers cu PaSi mici
o tremurituri, in special la cap 5i maini'
Trotomentul:
-in stadiul acut se face cu:
r antibiotice
rcorticoteraPice
.ganglioPlegige.
-in stadiul de Parl<insonism cu:
" RomParkin
. tranchilizante
r vitamine din gruPa B
r dopaminS.
letargic5'
Azi nu mai intalnim forma acutb de encefalit5

1. SCLEROZAiN PLACI
De|ini[ie:esteoneuroviroz5cronici,cuetiologiepresupusviroticS5ipatogeniealergic5'
sediul unei
afecteazS substanla albS' care este
Apare la adultul tanSr (20 - 30 de ani) 5i nervilor cranieni:
Boala debuteazS prin atingerea
demielinizSri. Este deci o leuconevraxitS'
. optic (pierdere trecltoare a vederii)
r oculomotor(strabism,diplopie)'
SimPtomotologie:
perioacla de stare se constati asocierea a
trei sindroame:
?rr
cerebelos
"
.
vestibular
piramidal
"
Sindromul vestibular este reprezentat de:
r
nistagmus
.
ameteli
r
deviere in mers
Sindromul cerebelos - de:
o tulburiri de echilibru
o tremuraturiinten{ionale

LZ
. dismetile
. vorbire exPloziv;
. mers ebrios
Sindrornul Piranridal - de:
. paraparezb
. paraPlegie sPasticS' de
Evolu{ia bolii este indelungatS, cu puseuri
evolutive, separate de perioade de ameliorare'
se completeazd 5i' in final'
luni sau ani. cu fiecare nou puseu evolutiv, simptomatologia prin caSexie'
se produce dupS 10 - 20 de ani
bolnavul ramane un mare infirm. Moartea
tLilbu rbri resPiratorii etc'
prin:
Trotomentul se face in perioadele acute 9i subacute
r corticoterapie (cortizon 5i ACTH)
o lmurart
r vitaminoteraPle din gruPul B 9i C
. culturd fizici medicalS'
AsigurareacorectSaigieneiindividuale,laformeleparaliticeSicutulburSrisfincteriene,este
obligatorie,pentruaevitaapariliaescarelor5iacomplica{iilorseptice'
pentru moralul bolnavului'
Deosebit de importantS este psihoterapia

2. COREEA ACUTA SYDENHAM


cu focare lezionale in
Definilie: este o encefaliti acutb infeclioas5' alergo-reumatismalS, reumatism
ani' la copii cu focare amigdaliene 9i
corpii striali, intdlnitd mai ales intre 5 16
-
p o lia rticu Ia r.

Debutulboliiestelent,cunervozitate$iastenie.Ulterioraparmi5cSriinvoluntarebruSte,
Membrele superioare sunt aruncate
dezr:rdonate, afectAnd toate grupele musculare. prezlnta
datS' Trunchiul 5i membrele inferioare
dezordonat, degetele nu pot pSstra o pozi\ie
explozivS, iar vocea stinsS'
tres;:rrri continue. Vorbirea este profund tulburatS,
Frognosticulesteirrgeneralbun,boalafiindcurabilSinl-3luni,
Tratamentul constd in:
r eliminarea focarului de infeclie
a a ntibiotice

penicilini
a
glzi)
a instituirea terapiei antireumatice cu acid acetilsalicilic \2-a
a neuroleptice majore (clordelazin, Majeptil)
a prerdnison (70 - B0 mglzi)'
o boali degenerativl ereditarS'
Coreea cronicd (Huntington) apare la adulti 5i este cu
l.eziunile intereseazb corpii striati, cortexul 9i
cerebelul' DeSi migcirile sunt asembnltoare
progresiv spre demen15, alSturi de Persistenla
cele dirr coreea acut5, sindromul psihic rnerge
1i agravarea mi5clrilor
coreice'
relativ activ'
Trutamentul cupsiholeptice 9i tranchilizante este numai

3, SIFILISUL SISTEMULUI NERVOS


pallidum, care, datorita unui
l-ocalizirile se datoreazb microorganismului Trepanema
sistemul nervos, Producand manifest5rt
tratament insuficient, dupi 1O - 15 ani invadeazS
seve re.

