No.

ARHIVA SOMEsSAN
A ISTORICA-CULTURALA

CUPRINSUL:
Virgil revolufia din 1849 Pag. I

A. Mureianu : Contribulii la
istoria Gazetei Transilvaniei" . . . - 24
Iulian Martian : Documente bisericesti 37
. Vasile Bichigean : Din trecutul como-
nelor
ioana . 76
Kriz-Cabicar : topice va- .

lahice" . ... ,, 84
loan S. Pavelea : Legiuiri din trecut 89
reviste .
95

Redacfia, administrafia
directia revistei:
SOMESANA" Ndsdud, lice"! Gh.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOMESAN
IST ISTORICA-CULTURALA
4*
Nr. 7

REVOLUTIA DIN 1849

VIRGIL

de a-se rsboiul provocat de zavergii ma-

ghiari, Franz Josef numise in lulie 1849 pe generalul de
divizie baron Ludovic guvernor civil militar al
Transilvaniei, care secundat de comisarul Eduard Bach incepu
activitatea foarte dificile. revo-
lutiei in August noul guvernor instalat in Sibiu, indat la initiarea
lucrarilor masurilor de pacificare organizare a provinciei, se
influentat de factori intriganti fali, comise
multe greseli nastere la mari nemultmiri. In primul
poporul deapururea dinastic gata la jertfe, era
jignit in i-se recunoasca serviciile isle-
resul tronului al ordinei acum era tratat nedemn
expus multor
Cutoateacestea n'are s ne dusmanii opre-
sorii seculari ai Romanilor, Maghiarii coplesiti de propriile
nevoi mai aflau timp prilej s impiedece
tot chipul actiune dispozitie chiar numai la aparent
favorabil pentru poporatia ; desi ei instinctiv
groaz presimteau imposibilitatea vecinicei a elementului ro-
ceeace in zilele s'a confirmat. i nu trebue s ne
I

www.dacoromanica.ro
 instituirea dominatiei absolutiste aproape toti Kreis-
vorsteher-ii (prefectii) Bezirker-ii (pretorii) apoi nenumaratii alti
frmctionari mari mici de toate liftele, adusi din cele
mai intunecate ale monarhiei de sufletul aspi-
ratiile poporului nostru, in rapoartele adresate guvernului
curtii din Viena denuntau pe ca pe mai
insubordonati periculosi oameni.
Este aproape de necrezut ch Rusii cari - cu toate
durile
harhice
-
aflau ad hi
veneau cu deviza salvrii ideii mo-
aliati naturali, se purtau cu
neincredere fatA de poporul nostru comiteau acte insolente.
Astfel generalul inch lunie 1849 detinuse aruncase in
temniti ordinare pe toti membri comitelului de pacificare cari sub
scutul armelor ruso-austriace se refugiasera dinaintea Maghiarilor
Muntenia, tot inch pe multi alti scriitori notabili romni,
pe motiv cA ar profesa principii politice primejdioase. Intre acestia
a fost Barif pe care -
inumanul comandant rus lAsA
ca foarte periculos-
escorteze la unde legal
-
fiare fu intemnitat dezertori vagabonzi criminali.
scarboas a fost purtarea generalului Pawlof, despre
Tot
care se zice cA
chiar prin
- se adapostise cu brigada sa
Somesului - la intoarcere acas,
mecat de contesele maghiare din Cluj, n'avea sA facA alta
sA slveasca pe rebelii maghiari, impotriva el ca
sotii sAi de arme, granicerii nsudeni.
Dar mai incalificabil mai izbitor era procedeul acelor
compatrioti sasi cari cursul rasboiului civil, dar maicuseama
dupA terminarea aceluia pentru n'aveau numai vorbe
de hulA dispret.
celor ce se intereseaza mai deaproape de evenimen-
tele turburi din 1849 an:i urmatori, le
recomand sA colectia ziarului Bucovina", redactatA de
fratii Hurmuzaki, cari cu fin spirit de observatie remarcau con-
trolau atunci totul ce se petrecea nunumai in provincia for, ci
in Principatele Romne Ardeal. In acel ziar instructive
constatAd privitoare la tinuta organului Siebenbilrger Bote"
a corifeilor sasi, despre cari zice cA in cursul ulti-

www.dacoromanica.ro
mului an au fcut o politicS att de fals,
pi de atteaori au schimbat repezeald uimitoare totfelul de
lori cameleonice ; inct in sfrsit le-a fost peste putint s impie-
dece ca omul prin tot apa de lmurit ca
pi prin transparentele iluminate conform situatiilor momentane:
cAnd pentru Radetzky pi Windischgrtz cnd pentru pi Kossuth,
pentru Maghiari, iar altdat pentru Austriaci pi Rusi." Tot
Bucovina' stigmatizeazd pe amintitul ziar ssesc cnd el
faptele rdsboinice ale Romnilor: fabule pi fanfaronade", nu
mai conteneste cu invective de felul acesta.
In fine se vor gsi doar pi istoriografi cari vor
s ptrundo ct de adnc in psihea masselor din acel limp, pi s
enunte judecat impartiald asupra faptelor pi sociale trecute.
Deocarndat cu greu s'ar putea inVoca o mrturie mai carac-
teristicd pi in multe privinte mai potrivild ca cea a guvernorului
Wohlgemuth care feluritele pi amarele sale experiente, afln-
du-se in 1851 pe pat de moarte Pesta, raport adresat
impratului asupra strilor din Ardeal se exprim in mod laconic
astfel : Die Ungarn sind unvershnlich, die Sachsen betrugen
Gott und Knig, die Romanen sind getreu ber auf der letzten
Stufe der Cultur - Maghiarii sunt Sasii pe
Dumnezeu pi pe rege, sun! credinciosi dar pe ultima
treaptd a culturel." (Gaz. Tr." Nr. 10-1862). Aproape pendantul
rdspunsului pe care losif II in calitate de coregent se zice CO
dat mamei sale Maria Terezia, cnd intoarcere
din prima sa prin Ardeal in 1773 a fost intrebat de
perientele avute pi fcute : Liebe Mutter, ich habe in Siebenbrgen
einen grausarnen Hungarn, einen eigenntzigen Sachsen und einen
geknechteten Walachen gefunden am aflat in
Ardeal pe Maghiarul crudel; pe Sasul egoist pi pe Valahul robit."
(Obs. Nr. 60-: 884).
Dar s 'ntoarcem pi s vedem ce se in tinutul no-
stru nAbspirea revolutiei, cnd partea cea mai mare a regi-
mentul era imprstiat in toate laturile, locuitorii satelor pi
in parte arse rmasi in mizerie, cdncelariile pi cu
un cuvnt totul in .dezordine pi nesigurant.

www.dacoromanica.ro
4

Insurgentii maghiari lsaser triste urme pi amintiri dup sine.

Cum aflm dintr'un raport fcut de patru grniceri rodneni fugiti
peste munti, pi publicat in ziarul Bucovina" din 15 lunie 1849,
in Rodna sttuse in garnizoan un batalion de volintiri (nkntes)
Maghiari la care se aflau pi 260 recrutati cu forta. Dar
cu toat supravegherea strict ce li s'a impus, partea cea mai mare
dintre acetia pn 'n var se refugiase din irul rebelilor. In
Mare se afla o divizie (1/2 batalion), Nsud erau dou divizii
iar in Telciu pi Hordou stetea- un batalion. i

Maghiarii erau toti .armati, iar Romnii numai in parte pi arme

netrebnice. In Sngiorz, pi Feldru se aflau garni-
zoane ru armate maicuseam lnci i puci crentene.
Pe grnicerii localnici dispuneau ca patrule la serviciu de noapte.
Insurgentii recrutau multi tineri romni din sate i-i expediau la
Ungaria, apoi rechizitionau multe rufrii pi stofe pentru
pe fetele de 12-25 ani le siliau s pentru armata
ghiar servicii de cusutoare pi spltoare. statiune grnice-
reasd era indatorat s prezenteze in timpul scurt un
numr fix de recruti, iar pentru gloate (militieni) erau chiar
preotii. Apoi cnd se lti vestea despre Ru-
in tar, voinicoii rebeli ca - risum teneatis -
toat populatia s tin 'n Miercure post strict.
acestea se ficeau sub masca ; poate
omul ce a urmat apoi cu prilejul retragerii fortate a rebe-
lilor din satele noastre sdtuite.
Parohul Pop din Rebrioara, pe care vicarul Macedon
Pop, nevoit s fug pi s stea in Bucovina, il numise administrator
vicarial substitut, timpul dela August-Noemvrie 1849 face in
protocolul corespondentelor vicariale altele urmtoarele
semnri :
12 August. - Macedon Pop vicarul districtului rodnean pentru de-a
1ncunjura In acest timp critic al r6sboiului civil o nenorocire mare, a
trecut In Februarie a. c. Bucovina, s'a la colonel care nu-
mit capelan campestru. Deoarece vicariat se multe lucruri
cari privesc pe preoti pe altii, 9 el nu poate fr cpetenie, de-
aceea vicarul Pop cu circulara din 27 lulie c. 1-a numit pe Grigore Pop paroli
In Rebrisoara, administrator vicarial substitut la intoarcerea sa. Se face
regimentului.

www.dacoromanica.ro
 5

17 August. - CircularA. Fratilor I Prin retragerea Ungurilor In 22 lunie

c. au aprins pismasii satul Rebrisoara NAsudul, cari arsi am
cleat eu fratele loan dela tot ce am avut enu$ s'a
numai cu viafa. Fiinda ceilalti ca mireni pot cersi
ajutorul chip, iar noi ca persoane in stat pusi, ; ne
neala a-ne ruga de ajutor, cine cu ce se va indura s binevoiti a-ne trimite
alt mai in prin feti, In bani, dechilin de d. paroh In scris care
la cine a conferat, batr In August c.
29 August. - Preotul Grigore Moisil din Borgo-Tiha de
rebeli a trebuit s-si caute un timp subsistenta la pentru timpul
absentei din a incredintat cu functiunile In satul pe preotul Cifor
Cionca din Borgo-Bistrita. Pe acesta l-a alungat din Tiha preotul sus-
pendat s'a folosit de toate venitele In Tiha la Intone-
cerea lui Moisil a denegat s-i predea acestuia cheile bisericii, protocoalele,
ba i-a folosit pAmnturile.
6 Septemvrie. - Preotul Mihail Pop din Nusfalu a disprut ; probabil
1-au dus rebelii unguri.
Un lemnar trimis cu o carte la a pe drum de
Unguri.
Noemvrie. - Fiinda arhivul vicarial 1-au prdat Ungurii tot,
Vicar numai cu hainele a acum n'avem nimic dupA ce
ne Indreptm.
18 Noemvrie. - Preotul gr. cat. din Rodna a st rugat de administra-
torul minelor s romano-catolicilor, deoarece popa r. c. Horvath
a trecut la rebeli la retragerea a plecat el cu insurgentit
Inteaceea vicarul Macedon Pop, care se afla la armata din
Galitia, asternu rugarea s fie dimis acas la cu
fratele sAu. lat-o :
laslo, 16 Sept. 1849. An das lbliche Commando des k. k. 2-te Roma-
nen 17 Grenzinfanterie-Regimentes.
Als die im nrdlichen Theil Siebenbrgens gegen die Insurgenten ope-
rirenden k. k Truppen in Februar J. der bermacht weichen und in die
Bucovina sich ziehen mussten, so habe ich mein Pfarr- und Dechantsamt
verlassen und mich mit Lebensgefahr ber die mit Schnee bedeckten Karpa-
thengebirge in die Bucovina geflchtet. Das Regiment hatte damals keine
Seelsorger von ihrem Rita und Nation gehabt, und weil die Aussicht einer
Vorrckung auch nicht nahe, und die Mannschaft ohne einen Geistlichen zu
belassen nicht ratsam ; so ersuchte mich der Herr Oberst und Regiments-
commandant Ritter von Urban den Seelsorgerdienst bis zur Aenderung der
Verhltnisse zu versehen, den ich auch bereitwillig und dankbar bernommen
und gefhrt habe.
Nachdem die Verhltnisse sich nun gendert haben, und das Regiment
noch lange entfernt von der Heimat bleiben so bitte ich um meine

www.dacoromanica.ro
6

Ablsung, und weil unser Bischof Lemeny suspendirt ist, und das Hochwr-
dige Diecesan Consistorium sein Amt auch nicht angetretten hat, so bringe
ich Kraft meines Amtes in Vorschlag zum knftigen Feldkaplan den in der
Oberschule zu Nassod als Katechet und Caplan angestellten Anchidim Pop,
und sttze mein Gesuch auf nachstehende
a) Nach unseren Diecesan Statuten drfen zu Feldkaplne nur die Pfarr-
kooperatores verwendet werden, die Pfarrer und Dechants aber nur in jenen
wenn sie auf das Pfarr- und Dechantsamt Verzicht leisten. Ich habe
auf mein dint nicht verzichtet, und will auch nicht verzichten, sondern habe
dasselbe blosz aus dem Grunde verlassen, damit mir nicht das Loos mehrerer
romanisch - ihrer Pflicht treu bleiben wollenden Priester widerfahret eines
Theils ; anderen Theiles nicht gezwungen zu werden Befehle wider mein
Gewissen und vterliche Regierung in den Kirchen meines untergeordneten
Dechanats zu publiciren.
b) Bei der vorzunehmenden Regulierung werden auch
die geistlichen Angelegenheiten regulirt, folglich manche Ausknfte von den
Dechants abverlangt. Die Ausknfte die Verhltnisse der Geistlichkeit
dieses Regiments ist nur derjenige im Stande zu geben der mehrere Jahre
mit der Fhrung des Dechantsgeschftes vertraut war, und die Gelegenheit
gehabt sich eine genaue Notiz ber dieselben zu verschaffen.
Die vorgeschriebene kanonische Visitation, nicht minder andere mit
dieser Anstellung verbundenen Geschfte, wie auch die Dechanat- und viel-
leicht Diecesan-Versammlungen erheischen mein allbaldiges Einrcken in die
Heimath.
d) erwhnte zum Feldkaplan vorgeschlagene Priester ist jung, blosz
seit 3 Jahren geweihet, hat die teologischen Wissenschaften mit Eminenz
solvirt, ist der deutschen und ungarischen Sprache mchtig, hat ein
loses Betragen ; folglich besitzt die einem Feldkaplan nthigen Eigenschaften,
ist im Regimente geboren, und bereits um diese Stelle bittlich eingekommen.
Indem ich die angefhrten Grnde zur hochgeneigten Beherzigung und
Untersttzung Einem lbl. Regiments-Commando unterbreite, bitte
zugleich mir in Anbetracht dasz die lnsurgenten mich meines ganzen Verm-
gens beraubt, indem sie sogar die Hauseinrichtung im Schtzungswerte von
400 c. m. verbrannt haben ; dasz ich hier in Galicien bei der herrschenden
Teuerung um so mehr habe nichts sparen knnen, als ich mir die nthigen
Kleidungsstcke - da ich in einem einzigen Rock kam - - anschaffen musste ;
dasz ich des Seelsorgerdienstes halber mit dem Regimente gekommen ;
die Vorspann bis Nassod hohen Erar erwirken zu wollen.
Macedon Pop.
La aceast rugare trimis dela regiment comandei supreme
militare a urmat rezolvarea pe care dpitanul Petrizzevich, coman-
dantul unittilor regimentului afltoare Nsud, o
regimentului Qalitia, urmatoarea scrisoare:

www.dacoromanica.ro
 7

Resolutio. Dem Regiment in Bochnia. Das Hohe General Commando

hat mit der Verorduung 19 Oct. 1849 Z. 977 anzuordnen befunden, dasz
der gr. k. Dechant Macedon welcher bei dem 2 Feldbataillone die lle eines
Feldkaplans vertritt, durch den an der Oberschule zu Nassod als Katechet
und Kaplan angestellten Anchidim Pop abgelst werde, weil die Gegenwart
des H. Dechant im Regimentsbezirke dermalen um so dringender nothwendig
ist, als derselbe als Vorsteher der Geistlichkeit und Schulencomissionsmitglied
bei der vorzunehmenden Reorganisirung dieser Angelegenheit Antheil zu nehmen
haben wird. Dieses wird Einem Feldregimentscommando mit gehor-
samsten Bemerken mitgetheilt, dasz der H. Katechet bereits die Weisung
halten hat, sich an seine Bestimmung zu begeben.
Petrizzevich, Hauptmann, Regiments Commandant.
tutors acas in NAsud, vicarul notific regimentului reluarea
functiunei sale astfel :
27 Nov. 1849. Dem Regimente. Laut Hoher Gen. Commando Verord-
nung von 19 Oct. I. J. Z. 977 bin ich von dem Dienste des Feldkaplans
den in Galicien befindlichen zwei Bataillonen dieses Regiments durch den
Kaplan Anchidim abgelst, und habe meinen frheren aus Folge der
traurigen Ereignisse unterbrochenen Vicariatsdienst angetretten. Welches Ei-
nem lbl. Landes Regiments Commando mit dem diensthflichen Ersuchen
zur hohen Kentnisz gebracht wird, in der Zukunft alle in diesem Regimente
vorkommenden geistlichen Dienstschriften und Sachen mir zustellen lassen
zu wollen.
Privitor la batalioanele regimentului nostru cari - cum
din antecedente - se retraser Februarie cu Urban in Bu-
covina, e de notat c ele istovite de luptele grele purtate In tot
cursul iernii nprasnice, rmaser plasate in diferite localitti din
Bucovina 5i Galitia fcnd servicii de garnizoan. Astfel -
form datelor din istoria regimentului Nr. 50 scris de Treuenfest -
la inceputul lui regimentului se afla in Cmpulung,
1, 2 4 erau plasate in Cernut, comp. 3 Tereseni,
5 11 in Stanislau, 6, 7, 8 10 Colomea, 9 12
hinit. In lunile urmtoare apoi companiile in continuu schimbar
statiunile pe la Lemberg, laslo, Bochnia chiar pe
la Sanok, Sambor statiuni de trist memorie din
tul rsboiu mondial. In Septemvrie aflm batalioanele
regimentului concentrate in faimoasa fortreata de mai apoi
Przemysl, unde sosi ordinul ca batalionul 1H s fie desfiintat in
locul lui s se formeze o divizie de rezerv cu statiunea in
oi in regimentului. In Qctomvrie 0i se

www.dacoromanica.ro
8

mai fcur schimbri de garnizoane, c la anului

1849 aflm compania 13 in Reteag, 14 in Reghin, 15 5i 16 in
Bistrita, 17 in Dej, 18 in Mociu, iar restul companiilor tot
in Galitia.
Merit s amintim aci c cu prilejul plearii unui batalion
grniceresc din Przemysl ziarul Bucovina" din Cernut primeste
urmtoarea interesant corespondent:
Przemysl, Septemvrie 1849. In fi I. am petrecut la plecare din
companii din primul batalion al regimentului care la D-
Voastre a prieteni. Acest viteaz regiment care din Octomvrie
In c. ca un mic grupsor a sustinut cavalereste lupta Impotriva
insurgentilor maghiari In Transilvania, in cednd preponderantei nume-
rice s'a retras Bucovina. Din pricina armaturii, echipamentului mondi-
relor uzate cursul rAsboiului, precuin pentru recreatie elite stra-
pate suferite, regimentul la Inceput a fost plasat In CernAut Colomea, iar
raporturile politice au necesitat formarea lagArelor din Lemberg
Przemysl, el a fost strAmutat aci.
ridicarea lagrului nostru, consideratia situatiei schimbate In
terenul de operatie din Ungaria care pretindea sporirea trupelor in cercul
Sanok, batalionul II a trebuit piece In 9 August acolo, companiile pre-
cum detasamente mai mici au fost plasate in diferite din
jurimea Sanok-ului. Mai aci regimentului cu primul batalion,
ne bucuram su avem In nostru cel putin o parte din acest
regiment ai arui ofiteri soldati aci ca pretutindeni au dat dovezi de ones-
titatea sentimentului bor. Cu regret acum cA acest rest va fi mutat la
Neumark, Pivniczna, Muszina, Bochnia, iar cu companii la laslo
spre a ocupa acele statiuni In locul reghnentului Leiningen cari
la Ardeal.
In considerarea extraordinarei simpatii a stime de care se
acest regiment la toti austriaci, Imi rezerv sA vA ImpAr-
tAsesc curAnd detalii interesante din istoria mai nouS a regimentului,
deoarece mi-a succes sA aflu din izvor autentic prestatiile lui In fata
nului In anii 1848 1849. DeocamdatA vin sA vA comunic alit : Acesta este
regimentul care atunci cAnd cauza stetea in floare, cel dinti a pro-
testat contra ministerului maghiar, al prim batalion, pornit de comanda
generalA transilvanA In 23 lulie la din spre Seghedin, dintre
toate trupele a fost care In 28 lulie la Cusdrioara cu statornicie a
denegat sA punA pe constitutia maghiar. Acest regiment este a
arui poporatie de-a purta arma plecase in di-
ferite directiuni pentru cauza cA de prezent In cercul regi-
mentului - care repetata invazie a Maghiarilor, jaf foc
suferise necrezut de groaznic - se numai mosnegi infirmi, femei
copii in cea Doue cari expeditia

www.dacoromanica.ro
 9

armata Banului (lellacici) stau In Timisoara, alte douA se

la corpul de operatie a generalului Clam-Gallas in Ardeal, circa 500 fac
servicii de garnizoanA CAmpulungul Bucovinei, cam 200 sunt in
spre Przemysl pentru de-a spori regimentul. Patru companii ale batalionului
trimis la Seghedin SArbilor, din cauza cA desi amenintate cu
mare nu se la au fost mai apoi dezarmate cu forta
In Pesta de cAtre Maghiari inute prinsoare, cA soarta nici azi
nu ni-e cunoscutA. altA divizie care Decemvrie 1848 fusese la
Almasul mare, cAreia prin Inaintarea rapidA alui Bem peste Huedin cAtre
Cluj, mai prin dispozitia tardivA a generalului Wardener i-se
viteazul colonel Urban, deasemenea In prinsoare.
Socotind deci faptul cA o de massA de oameni din cercul
regimentului din 44 comune cu 40.000 suflete ; cumpA-
nind cA dintre toate regimentele grAniceresti acest regiment a sufe-
rit mai numai face o imagine despre admirabila sa stator-
nicie in Implinirea datorintei, despre mult probata neclintita sa fidelitate,
despre devotamentul pentru cauza ereditarA pentru
interesele monarhiei.
Imediat dup reocuparea postului n vicarul Macedon Pop
incepu s lucreze zor ca dispar urmele infecte ale rebelilor,
autoritatea persoanei sale agit pentru regenerarea
refacerea moral material a poporatiunei.
Pentru de-a evidentia mcar ctva acest fapt, aflu
cale s reproduc ad unele din circulrile rapoartele sale :
3 Decemvrie 1849. CircularA. Fratilor I Precum natia face cu-
noscut publicului prin novele (ziare) pagubele avute din cauza
civil daune din partea insurgentilor cauzate ; ar fi cu cale socot
ca pagubele noqtri militari pricinaite de acei rebeli sA
se facA publicului prin organul unei foi cunoscute. Eu voiesc aceasta cAt mai
a duce In efectuintA cu ajutorul Fr. Voastre. Deci VA recvirez ca
pe capetele satelor, sau mai bine pe aceia cari in timpul usurpArii
insurgentilor au stat servire, sA-mi aduceti spre : a) cati bani au
fost a da, b) cAte vite, c) d) cAte bancnote Kosutiane au dat
spre ardere, e) lucrat-au la santurile dejene f) cAte care
g) cassele satelor ale eclesiilor ? - Aceste trebue cu
specificate ; pagubele celelalte precum pierderea lucrului, rApirea vest-
mintelor a altar victuale dela multi etc. se vor arAta generatim. Socot cA
fiecare dupA patriotism .care a se va
dui a face genuinA relatie in acest obiect de important. AceastA descriere
se va trimite in 22 Decemvrie cal. nou la Vicarial, anumit prin cantori la 10
ore antimered. cu care prilej se vor trimite taxele numite pentru cancela-
ria vicarialA. InsA numai dela cari n'au dat Fr.-lui Grigore. Tot cu acea
ocazie se vor trimite spre matriculele precum protocolul poruncilor._

www.dacoromanica.ro
 bine iee fiecare ca timpul venirii s se observeze mai bine dedt
cum se bagh amu cu prilejul trimiterii consignatiei
vAduve ai aeon s'au omorit pi schilAvit de rebeli s'a
fost demandat ca pe Noemvrie s se trimit prin feti,
nu sunt numai dela vr'o 10, pi prin cine ? pi prin
mare nepsare pi indiferentism in cele oficioase trebue ne
superiorilor. In Joia trecut a vinit hiaintea mea un
pelan ca un (vizitiu). Cu piept bilit, cu un suman scurt, pep-
tar clopul cu aripile deblkate. Care nu-si statul su
in privinta vestniintelor, nu-i vrednic de el. Deci se demand ca fiecare
abed are de-a funga parohie, vine la Nsud sau se duce
In sate streine pi la fie in suman lung frumos - daub
n'are cput, - cisme, laiber, clop. Care va lucra se va
supune censurei. Nu e niciunul apa de srac cAt aceste nu le deci
drept se pot Zeu trebue si ochii cAnd vezi popi avuti
cusme, strae mai rele decid a tiganilor. Vestmintele frumoase
curate dau vaz pi auctoritate; prin acele omul a pretui statul
In care pronia l-a pus, pi oficiul. Cu un statului potrivit
avem desfAtare a petrece, cAnd dincontrA cel pi
Nu astepte dar niciunul chanie acest obiect.
In 12 Decenwrie 1849. Vicarul scrie reginientului despre starea in care
se afl cvartirul vicarial : Die haben das Quartir auf eine
wandalische Art zugerichtet, indem sie nicht nur meine Mobilien im SchAtzungs-
werte von zernichtet, nicht nur die auf dem Boden gebliebenen 700
Viertel Kukuruz verkauft und versoffen, sondern alle Haus- Keller und Boden-
thren, die Fensterjalusien und alle Bestandtheile aus Eisen,
den Fussboden - in dem sie Geld aufsuchten - weggenommen und theils
verbrannt, theils in ihre Heimat gefhrt haben.
18 Decemvrie 1849. CircularA. Toate satele din acest regiment.
timpul usurpArii insurgentilor amar cercate, niciunul ca Pati-
mile cari acesti srmani oameni le-au suferit din lanuarie in lunie, nu
se pot descrie. Nunumai i-au despoiat de averea hrnitoare, pi casele
le-au acela a suflet numai o schintee de
dragoste trebue s mili pi compAtimire. Cetindu-se
Dumineca bisericii cumc statul, din cauza multor spese
care are, nu poate da ajutor tuturor prin resbel civil pigubiti, nu
alta deck de aceasta furtun nu tare cercati si putere
de ajutor care au rimas locuint.
oare cine trebue sA ? Mi-se pare ch acea clas de oameni
care predia In bisericA: toate cAte voiti a v face vou oamenii, pi
voi. dar se porunceste cantorilor pi fetilor, dela
compania a treia pAni la a douAsprezecea, luAndu-se cei din Feldru
Rebrisoara, deschifinire de are au ba, este dascil deodati au ;
ca In lui Februarie 1850 o fiecare de

www.dacoromanica.ro
 11

41/2 10 soli aici in gi Fr Lazar le va lua Care

n'ar se va din servirea bisericeascA ; lard
fetii dela companiile Monorului Budacului sunt in depArtare, vor
bani sau bucate putin 2 merte sau in
timpul
noi preotii, servitorii aceluia care cu fiecare neputindos a avut
ce si facem ? Avem doi frati, cei mai vrednici din acest vicariat blurt-
zile in via Domnului strAdalnici : Fr. preoti dela Rebrisoa-

