UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA MATERIALELOR

SPECIALIZAREA : INGINERIE MEDICAL

Proiect realizat de :
Ciubotaru Andrei Gabriel
Ciolan Ion Valeriu Junior
Stan Emil Alexandru
Varvara Silvia
 CUPRINS

INTRODUCERE
I. CAUZE
II. IMPLICAII N ORGANISM
III. TRATAMENTE
IV. BIBLIOGRAFIE
V. SCHEM REPREZENTATIV
INTRODUCERE

Epilepsia este cea mai frecvent afeciune cronic

neurologica la nivel mondial, care afecteaza aproximativ 1% din
populaia lumii. n majoritatea cazurilor, cauza este necunoscut,
dei unele persoane pot da semne de epilepsie n urma unui
traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm
cerebral i consum de alcool i de droguri, printre altele. Crizele
epileptice sunt rezultatul unei activiti excesive sau anormale a
celulelor nervoase din cortex la nivelul creierului. n general,
diagnosticarea presupune eliminarea altor stri care ar putea
cauza simptome similare (cum ar fi sincopa), precum i
identificarea altor cauze imediate. Epilepsia poate fi adesea
confirmat cu ajutorul unei electroencefalograme.
Epilepsia nu poate fi vindecat, dar crizele pot fi controlate
cu ajutorul medicaiei n aproximativ 70% din cazuri. n cazurile
n care crizele nu rspund la medicaie, se pot lua n considerare
intervenia chirurgical, neurostimularea sau schimbrile
alimentare. Nu toate sindroamele epileptice sunt de durat, un
numr semnificativ de persoane nregistrnd ameliorri pn la
punctul n care medicaia nu mai este necesar.
 I. CAUZE

Ce determina aparitia epilepsiei?

Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin
de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza primara
neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale
Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc.
Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza. Acest lucru este
valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele
persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau
traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este
posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe cazuri de
epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie
familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.
 Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile
electrice anormale ale neuronilor perturba echilibrul normal al
impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari
electrice anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza
circulatia sangvina la nivelul creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare
Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:
- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in
familie
- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o
plaga penetranta) asociate cu pierdere de constienta sau amnezie
mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul
cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare
- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza
circulatia sangvina la nivelul creierului
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- intoxicatia cu plumb
- intoxicatia alimentara
- expunerea la fumuri toxice
- tulburari ale dezvoltari cerebrale survenite in timpul vietii
intrauterine
- abuzul de droguri
- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani
atunci cand fac febra crescuta din diverse cauze)
- boala Alzheimer
Cum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe
acesti factori. Epilepsia poate aparea si in lipsa acestora din
motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale
copiilor.
 II. IMPLICAII N ORGANISM

Normalitate regimului de viata al unui epileptic este in

stransa legatura cu eficacitatea tratamentului pe care acesta il ia.
Chiar si sub un raspuns terapeutic bun, sunt obligatorii o
serie de masuri care sa previna aparitia de crize ce induc un risc
vital:
-o gravida epileptica trebuie instiintata ca exista riscul de mutatii
pentru fat datorat medicatiei epileptice, dar si sansa mare de
transmitere a bolii;
-anestezia generala a epilepticului impune masuri de precautie
suplimentare, motiv pentru care este esential ca medical ATI sa
fie informat anterior;
-vaccinarile unui copil cu epilepsie pun si ele o serie de
probleme daca postvaccinare, el va evolua cu febra (vaccinul
antivariolic, antirujeolic);
-este interzisa conducerea vehiculelor de catre un epileptic;
-sportul de performanta nu poate fi practicat, fiind total
contraindicate scufundarile, ascensiunile sau inotul
nesupravegheat.
Epilepsia lasa urme fizice, dar mai ales psihice.
Marginalizare sociala a acestor bolnavi e poate mai dureroasa
decat insasi afectiunea lor, iar daca pentru tratamentul eficient al
unui epileptic este nevoie de un doctor competent, pentru a-i
ingriji sufletul nu avem nevoie decat de mai mult interes si
implicare in problemele lor.

III. TRATAMENTE

Tratamentul standard pentru epilepsie este monoterapia cu

un medicament anti-epileptice (AED) sau terapie adjuvant .
Tratamentul de baz al epilepsiei l constituie
medicamentele anticonvulsivante, posibil pe ntreaga durat a
vieii. Alegerea anticonvulsivantului se face n funcie de tipul
de criz, de sindromul epileptic, de alte medicamente utilizate,
de alte probleme de sntate i de vrsta i stilul de via al
pacientului. Iniial, se recomand un singur medicament; dac
acesta nu este eficient, se recomand administrarea unui alt
medicament n monoterapie. Se recomand dou tipuri de
medicamente n acelai timp doar dac un singur medicament nu
funcioneaz.
n circa jumtate din cazuri, este eficient primul agent; un
al doilea agent n monoterapie ajut n circa 13% i un al treilea
agent sau doi ageni n acelai timp pot ajuta un procentaj
ulterior de 4% din pacieni. Circa 30% din pacieni continu s
aib crize, n ciuda tratamentului anticonvulsivant.
 Tratamentul epilpsiei are in vedere in primul rand,
suprimarea, pe cat posibil, a crizelor. Medicatia
anticonvulsivanta se va administrate sub o stricta supraveghere a
unui medic, se va face fara intrerupere, ani de zile. Dintre
acestea amintim:
-fenobarbitalul,
-fenitoinul,
-mesantionul,
-primidonul.
Tratamentul chirurgical se impune daca epilepsia este
cauzata de o tumora cerebrala, de un hematom sau orice alta
afectiune abordabila chirurgical si care poate rezolva boala.
Tratamentul dietetic recomanda un regim:
-declorurat,
-bogat in grasimi
-si sarac in hidrocarbonati.
-evitandu-se alcoolul, tutunul si condimentele.
IV. BIBLIOGRAFIE

1) Diego Vannucci Camposa, Glauber Menezes Lopima,

Daiana Aparecida da Silvab, Alexandre Aparecido de
Almeidaa, Debora Amadoc, Ricardo Mario Aridaa -
Physiology & Behavior - Volume 171, 15 March 2016,
Pages 120126

2) C. Kerr , A. Nixon , M. Angalakuditib Seizure - Volume

20, Issue 10, December 2011, Pages 764774

3) Cezar Ionel, Compendium de neurologie, Ed. Medicala,

Bucuresti, 1982
4) C. Arseni, Tratat de neurology, partea I, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1980
5) Felicia Stefanache, Neurologie clinica, Ed. U.M.F Iasi,
1997
V. SCHEM REPREZENTATIVA