Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
37
Pentru a tri n condiii mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, crbuni, sare, petrol, gaze naturale, ap. Din utilizrile acestor resurse
naturale (primare) au rezultat i produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide
sau solide ce au fost permanent evacuate n natur. Unele dintre acestea produse au putut s
se integreze n ciclurile naturale ale unor elemente, altele ns se tot acumuleaz, producnd
perturbaii ecologice.
Un alt fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariia unor specii de plante i
animale. Activitile antropice au provocat i schimbri topografice i de clim, ce au avut
puternice repercursiuni asupra mediului.
Tipuri de poluare:
Dup natura poluanilor- poluare fizic: termic, fonic (sonor), radioactiv, electromagnetic;
-poluare chimic: cu carbon i derivaii acestuia, cu compuii sulfului, flourului sau aiazotului,
compui cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organicefermentabile;
-poluare biologic: prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate, prin modificri ale
biocenozelor i invazii de specii animale i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
Dup starea fizic a poluantului: (factorul care, aflat n mediu n cantiti ce depescoptimul
pentru una sau mai multe specii, are actiune toxica) poluarea cu lichide;poluarea cu substante
solide; poluarea cu gaz si pulberi
Desi ocupa trei patrimi din suprafata globului si contituie 75% din tesuturile vii, apa este totusi o
resursa natura limitata. Nu este suficient sa avem apa, este necesara sa fie intr-un loc
corespunzator si la momentul oportun. In plus, trebuie sa fie si de o calitate convenabila.
1
Giurgiu Raluca Maria , an III seria IV gr. 37
Poluarea apelor este definit ca acea schimbare a compoziiei apelor care le face duntoare
pentru sntatea oamenilor, neadecvate pentru ntrebuinarea economic sau recreativ i care
duce la deteriorarea florei i faunei din mediul acvatic; se manifest ca un fenomen complex,
multiform, care exprim att unitatea dintre apele dulci i de mare, ct i dintre uscat i mediul
acvatic. Principalele forme de poluare a apei, n funcie de sursele i de natura lor, sunt:
1. Poluarea organic
Principala surs a acestei forme de poluare acvatic o constituie deversrile menajere din
marile orae i o serie de industrii precum cea a celulozei i a hrtiei ori industria
agroalimentar. Poluarea organic are un mecanism propriu de producere: deversate n
ap, materiile organice sunt consumate ori degradate de ctre bacterii, avnd loc un proces
de autoaprare. Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Aa c, o cantitate nsemnat
de materii organice care trebuie degradate favorizeaz nmulirea bacteriilor i, n
consecin, un masiv consum de oxygen.Unele substane pot fi nchise n sedimente i
eliberate dup depunere; n cazul acestora, poate avea loc fenomenul de bioacumulare.
2. Materiile in suspensie
Diferite particule, datorate eroziunii naturale ori deversrii artificiale ale localitilor sau
industriilor, pot schimba calitatea apei, genernd o poluare estetic (tulburarea apei) ori
contribuind la poluarea organic sau toxic. Eliminarea acestor particule n suspensie are
loc, n general, prin simpla decantare pe fundul marilor bazine.
3. Materiile nutritive (nitrai, fosfai) Acest tip de substane nutritive, respectiv nitrai i fosfai,
provoac fenomenul de eutrofizare a apelor curgtoare line, lacurilor ori mrilor. Aceasta se
datoreaz faptului c excesul de nutrimente favorizeaz o proliferare, chiar o explozie de
alge care se descompun rapid, consumnd enorme cantiti de oxigen. Fr oxigen apa
devine locul unor procese de fermentaie i putrefacie. Pe de alt parte, nitraii prezint i
alt incovenient n ce privete apa potabil. n aceasta, n mod normal nitraii nu trebuie s
depeasc 50mg/litru. Nitraii transformai n nitrii provoac sugarilor ori fetuilor femeilor
gravide o boal a sngelui numit maladia albastr; totodat, producerea de netrosamine
cancerigene este nc controversat (unele legume precum elina, spanacul, sfecla sau
morcovul sunt o surs important de nitrai; unele mezeluri, conserve de carne i petele
afumat sunt, de asemenea, surse de nitrai). Fosfaii provin, n pri aproape egale, din
dejecii umane, fosfatine i din diverse surse industriale i agricolo. La rndul lor, nitraii
provin n principal din agricultur (ngrminte) i din creterea intensiv a animalelor
(dejecii). n apele subterane, agricultura i creterea animalelor antreneaz o poluare
important, cel mai adesea cumulativ i persistent n straturile de ap.
2
Giurgiu Raluca Maria , an III seria IV gr. 37
n ultimele decenii a fost recunoscut faptul c fortificarea i promovarea sntii sunt strns
legate de calitatea mediului nconjurtor. n condiiile influenei crescnde a factorului
antropogen asupra strii igienice a surselor de ap, o mare actualitate capt problema stabilirii
rolului calitii apei n formarea i modificarea sntii populaiei. n marea majoritate,
afeciunile pot fi evitate i prin distribuirea unei ape de bun calitate populaiei din mediul urban
i rural. Consumul de ap salubr (ap lipsit de impuriti, proprie sntii, obinut prin
metode tehnologice moderne) este considerat ca unul dintre indicatorii de baz ai civilizaiei.
Sursele artificiale pot fi grupate n dou mari categorii: surse bazate pe arderea combustibililor
n scop industrial; surse bazate pe arderea combustibililor n scop domestic. O important surs
industrial, n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la baz
prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, Din cadrul larg al industriei
materialelor de construcie se detaeaz, sub aspectul exercitat asupra mediului ambiant,
industria cimentului.Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pe o distant de peste
3km.
O sursa secundara este si fumul de tigara, daunatoare atat atmosferei cat si fumatorilor pasivi si
active. O tigara aprinsa comporta doua zone de reactive: zona de combustie-extremitatea in
contact cu aerul unde tutunul si hartia ard cu incandescent; zona de pirogenare-pirogenarea
tutunului este intretinuta de caldura provenita din zona precedent. Produsii rezultati in urma
celor doua reactii sunt in jur de 7000 si toti sunt toxici.
3
Giurgiu Raluca Maria , an III seria IV gr. 37
Concluzii
Starea mediului inconjurator ne afecteaza in mod direct viata si sanatatea. Este nevoie de mai
multa atentie si mai multa responsabilitate din partea cetatenilor pentru a trai intr-un mediu
curat. Neglijand tot mai mult acest aspect important al vietii noastre, procesul de poluare si
distrugere a mediului se agarveaza si implicit ne indreptam spre dinstrugerea sanatatii noastre
si a celor din jur.Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii , dar depinde de noi
daca dorim sa le folosim util sau sa ocolim acest aspect. Ocrotirea planetei este o problema de
ordin mondial , motiv pentru care fiecare cetatean trebuie sa isi asume aceasta responsabilitate.