: Grigore dela Feldru : loan. Sciti ce intimpinat. A

ajuta pe acesti doi, in mod nevinovat la aceast stare deveniti, dragostea
ne Deci indemn la aceasta
mai de ce avea lipsA: de lemne sau ? Cei dela
companiile Tihei, Rocnei, Sangeorzului Feldrului pot ajuta pe Fr. loan cu
lemne, sau bani de ce ar avea lips ; dela a NasAudului, Telciului,
Mgrii a Mocodului pe Fr. Grigore, cei dela a Monorului Budacului
filed depArtate, bani putin unul 3-4 arg. pe care va voi. Inceputul
fac eu, fratii lase a li-se o miert de pe
contul meu, se va sau sA-mi pretul cunoscut,
bucuros voi
In se tipresc Gazete in limba
e pe un an 8 ultimei 10 arg. De patrioticA, amor
literaturA precurn a sa cultur insufletiti multi voiosi se abo-
; numai noi aici ne-am retras gi nici am voit a ceva din
tele recente, nici tinut Transilvaniei se
ca in acesta. facem, Fratilor, de rusine pe aceia cari ne aruna noi
numai din acea nu ne abonm, nu avem batr idee despre emo-
lumentul ce aduc toile ornenimei. Unuia cade greu, dar tuturor dela o
companie, ; deci facem.
In unele sate s'au inceput In Unii preoti le mai
ceara and, alibi de fel nu. VA dojenesc ca bAgati seam de
aceste natiunei de folositoare institute. StrAduiti-v a planta In fragedele
morala religia, de care omul e
23 Decernvrie 1849. Consistorio. din Nusfalu Mihail Pop a
fost de insurgent? Martie. Fiul absolvase teologia ca
extraneu. Se fie sfintit. A absolvat teologia a avut purtare
; in resbelul civil s'a refugiat iarna peste Carpati in Bucovina,

de aci Moldova unde a fost instructorul printului Cantacuzino,

dela acesta frumos testimoniu de purtare.
30 Decemvrie 1849. Parohului Pavelea in Salva. Mine la 8 ore
mered. se va deschide cursul preparandial. Acest curs e in Tran-
silvania pentru Dumnezeule ! timpul trecut anumit cnd dom-
neau regi principi din natia nu era iertat RomAnului nici batr a
cerca acum cei cari voesc a fi stipendiu dela
stat. Ce puternicA mutare ; duhul timpului, evenimentelor

www.dacoromanica.ro
 12

anul acesta au ce legase cumplit desvoltarea puterii

intelectuale a lor.Se cade dar ca cursu acesta de preparanzi
ca punerea fundamentului culturii noastre, trebue drept aceea se
cu solemnitate. Vei veni pe timpul numit Fr. ta
reverenda, ca despre partea fie mai multi.
3 lanuarie 1850. Consistorio. Nunumai din acest regiment, din
alte tinuturi pun chestiuni, oare cnd se va aduna clerul tiner spre continuarea
invietiunilor teologice ? Clad se vor prelectiunile filosofice, gimnasiale
normale Blaj? Oare ruinate de Vandali a-se
repara? Cu de acest fel de chestiuni mA neajesc mai In toate zilele. Eu
spre-a inimile Ingrijate un mngAios, le substern V. Consistor
cu urmAtoarele reflexii
Profesorii teologilor unul al filosofiei salarul din fundatia
nemuritorului Episcop ; ceilalti din filosofie cAt gimnasiu, din
mosia ; casele se reparA tot din astA Duhul tim-
pului pi violenta evenimentelor robotele, s'au Imputinat veniturile, ci
statul dupA principiul pronunciat prin constitutie va trebui a suplini
restul, ca sA se Incepe continua acele arora noi Romnii
cultura biata o avem trebue sA de va lua sau a luat
statul In a sa administratiune acest dominiu, atunci ca Venerabilul Con-
sistor dupA cunoscuta dexteritate n'a lipsi in numele clerului a poporului
a face la Tnaltele locuri energici pasi in acest obiect important, cAt In alte
clerului folositoare ; cu mai tare, cA lipsa de culti
pAstori sufleteti e nespus de mare, cA numai in acest vicariat 10 sate
lipsite de pAstori sufletesti, cari fiindas munti, depArtate de cele pe-
lAngA apa puse, In timp hiemal numai periclul vietii se
ministra. apoi cAt va lipsi in dieceza acum cnd
preoti fuserA pentru cauza cea de se va amAna indelungat,
mai mare va fi.
11 Februarie 1850. Circular/ Repetnd ce insemnAtate are abonatul
foilor pentru luminarea poporului, se constatA cA unii sau abonat atM la Ga-
zetA cAt la Foaia unii nici voesc a mai tare pretuesc
vitele luminarea apoi de s'ar folosi pi ele cum se
cade. cAte el (preotul) de scump nu se
unul a mAnca sau a vinde pentru cumpArarea unei
sitoare. Vai de noi
21 Ionic 1850. ConsistoriO. La prea ordinatiune a V. Consistor
din 20 Mai Nr. 471 in privinta ordinArii lui loan Sangeorzan pe parohia Parva
mA a in modul :

In ziva hi care rebelii au ocupat acest Bout, am cules pi adunat

scrisorile de arhiv vicarial tiitoare dimpreunA protocoalele corespon-
dintelor purtate de rAposatul Vicar Madan pi de mine, le-am depus bi-
sericA, cA sanctitatea locului le va mntui de perire,
Inaintea Vandalilor nemic a fost snt !II Ei au alarm!
-
ci tare m'am

www.dacoromanica.ro
vele in Ndedud afltoare, le-au scos la ars. Ca prin minune au
de aceast perire vr'o patru protocoale din anii 1842, 1846, 1847 1848, din
care fost in stare s scot date. Adevrat de este vr'un sat In spi-
ritual necjit, acesta (Parva) merit locul cel cauza nu e alta,
c strbunii peisecvati de Ttari s'au ascuns neste munti mari.
14 Decemvrie 1850. Circular. Dup Imbucurtoarea veste a Prea Onor.
D. General Vicar din 3 c. Nr. 104 normale pi gimnaziale din
stricate prin furia resbelului, prin printasca Ingrijire a Excelsului Guberniu
s'au reparat adus In stare de a-se putea deschide pe 16/4 Decem. c. n.
Asadar invtturile teologice se vor Incepe in Ian c. De In parohii
tineri de acestia Incunostintati-i ca pe prescriptul termin se afle In Blaj.
Dela zdravnul neobositul literator Laureanu a primit Vicariatul 2
crti tiprite, una are titula : Starea politic ieratic a Romnilor din
silvania" ; cealalt : Die Romanen der sterreichischen Monarchie" ; pretul
la ambe e 2 50 cr. arg. Aveti buntate arora se vor trimite a-le primi.
Noi preotii suntem datori dere literar a sprijini ajuta, c
prin aceasta Incurajm pe cei cu brbati din sinul
a da mai multe opere literare afark spre luminarea poporului
Intunerecului.
In Februarie 1850 regirnentului nostru afltoare in
Galitia primir ordin la Bistrita. Ele nici acum nu fur
duse toate acas, ci majoritatea mai trebuia s fac servicii
de sustinere a ordinei prin diferite garnizoane pn pe la
Cluj Turda.
Privitor la intmplrile zile ziarul Bucovina" public
urmtoarele corespondente :
8 Februarie 1850. 0 epistoal venit dela Bohnia ne spune
c ostasii romni din al II regiment mrginean, cari erau stationati In Galitia,
au primit mandat de a-se patrie. - 0 parte din ei va pleca
In 8 Febr. In 3 Martie. Generalul comandant de Hammer-
stein in ordinatiunea prezidial trimis ctre subcolonelul batalionului pentru
reintoarcerea In Transilvania ziva bun prea frumos dela ostasi
laud a purtare ascultare. Bucuria care s'a revrsat In inimile tuturor
romni, c vor de nu se poate descrie.
In fata se putea ceti zisa poetului latin : Nescio qua natale solum
dulcedine captos ducit, et immemores non sinit esse sui. - Nu cA ce
farmece leag nasterii inimile fiilor si, nici In streintate nu-i
a-si uita de dnsul".
29 Martie 1850. batalion dela al doilea regiment romAn
din Transilvania, care garnizon mai un an de zile prin Galitia apusan, se
Intoarse zilele acestea prin Bucovina in patria sa. In Storojinet, trei
mile dela pe unde ii era marsruta insemnat, se vizit bravul acesta

www.dacoromanica.ro
batalion de F. M. L. de aici de Ulrichsthal pi-pi primi pentru brava lui pur-
tare pi laudabila-i militar pi acum ca si totdeauna drept meritata-i
fal. I3atalionul al tot dela acest regiment mai
celui va trece asisderea prin Bucovina la scumpele dar
tele sale vetre in Transilvania.
Cluj, 8 Mai 1850. Vestea venirii companiei a 3-a din bravul al
regiment aduse nostru miscare vie. Cutoated mai In toate
zilele trec pe aice trupe, curiozitatea lucrurilor de niciodata s'au aratat
acea in care se arat ea astdata. La 121/2 ore colonelul Urban
de multi ofiteri din acel regiment a iesit spre intimpinarea veni-
tilor. In li generalul comandant de toti ofiterii static-
Muzica regimentului Wilhelm cu cea a regimentului romnesc se Intrecea
In marsuri nationale, pi numerosul popor ii petrecu In plato unde acesti
curiosi privitori pe bravele pi numeros decoratele piepturi
ale celor mai credinciosi soldati ai monarhiei. Stindardul care a fost martor
al catastrofelor purtatorilor, blesuriTe cele multe, au convins lu-
mea privitoare despre nenumeratele bravuri prin care numai a scapat
vita sacratului semn povatuitor. Acest moment a respect In multi ne-
amici privitori, pisma a amutit. Dup'aceast demonstratiune sol-
datii In cvaitirele sale, ofiterii s'au la In ziva urni-
toare muzica regimentului acestuia li onoarea generalului comandant In
prezenta pi a d-lui colonel al regimentului, prin mai multe productiuni
din deosebite opere stima celor de laid in neasteptata. lar
colonel Urban a dat o la care s'au de ai regimentului
pi alti ofiteri. Discursul despre evenimentele regimentului ludat Intrerupse
un national cu care muzica pomenit In sala. Mai ii urmar
mai multe de opere cu suavitate pi melodie omogen
cM colonelul regimentului Wilhelm parasindu-si cu mai multi ofiteri
ca corbierul miscat de locuitoarele Scilei pi Charibdei, se apropie de emi-
nentii ai lui Apollo, pi recunos-
tinta strlucitilor asculttori. In 10 dim. pasul contra Turda,
unde vor fi garnizonati mai timp. Cutoateca locuitorii maghiari ai
acestui au protestat Incontra acestora, s'au de granicerii se-
cui, de a neumanitate pi barbaro tractare - desi au fost d-lor
patrioti ai asteptatelor trupe maghiare -- de bravura trebuia s
larga; noi suntem convinsi neasteptati oaspeti le vor
rusina prerea pi vor convinge supt numele graniceri nu sunt toti secui.
Nsiiud, 13 Mai 1850. In 19 a lunei trecute a sosit iar zile
apoi al doilea batalion din regimentul graniceresc la granita
terii in Tiha, unde luptatorii absenti de aproape doi ani din
majoritatea fusese scoas din Ardeal In lulie 1848 - au fost salutati
-
cu toad dragostea de rudeniile prietenii iesiti sd-i Intimpine. Era
un vezi pe acesti bravi soldati lacrimi de bucurie
se din In 'patrie pi in cercul familiilor. Dar cu acest

www.dacoromanica.ro
prilej In mod abundent lacrimi de durere, cAci multe mame aveau s
pe multe pe cari nu se gseau cei lntorsi, caci
rpusi de tifos alte molimi acum zac In strein. In Tiha Prund
batalioanele au fost inspectate de coloneluI Urban care la fel
superiori lAudA merite pe soldati pentru finuta brava, cre-
pururea pastrat pentru perseveranja curajoasa. batalion fu
stramutat la Bistrija, Reghin, Reteag Dej, al doilea la
Turda. E vorb c ultim localitate batalioanele vor fi revizuite,
bolnavii, cari sunt singuri pe sau cari
pierdut averea prin foc, ori vor fi in batalionul al treilea care are s
serviciu In teritorul granijei, ori vor fi acorn.
Cinstitul nostru guvernor civil militar baronul Wohlgemuth a ordonat
ca soldatilor graniceri li-se pe trei ani un ajutor din cassa
de ajutoare a In anul dintai sA nu se plteasca o dupa
bani, in anul al doilea se achite din capital cu
zile, iar al treilea cealalt jumAtate.
1 Mai st. s'a pus aci fundamentul la o nou pentru
a edificare fond l-a creat neuitatul loan fostul vicar
director din cercul regimentului. Ar fi bine s se in considerare
starea locuitorilor din satele arse pustiite In cursul rsboiului - cu
excepjia bisericii - nu fie mai mull prin muncA ser-
vicii nu fie expusi pericolnlui ca anutimpul rece din nou
sA-i lipsiji de scut, sA peste iarn fArA fAra bise-
ricA fAr' de niciun stoc de cereale.
acum s fie mentionate incidente eveni-
mente din cursul anului 1850, pe cari le-am aflat notate in dife-
rite acte oficiale.
Se amintire in corespondentele vicariate cA la
rea rebelilor in teritorul regimentului preotul romano-catolic Fran-
cisc Horvath din Rodna comunA cu aceia, la retra-
gere plecA din parohia sa ei. Se vede pentru
constatarea complicitAtii sale cu insurgentii s'a ordonat cercetare,
4 sublocotenentul Purceila dela divizia 3 raporteazA
cornandei cercuale a regimentului cA scrisorile inventariate
ale preotului Horvath trecut la rebeli, s'a altele o pro-
clamatie limba germanA, maghiarA, preotul are
sA se prezenteze in 16 c. fata comisiei de purificare din Bis-
trita. Tot aceasta o notificA comandantul cercului, maiorul Fak-
ter, judecAtoriei districtului militar din Reteag, cA pro-
clamatia din chestie a fost trimis de generalul Bem traducerea
maghiar e scris de lui Horvath.

www.dacoromanica.ro
 In zile att de neclare de suspiciuni chiar pi tinuta
vicarului Macedon Pop era controlatA, cum reiese din scrisoarea
adresat din Sibiu in 9 Martie de guvernorul Wohlgemuth
maiorului Betzmann, comandantului districtului militar din Reteag.
Vicarul adid rugase i-se plteasc leafa de pe 11 luni trecute
pi s i-se asigneze pe viitor. Atunci guvernorul cere informatii
despre tinuta politic a vicarului in timpul revolutiei, pi - mai
mult - tot in chestia aceasta se adreseazA maiorul cape-
lanului rzgimentului Wisky pi s rapor-
teze ce ptiu ei despre vicarul care cu prilejul primei invaziia in-
surgentilor a rmas i numai la a doua nval a rebelilor .

la evacuarea prin trupele imperiale trecuse in Bucovina. Curios

procedeu
Un caz desi de mai putin insemnAtate dar caracteristic pen-
tru acele timpuri aflm mentionat in scrisoarea sublocotenentului
Zacharias adresat in 21 Februarie din Rebrisoara magistratului
orasului Bistrita: Titiana sotia grnicerului loan Olar din Ilva mic
in Mai 1849, cu sotul ei cu alti patru grniceri, fu
dus de in temnit la Bistrita. numai pe motiv c au luat
In ocrotire o crut a unui supus rmas credincios impratului.
Prsind dup cteva rebelii teritorul granitei, pe cei
cinci grniceri sine Cluj pi femeia fu dimis
acas din de boal. PrcAlabul sas al din Bistrita
dup deprtarea rebelilor din nou o inchise pe femeie in
temnit, o ls liber numai ei o rscumpr cu
14 13 cr. m. c. cu doi miei. Femeia cerea acum despgubire,
ins nu primea niciun rspuns, numitul sublocotenent in
3 Martie din nou se adres in chestia aceasta comandei regimen-
tului c prdlabul orsenesc, temndu-se de urmri,
in prezenta sublocotenentului Gavril Pop a s astupe
gura femeii, oferindu-i bancnote rele de-ale lui Kossuth pe cari
ea n'a voit s le primeasc.
E de amintit c guvernul comanda suprem militar din
Sibiu in cursul anului 1850 cereau dela comanda regimentului
rapoarte detailate despre starea pdarilor, ordonau s se fach
rectifickile necesare in vechile recensminte, ale grnicerilor.

www.dacoromanica.ro
ins arhivele nimicite de rebeli, comanda regimentului in rspun-
sul su recomand, c desi pdurile au fost movilite chiar in anii
1845-1847, ar trebui din nou msurate, intinderea
nu corespunde datelor din vechile lar recensmintele vechi
din motiv nu pot fi rectificate, ci ar trebui s se un
recensmnt cu totul nou.
Dintr'o scrisoare adresat in 2 Mai de maiorul Fabler
mandantului interimar al regimentului colonelului c
la ordinul fostului comandant a colonelului Urban care druise
suma de 450 scopul asezrii pietrii fundamentale la noua
bisericd din serbarea aceasta se linuse in ziva prece-
dent. Lucrarea trebuia s se isprveasca repede, desi la dispo-
zitie steteau numai maiestrul loan Goldschmidt zidarul Iftode
Vasilichi, grnicerii chemati la lucru se plngeau c-si neglij
munca cmpului. In scrisoare se vorbeste despre marea greutate
cu care s'a drmat vechiul edificiu al s'a ridicat funda-
mentul ei s'a adus nisipul necesar pentru noul fundament".
Apoi se accentueazA darul marinimos al colonelului Urban care
declarase categoric c va detrage bisericii acel dar la caz dac nu
i-se va dorinta ca piatra fundamental s fie inaugurat
in acea
Colonelul Carol Urban care in fruntea regimentului nostru
isi cstigase in cursul rsboiului civil atte merite pentru serviciile
fcute tronului dup intrarea cu Rusii in Ardeal nu
la regimentul nsudean, ci dup sufocarea revolutiei fu
numit comandant al districtului militar din Cluj Totodat
cu o multime de decoratii rusesti austriace, intre cari cu re-
numita cruce a ordinului Maria Terezia, in 3 lunie fu inaintat la
rangul de general. Despre scderile acestui brbat vom
avea prilej s vorbim la alt aci trebue s se accentueze
c att cariera sa chi reputatia de care s'a bucurat avea s le
multmeasc in cea mai mare parte altruismului vitejiei grni-
cerilor nostri nsudeni.
Dar s trecem la indivizi faimosi din timpul
revolutiei, dintre cari unii - apoteozati de istorici maghiari - au
lsat dup numai sentimente de oroare la Romnii
2

www.dacoromanica.ro
18

pe cari i-au tactical. In diferite scrisori din 1849-1850 ale Jude-

cAtoriilor martiale din Cluj, ale comisariatelor din Bistrita
Dej e vorb despre faptele revolutionarilor Nicolae Katona
iar conform actelor aflatoare in proprietatea lui I.
Martian, comanda regimentului nsudean e somat st inte-
rogeze pe sublocotenentul Mot-Dimbul din Zagra privitor la ispr-
vile capului de insurgenti Katona. Nu se spune dac Dimbul a
fcut vr'un raport mai anlnuntit, last in raportul 3 August
al comisarului cercual Gavril Dorgo din Dej se descoper urmtoa-
rele fapte :
Nicolae Katona, nscut in 1812 in Berchis, reformat,
torit cu contesa Polixena Toldalaghi, fost pretor (solgbiru) in
1848 in atlina, a stat - fat 'n fat cu sublocotenentul Dimbul
comandantul gloatelor romne - in fruntea trupelor rebele con-
stttoare in majoritate din vagabonzi (Landstreicher). Rspins de
Dimbul s'a retras la Dej unde a luptat impotriva armatei coman-
date de Urban, dup o ciocnire trupa rehel a fost total
tiat alungat, iar Katona apuc la fug cu intimul
su prieten (Busenfreund) conte Alexandra Teleki, care fusese tot
alturi de el figura ca comisar provincial (Landescomissr). De
atunci ei n'au mai fost vzuti in acel tinut. Conform datelor
tentice Katona prezent se afIn pe o insul delng Asia
mick deunde cu -4 sptmni i-a trimis sotiei sale Po-
lixena o scrisoare, pe care a vzut-o in Baia mare negustorul
Csausz. Alte date acum nu s'au putut afla, dar s'ar putea
iscodi : Samuel lakab fost fiscal, Sigismund Takts
comisar de recrutare, Sigismund Srkzi solgbiru, locuitor in
Berchis; apoi lacob in Finteusul mare, Sigismund
Pop fost secretar al lui Teleki, care locuise en Katona
acum se afl in Baia mare ; in sfrsit Pokol fost comisar
de static magaziner in Ciuta acum locuitor in Purcket plasa
Dela acestia s'ar putea afla despre faptele
lui Katona, cci ei aproape zilnic au stat in relatii cu el, dar -
cum se aude - ei compromitati, nu usor vor putea
fi s relateze despre activitatea Din sus-
numitilor s'ar putea afla cele mai precise date despre
uciderea celor 17 de E de notat

www.dacoromanica.ro
cA de revolutie acesta a dus o viat foarte desfrnate
imbuibat, cA sale sunt impoverate datorii Mute
pe atunci.
losif Mhesy din Osorhel - contin. raportul lui Dorgo -
de revolutie a fost solgbi,reu exerciarea functiei sale
era foarte strict, trecnd chiar la brutalitate. continuat functia
tot cu aceiasi in timpul ocupatiei Ardealului, iar la finea
anului 1849 a fost aplicat ca incassator de bani. Nu s'a
putut constata pe urma denunturilor sale s'ar fi detineri
executri ori CA ar fi figurat ca judecetor.
Cerceterile apoi 1851 in 24 lanuarie
guvernorul Wohlgernuth adreseaze cornandei regimentului nostru
o scrisoare de urmetorul continut: Nicolae Katona 5i-a desvoltat
in nordice ale Ardealului activitatea sa foarte pernicioase
pentru Romnii credincio0. Dupe revolutiei
calitate de colonel de honvezi a pe Bem in Dobra Deva,
apoi acesta cu alti corifei revolutionari s'a refugiat
pe teritor turcesc. Comanda regimentului nesudean, cu ajutorul
tuturor judecetoriilor, iscodeasce activitatea acestui rebel des-
Aprilie 1849, sA raporteze despre re-
zultat. FAnd Katona lung timp de contele Alexandru Teleki,
se constateze pe cale prin martori la
indemnul acestuia a luat el parte la omorarile comise
satele Monor ale regimentului 11 romOn greniceresc.
Anul 1851 a adus mare surprindere -
ca nu zicem de-
ceptie - grenicerilor nostri, cnd in 22 lanuarie impratul Franz
Josef sA fie desfiintate militia ardeleane
regimentul existase 89 ani, sA formeze de acum
regimentul de infanterie Nr. 50. Abstregnd nenume-
ratele chestii cari trebuia sA fie clarificate rezolvate cu acel pri-
lej, pentru grenicerii nostri era intrebarea de cepetenie
ce se va acum cu averile pe cari le posedau
cu fondurile in bani pe cari le-au creat ei timpul existerii
institutiei grnicere0i. Pentru intelegerea celor ce au urmat -
omitnd prtil cari privesc lauda la adresa grenicerilor, asigurarea
folosintii muntilor, predarea preluarea cercului militar, altele -

www.dacoromanica.ro
aflu necesar ca din actul de a guvernorului Wohlge-
muth, - act datat din 18 Februarie 1851 redactat conform
drumArilor primite dela curte - reproduc pasajul privitor la
fondurile cari sub aveau fie de
pentru posteritate pentru cultura nostru.