73
debuteazS printr-un $ancru
sifilitic cu zeci de ani inaintea
simptomotologie: boala sunt aproape
nervoase. in toate manifestirile' modificirile pupilare pupilarS' cu
rnarrifestbrilor Argyll-Robertson: inegalitatea
tJn semn carocteristic este
constante. '"tn'l
ripsa contractSrii ra ruminS (aborirea reflexului
nereguraritatea contururui
pupirar 5i
de localizdri cardiovasculare:
fotomotor). Adesea se insole5te
e insuficien\a aortici
dar mai ales in lichidul
,,;rr:"ri;:;irI::"r, pe reacliire serorogice de sifiris in s6nge,
cef alorahidian.

4. MIELITA SIFILITICA
la nivelul miduvei'
Delinilie:este localizarea sifilisului
Existi o formS:
r acutb
.
cronicS. cu:
Forma acutS apare cam la
4 ani de la ivirea Sancrului' brusc'
. ParaPlegie flasci
(retenlie de fecale gi urini) 5i genitale
. cu tulburari sfincteriene sub nivelul
semnul Babinski 5i cu anestezie
o cu abolirea reflexelor osteotendinoase'
lezional.
r in 15 - 20 de zile paraplegia devine spasticS' in , contractura'
--:

r Sub influen{a tratamentuluiseoblinameliorSrievidente,darpersistSunele


tulbLrrSri' progresivS' cu
constituie paraplegia Erb - paraplegie spasmodici
O forma deosebiti o clinicS este
sfincteriene gi genitale 5i tulIur5ri senzitive discrete' Evolulia
tulkruriri
indelungatS' in aceastb form5,
terapia este mai pulin activ5'

sifiriticS, caracterizati prin


atingerea cordoanelor 9i
ffi:"trr..1,unu de naturS
(meningoradicurita posterioarl, care urterior se extinde
riddciniror posterioare are miduvei la infectie,
ale mSduvui;."aout. apare dupS 5.20 de ani de
posterioare
5i la cordoanele
insidios 9i Progresiv'
t"'i"';;,1;,'u';1'J::#;;,;;f::;:il";o ,, dureri, cu caracter de rurgerituri, in membrere
sensibilitetii
inferioare, in special no*urnu, i'
tn disocialia tabeticS: abolirea celei
dar conservarea sensibilitalii termice 5i dureroase 5i diminuarea
profunde,
tactile' r -:^a ^: " 'in tulburSri de
T.TuiburdridemerscareconstituieataxiatabeticSSisecaracterizeazapr
controlat permanent cu prlvlrea/
mers exageratela tnchiderea ochilor (mers ezitant'
lovindpSmSntulcucSlc6iul);giprobaRombergCareeStepozitivS(bolnavulin
cade). Forla muscularS,
oscileaza
ochii inchi5i, 5i
picioare, cu calcaiele alSturate 5i
Nervii cranieni sunt
sunt abolite 5i hipotonia pronunlat5.
3. ;t##ff]ieo-tendinoose care poate duce la
prinSi, cea mai grava fiinci interesarea nervului optic,
frecvent este constant'
vederii. semnul Argyll-Robertson
atrofia optica tabetici, cu pierderea
in unele forme de tabes apar complicalii:
24
. crize viscerale (gastricS, intestinald'
faringiani' laringianl)
o tulburdri trofice' prin:
Cea mai obignuita crizi visceralS
este criza gastric; tabetic;' caracterizatd
r dureri epigastrice atroce, cu debut 5i disparilie bruscl neinfluen!ate de alcaline sau
. cu virsituri 5i deshidratare mare, dur6nd ore sau zile 9i
a nti s Pa sti ce.
Tulburirile trofice constau in: inferioare
r fracturi Spontane, nedureroase, mai ales la nivelul membrelor
o ulceralii cronice atone (ulcerul perforant plantar) mari' tumefieri
. artropatii nedureroase, localizate in special la genunchi' cu deformSri
nedureroase'
T ratame ntul sifilisului nervos utilizeazi
:

pe curi)
. penicilina in doze masive (2'4 mii' u'i' pe 24 de ore'24 mii' u'i'
r piretoterapia (malarioterapia)' in unele cazuri'