Privitor la capitalurile de fel ei

create pe cale de comunele destinafia benevola a
mitor rentabile, : fondul de motzdire, colar altele,
cari acuma au fost chivernisite de care administrative grd-
i; ele formeazd proprietate incontestabild a respecttvelor comune, cari
in urmare la desfiinfarea institufiei militare pot liber dispune de
acele. Comnda regimentului imediat pe comunele cd in
tnfelegere reciprocd ce scop destinafie vreau ele dea capitalurilor
ndtoare lot. La caz dacd se va putea ajunge un acord intre
atunci considerarea faptului cd prilejul desfiinfdrii granifei vor
fi impdrfite diferite civile de administrafie; abia se
va putea face alta ed se repartiseze, dupd o cheie capitalurile exi-
stente intro singuraticele comune, suma repartizatd pe fiecare se aseze in
cassa (lada) ; chiar
pres direcfia ca ele ri pe mai departe destineze venitele pentru scopuri
de utilitate publicd, anume pentru scopurite de im-
pi necesare. In tot cazul Wept urgent hupreund cu
propunerea bine practicabild realizabild a comandei re-
gimentului, privitor la administrarea destinafia amintitelor capitaluri.
vedem acum circulAriile vicarului Macedon trimise preo-
tilor importantA chestie:
3 1851. Circular. In urma prea Induratei decisiuni a Maiesttii
sale institutul de granit militar din Transilvania se desfiinteaz, In urma
ordinatiunei Excelentei sale civil militar guvernator, din 18 Februarie, va
trebui jurisdictia cu 1 Aprilie a transpune toat administratia cas-
satelor ale bisericilor jurisdictiunei civile care viitor va
acest circuit.
Fr. Voastre cu ocaziunea transpunerii casselor bisericesti veti bAga
seam ca toate socotelile, obligatiunile banii prezenti s fie acurate.
Nu se tie adevkat oare viitor purta-va aceasta, sau numai singur
jurisdictia eclesiasticA dup prg. 2 din constitutiune, controla ; ci aceea se
Curatia cu Vicariatul va avea a face socotelile, a purta grija de immultirea
proventelor, cred se vor transpune Fr. Voastre, in care caz vor urma
despre partea Vicariatului cele cuviincioase:
In urma ordinatiuni guverniale vor veni intrebate satele, ce vor
a destinati pentru facrea militai e (Monturs-

www.dacoromanica.ro
 21

fondsgelder) ? care sue la un capital de 28 000 f. arg. pi cred ci pentru des-

batere vor veni din fiecare sat doi A tuturor Romanilor inteligenti
opiniune este, ca din interesele capital sd se fundeze coale mai
n'om avea oameni nu ne folosi de drepturile garantisate.
Deci dati consiliu satenilor celor mai cuminte pi in specie cari vor veni la
desbatere, ca si se lipeasci de cei inteligenti. Ce fel de ? aceea se va
putea pi mai decide, dupa consiliu dela alti bArbati au
experientA, Increderea poporului.
SfMuiti nitration cA decumva s'or vinde cvartirele erariale cu grdinile,
sA cumpere ei din banii In casse, pentru case parohiale,
de cari avem ; sau decumva n'or fi bani deajuns, pot imprumuta pe
contul unui munte. Sd nu a-le cumpra jidovi, cari vor iobgi pe eerie.
8 Martie 1851. CircularA. Comandantele Inclitului regiment prin nota
din 7 Martie Nr. 944 din oficiu Vicariatul, FrAtiilor Voastre a VA de-
manda cA dupA sfintenia chemArii, acum cu ocaziunea desfiintArii regimen-
tului, pe popor - aducandu-i binefacerile de care alit acuma
in viitor din gratia MaiestAtii sale s'a bucura - la
cultare pi neclAtitA Maiestatea sa cu glorie domnitoare casA,
cum pi cAtrA noii civili oficianti.
Unele binefaceri care acuma le-am avut, in viitor ni-se lasA.
din NAsAud, care a dat acuma statului patriei atki
indivizi folositori, se-va repara ; munfii cei care nicicacum
am putea In recunostinta meritelor pi a jertfelor aduse pe altarul
triei pi al tronului, spre folosul nostru ; dacA viitor vom fi bravi
pi loiali subditi, multe putem spera.
Maiestatea sa impAratul a avut indestulate cauze de stat pentru care
s'a a desface institutul de grandi din Transilvania ; deci fiecare fie
consolat cA el ca un bun pi prea ordinatiune nu-
mai folosul alit material cit pi spiritual a subditilor a vrut.
Sf. Petru in epistoala pe crestini a fi supusi pi
a asculta de legHe superiorilor ; prin urmare fiecare In stat pi societate
vetuitor are strinsa obligatiune a-se supune legilor, care se dau pentru
sul comun.
Nu fie niciunul de acea opiniune cA in viitor dela noi se va pofti
mai mult dealt dela ceilalti civi ai patriei.
Acum s'or pofti din acest tinut poate mai multi soldati, ci asta va
fi numai pini ce s'or aduna pi Invka recrupi din respectivele cercuri ; dup'
aceea se va da dupA numerul sufletelor pi Noi suntem
deci dacA InAltatul din singulard grape pi amoare
noi a-ni lAsa s'a Indurat, pi noi bucurosi sA plinim cele ce s'or pofti, ca sA
ne facem demni pi de alte reflexiuni.
Mai Incolo se Vicariatul In 13 8 ore a. m. vor
veni spre a-se consulta atit despre viitoarea a

www.dacoromanica.ro
22

monturului cdt despre folosirea revendicafi, Invitindu4i la aceast

importantA desbatere prin Vicariat pe Fr. Voastre.
Deci cari veti avea limp pi voie, veniti, de nu mai multi batr cesti din
statiile capitane, decumva la pusul termin va ajunge acest circular.
Iat in cum ne descrie vicarul Macedon Pop opus-
culul su privitor la activitatea Vicarilor nsudeni mai insemnat
eveniment din viata grnicerilor nostri :
In Faur 1851 venind ordinatiune pentru desfiintarea institutului
ceresc din Transilvania chiemndu-se toti reprezentantii comunelor la
blicarea acesteia In Nistud, mi-s'a comunicat din partea comandei militare pi
mie acea ordinatiune pelng acea recercare oficioaa ca s-o fac cunoscut
In limba noastr comunali. Aceasta am pi dup finirea
cultului divin In prezenta vicecolonelului Reznar a mai multor oficiali mili-
tari, spunndu-le cuma Maiestatea sa regele recunoaste cu mul-
serviciile tor militare fcute mai In un pentru monarhie tron,
pi numai din cauze de stat a aflat de desfiintarea institutului gr-
nicer din Transilvania pi pi prin aceast dispozitiune a avut
scopuri salutare pentru ei, pe viitor vor avea de a-se ocupa numai cu
lucrurile economice, cari - acum liberi de strapatele militare -- le
vor putea Implini cu mare acurteat deat pini acuma.
Cu toate laudele pi recunostintele, poporul a fost nelndestulit cu aceste
msuri, s'au pus In rnd pi ca fideli ai tronului, cu grnicerii
de Secui, cari se ostise In contra tronului.
Cu ordinatiunea venit despre desfiintare li-s'au recunoscut deodat
fondul de montur pi fondul
de trei luni pentru
- din dreptul arciumritului
confesionale nationale - de proprietate nedispu-
taver ; pi prin urmare s'a lsat In voia grnicerilor a dispune despre acestea
dup placul ddndu-li-se acel consiliu ca fondul scolastic
lase tot pentru acest scop, pi celalalt fond, adia al mondurului,
destineze tot pentru scopuri scolastice.
eu din aceast ordinatiune cuma amintitele fonduri s'au recu-
noscut de proprietate a grnicerilor, am luat consiliul naltului guvern -
pentru tntrebuinfarea acestor fonduri - de al meu, pi ca sA pot reusi cu el,
am chemat la casa vicarial, IncA de adunarea reprezentantilor comu-
nali, pe directorul scoaletor normale Moise Panga, pe locotenentul Petra
Tanco, pe Invttorul normal Nascu spre a-ne contelege despre mo-
dul cum adea am putea aduce pe reprezentantii comunelor ca aceste fon-
duri, pi osebit fondul sA le pentru scopuri ; anu-
mit pe cest din urm pentru stipendie studentilor dela gimnazie,
academii pi universitti cari vor avea calculi buni, pe celelalte pentru
put menit la infiintarea de convoire, despre unui
mitet de 12 insi, dela fiecare companie unul sub prezidiul vicarului.

www.dacoromanica.ro
 23

mai multe vorbe desbateri am convenit aceea ca noi

alti inteligenti mireni preoti, cunoscuti de zelosi pentru binele comun,
s pe reprezentanti ca lase numitele fonduri pentru aceste sco-
puri. in ni-a pi succes fr mari dificultti a-i aduce la
convoire pi lsare, osebit pe reprezentantii dela zece companii numai cei
dela compania I 2 a Budacului pi Monorului struiau
fondului de montur intro comune. Ci dup mai multe morale pi a-
rtarea urmrilor celor rele ce ar veni asta cum a color
bune fondul de montur se va lsa fond de stipendii ; s'au convoit
acestia, pi apoi luandu-se co totii la protocol, acesta
convoirea in numete comunelor, pi subscriindu-1 in prezenta comandantului de
regiment Reznar, s'a ales un comitet de 12 insi sub prezidiul vicarului fora-
neu episcopesc pentru luarea pi manipularea acestor fonduri.
care reprezentantii s'au lsat s se la ale sale, iar protocolul s'a
susternut guvernului civil pi militar, pi s'a aprobat dimpreun comitetul ca
organ al comunelor in obiectul acestor fonduri.
Memorabila adunare grnicereasc amintit de vicarul Pop
s'a tinut in 13 Martie 1851, pi hotririle ei precum pi scrisorile
redactate pi expediate guvernului se pot ceti in
Foaia pentru minte, pi din 1851, in Cartea
de Aur a d-lui T. V.
Cu toat recunostinta exprimat de monarh, pi cu toate
gurrile binevoitoare date de el privitor la averile cari la desfiin-
tarea granitii trebuia treac in proprietatea comunelor districtului
; grnicerii au fost s poarte lupte grele
de cteva decenii, li-se recunoasc drepturile la averile
proprii, administrate pi dup'aceea subt controlul
cias pi pururea bnuitor al guvernelor streine.

www.dacoromanica.ro
24

CONTRIBUTII LA ISTORIA
GAZETEI TRANSILVANIEI"

AUREL A. MURESIANU

In curnd se vor 90 de ani decnd a vzut

lumina zilei Gazeta Transilvaniei", mai vechiu or-
gan de publicitate romnesc din Ardeal. Credem deci c
aducem serviciu literaturei noastre istorice publicnd
schimbul de prin care proprietarul pi conduc-
torul in decurs de 32 de ani (1877-1909) al acestui
vechiu pi important ziar romnesc, Dr. Mure?ianu,
- Intemeitorul primului cotidian pi a primei foi popo-
a Romnilor din monarhia austro-ungara, fu
terminat de a-se intoarce la Braov pi de a lua in 1877
conducerea ziarului din su Jacob
de oboseall Importtnta acestui eveniment in
istoria presei noastre este att mai mare, ct e de
obte cunoscut la niciun alt popor din Europa presa
national nu a fost att de strns legat insi viata
conducerea politica a naliunii, ca la

www.dacoromanica.ro
 A fost de sigur mare jertfa pe care Mureianu
a adus-o neamului prin prsirea frumoasei
situatii frumoaselor conexiuni", pe cari ctigase
cu brbati influenti" din capitala imperiului in decursul
celor 11 ani, pe cari petrecuse la Viena.
Numeroasele sale articole publicate, cu
anul 1868, in Reforma" lui Schuselka au fcut nu nu-
mai faima acestei publicatii la Romni*), ci au adus ne-
pretuite servicii cauzei nationale a Romnilor din imperiu,
cele mai energice proteste ce s'au fcut presa
austriac Impotriva fuziunei Transilvaniei Ungaria
a introducerii dualismului austro-ungar.
Despre aceste momente hotritoare ale vietii sale,
Mureianu scrie in autobiografia sa din anul 1908
urmtoarele :
zi primil dela tatl meu o scrisoare in care spu-
nea, ca este bolnav, c nu mai poate greuttile are
lips de sprijin. Atunci mi-am intrerupt praxa ce o faceam in
Viena deja de patru ani pentru a deveni avocat (acolo se cereau
7 ani de prax dup depunerea examenelor juridice), am aler-
gat la ai mei primvara anului 1877. Sperm, ca poate va
succede ca in decursul acelui an s regulez afacerile familiare
chestiunea foaiei asa, ca m pot la ocupa-
tiunea mea in Viena, de unde credeam, voi putea aduce mai
mare avnd deja de de zile cele mai
moase conexiuni din austriacd.
Precum se vede din scrisoarea lui dela 14 Febr.
1877, publicat mai jos, el spera In ultimul mo-
ment c va putea evita primirea conducerii Gazetei din
Braov timp cnd cariera de jurnalist la noi nu
era o profesiune. El in 28 Martie 1877 din
Gries bei Bozen, Tirol, tatlui :

*) Multe dintre articolele lui Muresianu, mai din anii 1869-70,

au aprut In traducere roinneasc la de frunte in ziarul lui Alexandru
Roman: Federatiunea" din

www.dacoromanica.ro
 26

Nu pot, nici de cum sd md decid acuma de band voe a primi

oferta ce-mi facefi, pot promit nici ceo mai mied
cd voi merge la Brasov de a redacfiunea
asupra-mi. dacd zice, cd sunt in stare a md
decide la moment acuma definitiv, dar face mai rda docd
face speranfe nici o
ce-mi poate dicta ratiunea
tocmai
datoria ce o am fat de
acea ratiune opreste
-
Sunt gata a ni supune la tot
a lua
deciziunea la care m'ati provocat, numai prea lesne pu-
tea ca am Scrisoarea D-Voastre mi-a cauzat, vA
spun, mare de aceea VA rog a-mi
rerea D-Voastre. Eu sunt gata a vA vizita numai ca
sA facem odatA sfrit fatala acea chestiune a foaiei.
Rspunsul la aceste rnduri fu scrisoarea, ce o pu-
mai a tatlui lacob, care-I fcu sA piece,
dupA o scurt cdltorie in Italia de nord Venetia, la
Brasov.
Sperantele lui de a putea aranja chestiunea
foaiei, fr ca s rmn pentru totdeauna la Brasov,
fur zadarnice. Mutarea la Sibiu a lui Gheorghe Baritiu,
- care cnd ocupase postul de director al
de hrtie dela Zrnesti, tot mai colaborase din cnd
cnd la Gazet, -a dus la alternativa : sau luarea con-
. ducerii Gazetei, sau incetarea ei. Despre aceasta citim
autobiografia :

A fost un moment greu al vietei mele, in care au concurat

indatorirea mea fat cu natiunea, cu indatorirea fat cu familia
fat cu mine Lupta, desi grea deciziv pentru soartea
mea, n'a durat mult. Mi-am zis, cA cel mai mare trebue
s primeze pe cel mai mic, interesul national pretindea s se
continue Gazeta Transilvaniei", care prin trecutul ei cstigase
atta simpatie
tinue Gazeta", -
incredere la poporul ronfn. Trebuia s se con-
toate cA primul ei colaborator
tor se decisese a scoate un nou ziar, - marei
confuziuni de idei de fapte in inteligenfei poporului
era de se continuitatea luptei noastre nafionale,
reprezentatd de Gazeta Transilvaniei", continuitate ce ar fi fost
in mod pdgabitor M'am decis prin urmare a-mi dedica

www.dacoromanica.ro
 27

toate fortele mele ziaristicei romne natiunei. Vedeam bine ce

m .Vr'un bine, vr'un material, vre-o viat linistit
nu putea m astepte. Am inchis deci ochii un moment pi am
skit in antul redutei Gazetei", ca s apr steagul in jurul cruia
au luptat brbatii cei mai distinsi din epoca redesteptarii noastre
nationale
Psirea lui in mijlocul arenei luptelor nationale a
insemnat un reviriment in publicistica rornn ardelean.
Struintele lui pentru o lucrare mai sistematid, mai
pi corespunztoare situatiei ce pre-
tindea dela Romni s se pun stare de aprare
potrivit timpurile schimbate" au pregtit terenul
fiintrii in 1881 a partidului nafional unitar al Romnilor
din Ardeal, Banat pi Ungaria, pentru a cror libertate pi
fericire pi-a jertfit intreaga sa viat.
laid textul a dou schimbate atunci intre
lacob Muresianu pi fiul :

lubite Tat !
acuma de dou sptmni Tirolul in rnij-
local romantici, la frontiera care desparte elementul german
de cel roman. Am ntrebuintat ocaziunea ce mi s'a dat*) pentru o
recreatiune, care simt face foarte bine.
Cea mai mare a mea in de fat ar fi s
te am pi pe mine, s facem excursiuni sub
cerul acesta lin, s ne spunem unul altuia sperantele, temerile, s
ne unul pe ca cnd ni se arunca cale
vreunul din necazurile omenesti.
Neputndu-se aceast totul ce-mi
este bucuria ce o simt stiindu-te sntos, auzind v merge
tuturor iubitilor mei se poate de bine. Dta imi
*) Un mare proces al avocat al curtii din Viena, Dr. Ed-
mund Markbreiter, cancelaria Mureianu fcea practica de
avocat.

www.dacoromanica.ro
 8

micsorezi bucuria ce mi-a preparat-o scrisoarea mamei,

repetind intrlo notit facuta cu ceruza (creionul) in GazetA", ca
tot suferi.
ar depinde dela mine iubite ap face ca zilele
tranetelor s fie crulate pi de cea mai umbra de sufe-
! Dar vei conveni ca din nenorocire, nu este nimic
mai greu, up zice mai imposibil, deck de-a suferinta.
Dta ai esperiat acest trist adevar al vietii omenesti de ori
mai mult ca mine, - pi pentru ce ai avea de zece ori mai
mult canza dect mine, de a te cruta, de a te recrea in santate
care ne este noun tuturor, cari te Whim pi adortm, de scurnpa.
De ceea ce te rog dar dorite este de-a face tot ce-ti st in
pentru restabilirea a Dtale. Cunosti prea
bine cauzele nu pregeta toate mijloacele
sibile spre a-I delatura. Nu numai am relevat acest adevar
impreun, cnd aveam fericirea a fi Dta. Vials nu este
dect un de sacrificii, - de ce dar ne temem a sacrifica
in folosul santatii care este izvorul conditiunea princi-
pal a vietii ?
Cred net intelegi destul de bine pi et etrec
aid ctva timp de recreatiune, nu vei vedea in aceasta dect nu-
mai o statiune de reculegere pe drumul lung al suferin-
telor vietii acesteia. La Dta se schimb situatiunea in pri-
vinta aceasta, mare parte a drumului, care mie-mi
Dta ai parcurs-o deja pi acuma simti trebuinta de repaus
dupA atta sudoare trudt.
Aci sosesc intreharea ce mi-o puse$i relativ la
Trebuie te retragi pi dela aceasta, - necesitatea anal
asemenea pas am exprimat-o de malt ca pi acuma
Dta o recuno#i. lord de a-ti putea la
rile ce mi-le te rog s-mi foci cunoscut apriat de este adevrat
cd dl voie$te treac la Bucuresti, pi cnd? Apoi te rog
a-mi face cunoscut voieste D. Mrgineanu*) a lua

noastre -
redac(iunea conditiunile
ce obstacole pot
le noi in conversatiunile
se contrapund acestei combina-

*) loan Mrgineanu, fost mai multi ani colaborator intern al

www.dacoromanica.ro
 Cu un cuvnt te rog a-mi descrie situafiunea de In
care te afli cu Gazeta, apoi voi
a-mi da pdrerea mea privinfa aceasta.
te ostene$ti a scrie mai malt, Te rog dicteazd
sorioarei Tifa i cdt se poate de detailat despre
starea prezent a lucrurilor. Totodat
Dtale sau file care crezi a te putea desface
mai de Gazetd", dacd mai este oare necesitate ca in-
tervin eu in spre a Te in ajungerea acestui
scop. te o zi 'nainte descurcat scpat
de Gazetei, nu cd aceasta or fi numai in
interesul cel bine al snt(ii le.
Atept primesc rspunsul ad in unde voi
petrece la finea lui Februarie.
provoci s-ti mai scriu pentru Gazet. face bu-
curos, acuma te asigur nu am putut, lipsindu-mi tim-
pulpi dispozitiunea recerut - de aici scrie, nu prea
am ce, de oare-ce trim in Tiro lul mai tot alit de departe
de evenimentele zilei, in
Acolo aveti acum ministeriala - vedea-vom cum se
va mai descurca pi aceea, - bine nu ne va aduce nici o combi-
in care nu vom fi Intrat noi ca factor nafional in (card.
se destul de tercet pentru d'a pierde
pacienta, - pi cred c in cele din urm va trebui fie Mat.
In zilele trecute am vizitat pe mai avut cavaler al Tiro-
lului, fost ministru, consilier intim s. cruia fui recomandat
din partea unui consilier de curte cu care sunt bine cunoscut. Am
fost prirnit
vizitez grdina palatului su
ori cnd voiu,
-
cea mai mare amabilitate.
cea mai frumoas
Sa m'a s
tot jurul -
plac ; s'a scuzat, c find silit a sta acas din
cauza unei mici rceli, nu-mi poate refntoarce vizita c. I.
Acuma Wept in fiecare zi s vin. Dup aceast formalitate voi
fi negreit prezentat familiei sa e.
Altcum petrecerea mea const mai mult din mici preumblri
in natura frumoas din jur, la cari m din cnd in cnd
*) de Toigenburg, fost guvernator al Venetiel.

www.dacoromanica.ro
un baron prusian, care petrece de un an aci - tot numai pen-
tru recreare.
Viata aci nu e nici eftin dar nici prea scump, mncrile
mai seam arnurile sunt bune pi vinul rosu tirolez, care se
bea aici general cu predilectiune, este minunat.
Timpul este excelent, primvard complet, acuma si
pi arborii.
Tirolezii sunt oameni veseli pi plcuti in comerciu strinii,
in general strict religiosi, cum am zice la noi oamenii lui Dzeu",
nu e mirare dar pot purta popii att de lesne de nas.
Poporul e bun pretutindenea - numai cei guverneazd
s fie ptrunsi de seriozitatea pi responsabilitatea ce mi-
siunei tor...
Pe lacob*) 1-am lsat in cea mai bun ordine in Viena pi
dup o scrisoare ce am primit-o dela dnsul, judecnd, cred c
viziteazd prelegerile regulat. De astdat cred c va
pi
depune examenele la timp succes bun. Pentru astigarea
acum niciun pas -
e -timpul - pini
unui stipendiu nu am putut face
la var, atunci ne vom da
a-i putea procura un ajutor, ceea-ce cred c va posibil.
nu
de

Srut mna mamei, pe Traian salut sunt al Dtale

fierbinte
devotat pi ascultAtor
14/2 1877.

11.

3/4 1877.
lubite fiule Aureli
Din scrisoarea ta am vzut, ci nu te rezolvi s vii
finitiv acas, ca s-mi succedezi in toate lucrrile pi obligatiunile
mele, aceasta din cauz c nu conditiunile. Eu descoper,
ci te-am avizat la aceasta, ca s pari ru in urm de
rezultatele strei mele celei nefaste. Daci ai vini mai curnd,
ai avea tot dela pi ai fi in locul meu printe
*) Fratele mai tnr alui compozitorul Muresianu, care era
atunci student la politehnica din Viena.

www.dacoromanica.ro
casei, dead voi fi tot asa, atunci mie tutor, eu uit de
toate n'am mod putere s port grije de ele cum se cade, ca
s nu pAgubesc. Maid ta nu e in stare a suplini,
e ru. Deci te las st judeci tu, cum te trage convicgerea, ca eu
s nu fiu responzabil inaintea convictiunei mele, nu mi-am ft-
cut datoria a te informa aviza despre starea aceasta precar.
am zis, mimai pe tine te am drui s m pot increde,
ca s ajutoreze pn mai triesc. Aceast conditiune e de ajuns
ca s ce st faci. Colaboratori poti avea pe Mrgineanu, poate
5i pe Baritiu, se va 5i pe fiul lui,*) cum v veti
pentru Gazet; iar pentru familie vei fi tu in locul meu
tat la toti, ca sunt eu. Dact te rezolvezi a veni definitiv,
ca s-ti pot trimite pe telegraf bani de c-
ltorie; duct ca s tiu s fac ce va putea s se fact din
parte-mi, -care nu pot locul ce I-am ocupat acum.
Ceilalti ai familiei surd sntosi, mama ta si toti, numai eu
m chinuesc mea, care face s desperez, c voi
deveni vreodat cum am fost.
Te salutrn cu totii.
Al tu intristat tat
Jacob.

Mai aci o scrioare alui Muresianu

atre tatl su, care este foarte caracteristic pentru ve-
derile sale politice, deja pe la 1866 el vedea in
Rornnii de pretutindeni un corp politic nafional,
pentru care chestiunea Romniei nu putea fi dect o
chestiune interne.
Viena, 5 lunie 1866.
lubitul Tat
Nota D-Voashe din 18 Maiu c. n. an. Domnului 1866 in
care trim, scris de cel din urm secretar etc. subsemnat de
mama o am primit cu plcere. Desi ursc stilul diplomatic in
respondintele private, ca Napoleon traclatul 15, totusi nu am
leronim absolvent al academiei comerciale din Viena.

www.dacoromanica.ro
putut ca s nu bine pi gras vznd pi cetind acea hrtie, care
dedesubt moastele mamii. Ar fi poate la rndul meu ca s
rspund eu cu o asemenea voiu pstrez din
timp. Nurnai. tin de bine a V aminti, epitetul de
pi aventurier deocamdat nu-I pot primi, desi astzi rolul
nilor cu principele cu tot*) se zice a fi aventurios. La urm
nu ar fi ru tnd respectivul secretar ar cpta ordin de a se
acomoda la ceeace se cuvine cnd se compune o asernenea pa-
tent - putin o hrtie mai nu pe 1/2 coal tot,
ca nici acele rnduri ru pi gresite s nu le pot ceti.
N. B. (nota bene) eram ocupat cu niste la numitei
note. - Dac e vorba de atunci trebuie ca in toate
punctele recerute sA fie observate regulele !

lubite Vei voi afli din viata mea att ct

pi material. Sunt in pozitiune de a te face cunoscut cu ea, dac
nu te-a fcut mai 'nainte fratele lancu va fi putut.
Prelegerile la universitate le frecventez regulat, afar de rari
cazuri cnd pot s fiu impedecat, cari depind mai mult dela
ntate. Din darul Dlui nu am avut a veta pn acuma
de vre-un ru in aflarea mea, desi nu m pot a fi in tot
i. e. (id est) neturburat ; nu nunzai
este lumea poporul pentru care am sd simt.
vezi, cd este o
patriei tale, nu totdeauna fi vesel. Nu voiu s aceasta,
c laud o pasiune rea pi nefolositoare a ultraismului in simteminte,
fie acele pi cele mai ; ci voiu zic numai, c nu este fra-
mos dacd un nu-si misiunea sa de timpuriu. Nu
este numai un popor, care (apeleazA) la concursul
*) principe Carol, ridicat la 10 (22) Maiu 1866 pe tronul Ro-
mniei. Austria, care era lo ajunul rAsboiului ei cu Prusia a fost Impotriva
asezrii pe tronul Romniei a unui principe sustinut de Bismarck. De aici
calificatia de datA acestui fapt de cAtre lumea politicA austriacA.
Muresianu avu prilej a cunoaste saluta In numele tinerimei romAne
pe principele Carol, la trecerea lui prin Viena In Septemvrie 1869. Principele
era Insotit de ministrul sAu de justitie Vasile Boerescu, vechiu colaborator
al Gazetei Transilvaniei, cruia tatl lui Muresianu Inlesnise printr'un
Imprumut studiul In Boerescu fu foarte emotionat
in modul cel mai cordial.

www.dacoromanica.ro
 33

celor este o lume este omenimea ce

ajutor dela cel dinti care este in stare a i-I da. Aceasta bine
ar trebui 55 noastr, numai ea va
fi in stare a contribui la ridicarea unei prti, va avea in
vedere totul, intregul. Brnutiu a inceput cuvantarea sa
cea dela 1848 cu cuvintele : Cine nu se
omeneti cnd se uit la adunare
Mai deunzile am fost la consilierul am vorbit
mai timp despre unele din politic. Lan& tare
ce o poart Gazetaa ii pare ru numai c Romnii nu
se unesc a o tocmai acuma cnd nu au nici-un alt organ
central prin care s se Numai cevai mai flegmatic
c. I. Ei, zic eu, Die cons.(ilier) in timpuri rsboinice
nu este in stare a focul ce se cuprind intestinele unui
corp slbit. Cuiu cu cuiu se scoate afar
cev4 mai moderat, putin mai c. L.. Ah - Bine Bine numai
m unesc -
zi am fost la d. Gtt**) I-am cercetat, poate-ti va
fi spus, la Hotel London. Viind vorba zice : Alles wird man ihnen
(den Ungarn) geben, was sie nur verlangen.,. Union, alles...
sere schnen Freiheiten werden zu Grunde gehen Eu imi
getam : da acuma vedeti voi ce greu este de a pierde, noi suntem
dedati la asemenea, nici-odat n'am avut nimic, acum avem,
dar se pare c a fost numai satyra sortii... iar prin cap imi urla
melodia cunoscut : ...Und scheint die Sonne noch so schn;
einmal muss untergehen - Cu pledciune - Cnd o s
pleci ? - Nu sunt desperat s merg prin Cluj ; und
Sie wissen nicht wie mir vor Klausenburg graust, nur durch
Klausenburg soli ich nicht gehen, ich kann diese Stadt nicht leiden

*) Gheorghe Anghel, unul dintre cei doi consilieri romni ai cancelariei

aulice (minislerul) a Transilvaniei in Viena, deputat In dieta Transilvaniei
1863-4 etc. un brbat cu largi cunostinte juridice montanistice Inzestrat",
cum il caracterizeaz mitropolitul Ill p. 524).
**) loan Gtt, primarul orasului Brasov proprietarul cunoscutei tipo-
grafii, In s'a tiprit la Inceput Gazeta Transilvaniei.
***) ,Toate li-se vor acorda, ceea-ce cer (adic : Ungurii) uniune (a Tran-
silvaniei cu Ungaria), totul .. frumoasele noastre libertll se vor nimici".
3

www.dacoromanica.ro
 c. 1.*) -
Da l gndeam mine, mai bine zi ci ceta-
tea nu te poate suferi pe tine. - Ei, viind vorba despre Brasov
se jeluia d-I Gtt ci de ce nu au tinut Romnii
tu Sasii au nu vor reusi - pi eu necunos-
cind alte motive afar de cele ale nationalittii i-am dat dreptul.
cu numai contra Uniunei asta putea si fie
aleg.(torilor) rmni. - Deci s lsm aceasta. Politica cea mai
Sinitoasi, prerea mea, pi cea mai consecint (consecvent)
ar fi fost, ca Romnii si nu fi ales de ca la urrn, desi
roana ar interes de a-i pune ca autonomi cu in
ontra maghiarismului, ate! interes pierde valoarea in mo-
mentul acela, cnd in strmtoarea, in care o-au bgat imprejurrile,
neputnd a se mai nici mdcar pe majori-
poporului mai mull, si fie moraliceste silit a ceda.
Cumd Maghiarii toate mijloacele prin cari s
dovedi, ci numai ei sunt ce sunt Ardeal pi pmntul
numai al este, iar Romnii sunt proletari, nestiutori,
gogomani, necapaci de a-si pricepe misiunea ce s-ar da
cidndu-li-se (satisfcndu-li-se) cererile aceea voiu si art
articol, ce sunt voios de a trimite spre publicare -
dead va merita N. B. - Acela va despre expozi(iunea eco-
nomid de aici. Poimne o s-1 pot expedia, pi prin urmare pe
Luni vei putea primi apa in foaia de Miercuri si poat
iesi. Atari de aceea scrie despre politica din afar&
nu ce se ceteste, ci mai mult un articol de sine stttor. Acela
poate de-mi va ajuta D-zeu se va expedia mine.
Ti-am fost trimis neste corespondinte quasi de aci pi nu am
nici un pie publicat din cele vre-o trei din acele, una mri-
pi cred nu neinteresant. Nu dac le-ai prirnit. Dar
voiu spun : este de ca pentru popor s se mai
desvoalte intmplrile din Aceasta capacitatea
politica, apoi pi face mult, foarte mult contribue la nasterea stimu-
*) Nu groaz am de Cluj, prin Cluj s nu trec, nu pot
suferi acest oras."
Unul dintre conductorii junilor Sasi" (Jung-Sachsen) cari preco-
nizau o politic de apropiere fat de Unguri, spre deosebire de btranii
$asi" (Altsaclisen), cari protestar In contra unirii Transilvaniei Ungaria.

www.dacoromanica.ro
lului de a imita, de a de a ce-i frumos, de a
ce-i ; un fel de istorie prezentA. cuget, ch Gazeta cu toate
este transilvand nu vrea sA de unilaterald sA
se numai aducerea de seci
Cte o corespondenth micA, cci nu se cere prea mult
poate nu mult dect alt-cnd, ca sA se infdtieze colori vii
cetitorilor din lume cele mai insemnate - cred ch nu
ar MAcar un extras, dar un ce coherent legat de
cAte o desluire subiectivA att cAt obiectivA mai Sic Eu
dar nu mA cutez, ca sA nu lucru (co-
putin ar putea servi pentru politica externA,
care este quasi intern& Apoi eu pot sA-ti trimit de aci
corespondente autentice ceiace scriu la Paris, la Lon-
dra, Berlin
ministerelor,
- ca
cA poate in birourile
; cetesc jurnale prin cafenele, combineazd, aud,

una alta scriu ; de ad cA corespondin(ele tor sunt

minciuni, nu e atta din adins, cAt din simpla Imprejurare
de ne5tiintA... refereazA gre5it. Eu o sA mA la un asemenea
caz mai mult de cele intAmplate, pilule probabile, dar tot din
punct de vedere o fie pe o
ciun I. esploatatA in folosul punctului de stare romAn,
nu poate la intmplare strica, ci totdeauna folosi. Sic I Apoi
de la etc. mai putin dect mine ; mA
Anghel, cAce se mai I., de uncle partiale
cari poate le-ai putea eu afla - numai sA fiu sigur nu
lucra vnt.
zilele acestea ne vom revedea. una. foaie
pierde auctoritatea deach aduce o constructie
- sau I. Nu prea ingreunat
toate, dar lulius*) ar putea sA mai reciteascd odath revizuirea.
Este septiman, mi-ar fi rqine sA cred nu o ar putea face
spor. Cevasi mai mare atentiune Grecia este liberatA de toti
vagabonzii."

luliu Mureianu, mai Mrziu medic-colonel armata austro-ungarA,

nepotul lui lacob Murqianu.
3*

www.dacoromanica.ro
36

ierti, c te retin poate 'nimicuri. Voi continua ce am

de la ce m'am acum. duc la o prelegere,
dup aceea m voiu reintoarce iarsi la lucru. Srut pe lancu,
la toti de fat viitori sntate
al D-tale plecat

www.dacoromanica.ro
 37

DOCUMENTE BISERICEVI

JULIAN MARTIAN

Incepem publicarea unei de acte pi docu-

mente bisericeti cari contin porunci episcopeti vica-
riale, ordonante diferite indrumri pi cornu-
date - dela 1797 - de dtre Vicarul
Nsdudului preotilor lui subordonati.
Vicarul Macedon Pop spunea scrisoare
din 1850 c dintre protocoalele vicariale ascunse
de el in biserica din pi nimicite de rebelii
maghiari in 1849, nurnai cteva : din 1842, 1846, 1847
pi 1848 ca prin minune au scpat de peire". Deci cre-
dem c este cu att mai imbucurtor faptul, cu aju-
torul documentelor cari ni s'au pstrat prin preotul lacob
$otropa (1785-1850) din Maieru pi cari se vor publica
aci in pir, se va putea reconstrui o mare parte din
bisericeasc a acestui

www.dacoromanica.ro
38

Pentru cele de indreptare cinstitului cliros din vestit vidicul

resc al Rodnii pi din tot cuprinsul vicdrsiei
chipul
L Se cade a ci nice un preot nu poate s slujasa pre
lege neavnd mirturie pi pucenie sau blagoslovenie dela
Arliiereul pi rnduiald dela deregtoria bisericeasca de ;

care se va cinevap si plie c cele ce va vor rmnea

nefndreptate pravilicestile asezmnturi.
2. Trbuieste a curnc chemarea cei preotesti este
aceasta, pentru ca si slujasc preotul vrednicie lui D-zeu pi
norodului crestinesc la care s'au cum este un mire la
mireasa lui, pi ca un slujitor al legii pi ispravnic iscusit dame-
aestilor ; ne avnd nice o rvn cAtr spurcata
apa s slujasci la sfntul jrtvnic, sand cu rugAciunea lui ctr
Impratul ceresc, pentru datoria care are de a mntuire sufletele
oamenilor mijloace fncredintate sfintii printi.
3. Preotul nu este numai fat bisericeasc din luntru, ci este
deimpreun pi adec ; pentru aceea pi el si cade ca
si ajute la binde de obste al politicei, ca s mai
cuvintul lui D-zeu pre norod a se deprinde intru poruncile
craiului, ca s le cu dreptate dragoste de
pi fr de a da dosul dinaintea cei Aceasta pi
pofteste legea cea evangheliceasc, pi datoria unui preot dempreund
pi cettan, sileste scutinta preoteasc din mila criasc,
pi ocrotirea de obste, ce smt pi preotii odihnindu-se supt
prea strajnicile aripi a craiului, tot cuprinsul pi ave-
Aceasta pofteste pi jurmntul ce joar fiestecine craiului
pi lrii a fi credint dreptate pi a spori binele pi odihna
Wei, care de-1 va cilca cineva va pierde sufletul. Aceasta pof-
teste folosurile cele dela crai pentru binele tranilor chel-
tuiala cea criiasci povtuite, de care snt pentru
tarea pi dreptatea celor asupriti, pi alte asemenea care toti ne
folosim dup cea mult printasa a craiului. binele
duhovnicesc este oarecare trii pi
pre trebuieste a se ajuta pi a-se sprijini pentru ca
cum a toat : D-zeu,

www.dacoromanica.ro
 39

dimpreunA bine care

este viata de veci ;
4. Hotarul se cade tine nu se amestece nice unii nice
altii la treburile cele deosebit unora pi altora fncredintate dela Hs.
fntemeetorul bisericii pi a pentru ca nu
cea bun a obstii randuial pi chivernisal pi cumva
s se deznoade cea de srg a bisericii pi a
5 Dintru aceasta a nu se amestecare preotii la tre-
burile cele fie ce chip s'ar numi acestea, nice a scrie
cuiva posusuri, atesttii pi testamenturi a mai
la diregAtoria bisericeascA a locului. Cu un nu
de nici un feliu de lucru sau isprav de datoria chemrii
ce nu va mai Indreptare dela deregAtoria
bisericii.
6. Se cade preotii pentru datoria care au din legea
evanghelii ci pi pentru pild asupra altora, ca cinsteascA
pre pi pre craiul norodului, avand a-se supune fiescine
la cela ce este ales dela D-zeu locul lui povAtuitor, pi
strap neadormitA norod deasupra relelor acestei vieti. Mai
aduce buna randuial sine a se supune fiescine ascultrii
pi a celor trimisi dela Cum ne sf. Petru apostol la
poslanie cap. 2 stih. pi aib a se zmeri
ca dela fata Domnului i-au pus pre ei ca s ne
pre de bine nu numai pre fat ci pi din dos. cA
mare este rAsplAtirea la de sus preste ce va da chezariului
cele ce sant a chezariului pi a celor trimisi dela in chipul
lui, de care ne Hs. la Matei cap. 22 sth. 21 pi sf. Petru
la ; adaoge marele in poslania Romani
cap. 13 stih. 7 unde porunceste : Dati tuturor cele cu care

suriteti datori celui cu dajde, dajde, celui cu celui cu

cinste pi s nu nime in vre-un chip pre
.cinevasi dela chemarea slujbei lui care este chemat. SA
cA eel ce s la randuielele stpanirii la alui
D-zeu se pune impotrivA, pi va pi in
nu poart sabia cela ce au putere de sus,
ca un poslusnic a lui D-zeu. La locul stih. 2 pi 4
zice deregAtoriei a face destul preolii, pentru aceea s orb-

www.dacoromanica.ro
40

a se duce in vig cele poruncite de mai mari,

ce ascultare este mai jrtva. cele ce vor cunoaste
a fi cu craiului cu stridciune prin viclesugul cuiva
pornite, le descopere supt pen-
tru a fiesce stricAciune Unde vor
avea de vor ascunde viclesugul deasupra craiului a
mai vor lua unde s vor dovedi
au preotii stridciuni deacestea.
preotii a fi grijnici osardnici
chemarea slujbei ca sileasch a-si face praviliceasca
nu va fi intru acele 7 laude de zi
de noapte, pentruca rodeasd preotiei asupra drora
i-au luat in dela Dl, ca ii cu osteneala
ii tread odihna D-lui ; pentru ruga tor cea
ferbinte ca D-zeu pacea cea de obste
multeasd ca s mantuirea chi-
vernisala rodirea acesta cu roua darului
celui de sus.
8. Nici trndavi se arate intru slujba cu lenevire
chemarea ci macar in miez de noapte de vor fi chemati
sae intru mantuirea crestinului griji pre sufleteste. Ba inch
nechemat ca un priveghitor pentru botch-
virea cuiva cerceteze de va fi greu bolind
nu va cere spovedanie, cu duhul blndetelor
cuvinte dulci mArturisi a-si pecetlui rnntuirea cu
cele sfinte. pentru aceea nu va muri ci D-zeu
va face mil cu ziva ceasul acela. nu se
veste trupul nu s bolave$te mai sufletul.
pentru cei -incredintati in phstorie, chi
despre a lot parte nu vre-un suflet ; va cere D-zeu
aceluia din druia va peri. Sh
pentru are de a da la zice sf.
evanghelie : pAstoriul bun oile pre nurne gata
este a-si pune sufietul, aded viata pentru oi. Unde se
apostolului care zice nu caute omul a sale, ce
ale vrtos pskniul care au luat atAtea

www.dacoromanica.ro
 41

suffete in chizsie ca s niipoceasc pentru a-le pune min-

tuite inaintea lui Hs. prin osteneala lui pi plecarea
9. preotii pre norod poruncile D-lui ca vietuiascd
credinta tied de fapte bune este moartk cum pi
un trup ncinsufletit de vietuire, iar mai se cade ei a
cu pi cetania cirPlor a bibliei, la vre-
me macar pe Duminece pi pe serbAtori avnd a-pi
pi sufletul pi de unde negoti de pi a des-
chide cuvnt de sufleteascA norod, de vreme cA
aceasta este datoria cea mai grea, pentru ca sA
fletele creptinilor cu cuvntul lui D-zeu povtuindu-le pre
mntuirii.
10. Deci se cade sA pre norod a merge la
cu mare, pruncii pi fetele, slugile pi slujnicele artndu-le
folosul pot avea dintru paza bisericii pi la sfrsitul liturghii
sA le auzul tuturor rugAciunea Domnului adeci Tagil
nostru, NAsctoare de Credeul, cele 10 porunci pi cele ale
bisericii, 7 pAcate de moarte, pi cele impotriva duhului sfnt, pi
cele pi patru e in ceriu altA
indreptare asemenea crestineasa larA crestinii
dupA aceste pre rnd, cte unele sA-le spue pi norodul
sA-le invete pentru ca sA plie de ce groapi pi se fe-
reasci ; nice cA vor putea merge pre calea mntuirii de nu li-se
va arAta, nici a sA de nu vor acestea.
In casa Domnului sA umble cu cuviint preotii pi sA
grijasc pentru pAstrndu-le la cuviincioasa cinste,
vie sA cerce cele sfinte adeck nu cumva se vor strica pi vor
rnineca cu dnsele in desert puind sufletul ce va trece din lume
intru primejdie rea. SA pi pentru vesmintele sau odAjdiile
sf. liturghii, ca le toate curate pi cele rupte pi
sA nu necinstea celor sfinte. Pre pi la
proscomedie sA curat, de albA pi sA
nu pice pe antimis trupul lui Hs pentru primejdia nu
cumva prvlindu-se jos, preotul acoalea sA a da
samA. biserica se curMeniea ei, mAturndu-se
adese, pi sA pentru primejdia aprinderii ; foc deasa
pi aprins s nu pi cheea depururea s fie la preot,

www.dacoromanica.ro
42

Pentru ocolirea a ceva jfuire de biseria pi progadia s-o tie

chis s nu intre cevap acolo necinstirea tintirimului pi a oase-
rposati, ce zac acolo. Dup aceea pre diacul sau pe
s nu-1 nice a precestui pre cineva supt
canon greu.
12. La cea care am grit pentru a pzire norodul biserica,
se cade preotii s privigheze de-si fac datoria pi pe care
vor simti c o-au prsit ne avnd grij de sufletul nice ispo-
veduindu-se nice pricestiuindu-se, macar odat la pasti, sau vAtA-
mnd vre-un chip legea noastr, sau amestecndu-se
nelegiuiri de cstorie, sau afar de cAstorie, pcate pi
dnd zminteal rea prea ftisi norod, pi aceast pecingine pi
s va pi pre ceialalti, sau de vor simti din obicei
rAu a m'erge fetele de feciorii pi muerile
la pi privigheri a face de noapte ; sA vor sili a dez-
vta de aceste Pre unii ca aceia pentru binele
pi pentru primejdia s nu se umple pi ceialalti, vor dojni
duhul de pi ori, care de nu se vor prsi,
mai vrtos vor spori intru Mutate, vor fi datori preotii a-i
la deregtorie pentru indreptare.
13. Se cade preotii sA pre creptinii si a-pi da prun-
cii la datoria care au a-si creste pruncii hitru frica
lui D-zeu, fnduplicnd din tineretele grumazii crrile
Domnului cele plcute, oprindu-i pi certndu-i ct dojana cea pl-
rinteasc, ct cu varga dela obiceiurile cele rele care ii vor simti
deprinzandu-se. De vreme cA cele ce se vor pe
din tinerete, acele vor rmne la batrnete
Scoala este de mare invtAtura pruncilor, care de nu
vor fi toti preoti pi dieci pi feti pi pita care le
imparte D-zeu cui vrea, incA pi i-se-va deschide mintea pi
ciunea, de vor pricepe ale credintii pi poruncile D-lui pi legea
care shirt. vor ruga pre D-zeu pi preunde
se vor pentru mntuirea sntatea cea sufleteasc
pi trupeasc. Vor sA se deprind frica lui D-zeu pi
slujba craiului pi a trii co ce vrednicie cuviint sA slujeasc,
D-zeu pi dup aceea vecinului sAu putndu-se pi pe
sine-pi trupeste sufleteste. lar mai preotii s dea

www.dacoromanica.ro
 43

pruncii la pentru procopseala

ceasta este datoria printilor dtr si, cum au fcut printii
cu s ei asemenea ai si pentru bun in-
viptare norodului, pentru a-se darul rspltirea cea
din neam in neam.
14. Preotii cei dup duhul lui 1-1h. maimarelui pstorilor s
cade toat frica lui D-zeu s slujasc sf. liturghie
alte slujbe ce se vor mai adese s se ispovedeasd
sufletul simtirile de pcatelor pentru ca cele
ce vor ruga la D-zeu pentru norod, s-i poat mil
darul mantuirea lui ca s fie de treab bine primit
ruga cererea de vor sluji pcate nu se vor
asculta. vor pre norod suflete$te. Aceasta au grit orbul
rusinarea Fariseilor: D-zeu nu ascult pre cei pctosi, iar
aceasta se vor cele sfmte
15. Maslele se cade a se sluji la cei greu band, nu la
fieste cine ce-I va durea numai capul sau alt ceva, sau
ingreunate. C aceasta este o tain
avind rnduiala ei, pentru cei bolnavi, cum zice lacov
apostolul : De este cineva voi care s
ptimind, cu betesugul prin tot trupul cap. 5 stih. 13, ;

ceast o vor putea poftori in chipul rugAciunii mai de multe

ori intro betesugui cuiva, care mult rugciune.se va
face pltind crestinii pentru osteneala preotilor, cu mai
n nedejde -va fi de santatea celor bolnavi, care de
va scula din boala lui, de c aceasta razimi
cele necercetate ale lui D-zeu, va face mil
cu de nu-ii va lsa a se chinuire va usura greuttile
fletului chemandu-i de nu va fi maslu de
trupeste, iar sufleteste va fi, vor din acest veac viclean er-
tali dup credinta buna a ce vor avea pentru
pcatele lar maslu la nime s nu slujeasd, fr la cela care
va fi mai bine spovedit numai dup maslu s se poat
pricestui, cce prin aceasta sfnt se mai pcatele
uitate dela ispovedanie, cele care sunt fcute prin
. prin nebgare de sam. Adec aceasta dup credinta
podintei

www.dacoromanica.ro
44

16. Pre nimenea nu a afurisi, nice a

nice slujbe a sluji pentru cuiva, pentru
necuvioase ca D-zeu minune pre cineva fAcAtori,
datoria pi chemarea este aceasta ca din
moarte pi mntuiascA pre orn, indreptnd cei
nu ca cufunde periciunea sufleteascA sau trupeascA.
17. La cea care am zis pentru norodului
ie$te preotu pre sine se s s se indrepteze, de
vom zice pi nu vom face ne vom socoti ca o
vom auzi ceea care s'au sf. evanghelie: Doftorule
vinded-te pre tine I preotii, de nu vor
face ei mai dndu-se faptelor celor bune. Is. au
a face, apoi a de care se ceteste la faptele
apostolilor cap. 1. stih. pi cuvntul
omului, pilda o trage cele de Trebuie$te pi preotii
a se nevoire intro cele ce vor pre norod, pentru ca
vor mintile credinciosilor spre
mantuire, ca se cerului apucnd ei
inte ca niste pre oile urmnd.
18. Deci se cade preotii preasfintele pi cele
mantuitoare porunci alui D-zeu pi cele care's chernarea
plecndu-se a face pi vrerile mai mari ce ornduiti
de care vorbeste apostolul cu poruncind
Plecati-vA acestia snt priveghind
ca pi cnd ar ave a da pentru sufletele voastre. CA cine nu
face poruncile acestora care poruncesc ca dela fata lui D-zeu,
.cela nice ale lui D-zeu nu face, de vreme D-zeu au poruncit
a se asculta povaluindu-ne cei bisericesti sau cei mirenesti.
rtniciunea cuiva numa aceluia va strica care o-va ispiti pre dnsa.
19. Nu voi pomeni pre rnd pi pentru toate
se cade a face preotii pi de care a se feri, nice vremea
prilejul nu mi se nice de am socotit a fi, cAce toate
s'au cele pentru buna vietuire pi buna indreptare
cu cetania toate le vor putea afla ; pentru beutura
cea de socotealA de nici-o simtire am vrut
deosebit a aduce aminte, nu ca s infrunt pre cineva$i, nice
scarbesc pre cei multi, care i-am aflat de chiste pi de omenie.