PRINCIPALELE SINDROAME NEUROLOGICE


folosesc ca metode paraclinice:
in patologia muscularS gi a S.N. periferic se
oEMG(electromiografia)carestudiazSbiocurenliimuSchiului
. examenul vitezei de conducere tn nervul periferic
o bioPsia muscularS'
l)Sindromulpiramidalsausindromulneuronuluimotorcentrqlesteansamblul siu encefalic sau
de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul
de simptome provocate
este format de axonii neuronilor
#ffi piramidar este porliunea iniliari a ciii motorii 9i
rocarizate in circumvorulia frontali
ascendentS'
motori centrari, care i5i au corpurire ceiurare
cu neuronul motor periferic'
Fasciculul piramidal leagi scoarla motorie
Etiologie:
o accidente vasculare cerebrale
o tumori cerebrale
r mielite
o fracturi de rahis
r tumori medulare
. sclerozi lateralS amiotrofici etc'
Simptomatologie:
SemnelecliniceprincipaleConstau:inparezesauparaliziialemigcSrilorvoluntare,Cusediul,
deobicei,inparteaopusSleziunii(datoritSincruciSiriiciiimotorii).
paraplegie etc), predomin6nd la
r paralizia cuprinde teritorii intinse (hemiplegie, (contracturS)' Este spasmodici' fie
extremitatea membrelor, cu caracter spasmodic
de paralizie flascS'
de la inceput, fie dupb o perioadi scurti
diminuare (faza
e reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate dupS prima perioadS de
de 5oc)
semnul Babinski este Prezent:
"
. aPar tulburlri sfincteriene
r atrofia musculari este absentS'
HemiPlegia'.

25
piramidal
. Manifestarea principala a sindromului jum5t51i a corpului' datoritS
motilitSli voluntare a unei
r caracterizat6 prin pierderea
lezlrii unilaterale a ciii piramidale'
. Cauzele PrinciPale sunt:
-accidentele vasculare cerebrale
-tumorile intracraniene
-ntai rar, trau matismele'
. evolueazb in douS faze:
1.)hemiptegieflasca-cuhipotonie5ireflexeosteo-tendinoaseabolite
2)hemiplegiespasmodicd.caracterizatSdecontracturSSireflexeexagerate'
oDebutulpoatefiprogresiv(tulburSridemers,devorbire,jenSinmigcSrietc)'Celmai
extremS (bolnavul intrSin comS)'
este cle o brutalitate
adesea este brusc, tar uneori
0,,.:,0l'J;;]ffi"i':#;T:::Tl::i:?.""5tient, membrere, ridicate pasiv 5i
rssate s5
paralizati este mai
mai brusc gi mai in"rt pu partea hemiplegicS. Hemifa\a
cadi, cad
nr.ui; de partea paralizatS coborata'
atoni, apSrand semne de paralizie,.orr'risura
ganlulnaso.labialSters,reflexulcorneanabolitdeparteahemiplegiei.Frecvent
existSodevia{ieconjugalaacapuluiSiochilor,semnulBabinsl<iestepreZent.Apar
'."i',".li",.,,.a2r prin semne de pararizie raciars, iar ra niverur
. ;:lii:;:,%:;'iJ
membrelorinferior5isuperror,hemiplegiceforlamuscularSesteabolitS,hipotonie
sem n ul Babinsl<i prezent'
reflexe osteo-tendinoase abolite'
.Hemiplegiaspasmodicaapared.up5perioadadehemiplegieflascS.Secaracterlzeaza
mult, contracturS 5i reflexe exagerate'
prin for!5 muscularS, A" oui.ei'JiminuatS
sinkinezii'
semnul Babinsl<i prezent' apar
oSindromulparapleglc:paraplegl,u,t.paraliziacelordouSmembreinferioare,Cind
deficitulmotoresteincomplet,senumegteparaparezd,Paraplegiaaparefiein
intramedular), cSnd sunt
prezente
motor central (traiectul
leziunea neuronului bilateral' fie in
(retenlie de urinS 5i fecale),ei t"-t'^"1
tulburSrite sfincteriene ii']::::
Ceaaneuronuluimotorperiferic,cSndacestetulburSrinuseivesc.Semnulclinic
COmunestedeficitulrnotor(dispariliasaudiminuareaforleimuscularelanivelul
membrelor inferioare)'
ParaPiegia Poatc fi:
. flascS
t spasticS' .. | .-y ri.- An tataroa nprrronului motor central (fornra centrali),
este produsi fie de lezarea neuronl
o) Paroplegia ftoscd deficitul "motor
periferic (forma perifericb). semnele comune sunt
fie de lezarea neuronului
diminuarea tonusului muscular'
(paraplegiel, Oispa'i1ia reflexelor 5i alergicS' Evolueazd
infeclioasa (luetice, st'eftococicS' stafilococicd' virotica)' fie cdtre
Etiologiaeste cdtre ameliorare progresivS'
r., intu.ti" urinarS' fie
fie citre exitus, prin escare
forrne tor::,:: tulburirilor
prin absenla semnurui tsabinslct 5i a
o"rifericd se caracter izeazb
a atrofiilor musculare' Apare in
poliomielitS'
sfincteriene gi prin aparilia rapidj (deficit motor' mers in
I
polinevrite 5i tumori ,,cle coadS de cal"
poliradiculonLvrite,
e' u rin are 9i geni tale)'
,,stepaj,,, tulbu rSri sfincterien
1