www.dacoromanica.ro
Cuvntul meu cade nurnai asupra celor ce putini se vor
nuit intru unearth rutate scandlre, doi sau trei, zice sf.
: Vai lumii de zmintelele ei f mai vai celui prin'
care va veni zminteala. S cade pentru cinstea cea ca-
re este dela Hs. pre capul preotului sfintire a se feri de aceas-
ta sufleteasca a nu darul lui D-zeu, bine
neguttoreascd cu cuviint d-lui,
pentru a auzi cndva : sine intru
bucuria d-lui ! Butura care n'are este preste firea
dobitoceascA, i pre cine o stpneste il dela slujba lui
prea lesne il cumpt ca s sfrsit ru. Pilda rea a
tului este de a invitare asemine crestinilor perirea cea tru-
sufleteascd. Aceasta cinstea preoteascd omenia
celor mai mari aduce rusine limbile cele streine
pdgubirea cdsii srkind pre familie rutate prici-
nuieste. Ci de se va afla cineva rnerghnd la neadu-
cndu-si acas butura lui, ne putndu-se conteni de acest
ray ru, se va pune supt judecat va opri de duhovnicie
de ceelalt care precum va fi prsirea sau
neindreptarea poate veci va rmne oprit. Se cade
preotul strluceascd pilda bunk ca oamenii
faptele lui cele bune s proslveascd pre printele cel din ceriuri
pre nimenea s nu asupreascd, pre toti cinsteascd pre toti
bizuluiascd dela la mare avnd pace dragoste
toti. pace care place lui Hs. de ch pstoriul
nu s pace de lege, ce mai s-i
ca s nu fac de lege, care nefolosnd
aceea va mustra descoperindu-i porunca D-hii, la urm
va la cei mai mari, c nu se cade a pune partea sa
cel frdelege a tine pace nui pace. Ajung aceste
celor care am pentru dragostea cea fratii Hs.
20. aceste nice un preot s nu se miste dela poporul
dela biserica lui cale mai delungatd de sau trei zile,
a face mai la deregAtoria bisericii, aceasta
tind pricina cltoriei va cum vor fi vremile.
21. La o intmplare ce ar fi vreun preot greu spre
moarte, apucnd vreme se de la diregtorie

www.dacoromanica.ro
46

va fi cu firea avnd limba dezlegatk ca de ar putea s

deregAtoriul bisericii s cerceteze pentru vecinica aceluia
mntuire chernndu-1 D-zeu ca s fie la comendarea lui,
povttiindu-i cinstea cea preoteasck dintru aceasta mai vr-
tos se vor cretini a griji sufletul pentru ca s
cre*tinesc neru*inat vietii
22. strns este ca s scrie preot la proto-
col ce va boteza, sau ce va cununa va ingropa. Aceasta trbu-
curat deschis s atunci cnd va s-
aceasta, nu cumva dup aceea pentru uitare sau
ial s rme nescris. aceea cnd se va cere dela preoti
insmnarea botezatilor, aceasta s-o din protocol
duiala ei parohul iscleasc. Lucru de crezut
drept, cum va fi porunca, tot anul pe Crciun s-o trimit
sau s-o aduck
23. de trei vestiri mai trei Dumineci sau
srbtori oprite pre nime nu indrzneasc a cununa, osebit
pre poporenii altora nice de cum s nui cunune supt pierderea
preotiei, de o parte nice cununia nu este bunf vor petre-
ce aceia in nelegiuire de care cununritoriul preot va da sam.
vor trimite preotii la deregtorie pre cari vrea a
dea pururea s scrie lucrul cum este fcnd vestirea
de se va gsi rudenie sau fie ce canoniceasa ct de pu-
; macar aib aicea slobozenie de pretutindenea, s nu in-
drzneasc nice cum a-i cununa, ci s fac de
la deregtoria care de va afla putint dup sf.
noane va apoi vor cununa. nevznd scrisoare
slobozenia dela deregAtorie nice cum s nu cunune. Unde
cade a de vor fi din dou parohii, unul fr de mrturie
scris a celuialalt s nu cunune, s aib adeverint de acolo cum-
c s'au fcut vestirea nui pricini Intru aceea vreme de vesti-
re vor cele crepneti pre cei ce vor cununa
la o ce nu le-ar
24. Se cade a priveghea pentru aceste curvsrii ca se
indeprteze dintru acest vidic, mai mare parte de mnia lui
s pornete deacea asupra norodului ; s pre cre-
tini cumcft unii ca acetia n-au parte din ce motenire im-

www.dacoromanica.ro
 lui D-zen, pi sufletul trupul ; care
se vor afla de acum ingrecate de lege s
bine cd ce vor cu aceea vor rmnea, cu nevoie mare pu-
tnd rsufla in lege asupra ne-vor face aceasta rusine. Ci
mai vrtos s vor canoni smtindu-se a nu se prsire pi otr-
vindu-si cumva pntecele, sau lepdnd, sau prsila.
Une ca aceste nice a s vor putea nu-i vor
canonul cel de 5 postire pi deosebit. A$ijderea
feciorii vor face aceasta atce se vor vedea nu vor
de pentru
greu otrvesc norodul de legHe pornind dea cer-
tare alui D-zeu.
25. La boboteazd cnd vor umbla cu crucea a sfintire casa
creslinilor s umble de zi, nice sau isprvind
Pentru ocolirea a multe necuviinte apa s lucrul acela,
tiind totul pre s cade adecd unui lucru sfnt ca ace-
stuie, fr de a da zminteald rea, pentru ca s fie
evlavie aceast sfintire. -

Aceste am socotit a-le da deodat pentru buna povd-

tuire fericire din luntru a clirosului a norodului pentru
intrirea buna sporire a binelui de obste avnd preolii din fiesce
sat a-le scrie la protocol pi adins a-le pzire nu cumva acnd
vre-una s in judecald spre pedeapsd dupd msura gresalei.
Care de le vor ndejde am cd pi trupeste mai mult ne vom
folosi ferici cu totii.
Nsud din 29 a lui lanuarie 1797.
Holmagi
vicare.
Circular. Cu aceasta se face de voastre cucer-
nicilor preoti din Nsudului pe in sus pentru un
decret a prea inltatului pi a crdiescului guberniu
de cea comisie a domn. poruncindu-se intradins ca s
dati la norod inainte a se milui cu ct vor putea spre ajutorinl
unii cetti pe nume Knitelfeld din de foc topit ; s
ceva direptul D-zeu cu dnsii, milostenia acopere multi-
mea pcatelor pi scoate din moarte ispovedania cea de
ce dubndi prin s trimeteti pi s luati in cvitantie,

www.dacoromanica.ro
 eu s pod acea mil la perteptor. Aceasta mil se
va 7 luni de la zi alui Martie.
S'du mai dat o asemine la peptru un
oras Mhrisch-Neustadt din Moravia, pi mil s'a dobndit pentru
dnsul numai dela trei cumpnii a Feldrului, a pi a
Rodnii, iar altii n'ali trimis ; deci siliti s voia lui
D-zeu pentru dragostii celui deaproape pi a vecinului
tru, cum snt pi ace$ti de foc, pi lund curnd s trimeteti
luntru.
Cre$tiniis se infra acest sfnt post pi care
vor fi vrednici s se apropie a pi precestui fcnd ceva din
canon, tocma neispoveduiti nime s nu ias din post,
vor fi dela 3 ani in sus. cine se va arMa de
sarn de porunca bisericii pre acela la scaunul
resc pentru cercetarea lui ce D-zeu a nu fi un suflet ca
acela in veci. C nice cererele cele pentru pacea de ob$te
pentru mila pi darul nu se primsc inim de
Veti din porunca Mrii-sale a Domnului vlidich, 2 zile a
lui lanuar 1797 ca neincetat s faceti rugciuni pentru impratul
pi pentru osta$ii lui pentru (ark avnd credint pi ndejde la
ruga ce face cuma D-zeu nu ne va uita in Zi
cu izbnd va aduce cele de mntuire.
Am aflat obiceiul cel cre$tinesc care se pela buni crep-
tini puindu-se cruci pe drum pi de laffirea satului deamndoud
capetele, ce este din porunca noastr s se tocmeascd aceste de
temeiu fcndu-se la toate satele pentru paza tarinelor pi aprarea
nevAzutelor videnelor duhuri pi pentru alte folosiri. Aceste se
pot pi sau pi pre unde a fi putere. Care
de le va ciocrti in bajocurd, sau chip le va strica cineva
or de putrezal, acela va fi afurisit prin
care va face aceasta. De vreme pi cu se cade a la
unele vremi a snului ca s se fac o sfestanie la
hotar pi la Aceste s poruncesc.
Nsud, in 18 Februar 1797.
loan Halmagi
vicare5.

www.dacoromanica.ro
 4g

vremea ne-au luminat D-zeti cu o lege apa de sfnt

putnd sfinti pe ceia ce-o vor tine drept ; lsat de sfintii printi
pentru spsirea crestinilor cuma este ru vtmat de crep-
tinii nostri in ct cuprinde posturile, pi mai vrtos postul acesta
al sfintilor apostoli ; pentru aceea s porunceste intradins de acum
nirne s nu se mai ce dintru crestini a mnca cu dulce
postul acesta. Au trecut vremile cele de lips pi de nevoie, care
au putut pentru sapa viata s mnnce pi dulce. Acuma,
mil lui D-zeu, au deschis D-zeu sa, snt pi bucate pi alte
de a pute posti, care pi de lips este pentru crestini de vreme
ei nice bogtie n'au ca s fac milostenie, nici carte ca s
roage pre D-zeu. nevoie se pornesc pi spre alte fapte bune,
iar pcate destul, pentru care ne ceart D-zeu ; asadar de
nu vor nici pentru un nrav ru ce l'au apucat, cu ce fapt
bun vor putea lui D-zeu ctr curtirea plcatelor.
Pentru aceea s porunceste cucernicilor preoti ca s dea
la norod ca s porunca postului pentru a nu-si vtma
sufletul, pi pre cela care nu se va supune poruncii sfintei biserici,
ce va dulce ne avnd oc direapt, pentru
lcomia pi obiceiul ru, pre unul ca acela s-1 artati pi
dup o dojan au dou de nu se va prsi, intmplndu-se a se
bolnvi, preotii nu vor purta grij de lui pi dac va muri
va fi lipsit de ingropciunea cea crestineasa, nu se va
cu preot, nici tintirimul bisericii cu alti crestini blagosloviti.
Asijderea e pi obiceiul ru apucat de a se boteza
pela casele oamenilor, care pe nicirea nu se tine, vreine c
nele cele sfinte se cade la biseria in sfnt a se sluji, care pi
cnd se pot, cum porunceste pi biserica la molitevnic pi numai
la vreme de nevoie poate fi aceasta se in prip ca
s se boteze cineva, sau in vreme de iarn cnd va fi ger tare,
iar vrerne de acum s se prsasc obiceiul acela pi s
se boteze la biseria.
Nsud, 5 zile ale lui lunie 1797.
loan Halmagi

www.dacoromanica.ro
 Poruncile cari s'au din 25 1797.

Poate v este in porunca care s'au vestit mai demul-

teori acest regiment, pentru a nu se nici un feliu
de de nime. Cu acest prilej vi se face de fratiilor
voastre despre partea dregAtorii noastre intr'adins vi se po-
runceste de acurna nu mai clAci nici cum, ma-
tar se imbie cineva de voia lui. Pentru a se pltire cine-va
lucru de cele care este datoriu la preoti pentru slujbele Epa-
trahirului, pre unul ca acela s nu-1 primiti.
Pricinele aceste : pentru ca s se strict nu
se mai hrpeasc acea socoteal rea crestini, tiind serbtori
de care biserica i-a poruncit, nu de care nu crestinii
trupe$te nici suflete$te. Nu pentru c vrernea
cea mai tare de lucru s'o sframe cu cu trandvie,
gubindu-se la csilor, i aceasta din oarecare nlucire
temandu-se a lucra unele primejdie pentru pl-
cat cari socotesc se de primejdii de pcat, unde nu-i
pcat unde este pcat. Nu grijesc s se lapede aceasta cre-
dint rea, s tot crestinul D-zeu nu bate pentru
pcate, iar pentru lucru nici cum. Oare nurnai la este
cade pre vre un cre$tin, omul lui D-zen intro aceste zile,
aceasta nu pentru lucru ci pentru pcate. Fiindcl voia lui D-zeu
este va vre certe pre omul. este cu adevrat, a
lucra in zi srbtoare, ce s fi oprit de biserick lar aceasta
nu pentru c de sine ar fi cu pcate a munci, ci mai vr-
tos pentru se pune ztigneal prin la slujba lui D-zeu
a sufletului care ar trebui atunci a se contenire de toate grijele
lumesti, s poat sluji lui D-zeu cu indestulare. aceasta
este ocazie adevrat, care face lucru cu pcat, s tie adec
indeletnicirii cei D-zeiesti.
Nice srbtorile aceste
care socotesc a nu fi slobod lucre pentru primejdii
pleat, iar la altii s poat in clack
temandu-s de primejdie. Aceasta nu-i srbtoare ci rtcire.
Care din srbtori se cade, acea zi s-o serbeze, precum
biserica cu prsirea de lucru de pleat

www.dacoromanica.ro
 mergere la biserid pi cu alte fapte bune, unde nu se cade
a lucra lui-i$i, atuncea nice la altul este cale ca lucre.
este lucru. Biserica pi mai vrtos legea cnd a oprit a se
lucrare in au in chip nice la altul nu lucreze
omul pi nice dobitocul lui si nu osteneascA, dobitoc
pi omul a se ostenire. ntru care zi poate si lucre
la altul in clad, poate si lucre lui-ivi. Claca
este lucru aceasta de purure pentru ceva
pi ori aded ca
s-o cu lucru de cineva, ori si la preoti
cu o zi de lucru, ne smbrie, ori pentru
care dea pururea este clad cu ceva atta
cnd vre lucra chiar pi Asadar
pi primejdia poate colinda pi veni alt lucru de ar fi ade-
acea lucrnd ntru acele zile, D-zeu bate.
se destepte crestinii pi nu lucrurile lui D-zeu netrebnice,
porunca Domnului pi a bisericii pentru a oameni pi
obiceiuri socotele Au lAsat Hs. grijasd
de sufletele Acestia care zile sfinte este cu picat a
au de a da la norod, care nu vor da
se plie pAstorilor va fi, n'au
toare ; crestinii vor fi naintea lui Hs. ce au
lucrat, numai si roage pe D-zeu purtnd de
care de-ii va lovi ceva, ci pentru picnic nu
pentru lucru s'au intimpinat, pi ch din calea mniei lui
D-zeu nu se poate feri nice nice zi. Destui
vedem de D-zeu pi pre alte zile care shut chiar de
lucru, pentru ce s nu ispiteasd nime lui D-zeu.
. de si se pentru acelea trimite D-zeu certare
pi Una este de la crestini ca si nu prede ceva
de ce au dat Hs.

Frdiilor voastre eucernicilor preoti din eparhia Ndsudului I

Cu aceasta vi-se face de pentru un milostiv decretum
a din 21 lulie anul acesta 4997 pi
intern urmarea acestuia esita a crAiescului gubernium din
4*

www.dacoromanica.ro
14 August acelasi an alt comisie gubernilizascA din 28 lulie
anul curgAtori numr 4604 pentru ca aceste milostive
duiale din porunca ArhiereascA s facern de la pravoslavnicul
horod, pentru a s milostivi ca s dea adune ceva mila
pentru 21 de gazde arse din Salagi Sencrai pentru un din
Tirol numele care s'au topit iarsi de foc. mil
te putea s-o trimiteti in luntru cu fetii cu scri-
snare pentru ca s luati cvitantie pe
Aceasta veti cumc s'a oprit de tot, nime
inai mult nici pofteascA nice s-o primeascA, fie bisericesti,
fie mirenesti fete. In locul tie crestinii nostri ca dea pa-
potori preotilor pentru umblatul cu crucea la ; de
va prileji la cine-va srac acela va putea da
o mert de ovs. Lng aceasta apucatul obiceiu din din
mosi rmne in vig ca s dea la BoboteazA ceia care s'au obici-
a da dup omenia precum va fi obiceiul,
o sau un colac, un fuior alte asemene dup voia orne-
nia
Acestea toate nu s'au asezat ca acela, cum doar
tinii nain voie a da mai mult preotilor de
sO
In legea veche au fost rnduit a se da preotilor, ba
legea crestineasc pOnS bine de au purtat grip crestinii
pentru chiverniseala vietii cele bune de atunci
fie de indemnare crestinilor celor de Deci pentru slujba
osteneala cea mult a preotilor se cade crestinii a se indent-
nare in rvn ca s le dea o mert de ovs
in chip de smbrie longs cele care s'au artat, precum i-au
D-zeu pre pravoslavnicii nostti din Tiha Brgului ;
va fi blagoslovitA munca rugAciunea preotilor nu
prere de cum zice sfntul ?avel : cine de unde
acolo trage ndejde tinere viata.
Aceast rnduial de a doua sO se scrie la protocol cea
s se insemneze deosebi comisia pornindu-se s se dea
in tire la norod.
Octomvrie 9 1797.
loan Halmagi m. p.
vicare.

www.dacoromanica.ro
 53

Cu durere am c rnduielele legii, care st la Mo-

litevnic, pentru a nu muierea afar din curte la 40 de
zile ce dobndit, pre alocurea s'au starpit, obi-
ceiu aceasta. De acum 55 nu mai fie aceasta, ci
pre unde s'au acesta cuvios obiceiu al legii al bisericii,
se iarsi i stea vig, de se va
vre-o lips mare a muncii dup 3 sau 4 cetindu-li-se
obicinuita altele, 53 i-se ertare
29 Octomvrie 1797.
loan Halmagi, vicares.

Porunca preacinstitului domnului din 14 Mai 1799.

Cei vinovati in curvie la scaunul vicrsesc s se arete.
Intie. Cine cu cine au avut amestec trupesc cati prunci
nelegiuiti au avut la olalt au ba.
Al doile. care pe nurne este troas cu cine.
Al De ati cu prepus umblnd unul la altu
tineri sau de pentru aceste trei punctumura fr osebire
partinire
iarsi pre acei oameni cari din in
din anu in an la nu vin.
Afar de vreme de nevoie nice un SS nu se boteze
in biserica. Nici de lege, fr pravoslavnic
de ai nostri.
Pre moasele satulai adunandu-le s-le
boteaz la vreme de lips nu fr la crestini.
loan Halmagi, vicares.

Cinstitilor in Hs. frati I

1. porunca imprat a Excel. D-lui

s'au poruncit la sobor ca preotii pe norod ca Dumi-
neca un corator cu evanghelia prin bise-
s dee care l'a pintru cei
s'a strange in 25 Aprilie se
trebuie in toat cat s'au aptat.

www.dacoromanica.ro
54

2. S'au fost poruncit la sabor ca in 30 lanuarie

care paroh s trimit bani, putinei au ;
care n'a trimite in 15 Februar s tre-
bui s .dup carte la Blaj, care paroh n'a avea cartea
aceasta la postului mare s
la oameni dintransa, se va canoni.
3. Protocoalele bisericesti se fr randuial, nu scriu
cum se cade toate cele, sA uit nu se plinese. Ca
unde's mai multi preoti sat, sA nu se lasA unul pe altul ci
unul sA poarte grija scrisorilor, se hotreste ca preotul care va
avea grija protocolului va da samA pentru sA din
partea celuialalt dela mort mare 12 creitari, dela mic 6 dela
10 creitari, dela botez 6 coolant, cf-i vrednic lucrAtoriu
de plata sa. Apoi cerneala, penele pe bani. Pentru
miretenilor sA aib un car de If n din partea celuialalt.
Nsud in 14 Februarie 1803.
administrator.

Cinstiti In Hristos frati!

Din nebgare in a poruncile Excel. Sale d-lui
a scaunului lesne se poate cunoaste cum
duceti in vig chemarea ; cA de ce oare voi n'ascul-
tati, 'cum aduce pre altii la ascultare.
In 29 lanuarie la sAbor la NAsAud, unora in 12 Februa-
rie in Monor s'au dat tuturor preotilor porunca Ex. Sale
d-lui din oranduiala ca pe sama celor pogubili
prin foc sA se adune milostenie la lui Mai. Nime la
n'au scris adunafu-s'au ceva sau ba, paro-
hul
In 12 April s'au puruncit ca fiestecare preot of la Ispas
pre aceia ce nu se vor fi spovedit. Acum au trecut
Ispasul Rusalele, au venit postut sfintilor Apostoli tot
mai multi n'au scris nemicA spoveduitu-s'au sau ba, afar de pa-
rohul din Mocod, Nsud, Mititei, Bitiji, Gureni,
Ilva-micA, SAngeorz, RAbramare, Maeru, Zagra, Monor, Rusii
MorAreni. Of dare a dupA luarea acestei

www.dacoromanica.ro
 55

porunci minteni fiestecare paroh s trimit adunatu-s'au ceva sau

nu, spoveditu-s'au sau nu. lard pentru neplinirea poruncilor
tecare paroh (nu care din dou nici o porund n'au pli-
nit s plteascd pedeapA lada bisericii, de 30 de cr. din-
cu porunca aceasta trimit dela comndasul satului
carte i-au pus in Care nu va aceast
la Simpetru se va trage s la sbor.
Mi se pare cd aceast neplinire a poruncilor vine de acolo
cd poruncile care vi-le trimit nu le scrieti protocoale, apa
le uitati. La vizitatie ct mai cornd voi cerca pi protocoalele pi
la care nu se vor scrise toate poruncile n'a de
ba pi alte pedepse.
Nsud in a 30 lunie 1803.

loan
a administrator.
*

Cinstiti Hs. frati !

La pricinele mele cinstitul regiment asternut s'au invrednicit

a porunci ca acea mai dinainte de astzi s fie,
cea dat dela e. regiment la toate compntile in anul 1793
Februarie in 4 zile.
Drept aceea voastre de astzi de aceasta
aveti deamruntul de a v tine. v mai aduc aminte ca
cu portarea cea band pi scandeald sA v vrednici pi de
alte sprijoane pi dela cinstitul regiment, altmintrelea
necum s mai ceva, pi ce ni se pare avem vom pierde.
Ex. Sa dl. au trimis pi ; pentru aceea trebue
minteni dup luarea acestei porunci minteni trimis pentru
sfntului mir.
Nsud in 24 lulie 1803.
loan Nemep
a administrator,
*

www.dacoromanica.ro
56

s'au milostivit a da cruce de aur la un

protopop neunit din regimentul Licanilor : Toma Predor,
vremea scumpetii anii trecuti au dat grniterilor bucate
bani, de 1800 de Dinainte au ajutat pre cu cu
plugu, cu caru, de lucrat ; pi pentrud au esit
regimentu la FrAncului, fugind unii gran aceia, acesta
cu dojana sa cea duhovniceasd au intors 91 de fugitori
la datoria sa ce au jurat la steag, pi pentrud 33 de ani
preot totdeauna s'au a poporenii lui fie crestini
buni credinciosi. Asisderea s'au milostivit a da
cruce de argint unui paroh catolicesc din Dokmanici din regimentul
Sluinilor sabici in hartu Turcului anul 1790 foarte
mngdiere duhovniceasd au dat cAtanelor care era la Dok-
manici, ba pi la ppitariurile cele mai departe mergea pi
duhovniceasd avea de cei bolnavi pi de cei pi pentrud
totdeauna a poporenii cum fie creptini
buni, supusi, credinciosi pi zdravine. a
inltatului s'au trimis se vesteascA pi aici la preolii
nostri, ca din acestea doi, noi preotii in tot chipul
dinprejur ne a face dupa bine, pi a pi
pre altii la bine. ne a pre poporenii
nostri fie crestini buni pi credinciosi pi
tane bune, apoi pe unii cari vor face asa, va veni cinste pi
druirea cea pi aci la regimentul nostru.
Aceste se trimit frAtiilor voastre porund spre
pi urmare.
in 22 Noiemvrie 1803.

foarte tare s'au inmultit tot feliul de pi o

dintru oameni fac cele ce's oprite de a-le face pi nu ce s'a
poruncit fad, (Acea pi nu tase) orbire vine din
nestiinta legii, din datoriilor sale chirp D-zeu sine
pi cei mai mari. rmne din neam
in neam. nu tata pi mama cele crestinesti, nice pruncii
le ; dela pine le au a-le invta. Drept aceea

www.dacoromanica.ro
 57

spre desrAdAcinarea acestii rmAziri se porunceste ca voa-

stre de trei ori vestiti la tot norodul cui i-e voie s se in-
soare, sau mrite de vreme s se apuce a cele de lips :
Tatl nostru, de Dumnezeu, Credeu, Zece porunci,
Cinci porunci, cele patru fr cari nu se pot spsi.
almintrile nu vor cApta slobozenie la cununie. lar preotii
cari or a da tedul celor ce nu vor vor
cheltuiala mireteilor supt canonul sAborului se vor supune. Spre
acesta sfrsit voastre v strduiti cu toat rvna a lucra in
via D-nului norodul in cele sus zise fcnd la toate
bisericile in serbtori invttura crestineasc luminndu-ii cu
pilda cea bun, vrtos prsirea buturii peste
din care multe scideri se nasc. Mireteii s vie pn in 14
lanuarie.
Nsud 25 Dechemvrie 1803.
loan Nemes,
a vicrsii administrator.

Cinstiti in Hs. frati!

Porunca Ex. Sale D-lui vldica astzi pe ca
corund la toti s se vesteasc este :

Nime s nu de nu va avea amn sloboznie

in dela Ex. sa Dl. vldica losif Martonfi a romano catolicilor
a spovedi p vre-un popistas, nici odat, nici intmplare.
de ar avea slobozenie scris ca se poat spovedi, totusi a
cumineca pe unii de acestia nu-i slobod odat. Care va
se va trimite in ariste la Glat ; aceast lege este
tuturor spre spre tinere dup porunca Ex. sale
D-lui Bob din datu 21 Martie, Blaj 1803.
Nsud, 4 April 1804.
loan Nemes,
a vicrsii administrator,

www.dacoromanica.ro
58

Prin aceasta sA face voastre :

Ca fiestecare preot grijindu-si mai nainte
sA vie pe Joi dupA pasti, aded pA 29 Aprilie la sAbor
la
A doua. Fieste care preot sA se gAta pe
atunci reverenda precum s'au poruncit, cu atta mai tare cA
Ex. Sa dl. va veni dupA pasti aici.
A tria. Nici preot sA nu a lega sau
Vinerile sau a da alte serbAtori ce nu's legate impotriva ornduie-
lelor
A patra. Ca fiestecare paroh, aplan, cantor sau fAt sA
obicinuita dajde protopopeascA dupA obiceiu pn la mari aici
la NAsAud sau sA-o dee la cinstit sAborului popa Toader
parohului din Maer.
poruna sA se fArA din sat in sat prin
feti sau cantori insemnnd ziva cnd a sosit cnd s'au trimis.
12 Aprilie 4804.
loan Nemes,
a administrator.

Despre pontomurile date in sAbor.

In 29 de zile a lunei lui April noi preotii toti din co-
prinsul c. regiment adunati la c. scaunul dela Ex. sa
dl. Bob prin e. nostru loan spre
plinirea noastrA s'au cetit :
1. Mireteii deplin sA rugAciunile de 3 ori in 3
tori sA fie vestiti, aceasta sA nu se cunune. larA de
cununie scrisoare toti la administrator.
2. Purtarea preotilor cea sA fie cunoscutA.
3. SA se strAduiascA a norodul despre cele
dezlegate, precum este Vinerea Numai acele de mama
sericA legate de impAratul nostru sA se tie.
4. Nice decum s nu se slujascA la biserid fArA de
Joile Vinerea. atunci preotii lucrAtorii ca sA-i
lucru.
5. se norodului.

www.dacoromanica.ro
 6. Preotu, cantoru, ftu. ScAderile norod la tineretu de
static arete.
7. Mireteii prin popa mirelui fie cununati.
8. liturghie se Biblia.
Dela prin Ex. sa ni-se porunceste :
Ca cu indemnu preotilor SS se strangs ceva ajutoriu de milA ora-
selor de foc cu numele Schn-Graben 5i Kason
du-se din luna lunie. Octomvrie se
Anul 1804.
loan Nemes,
a administrator.

Cinstiti Hs. frati !

mai de multe ori, ba din neste tocma
multi preoti nesocotind cunostinta sufletului, nesoco-
tind omenia ornduielele poruncile canonicesti
rndul cununiilor 5i serbAtorilor, acum la
tuturor date apoi se mntuiesc cA n'au bine ; pen-
tru aceea am socotit a-le porunci :

1. Popa miresii va cununa totdeauna.

2. nu un preot a cununa de
runcitele 3 strigAri.
3. Aceste 3 se facS in trei Dumineci sau 3
tori legate numai sf. liturghie.
4. Popa mirelui popa miresii la
aceste tidule le aduce mirele, sau le trimite cineva
aicea la mine la
5. Tidula mirelui la mine pe tidula scriu
eu slobozenia ce merge mna preotului cununAtoriu.
6. Nici nice nu vre-
un preot a cununa pA cineva cnd nu a mine
pe se pot cununa laolaltA.
7. Tidula care o dau preotii la miretei trebue fie
: Eu mArturisesc in sufletului meu cutare $ti
Tat4l-nostru, Credeul, Poruncile, cele

www.dacoromanica.ro
60

patru ca fiestecare crestin cu minte, pi nu este nici-o

impedecare canoniceascA.
8. Pre aceast scriu eu aceste cuvinte : s'au pli-
nit 3 pi nu este nice-o irnpiedecare, de au slobozenie dela
cinstitul regiment, se pot cununa. vede aceste cuvinte nici
nu cunune.
9. mere mirele mireas, atunci s pi tidula
dela popa s'au 3 strigAri, pi popa miresii phnh nu
va avea dela popa mirelui nu a cununa, pi
aceasta trebue vestith la norod ca pile a cere
pentru Joi, Vineri pi serbAtorile cele care nu's legate
nu le tie preotii, pi mai vrtos cilediu la lucru.
nu clopotul sau chip prilej oamenilor la
serbAtoare, sau prin adunare de unele zile de aceste
arete la norod in zile care legate dela maica mai
tare omul zace de nu cu dect a lucra.
Care preot va cu cununiile sau cu serbAtorile a
aceste porunci are de a astepta pedeapsa care se cuvine unui
de porunci dumnezAiesti, Ca nime
nu se cA nu le-au se porunceste ca
fiestecare pi-le scrie in protocol pi adeseori cetindu-le sA se
tie de ele.
in 13 lulie 1804.
loan Nemes,
a administralor.

Cinstiti in Hs. frati

pentru scumpetea vremilor pentru vrernea lucrului n'am
adunat sAbor la vremea sa, iar acum mai incetnd aceste amn-
am socotit a plini scAdere snt multe
runci pi pi dela Exelentia sa, care se dee la
pi pi alte multe de a se spre
folosul de obste. Drept aceea toate pe Joi In 10
Octombrie veni la sAbor incoace, pe 9 ceasuri dimineata
sA fiti aicea, altmintrelea a doua zi. SA
duceti cu toti puceniile, protocoalele, fietecare s

www.dacoromanica.ro
care din chanie are a) b) sau g) sau douA de aceste sau
trei sau numai una care. Fieste care albA insemnat ce scA-
nevoi sau ponosluri are a da la ca acele
regimentului 50 se aseze. Cari nu vor veni se vor
trage la rspundere; fiestecare care nu va avea reverendA se va
intreba pentru neascultare. Dela putini au sosit incA NAscutii,
Mortii, Cununatii.
Al frAtiilor voastre in Hs. hate.
26 Septembrie 1807.
*

Cinstiti in Hs. frati

au poruncit ca in toate tArile sale se
adune prin preoti dela crestini milostenie pe sama satului Unter-
loiben care foarte tare s'au hartu cest mai de pe urm.
se in vase luni. Ex. Sa dl scrie
in August, eu am negresit pe
situl lui Februarie 1808 ce se va se va trimite
A doua poruna se adune pentru oamenii din
Miogaslin din tara Carnioliei, cari foarte tare_au ars, ce se va
aduna sA trimiteti pe lui Aprilie 1808.
A ca s se adune milostenie pe sama jiloani-
din varmeghia Clujului, cari au ars de tot, ce se va aduna
pe sfrsitul lui tunic 1808 sA se trirnit.
Fratilor de vreo dteva ori s'au intimplat de unii din pre-
oti, acuma nu-i numesc, ne de porunci pe vrernea
push n'au trimis c'au adunat, eu pe vrernea dela Ex.
Sa n'am putut Ex. Sa pe
trirnitind eu, n'au putut sA insu-mi mi s'au mie.
Drept aceea luati porunciri,
la trebuie
protucoluite ci la La milostenie avem
porund dela Ex. sa ca preotii tot chipul sO indemne pe norod.
A chiste se va vedea Ex. sale din strAdanie.
La cererile puse ornduielele date, ce eu in 3
Noiembrie le-am dat la cinstitul rAgiment, aceasta au esit la toate
companiile in 3 Noiemvrie :

www.dacoromanica.ro
 1. fmeile care vreau SS mopascd, trebuie s se a
boteza in vreme de lips, alminterea nu li-se sloboade a mosi.
2. CS printii se vor pedepsi de nu-si vor trimite pruncii la
biseria, asisderea norodul de nu va pzi biserica. Trebuie cu
strdanie a face de nu v'ar veni oamenii
pruncii.
3. oprite focurile prin fgdau, dup sfin-
soarelui, din cari adunri multe se nasc.
4. Suduitorii de D-zeu de cele sfinte s se
z s se trimit la cinstitul rgiment. Trebuie dard spus la no-
rod, cari nu se vor trebuie artati.
5. S'au dat porunc in tt regimentu ca ori ce arti ar vrea
s trimit la scaunul vicrsesc s se trimit prin ordnan-
tie; asadar pi tidulele de cununie dup formularie fcute le dati
la domnii comendasii acelor, pi le vor trimite pi dela
le-veti apta pi apoi veti cununa. se vor plini
grile vor fi ispoveduiti, minteni trbuie fcute tidulele pi date
la comendasi ca le ca s nu poat bga vin la preoti.
6. S'au ca preotilor se poat face slujba
.dimineata adec iarna la 8 ceasuri pi vara la 7 ceasuri pi toate
cele se fac apoi dup biseria s nu inpiedece pe
oameni dela liturghie.
7. poruncit ca dupce preotii pe norod la
milostenie pentru cei nefericiti pdn foc sau prin bti, dac se
vor sftui, se. vor intreba oamenii totdeauna ar cu satu
poat da milostenie din lada satului sau a bisericii. Cci
n acum macar vrea satul s dee ceva, nu cpta; asadar
trebuie de acuma s v sftuiti cu satu, pi doar va fi
mai lesne a aduna, pi la oameni le fi mai lesne a da asa.
8. Totdeauna preotii locului trebue s arete la sat care
mai bun de fetie cd ei pi cu cari s'ar sluji mai bine
pi mai vrednicie, oltariu in cele bisericesti.
s'ar de satul numai din ceva hnpotrivire
alege ft preste voia preotilor trebuie numai la mine ; dard
atunci scrieti pi pricina penlru ce, ca voi putea
lucru.

www.dacoromanica.ro
 Despre acestea despre toate au mers porunc dela
pentru Vi le trimit eu ca de ce v cum
lucra. Despre celealalte ce am dat, nu s'au
n'a veni sistemul non. acestea (curzuuu zicAnd
aa) nu se trimit pe ci fetii sau diecii le duc cu
socotealA din sat in sat. Numai cari se trimit dela preoti oblu la
mine, acelea se trimit prin ordAnanti. unii preoti cari,
car au formulatie cum trebuie se facA tidulele cele de
nunie, nu-le fac ci scriu numai: rugAciunile le toate.
SA cA o ca aceasta nu se va plini, ci se va trirnite
irnpiedecarea cununiei i-se va imputa se va pedepsi
ca un de samA de porunci. Faceti cum aveti in
protocol, sau mai bine sA zic cum auzit la sAbor, cetindu-se
porunca Ex sale, : Eu mArturisese in cA N. N.
tie Tatl nostru, Credeul, 10 porunci, 5 porunci,
3 4 de s'au spovedit 3 s'au impiede-
care canoniceascA nui. Aceste toate cuvinte a Ex. sale, eu
strns dela fietecare pohtesc sA se tie. Pe dupA
31 Decemvrie din tot satul sA vie cantorul cu protocolul
unde snt nouA acelea. Unde nu's, cu cele vechi, cA se
vor pune formulare cum trebue sA se scrie. Nici nui slobod
a trirnite pe altul in de fieVecare cantor cu capul sAu, mai
alte rAnduiele cu Unde-i bolnav cantorul, va
scrie preotul dupA aceea'l va trimite. Leu Maieru sA arete
acel prilej spoveduitu-s'au oamenii au ba, ca iarAsi
sA se dee la c. regiment. spuneti acuma vestiti cu
numele in norodului.
in 21 Novembrie 1807.
loan Nemes,
a administrator.

Cinstiti in Hs. frati preoti I

InAltatul s'au milostivit a porunci in 4 zile Dechem-
brie ca in tara sA se adune milostenie pentru Judenburg
Becicherec dela I Februarie lulie 1809
foarte tare s'au prin

www.dacoromanica.ro
 Ex. sa domnul poruncesle la toti ca tare
se strcluiasa a aduna ceva mil indemnnd norodul la aceasta
fapt bun.
Asijderea veti aduna mil pe seama arsilor din Didriv vidi-
cul Fgrasului cpta veti trimite pe sfrsitul lui lunie 1809.
Asijderea aduna mil pe seama a 36 de gazde din Agir-
bici, scaunul Mediasului pe seama a 43 gazde din
vormeghie a Blgradului, care intramndou satele toate ce
au avut au ars bucatele fnu. Pentru aceea porunceste Ex.
sa la preoti tare toat vremea indemne pe norod la aceasta
ce s'a cpta s se trimit pe sfrsitul lui Septemvrie.
Fiinda multi dintre preoli parohi nu trimit mila ce s'a
adunat, sau carte c n'o aptat pe vrernea pusk se intr-
zie poruncile a Ex. d-lui vldia, se purunceste ca
fiestecare paroh :
In cele dou zile a lunii mai -de pe urm s trimit milos-
tenia in 30 31 lulie 29 30 8vrie, taro nu mai devreme
nici mai cci se va trage la judecat.
Inltatul s'au milostivit a porunci ca nime mai mult
tintirimurile carele snt la biseria sau pe aproape de biserick
s nu se mai ingroape. Pentru aceea vi se porunceste frtiilor
voastre ca vestiti la norod ca s cear bun de tintirim
afar din sat spuneti c dela Ispas mai mult nu s'a
nime tintirim, nici frtiile voastre indrzniti a in
dela Ispas colo.
bisericile noastre snt foarte srace bani au putinei,
ba ce au dati s pot scoate, vorbiti s-
ca din cele 400 de ce au cinstit inltatul ce
sa veni la sate s se dee pe seama bisericii, c e de lips spre
aurirea potirului discosului spre darurilor curate
la toate satele, c veti avea toti hazn i

poman.
Fieste care paroh trimit sau cantoru dup mir p
3 a lui Mai.
Nsud, 26 April 1908. loan
administrator.

www.dacoromanica.ro
 Ex. sa dl. vlddicd dup porunca imprat din 8
zile Aprilie pi a gubernumului din 9 zile Mai strns porunceste ca
preotii in tot chipul se strduiasa dee mil in pase luni pe
arsilor din Goia Moravia, pi ce se va apta in I
sau 31 de zile Noiembrie s se trirnit
Asijderea porunceste ca dup porunca irnprteasc s adune
mil pe seama din Hoflerin dup porunca din
26 Februarie a guberniumului din 28 Martie, ce se va cpta
pe 29 sau 30 zile Octomvrie s se trimeat
Multi preoti trimit ceva rnil dar nu nsemneazd pe ce feliu
de este adunat, smn c nu in protocol nu-
mele locului ars, nici pre cnd trebue s se trimit mila. Trebue
dar ca totdeauna s puneti in : pe sama arsilor din cutare
s'au adunat atta pi atta, ca s pociu scrie eu de cea parte
cd s'au primit.
Pe sfrsitul lui lunie au fost pentru pi Dridif dup
porunca din 21 Nov. 1807 pi April 20.
Pe jurntatea lui Julie este poruncit pe oraselor Ju-
denburg pi Becicherec dup cum avea protocol.
Pe lui Septemvrie este dat poruna pe seama 2
sate Agrbici pi care land veti avea protocolat.
Trebue dea lua ca pe vrernea pus sd se
ce s'a aduna ca s nu se porunca
rteasc.
Poruna este s se s nu se
duc descoperiti la groap, sau ad se srute dela pi s
nu s tintirimuri cari is Ing biserici, precum au
mers porunca. Acuma au mai venit pi alt porund c nici un
preot s nu indrzneasc a bga mortul in biserid supt liturghie,
sau s-1 prohodeasa in supt grea pedeaps.
Pe obsitasi care snt de tot slobozite, de ar lua fete
de ale noastre, fi puteti cununa va avea fata slobozenie dela
c. regiment, iar pe cei cu nici de cum n'ar
carte de slobozenie stpanirea
Dup porunca Ex. sale d-lui din 3 lanuarie 1807
numrul 12 strns iarsi se porunceste ca fiestecare preot
de cununie dup acest formular s-o fac aded: Eu rnrturisesc
5

www.dacoromanica.ro
 cunoVint nostru, Nscdtoarea, Credeu, 10 proci,
3 4 de sant spovediti, 3 strigri s'au fcut pi
decare canoniceascd nu este. Care preot nu face aa, se va canoni
ca nebgdtor in de poruncile pi idula nu sa pri-
mi, pi sau din neprimirea acestei porunci va
plti-o la miretei, pi fiinda nu se iart de strgri nu se
plinesc tustrele, nui slobod a scrie tidula.
Se porunceVe ca adeseori s faceti invttur despre
mnt pi ce mare este lui.
Ex. sa dl. s'au milostivit a in 27 Mai ca tinti-
rimurile fie spre folosul preotilor slujitori, care datori a da
iarbb pi la sau protopop cnd umbl la vizitatie.
Aijderea poruncete Ex. sa precum prin de bine sau
din banii bisericii se poate s-i cumpere pe seama bisericii crti,
penticostar mai bogat, care acuma au eit, triod, ch acui se vor
gta ; pi aceste anevoie se tipresc, or rmne bisericile
de
Care n'au acuma taxa cea preot, diac
sau pe lui trimit.
19 Julie 1808.
loan Nemep
a vicbrapiei administrator.

Cinstitilor Hs. frati

Cinstitul regiment ziva August mi-au trimis scrisoare
1

dup o porunc inllatul General Comando din 14

preotii toti stau supt judecata cinstitului regiment ca fiestecare alti
mireni, pi de ori s'or pofti s meargb la judecata re-
gimentului s se tie de ; ba de or vrea companiile,
s meargb pi la rport ca s dee de de ce vor
In grealele cele mai mici numa cinstitul regiment va
depsi pe preoti, compniile numai vor face iar
numai vinele cele mari vor prinde preoti pi cu vina
trimite la ptab.

www.dacoromanica.ro
 67

Pruncii preotilor preotesele gresalele cele mici

liticesti se vor pedepsi dela companii aristi gresal
surate.
Aceasta este jalnica rusine spre clerul nostru
nici o a pierde privilegiumuri deatta vreme dela imp-
rati crai date intro ; pentru aceasta nu slbeascd
inima voastr nici se voastr spre Inltatul
este bun drept. Ci mai vrtos Indemnati cu-
vntul cu fapta poporenii vostri la plinirea slujbii
a datoriilor sale. Aduceti-vd aminte slujitorii legi
dintru inceput au rbdat bajocuri, pane, asupreli, ba
Dl. nostru Hs. au suferit aceste. Totusi in .goane, in bajocuri, in
asupreli au crescut biserica s'au intemiat. Primiti dar aceast
bajocur cu multmit pentru D-zeu.
Acestii porunci nu v impotriviti ci v rugati lui D-zeu pen-
tru impratii rdpausati, care ne au dat aceste privilegioane
tru inAltatul toat casa Austriei, dela care neamul nostru
rnult au avut, in ncazuri mbngbiere, ca acuma
ce va merge in urechi plAngerea voastrk. bine
pentru s v scrba bucurie.
Eu ct m'a aiuta Hs. m voi strdui ca v bucurati,
voi lucra la cei mai mari cu umilint pentru cinstea clerului. Nu-
mai cine are scrisori privilegioane dela nostri, sau dela
le trimit ca s le putem arMa unde s'a ; am
nddejde de cumva privilegiile care le are tot clerul nu s'au
luat la rddicarea ctnii, aici in cinstitul regiment frtiile voastre
.

veti mai bine se vor Numai atunci s fiti

in rbdare cu rugAciuni ctr D-zeu dreptatea noastr e rb-
darea rbdare se capt spsenia sufletului, pe rb-
dare portare cu sfatul frAtiilor voastre cu rugare
umilit se poate alerga la mila
Al voastre- de bine voitor
Nsud 10 August 1808.
loan

5*

www.dacoromanica.ro
 Cinstitilor in Hs. frafi preofi !