cFormacentrald,secaracter,zeazbprrnmaritulburSrisfincteriene,prezen\asemnului
.Babinski,absenlaatrofiilormusculare.Poateevoluac5treparaplegiaspasticS.Apare
26
AceastS ultimS afecliune se caractertzeaza
in fracturile de rahis 5i mielita transversS.
hipotonie' prezenta semnului
prin deficit motor total al membrelor inferioare'
abolite, tulburSri sfincteriene (incontinen{5
sau
Babinsl<i, reflexe osteo-tendinoase
(escare) 5i hipo- sau anestezie'
retenlie de urinS), tulburSritrofice precoce
b|ParaptegiasposticdestedatoratSlezSriineuronuluimotorcentral.
Semnele clinice sunt:
.diminuareafor{eimuscularelanivelulmembrelorinferioare
r hipotonie
. reflexe osteo-tendinoase exagerate
. semnul Babinsl<i Prezent
r tulburirisfincteriene'
Se intAineSte in;
r morbul Pcltt
. cancerul vertebral
r turnori ntedulare
. sclerozS in PlSci
. scleroza lateralS amiotroficS
. siringomielie
. sindroameneuro-anemice
. meningioameleParacentrale'

este ansamblul de simptome 5i sernne


2) Sindromul neuronului motor periferic
periferic pe traiectul s5u medular' radicular
sau
provocate de leziunile neuronului motor
trunchiular.
Etiologie:
. poliornielitl anterioari acutd
c comPresiuni
. polinevrite
. poliradiculite.
Simptomotologie:
interes6nd grupe musculare izolate;
n paralizia este intotdeauna de partea leziunii,
musculare precoce' cu abolirea
r este flascS, cu hipotonie sau atonie, cu atrofii
ref lexelor.
este ansamblul de simptome provocate de leziunile
3) Sindromul extropiramidol
nucleilor r.enuSii centrali' Se disting doud tipuri: palidumului in
c hiperton-hipokinetic (sindromul parl<insonian) produs de leziunile
locus niger
.hipotorl-hiperkinetic(sinrlrorncoreic)produsdeleziunialenucleuluicaudat5i
PLltamen.
Etiologie:
e boala Parl<inson
* encefaliti ePidemicl
i
o intoxicatie cu CO
I
I

I
o it-ttoxica\ii cu neurolePtice'
rl
I
SimPtomotologie:
i

21
u".'''l:,::,1::,:'r:::Z::i,iurr,permanenti, omosen
cedeazb in roati dinlati (sacadat)'
repartizati ,-
de -^-+,,r{
posturS t.nomhrele oSstreazi pozitia
(membrele pSst
reflexelor
. se insolegte de exagerarea ampli 5i
imprimata mutt mai mult
tim; J".ai la individul normal): tremurSturi
regulat6,predominandlamembrelesuperioare,exagerat5deatenlieliemotii,
complet
diipirSnd la mi5cbri Siin repaus lente rare'
r al<inezie: facies inrobil'
vorbire sacadatd' miSciri 9i
de tip coreic'
b\in sindromul coreic- miSciri involuntare provocate de irita\ia sau
meningion cuprinde ansambrur manifestbriror
4) sindromur
inflama\ia meningelor'
Etialogie:
r meningite
. hemoragii meningiene
. edemcerebro-meningian
. unele tumori intracraniene
o azotemie etc'
SimPtomotolgie:
o t':*#;{!'fili^'i"rmanents, exagerati de zgomot, rumins 5i mi5ciri

. varsituri
c constiPatie
r bradicardie'
b) se.mne ril';:r;i:i:':|,;"I,ff1[i11illl'r. p,.i,,r examen; arteori discrete, recramand
a fi eviden\iate'
anumite manevre pentru
cUnprimsemnesteredoareacefei,-careconstSintr-orezistenlSlaincercareadea
flecta lent ceafa bolnavului'
rFoarteimportantestegisemnulKernig:imposibilitateadearidicainunghidreptpe
trunchimembreleinferioarealebolnavului,agezatinpozilieintinsS.
prin
cefarorahidian' prerevat
,,,*^"iilli":it:lxT'InT'&?iJ";r::1":::.,:l'n'dur
punc{ielombari,carearatSmodificSrideaspect,tensiune,citologieSicompoziliechimicS'

28