Plngerea mhnirii.
Ce s'au milostivit Oeneral-Comando a porunci veti vedea
din aci pe nemtie din cuvnt in cuvnt pus mie
la c. regiment trirnise, c mai preoti btrni
nu nemteste se pune pe romnie, care acea luare
aminte se trimite frtiilor voastre spre spre lepdarea
mhnirii intristrii de dun zile, ca cu v
strAduiti norodul bun pild neincetat
ttur duhovniceasc dojan in biserici pe
legea nravurile cele bune, fie strAdalnic, lucrtoriu, ascul-
stamprat, credincios. Cuci dac vor fi asa, vor avea bla-
goslovenie dela D-zeu pi dela imprtie. Cele carele prop-
eu la norod pe sate ce v invt pe frtiile voastre in
procititile la norod, mai vrtos despre tinerea jurmantului.
CS dac veti face apa fratilor, macarc s'or scula strice pri-
vilegiile cari date la preotii uniti, gsi la cei mai mari
la milk c noi pentru unele daruri ca acestea
nu ne putem arta altmintrelea multmitori. Dar vom noi
vom face cu pild pi cu s se plineascd poruncile,
aceastai chemarea noastr; aceastai cea mai dinti a
statusului nostru.
Dat Nsud 24 Septembrie 1808.
loan Nemes,
No. 481.
An
den Rodnaer Herrn Vicarius Johann Nemes.
Hermannstadt, den 5. September 1808.
Was das Obergericht auf die eingebrachte Beschwerde ddto
20. August J. an das 2-te Wall. Infanterie Regiments Commando
zu erlassen befunden hat, wird aus der abschriftlichen Anlage
sichtlich. Welche unter Rckgabe der eingelegten Dokumenten dem
Herrn Vikarius zur Wissenschaft und vollen Beruhigung mitgetheilt
wird.
Kolovrat,

www.dacoromanica.ro
 69

Copia.
Da das Regiment, auf seine hierorts gestellte Anfrage wie
sich was die Jurisdiction der griechisch unierten Geistlichkeit
trifft zu benehmen seye, auf die hofkriegsrthliche Verordnung vom
31. Dezember 1791, welche unverkennbar nur von der griechisch
nichtunierten Geistlichkeit spricht, aus einem Versehen gewiesen
worden ; so findet sich das Appellations Gericht auf die von
dem Rodnaer Herrn Vikarius Johann Neme eingebrachte grund-
liche Beschwerde bewogen, dem Regiment die Belehrung hiernit
zu ertheilen dass, da die griechisch unierte Geistlichkeit der
misch katholischen gleich ganz gehalten wird, es sich von selbst
ergeben, dass in Criminal und Civil Processen fr ihre Personen
ganz nach der Vorschrift der Verordnung vom 1. Februar 1792
3 der Katholischen Geistlichkeit gleich, ihre Frauen und Kinder
aber wie jene der Offiziers und Beamten zu behandeln sind. Das
Regiment wird demnach der auf die hierortige Verordnung ddto
14 Juli a. c. sub No. 369 sich gegrndeten, und sosehr erweiterten
Regiments Befehl vom 1. August I. wieder zurck zu nehmen
und sich unausgesetzt nach der Verordnung vom 1. Februar 1792
genau zu verhalten haben.
Kollowrat p.
General Feldzeugmeister.
Vom K. K. Militr Appellations Gericht.
Hermannstadt am 5 Septemver 1808.
m. p.
General-Auditor.
*

Cinstiti Hs. preoti t

Dup ornduiala bisericii veni cu toti la pe Marti
dup Crciun adec p 29 Dechembrie, numai trebue s fiti aici
la 9 ceasuri ca 55 nu se Fietecare preot s aduc
zmintelele obiceiurile rele din poporul su ca cu sfat
de obte s se indrepte, fietecare s aduc toate protocoalele i
a poruncilor ca pools ce s'a da la sabor,

www.dacoromanica.ro
70

Care preot are ceva ponoslu deosebi s dee in ca

nu se cu ascultarea ponoslurilor. Asisderea s
hi care are de crti, de haine, numai s mai insem-
neze snt bani in lada bisericii, sau in ce chip s'ar
Grijiti bine mai de bolnavi. Veli veni cu toti in reve-
rende. Care preot, cantor, n'au taxa pe acesta an 1808,
s-o de
Nsdud, in 23 Dechembrie 1808.
loan Nerneh
vicares.

Cinstitilor Hs. frati I

Dup o din 26 lanuarie a Inltatului General

Comando asezat toate pre binele cu rdmnerea
stii, s'au deaci preotii tisturile vor
avea ti de ce s se Care rnduiald din
vnt in cuvnt vi se va da alt prilej spre spre
&ere. acuma mai in numai pe deasupra v spui
lepdati toate grijele v indltatul General
Comando are grij de v'am spus
la Numai v rog cO aceast primim
multdmit hi multmita noastr s fie aceea care dat in
24 Septembrie 1808, o aveti in protocol. Rogu-v
hi pliniti-o totdeauna, mai vrtos la cnd
trebue s vestiti ce rusine, ce pcat este a se trage
jurdmntu.
Venit-au hi aceasta tot ce-i este a
tilor slujitori.
pentru pofta ce dat la ca s v un orn,
fecior, neam spre ajutoriu, socotind eu mai bine v dau de
stire aceasta a cere nu-i acuma vremea de
oamenii la ci dup o pace fericit statornicA voi da
In luntru cu se va dobndi.
Ziva nasterii a fost in 21 lanuar
n'am pentru in Domineca a doua in post faceti cu

www.dacoromanica.ro
 71

totii rugchine pentru fericirea pi sndtatea

tatului cdci numai apa vom fi pi noi fericiti pi
nire pi linistea lui vorn avea pi noi viat lin pi
Al frAtiilor voastre
Nsud in 3 Februar 1809. de bine voitor
loan Nemep
vicardp.
la Abor porunci se primeascd pe Joi

Cinstiti in Hs. frati preoti

Inltatul s'au milostivit prin decretumul din 4
zile Mai a porunci ca in toate satele se rugAciuni de obste
pentru norocirea armelor I. imprat. Tot deauna este
ciunea pi de cnd ca D-zeu s deprteze dela
noi ceva primejdie mare poftim ceva bine mare dela
pi
atunci mai tare trebue s ne la pi unul pe altul
la evlavie. Ce primejdie poate s fie mai mare
aceasta de acorn cd zburdatul pizmap se scoald asu-
pra trilor, mOna, bea pi se imbracd cu sudoarea bietilor oameni,
vars snge nevinovat. iardpi ce bine poate fi mai mare
dect pacea, ca s ne scape prea milostivul D-zeu de aceast
mejdie pi s ne dee o pace sttornicd in Pentru
aceea destepta tot norodul la pi-I pi indemna.
Pentru aceea se porunceste ca dela primirea acestei porunci frd-
voastre acest post, in toate zilele, lard de aci
la pace Dumineca pi in serbtori, acestea rugciuni faceti
in zile proaste cnd avea de a sluji pi liturghie: obici-
nuitii psalmi de dimineata, minten cetiti s ceasu, apoi
rate ceresc, sfinte Dumnezeule (3 ori) prea sft. troit, tatl nostru,
miluieste-m D-zeule dup mare, apoi troparele: miluieste-ne pre
noi D-ne, miluieste-ne, cd nepricepnd aceea trebue se
rar de preot pi tot norodul s zic cu evlavie dupd preot. Apoi
se cnte de trei : Mntuieste D-ne ; slava cela ce
te-ai ; pi folosnoare,

www.dacoromanica.ro
72

lar zi de serbAtoare s'a litur-

ghia se incepe s glas rar pe se preo-
tul, apoi inghenunchind dinaintea dverii cu Epatrafirul :

ceresc pi cele mai sus zise

La vecernie Dumineca pi in serbAtori, dup vecernie incepe
ceresc pi celealalte, tot deauna se isprveste
cu Doamne norodul, de treiori precum s'au zis.
ne-a veni ceva rugAciune dela exelenta sa tiprit putefi zice :
MAntuieste Doamne norodul tu, dela linie pOnd : cd milostiv
iubitor de oameni.
Supt mare pdcal grea urgie s nu
neared cineva a lsa aceast poruncitA rugdciune pentru sporiul
ostasilor pi in
Nsud, 25 Mai 1809.
loan
vicares.

Cinstitilor in Hs. frati preoti I

InAltatul s'au milostivit a porunci ca pentru

gerea care au fcut inmrdlescui pi print Carl cu armadia
sa impotriva s se fac multAmit de obste lui D-zeu.
Asadar Dumineca a treia Rusalii de vreme
pi la comndasi de ca s a se aduna tot norodul, va
spune preotul ca toti oamenii acea s-o asculte cu evlavie
de multmit D-zeu cel ce au dat putere oastei noastre.
se va s. liturghie, s cantoru sau preo-
tul slava slovia cea mare cu dulce, apoi polileu pi dupA
polilen stihurile dela pavecernita cea mare : Auziti pn la margi-
nile pmantului, pi la tostihon : c cu noi este D-zeu ;
pe pond la Apoi s se ante cu stih. prochemenele :
Cine este D-zeu mare ca D-zeul nostru pi celetalte.
Cu toat puterea sa s'au apucat de noi
nrea cu pici de mii pi cu garda ba pi cu alte cO-
tane, lurid armadia a fost In mai bun a noastre
pi pi o suma tunuri au pi da zece ori de ai

www.dacoromanica.ro
 73

nostri pi de 10 ori l'au btut indrpt. zile tinut

btaia, noastre cu atta voinicie s'au btut, ma-
card ca turbati puncip s'au bgat pe dnsii, i-au rzbtut, i-au
drdburit, pi alungat indrpt. Pmntul au rmas aco-
de cei morti. Atriea zi in grmzile celor morti s'au mai
gsit pase mii Frnci, cari nu murise. D-zeu au dat
aceast putere ostasilor pi biruint Imprat. Drept aceea prea
bun e din pi s cerern ca pi de aici
s dea trie oastei noastre pi sporiu in btae, apa dobndi
o pace statornicd pi liniste biruind imprat.
Aceast cu foarte mare grab aceasta poruna
ziva pi noaptea s se trirnit din sat in sat, care
va va in urgie de canon, pi fiestecare s scrie
ziva pi ceasul cnd au sosit pi cnd au trimis-o.
Nsud in 25 Mai 1809.
loan Nemes,
vicares.

Cinstitilor Hs. Frati !

Venindu-ne sfntul mir, se porunceste ca fiestecare paroh pe
la 22 Aprilie s trimit pre sau diacul mir ; s nu
a trirnite gljuta pe alti feti sau dieci sau oameni,
apoi fiestecare s trirnit pi mirul vechiu ca atare, nu pre-
cum ani srl acas pi alt s
Cu acest prlej s porunceste ca fiestecare preot, diac pi
s trimit taxa negresit s nu pi prapoade.
Dup nu-i slobod a altariu pi a se
atinge de cele sfintite, acelora cari au blagoslovenie dela
arhiereu sau prin arhiereu dela pi protopopi ; preotii
s nu a lsa aceasta subt mare rdspundere, ci fetii
pi diecii stee-si de slujba
porunca Exelentiei sale trebue
indemne preotii pre mume pi pre tat ca s de pruncii
ca s-le vrsat c altrnintrelea nu-ii mntuiesc.
Aceasta inltatul : 1. s'au milostivit
prin din 30 Septem. 1808 s se adune pentru

www.dacoromanica.ro
74

de cas ce au ars in Egenberg pi lcuitorii din Titesdorf

a
prin decretumu din 3 Octombrie 1808 ca se adune
pentru lcuitorii din Bilita ce-au ars in pi ce s'a aduna,
sau cartea nu s'au s se pe la 30 lunie pi In
s se deschilinit pentru care se trimite, apa
am
in 11 August 1809.
loan Nemep
vicares.
*

Vi-se porunceste frtiilor voastre ca cum se mai

sus s indemnati pe popor la rugAciune de cdtr prea
puternicul au Apoi la rugdciune ca s
se milostiveascd a ne pi de aci de de rdzboiu
pi de foamete, care ne impresurd, ca ne blagosloveascd D-zeu
tarinile.
Mai pe bine sama dela cine pi ce
in Moldova pi tara romneascd este lesne se
pot umple de nu vor pzi, precum s'au dat dela
lentia sa.
Nsud, in 12 Mai 1814.
loan
vicares.
*

Protocoloin dela biserica al doilea pentru bani.

Au aflat domnul Cotova 5 Fl. 56 luna lui la-
nuarie 5 zile anul 1791.
*

Cine este omul carele fie viu pi nu gusteze moartea.

Bogatul pi dracul toti asemenea vor fi.
*

www.dacoromanica.ro
 75

Prin Ex. sa vldica ni s'au dat poruncd : Fietecare paroh

in satul caute de s'a afla un cu numele : Bolf
jurter. Viu sau in protocol mort. Anul 1805 April 16, la noi au
venit.
Administrator Neme.
*

ce care in tnutul in luna lui

tombrie 1814 s'au fost prsit, din mila lui D-zeu de tot acum s'au
stns i inchiderea in 16 zile a lunii April s'au desfcut;
pentru aceea inltatul crAiescul guberniu prin milostiva sa comisie
din 19 a lui Aprilie printete a a porunci s'au milostivit,
ca in toate bisericile a doua zi de Rusalii osebit multmit s
se fac Domn, cci cd un ru groaznic l'au pitolit
pre noi dintrnsul ne-au mntuit.
*

Sracul s imprumut la bogat s-i cumpere de mncat.

www.dacoromanica.ro
76

Din trecutul comunelor

i Sntioana

VASILE BICHIGEAN

Intre comunele apartindtoare districtului Nsud,

numit: Pertinentia valahalis" ori Districtus valahicus",
se numr pi comunele NWaldu pi Sntioana, intrate
acest district cea dintiu in anul a doua 1652.
Privitor la aceste comune a fost mult vreme chestie de
litigiu oraul Bistrita pi fiscul regesc.
In anul 1769 se dase o circulard. ca toti aceia cari
cu ocaziunea regimentelor de granit in Tran-
silvania cedaser institutului militar bunurile pi ave-
rile, s-i in curs de trei luni pretentiunile de
despdgubire, dovedind dreptul la aceasta cu acte hi
gul. Oraul Bistrita inch formulat pretentiuni asupra
comunelor Nufalu pi Sntioana despre care sustinea
formau proprietatea sa, apartinuser districtului bis-.
tritan pi fuseser apoi incorporate granitei. Astfel cerea
ca fiscul regesc s-i plteascd despdgubire echivalent ;
nu putea dovedi titlul de drept la aceste comune.

www.dacoromanica.ro
 Fiscul face la regina Maria Terezia un de 156
pagini intitulat: Transmissionales in causa fisci regii
contra publicum Bistriciense materia pagorum Szent-
et Nagyfalu", care combate asertiunile orasului
Bistrita pi din care in rezumat prtile impor-
tante, privitoare la cele comune militarizate ulterior.
A) In 29 August 1769 s'a urmat din ambele pArti procedura
legalk indeplinindu-se formalittile necesare la judecAtoria din
strada Magyar din Bistrita, s'au actele prin
presedintele staturilor din Sibiu, contele loan Lazar. Ca rspuns a
venit, ca sau s probeze documente dreptul ce
asum asupra numitelor comune, atunci i se va plti despagu-
bire, sau, in lipsa acestora, s cu actiune impotriva
fiscului. Despgubirea se va face dndu-se schimb alte mosii
echivalente, dar numai in cazul ca Bistrita va dovedi drept de
proprietate direct asupra mosiilor respective.
Fiscul sustine nu are drept asupra celor dou
comune, nu poate dovedi le-a avut ca proprietate a
sa sau le-a folosit ca locuri apartindtoare la regius", luate
subt stpnirea sa titlul de incorporate, ori le-a primit prin
donatiune sau in baza unui drept acordat de vreun prin-
cipe. Dimpotriv, din actele prezentate se constat ca terit&iile pe
cari natiunea le locuieste, sunt poprietatea erarului
instrinarea in mod a este nunumai spre paguba locui-
ci a reginei, In urmare orasul prin
militarizarea acestor comune nici n'a pierdut posesiuni, cad nu
le-a avut, apartinnd acestea domnului deci inalie-
nabile (cf. 7 art. 7 9 ; apoi decretul 2
art. 14 decretul 5 art. 47 al regelui Ludovic al ; partea II
8 art. 1, 2 3 din Approbatae Constitutiones) nici dreptul de
uzufruct, caci acesta nu a fost al orasului, ci al locuitorilor, iar
nu au titlu de despgubire nici nu au cerut. Dar nici
dava e-ar fi dvut de incorporate ar putea dovedi
aceasta, nu i se compete despdgubire, caci le-a putut cstiga
dela succesorul regelui, care a cedat unei necesitti oarecare. Des-

www.dacoromanica.ro
78

pgubire se d numai acelora, cari pot dovedi drept continuu

(ius perpetuum) asupra tinuturilor rnilitarizate, ceeace Bistrita nu
poate dovedi.
In urmarea acestora sentirta adus la pagina a apelului
citat este urmtoarea :
Orasul Bistrita sustine, posesiunile Sntioana Nusfalu
au parte din districtul bistritan, ceeace a dovedi
ordinatiune regeasca. Deci cere umilint, ca - precurn
cesiunea acelora s'a fAcut de de schimb - ast-
fel s i se dea in local alte posesiuni egale echivalente, ca
chipul acesta lipsa prin luarea acelora s fie
districtul s fie reintregit.
La aceasta se rspunde : Nu se poate nega, cele dou
posesiuni au fost parte integrant din fundus dar acesta
este proprietate a fiscului, urmare fiscul nu e obligat s dep
despAgubire, :

1. oare districtul Bistritei face sau nu, dup felul parte

din asazisul fundus regius druit natiunii dela Varos (Vares)
la tara Boralt (Baraolt) pi Sebus ? (diploma de donatie din
1224 alui Andrei al II-lea). Apartine oare proprietatea acestui dis-
trict fiscului regesc sau orasului Bistrita ? Nu e motiv s se rs-
pund Bistritei la aceste intrebri, deoarece nu i-a improcesuat
nimeni.
2. Dar nici nu e nevoie sA se trateze chestiunea celor dou
posesiuni, deoarece Bistrita nu are niciun document doveditor, cum
au ajuns aceste douA comunitti sA parte din districtul amin-
: baza oaredrei donatiuni, a unui contract ori prin un pri-
vilegiu de incorporare.
3. Aceste douA posesiuni n'au fcut parte din fun-
dus regius cedat Bistritei spre folosint, cci altcum acest
ori ar trebui sA admit, cA fundus regius, pe care il locuiesc Bis-
tritenii, a fost supus arnzii dijmelor fiscale pi In urmare azi
ei au refuzat s prestea aceast arnd In paguba fiscului regesc ;
ori sA recunoascA, cA posesiunile Sntioana nu
sunt de naturA districtul bistritan, deci nu apartin la
fundus regius.

www.dacoromanica.ro
 Fiscul regesc arat, cO in registrul general al arAnzilor jude-
din anal 1582, registru publicat copie autentic in anul
1714, posesiunile de sus sunt printre alte posesiuni
existente in comitatul (judetul) Dobca supuse arnzilor fiscale
c posesiunii Nusfalu i s'au impus ca arnd anual 24 flo-
rini maghiari, Sntioanei 34 florini 66 denari, dovad c
sesiunile din chestiune n'au fcut niciodat parte din fundus regius.
Dar Bistrita nu poate dovedi nici c are vreun document de
privilegiu privitor la posesiunile amintite. In urmare fiscul regesc
a fost pgubit, dela cornpunerea in 1582 a registrului
de arnzi pn la militarizarea acelor comunitti, intmplat in
1765, cu 17.100 florini maghiari 78 dinari. Astfel arnzilor
neplthe despgubirea, ce i s'ar cdea in caz c ar avea
drept asupra comunelor mentionate.
Orasul Bistrita nu se poate referi aceast chestiune nici
la despgubirea primit pentru Valea Rodnei, aceasta
i s'a dat din a-i compete, deoarece
odat n'a proprietarul acestei vi. Dar n'are nici documente
cu ce s o poat dovedi aceasta.
Deci ca Bistrita s aib drept la despgubire, trebuie s fi
pierdut prin militarizare sau dreptul de proprietate sau uzufructul
alte venite sau dreptul de jurisdictiune asupra acestor sate. Dar
1. Dreptul de proprietate nu 1-a pierdut, fiindd nicicnd nu
1-a avut. Propriettile fundului regius ale bunurilor incorporate
aceluia au privit privesc azi nu pe Sasii din Bistrita, cari
erau numai locuitorii acelora, ci pe principe, domnul pmntesc
al care nu poate fi chernat la judecat, fr a se constitui
crim de les maiestate. Aceasta o confirm toate legile (cf. re-
scriptele din 27 Martie 1753, 14 Martie 3 August 1770 privitor
la fundus regius).
2. N'a pierdut nici uzufructul alte venite, :

a) venitele satelor din fundus regius nu apartineau la

versitas communitatis" (universitatea sseascA), ci locuitorilor sa-
telor, cari dup militarizare au rmas tot acolo i-au pstrat
dreptul de uzufruct alte beneficii. Din acest motiv chiar dac
ar fi s se primeasc despgubire, aceasta s'ar cuveni nu
Bistrita, ci locuitorilor militarizati.

www.dacoromanica.ro
 b) toti locuitorii din fundus regius deosebire bucu-
rat de libertate fost supu$i acelora$i
Sarcin. Deci, locuitorii din Santioana s'au bu-
curat de militarizare de libertate ca Sa$ii din
districtul bistritan, au suportat publice alte sarcini
mune tuturora de binefacerile acestor sate s'au folosit :

atunci fiscul regesc nu vede de pierderea uzufruct se poate

plnge Bistrita, mai vrtos locuitorii comunitAtilor amintite nu
erau obligati prestea nimic Bistritenilor. ce le aveau
de suportat locuitorii priviau privesc dup milita-
rizare nu Bistrita ori natiunea ci pe Maiestatea Sa.
3. Mai Bistrita, aceste sate sunt locuite nu
de Sa$i, ci de Valahi, cari nu pot revindice un apar-
districtului militarizarea acestora s'a fcut prin
cesiune din partea ora$ului unei despAgubiri pen-
tru $tirbirea corpului districtual.
La aceasta fiscul : cu acest argu-
ment dovedeascA, proprietatea fundus regius
apartine ei, ceeace s'a cu cele spuse mai sus.
al numitului fundus regius, oricare i-ar
fi locuitorii : Sa$i, Unguri sau de oricare natiune,
este principele. Toti ace$ti locuitori, de natiune ar fi, sunt
numiti toate documentele: Incolae et inhabitatores civitatum,
oppidorum et villarum", se recunosc a fi de aceea con-
In urmare prin militarizare nici n'a pierdut nimic,
nici n'a cedat nimic, totul nu era al ci al principelui.
4. prive$te jurisdictiunea, aceasta nu-i da alt drept ora-
$ului numai conducerea (directio).
B) Bistrita continu procesul in 1771. Aduce noi probe, cA
are dreptate anume:
1. Calendarium Transylvanicum titulare"
cu registrul aranzilor judetului Dobca, cA cele douA comune
ca in acest judet nu sunt identice cele din
proces, incorporate districtului bistritan. De fapt in
sunt douA sate Magyarujfalu Szent-lvn, dar acestea nu sunt
cele din litigiu cari fac parte din districtul bistritan. Deci ar-
gumentul scos de fisc din aceast imprejurare cade.

www.dacoromanica.ro
 2. Dovedeste, c cele dou sate din chestiune au fost odi-
nioar un extras din procesul verbal al capitulului
bistritan, eliberat mod autentic de decanul acestuia. Aci se pro-
beazd, aceste daub sate au fost intr'adevr ssesti au avut
sasi dela anul 1550 ; apoi c Sasii au disparut
Nusfalu cam pela anal 1602, in Sntioana pela 1646.
3. Dovedeste proces verbal din 1644 al magistratului
c Valahii au fost aceste comune numai cu
permisiunea magistratului amintit anume la anul 1644, cnd
Sasii aproape de disparitie (defectu approxinfi). Conditiunile
de ingaduire in comun au fost : s plteascd paro-
hului sAsesc dijm, sO lin numai cteva oi capre, s se
bucure de scutire de impozit trei ani. De aci s plteasc
contributiune s supoarte toate greuttile la fel cu ceialalti.
Valahii sunt in aceste comune numai venetici colonisti,
bundvointa magistratului bistritan. In urmare des-
pdgubirea se cade nu locuitorilor celor dou sate, ci comunittii
Bistrita..
4. Cele dou sate au fost militarizate nu in baza deciziunii
principelui, ci prin cedare de bun voie din partea comunittii
Bistrita ; altfel locuitorii militarizati trebuia s fie dusi alte
curi militarizate, cum ordinase Maiestatea Sa cesiunii. De
Maiestatea Sa, care cunoaste bine starea propriettile
din fundus regius, promisese despdgubire.
In temeiul tuturor acestora orasul Bistrita cere cu supunere
i-se plteasc despdgubirea cuvenitd.
La acestea i se rspunde
1. privinta dreptului de proprietate peste fundus regius
nu se mai discut, clarificat chestiunea in cele amintite mai
;

2. nu se poate argumenta cu clindare. Dar chiar admitnd,

c aceste dou comune apartin Dobca, nu se va putea
dovedi altceva, dect c nu au fost alipite districtului bistritan
subt titlul de incorporatiune, ci c constituie o parte din fundus
regius al drept de proprietate apartine Maiesttii Sale ;
3. oricine ar fi fost locuitorii celor dou comune, legile opresc
se aduc, cauze proprii, certificat eliberat de sine
6

www.dacoromanica.ro
 4. au ajuns in aceste comune din
ci fi-au aci ei locuinfele. stint
chiar documentele, la cari se Sa*ii. Despre Santioana se
spune: Cu aceasta a eclezia Valahii au
pat lar despre Nu*falAu se zice : ,,Din ace! limp a
parohie, fiindcd a ocupat de
espagubire se di numai acelora, cari au fost proprietari ai
magnatii nobilii cari au cedat
pentru institutul militar teritor propriu. Sa*ii au cedat din
fundus regius, care nu este proprietatea ci a fiscului, acest
s'a dat prin privilegiul andreian numai spre locuire
In folosint.
Uzufructul se cuvine nu magistratului bistritan,
deci cit aceia au fost Saqi, Sa*ilor, apoi, cu scAderea
mrului acestora le-au luat Romanilor, ace*tia
impuse prin lege.
CS dupi imputinarea Sa*ilor, acelea*i sate au fost impopulate
de magistrat cu Romhni, cari au fost militarizati, aceasta nu in-
semneazA, ch aceste comune au apartinut magistratului
bistritan cu dreptul de proprietate, nici Valahii au ajuns fie
(inquilini) magistratului, aded Sasii
sunt numai locuitori ai din fundus regius,
capi cari petrec in acelas teritoriu, pi deci se de
aceleasi pi
De Privilegium Andreanum nationale" se
precis, cu ocaziunea colonizarii cu Sa*i a teritorului numit fundus
regius, ch locuitori mai vechi ai acestui fundus, n'au
prin acest fapt de de (ills incolatus);
li s'a dat Sasilor Sylva Blaccorum et Bissenoriun
apele a le putea in
Biseni". Deci Valahii sunt inquilini" nu ai magistratului
bistritan, ci ai fiscului regesc, adevAratul proprietar, prin mili-
tarizarea daub comune, ora*ul n'a pierdut niciun
beneficiu, numai jurisdictiunea. districtul bistritan nici
nu se cuprind in privilegiurn Andreae regis nationale, deci nu
ceau parte din fundus regius.

www.dacoromanica.ro
 C. Intre documentele anexate pentru dovedirea dreptului de
proprietate este un extras de proces verbal al magistratului bis-
din 21 Martie 1644, in care se constatA, c s'a fcut o in-
voire Mire Saii pi Romnii din Sntioana anume s'a dat
Romnilor drept s-i cldeasc case, apoi in pmnt
pus sistemului de (asolament-calcatura) cite trei jugre p-
mnt arabil un jugr cu condijiunea, :

a) s plteascA parohului dijm din roadele ;

h) s nu fin oi in acel teritoriu ;
s se bucure ani de scutire de impozit, de aci
s supoarte ceialalji locuitori toate greutjile.
Loc pentru cldirea caselor s'a dat in din jos al ca-
selor toupee Nusfalu.
ai Romnilor la aceast au fost urmAtorii
(ale aror nume ar trebui verificate, cici sunt scrise ru
mente) : loan Branite, Busa, Roman Teodor Haiha, Coman
Coman Klacza, Stan Lisal, Stan Tompa, Dumitru Brampsa,
Aide Lisal, loan Rohus, Bart Claca, Oprea Blinde, Opra Buta.

www.dacoromanica.ro
 CURIOZITTI TOPICE
VALAHICE"
KRIZ-CABICAR

Intreaga Moravie de NO, dar mai cu numitul te-

ritoriu Valahia (Moravske Valassko) este foarte insemnat
din punctul de vedere al curiozitatilor topice particulare. Aceste nu-
miri geografice (topografice) merit ne atentia pdn
faptul un numar al are originea in terminolo-
gia romineasci. Sunt urmele lor siliti s emigreze dinain-
tea groaznicei nvaliri a lor. Acesti Romani au disprut
plet in massa slav, dar este fapt necontestat, au existat aci.
Cea mai mare parte a acestor numiri a fost culeas de prof.
losif Valek din Hovezi de Vsetin pe o harti din 1924.
Granite le etnografice ale numitei Valahii" au fost stabilite
dupi Bartos landu-se de bark Dialectologia" lui. In nu
jungea aceasta, s'au luat considerare diferite lucruri : forma

satelor, dialectul, portul, felul meseriei exercitate de poporeni

altele.
Dup B. Kriz (Krij), numirile aceste particulare muntenesti
se estind in Nord dela Kozlovice (Batrna de
la Sud in Broumov (Hrunsub Bilnice) pe ..Vizovske Zahori" (pe
Pirte), apoi la apus de Rusava (Grunele pi Grapele") pini la
in Karlovary, unde trec intre numirile topografice valahice
Slovicia, ca s urmeze departe pe Fain spre departe
spre
De cele mai multe ori urmtoarele numiri : Kosarisca,
Kosar, Kycera, Gigula, Gigulka, Magura, Grapa,
Batrna, Putyrka, apoi Pestalak, Gaurovy (muntele), Strunjiska, Bu-

www.dacoromanica.ro
 85

karysa, Botorky, Cab (Tab), Spina, Fagoska, Vakovna, Kykula,

Urgrun, Romanova, pe Pirte, nelund in numirile obisnuite
ale pAcurarilor ca Baciuv vreh, Salasky, apoi Kychova, Stanovnita
pi altele.
Toate aceste numiri cer explicatie, prin urmare
a. le da in sumar B. KHz.
Kosar, Kosariska - numire datA de curtii (ogrAzii)
despArtite in pArti ; din cea din se lasA oile in timpul
mulsului, una dupA alla, prin deschizAturi (strunga) intocmite
garclul despArtitor, in minele pAcurarilor, cari le mulg apoi le
imping in partea dinainte. Cnd locul pe care stA staulul se in-
indeajuns gunoiu de oaie, atunci se transpoartA, de re-
gulA dupA 24 ore, cu ceva mai departe, cnd se gunoieste
munte, jn timpul intreaga a oilor.
Kucera - din romnescul Chicera, ; in regiunile
Chicioarg
Sasilor transilvaneni : Kicerer ; in regiunile rusesti pi polone: Ki-
czera, Kicur!ca, Kiczinka ; in Slovacia Kicer, Kicerek, etc. Prin
numire se distinge mai bine aceea regiune, unde se
o crestere extensivA a vitelor, prin mutarea staulelor pe poenele
din muni. DupA probabilitatea vine dela cuvntul romnesc
chicA, se dA numire unor ridicAturi conice, turtite
la vrf, despArtite de creasta principalA prin o pea mai
Sunt acoperite cu dacA nu intregime, cel putin pe
Prof. Valec sustine cA se poate deriva din chica romneascA
pi numirea Kychova (verosimil sA fi fost mai de mult Kikova).
Dealtfel cuvntul Kicera cu cuvntul kucera, care
pAr cret, creatA de pAr.
Grapa, Zgrapa - o vale cu multe
ramificatiuni scurte. Kotary" Grapy" nu sunt potrivite pentru
agriculturA.
Magura -- in romneasca nordicA se dA numire unor
de munti, sau singuraticilor munti. Nu departe de Ilva-micA
jud. NAsAud este satul Numirea se compune din cuvntul
gura (de origine slavA) pi md, mare.
Prischlop - in dialectul carpatin o formatie mai
de muntele principal prin o putin
Gigulka - vrful conic, turtit al muntelui ; un deal

www.dacoromanica.ro
86

conic, turtit la mai dect Kycera. In limba ro-

nu se gseste, ci in limba slovad rus ca Kikalenka sau
Kikula.
Grun - este un deal lung, resp. o spinare de munti ; arat
opusul ogorului din cmpie. In romneste se afl cuvinte analoage :
Gruiu, Gruiul mare, lung, larg. In regiunile slovace gsim
gron, grony ; in Slovacia de Vest este numirea Gruny, iar in
vacia la Broumov este Hruny. In genere se sub
acest nume un pmnt lutos arat, asezat la o oarecare.
Batrna, Batrnka. este un pru in Kozlovice, iar Batrnka
este linia ferat din Vsacka Bystrice in Liptal. Pe toat spina-
rea Carpatilor, dela in Moravia, nu gsim pe
hrtile speciale vreo numire de aceasta. Se deriv din cuvntul
romnesc In unele locuri aceste numiri au insemnarea :

repede pentru apele repezi de ascutit pentru muntii prpstiosi.

Se poate c aceast explicatie se potriveste pentru numirile de
origine romneascd din Moravia. Batrin sau Batrna pe rul Bys-
tricka este calea ferat de sub prpstiosul Zamcisko (672 m.).
Este interesant cuvntul ceh star)," care de altfel
btrn, unele prti din Moravske Valassko" are intelesul de
ascutit prpstios.
Gaurovy din valea Potaty de lng Karlovice, nu departe de
Vsetin, se poate lua ca numire de origine romneascd. La
Valasi" gaura are insemntate casi in romneste; gaur-
nak un soi de porumbel care trieste in guri din fagi ;
gaurnity gunos, iar in jicko, gaura o femeie
In Kozlovice este muntele Gahura. Pe prnnt ro-
mnesc este satul Guriasa, Carpati, : Gaura este o pdure
Dukla. In tinutul : satul Gureni.

Putyra, Aceast numire se d gletii oierilor,

este un vas de lemn, strns cu cercuri de fier sau de lemn, de
20-30 cupe, intrebuintat la desertarea laptelui muls.
Pestalak este un munte Ostravica. Expresiunea este
compus cuvintele romnesti : peste lac. talk explicatia:
munte peste (dincolo de) lac, ceeace se potriveste pentru acest
munte, pentrud Bila, un afluent al Ostravicei, nu
departe de izvorul lac, inOrtul se Pestalak.

www.dacoromanica.ro
 87

Strunga na Struziskach, lng Karlovice, stau in leg-

tur cu terminologia Valasi-lor, a cAror origine se apropie de
ba romn, cu toate c transmitAtorii au putut fi pi pstori slavi.
Stiunga este cu slavul kosar, explicat mai sus. La Valasi
cu nume special se numeste strunga : upa dela staul. in Wile
slave ale Carpatilor sunt multe numiri analoage.
Bukarysa, Bukerisa este regiunea numit Hruba", astzi
Valasska Bystrice", in Karlovsko. Vine poate dela romnescul
bucurie, fiindc acele locuri au fost poate plcute pstorilor.
Cab este un munte in Vsacek (841 m.), iar na Caboch",
o spinare de munti dintre apele Becva de sus de jos. Nu se
poate afirma c oare acest cuvnt a venit din rsrit, pentru c
Moravia este numirea Cabanky" (staul in Rusava) pi cabik"
care tot staul, dar in special de oi. Gartner afirmA
c romnescul tap", care pi in Moravia are insemnare, tste
de origine albanezA.
Spina, insemnnd spinare, se gseste in Videc pi la Pulciny
in Kloboncko pi pe dina astzi slovac a muntelui Javornic. In
trile rornanice gsim adeseori numiri : Spina sancta, Spini,

in limba rus spina" spinare. Se -vede dar cA rspn-

direa numirilor particulare ale Valasi-lor nu s'a fcut sau nu a
trebuit s se facA exclusiv prin mijlocire romn, ci prin
locire slavA.
Vacovna se gseste Valasska Bystricika e
cu terminologia Valasi-lor. Este identicA cu cuvntul romnesc
vcrie, formatA din vaca (rom.) pi cu sufixa caracteristicA slavA: vna".
in Moravia un vrf p-
duros de munte, de formA conicA turtit, apoi un deal Malt,
conic, turtit mai mic dect Kycera. In limba romn aflm,
ci in limba pi slovac ca Kikalenka, Kikula. Aceast numire
o gsim in Silezia la Malenovice (Kikulka): vrful muntelui Lysa
Hora este numit de locuitorii de acolo Gyigula. In Ostravicko g-
sim nunumai muntele Gygula, ci pi prul Giguska. In Karlovsko
este Gigula, pe rul Bystrice : Kykula, in Rusava : Gygula.
Kychova este o vale in Hovezi. I-se poate deduce cu greu
originea Poate cA s'a numit odinioarA Kikova, din rom-
nescul chid. De prtile se ridici dealuri, cari p-

www.dacoromanica.ro
88

pduroase, au putut fi numite de atre pstori, sau kycera".

Syhia in Moravske Valassko" este o cmpie ml*tinoas,
sau chiar o poian umed Bacilivvrech" Kycera de lng
Roznov. Miklosich aduce aceast numire cu
latinesc silva, romne*te selb (termin vechiu), insemnnd
de molift, sau chiar poian. Valasii au un cuvnt : syholi = cerne
ploaie
Prislop Hrozensko, Prislop in Karlovsko na Prischlopci"
in Hostalkova, Prislop in Rusava ca*i in este o nurnire
carpatin Insemnnd o formatie mai joas, desprtit de
principal prin o adnc.
Adesea se ca nume de persoan prin Valassko"
Transilvania cuvntul : Roman. Astfel este u Romannu lng
Vsetin, Romanca o poian pe Bystrcka, Seninka
man-ilor altele. Spre rsrit, in Carpab, chiar regiunile
se*ti, se gse*te des aceast numire.
Tot astfel se Moravia ca nume de persoan
Valasski, Valachuv altele. de exemplu un trotoar dela ca-
ptul de sus al or4elului Koztovice pn la Ondrejnic se nume*te
Valassky chodnic". Gsim mai departe in fel fel de chipuri
numirile Sala Salasinka, alternnd cu Polana Polanka, ca nu-
miri locale date poienilor.
La aceste curiozitti topice se mai : Botorky, Fagoska
apoi un de numiri : Korytca, Koritovo, raztoka,
Trojacika, brdo, krste, humenec, kotary, ciup, paseka,
misko, letovisko. Apoi Dinotica, o vale din a arei
explicatie ar fi poate din romnescul : din-o-tis ; din prepozitia, o
sau una tisa (taxus). Este poate injeles de pdure, pdure
de tis. In Liptal se gsesc tise numeroase.
Ceeace constitue o insemntate mare este faptul c se
sesc urme despre oficiul odinioar foarte insemnat Voivozilor
Valasi anume printre numirile locale, ca de exemplu : poiana
Vajvodka` pe Ondrejnic in Vojvodina", Wolvod gron, etc.
Dup cum se vede, Moravia nord-ostia, dar mai cu seam
teritoriul numit Moravske Valassko", este remarcabil prin curio-
sale topografice, cari au gsit ceretatori,

www.dacoromanica.ro
 89

LEGIUIRI DIN TRECUT

JOAN S. PAVELEA

Filozoful Herbert Spencer in un tratat al su fcnd

critica a insistat asupra faptului, c alesea in descrierile
istorice se tine mai ont de una sau alta personalitate isto-
a trecutului se trece co veclerea starea social din aceea
epock dup care sunt de a-se judeca faptele Pentruc
bine ori care epod sau secol a avut datinile, modul de ju-
decare prejuditiile sale specifice, prejuditii religioase, nationale
sociale. A judeca faptele trecutului in lumina prezentului este
in caz putin acceptabil, desi adeseori faptele se repeteaz,
nexul istoric, nexul_cauzal exist nu este nici o fapt plat.
In ce resuscita anumite datini legiuiri
din trecut aplicate cazuri concrete, sau bine zis un fel de
jurisprudent veche, jurisprudenta obisnuit tinutul nostru din
Valea Somesului (Rodnei).
Incep cu un necaz social ce a obsedat societatea omeneasd
dela un ru care lsat s se generalizeze - dup
bine se exprim un scriitor bisericesc - ar face ca societatea
omeneasd s piar, s se sting. E vorba de fart (hotie,
rie etc.). Regii unguresti Ladislau I sfnt), Ludovic Mare,
In Muntenia crudul Tepes, Ardeal Aprobate Com-
pilate se silesc a codifica aceast nenorocire.
In anumite cazuri, nu se putea afla fptuitorul, era rs-
punzatoare - adeseori la rigoare - comuna care

www.dacoromanica.ro
90

trebuia s despdgubirea cu vrf In prtile noastre

fiind pe atunci satele pe adeseori nizuiau
spte satele vecine, unde nu erau bine cunoscuti. dai de
urma atunci peste care el a mers
dacd- era proprietatea furului - tot
urmritor. Cu un cuvnt se adeveria proverbul
fa-

romnesc :

Celce e cu
Pierde ce are 'n
.Comuna Runcul-Salvei (Runc) a servit de azil la multe soiuri
de oameni de omenie misei. Pe urma acestei ospitalitti a
avut de suferit multe daune astzi i-a rmas povestea
rutdcioas, cd ar fi din
Au fost cazuri in
, de intunerec, cnd furtul
se socotea de o vitejie, eroism. Lsnd la o parte pe cavalerii
tlhari ai evului rnediu, ne referi de prezent la antartii grecesti.
. Comuna Runcul-Salvei a pierdut conform traditiunei in patru
rnduri o parte de hotar, pentru de a despgubi satele vecine,
neputndu-se cari din ei au cornis furtisagul. Ne-
putinta de a constata rezida imprejurarea, cd in satele unde
sunt multi oameni rdi, nu se spun unul pe celalalt pe motivul, cd
fiecare ceva grea a celuialalt se teme a mrturisi, ca
s nu el in cosarca dracului.
Se spune adecd, cd un din Runc a furat dela comuna
Salva un cal, a fost dovedit vina in sarcina comunei care nu
a bateddat pe fur, l-a tinuit ori nu l-a Drept
despdgubire Slduanii (Salvenii) au tiat pielea calului curele
(sfori) subtiri cu aceasta intindere, : ct a ajuns pielea,
au luat dela Runcani partea de hotar pentruc cresc
pe vale tufe de soc (Sambucus nigra). Aceast parte de
hotar ziva de este icuit in hotarul Runcului.
mergem pe fata locului, dup intinderea ce o are
venim la convingerea cd curelele din pielea calului au putut arta
numai o directiune, neputnd cuprinde acest teritor.
Per abusum, cnd le dd mna, pstorii din Rune astzi
mai pe Soci, In convingerea le-a apartinut

www.dacoromanica.ro
 91

Ceea ce este mai interesant m6surtoarea fcut din

pielea calului, consist in faptul, ch asemenea mentalitate poveste
exist in Asia in Curdistan. Anume scriitorul acestor
iruri in prinsoare ruseasd, in fuga spre a veni acas din
nou prins, am fost internat la Cazaci inchisoare cu mai multi
turci, curzi, tatari, nemti, etc. Aici un curd negru, crud i
urt mi-a povestit urmAtoarea intmplare, pe care ca s-mi trench
timpul am transcris-o poeziile mele ocazionale cum s'a
putut. Curdul a fAcut povestirea limba ruseasd, pe
care o vorbia ht bine. lat-o :

Timleansca 26/VI 1916 (Arest).

LEGENDA TURCEASCA
(Din Asia mica)
Mohamed sultan, erou de prima clask
In Constantinopol are delegatie
roage pe grecesc al Bizantiului :
numai in mipocul orasului,
cuprinde o de ;
aici voieste edifice un palat turc, nou.
ca buni vecini de acum
Afurisit fie, cel ce de rusine minte
grecesc, ghiaur prost, sine :
piele de bou, de e cM de mare, ea tine.
ce palat se poate face pe o ?
El bucuros se n'aib cu Turcii pricink
Atuncea Mohamed, destept, padisah cuminte
Lask ca pielea de bou taie ca de subtire,
cM ajung curelusele pre
Ajunge cM trebue de seraiu, la sultan singur.
ImpAratul grecesc vede, gluma dauna InsemneazA,
Dar deocamdatk provizor,
nu se zick nu nu-si tine ;
A cugetat : astept Turcul va fi stramtorat
Atunci am iau tot ce pe este.
? - Sultanul Mohamed la lume de poveste!
Nu peste mult Turcii ajung in stramtoare, corn de caprk
Servitorii Sultanului alungati, averea lui
grecii de ce arareori cade,
cine la nu rAde de
Se sultanul Mohamed ca focul, se

www.dacoromanica.ro
92

Cretinii toti lui de moarte pi de

Sultan ca mine pi nu-mi dau din orap nici a suta parte,
Toti vecinii din Europa fmi vor perire pi moarte.
Moslemini eroi ! veniti la Constantinopolul intreg va fi al nostru!
Chiar la papa dela Roma pe avem !

Nici grecii, nid latinii s nu ne vicleneasca domnia,

Allah pi marele Profet ne vor ajuta s In Europa imprtia.
Luna nouA steaua, simbolul Trigradului, vor fi ale noastre."
Cu galbeni multi peste Bosfor trece a sa oaste,
Bate pe ghiauri, cuprinde, Constantinopolul cade.
Cum se sultanul cu oastea grecii nu se pot bate.
Acum sA-mi iau eu din pot cuprinde cu ostaii mei
Biserici, case, grAdini pi piaturi dela romei
Cine nu sacrifica putin, lesne pierde total.
Minuni face la Moslemini Allah Mahomet prorocul !

Al doilea caz de furtisag s'a petrecut cu comuna

Se spune, comuna Runc nu avea taur pi pentru de a-se apro-
Runcanii au recurs la furtisag, un taur dela Gureni.
Lucrul s'a adeverit pi drept despAgubire comuna Gureni a primit
jumtate partea de hotar numit Buciuma pi fundul
(In Ideciu). Pe luncile aceste pi astzi au Runcanii proprietate
particulark cAnd pe Soci pi nu au posedat in
partea cedat.
Apa comuna ori prin bun ceda altor comune,
alt aprobare, o parte a hotarului in mod liber ori silit dupA
o anumit normA.
tocmai aceste neorAnduieli au determinat pe autoritti, ca
satele dela deal pi munte sA le intr'un
chiu spre a nu fi imprAptiate.
Se pare cA Runcanii nu s'au cumintit nici dupA aceste
ba au fost luati la ochi" cu faptele CAci alt
rAnd pAgubiti vite niste oameni din Hordou (Cosbuc), au
mers pe urma hotului pi au aflat intestinele (burduhAile") scoase
din ele tocmai la Cicerii. In urmare Runcanii perdurA toat
partea de hotar a versantelor de Hordou :

Mailat, Arsita Cosmenilor, Piciorul Telciului pi Fata rchitii.

Aceasta era o prea grea, desi proprietatea particularA
ca atare a existat pi pe mai departe pentru familiile ce posedau

www.dacoromanica.ro
 ; dar nu avea drept de pasunat. Era o trecere
mai mult administrativa, deosebit de cea Soci Buciumap,
care a luat pi posesiunea de fapt.
De aceea ocaziunea facerei unui nou msurie
urbariu" Runcanii au profitat de o circumstanta binevenit.
Oficiantul incredintat cu compunerea cadastru lucra
zor printre spinii pi tufiSurile ce se aflau la dealul Varful Ci-
;lucru nu prea plcut. Dup datina de atunci comuna in
serviciul sta oficiantul era datoare provedea pi co
care. Oficiantul, a carui merinde era pe &ate a avizat pe prima-
rul satului Hordou, de a-le
Primarul din Hordou, fie nu a putut ori nu a vrut ori a
prea a lsat pe dornn flmnd pi stare
Chiar hainele erau spintecate de pdure.
Atunci un din a profitat de A
niste miei sau iezi (traditiunea spune pripapil i-a fcut dom-
ospt. In decursul Runcanul s'a plns de nedrep-
tatea care s'a luat de Hordouani partea de hotar a Run-
canilor, intro faptul nu a fost dovedit numai presupus,
Runcanii luati la ochi.
In urma acestei apoi Runcanii
de hotar luate, afar de Fata rchitii care incorporat
astzi la hotarul cornunei Hordou. In acea parte avur au
proprietate de veche: Dumitru pi Pop,
de : Dmbul.
AI patrulea caz de furtisag e mai interesant. Runcanii
nu aveau preot, sat era lege fr paragrafi.
De aceea s'au hire un Probabil popa loan" ar
fi venit pi de nu lsat stenii din Poienile
Scurt pi la : Runcanii intro noapte adus, l-au
furat pe nestiute dela Poienari.
Drept urmare Runcanii perdur partea de munte adea
de psune din muntele astzi Poiana Runcului.
Ca putern judeca ce dedeau satele
trebue s pe atunci aveau mult
pmnt comunele noastre aproape de mon-

www.dacoromanica.ro
dial pretul a fost minimal, c recoalta de pe
1-2 puteai pretul de cumpArare. Banul a fost pururea
scump greu de c4tigat, economice au fost foarte pri-
mitive. De economie in sensul sistemului intensiv nu era nici
nici lips.

www.dacoromanica.ro
 REVISTE

Sextil Puscariu : Dacoromania p. I 1924-1926 Ardealulu Cluj.

Silviu Dragomir: Documente sec. XV XVI, Cartea ro-
mneasc" Bucuresti.
Nic. Tcaciuc-Albu: Cntarea Romniei, Glasul Bucovinei" Cernuti.
Olimpiu Boitos: lui Slavici. Societatea de Wine"
Cluj.

Biblioteca :

Nr. 155 N. Ghiulea: poporului.

Nr. 156 Maior : Cele dousprezece fete, feerie 4 acte.
Nr. 148-49 Adrian : comedie dram. 3 acte.

Arhiva" Nr. 1-1927.

Familia" Oradea, Nr. l-2-1927.
Graiul nostru" Nr. 1-2-1927.

www.dacoromanica.ro