Sunteți pe pagina 1din 11

METALE

Cu aproximativ doua sute de ani in urma, Lomonosov,in lucrarea sa Bazele


metalurgiei si arta mineritului definea metalele astfel: Metalele sunt corpuri
stralucitoare care se pot ciocani
Intr-un lexicon german publicat in 1897 metalele erau caracterizate dupa cum
urmeaza: Acele elemente care sunt bune conducatoare de caldura si electricitate,
poseda luciu metallic, sunt netransparente in anumite proportii in grosime.
Metalele sunt elemente chimice cu proprieti fizice specifice, precum: luciu
caracteristic, bun conductor de cldur i electricitate, ductil i maleabil, i solid la
temperatur obinuit (cu excepia mercurului).
In tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde ns trebuie amintit c
trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie
de elemente de tranziie ntre cele dou categorii numite semimetale.
Proprietatea metalelor de a fi buni conductori de electricitate se datoreaz
structurii atomice a lor, avnd electroni liberi care la apariia unei diferene de
potenial vor avea o micare dirijat.
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
culoare variaza de la cenusiu inchis la alb stralucitor ( exceptie face aurul si cuprul cu aliajele lor care
sunt de culoare galbena si roscata)
luciu metallic
densitatea de la 530 kg/m3 ( litiu) la 22 500 kg/m3 (osmiul)
fuzibilitatea proprietatea metalelor de ase topi
dilatarea termica
conductibilitatea termica
conductibilitatea electrica
magnetismul proprietatea de a fi atras ( diamagnetice ) sau respins (paramagnetice) intr-un camp
magnetic; fierul, cobaltul si nichelul sunt feromagnetice ( isi pastreaza magnetizarea)
rezistanta la coroziune
starea de agregare toate metalele se afla in stare solida la temperatura ambianta cu exceptia
mercurului care este lichid
ALIAJE
Un aliaj este amestecul omogen cu proprieti metalice a dou sau mai multe materiale (elemente
chimice), din care cel puin unul este metal i de obicei se afl n cantitatea cea mai mare. Proprietile
fizice i chimice ale aliajelor sunt n general diferite de cele ale substanelor componente, uneori
semnificativ. Majoritatea metalelor de folosin zilnic sunt de fapt aliaje. De exemplu, ceea ce numim n
limbaj uzual fier este aproape ntotdeauna un oel cu coninut redus de carbon, iar aurul folosit pentru
bijuterii este un aliaj n care mai intr cupru i argint.
bronzul e un aliaj de cupru i cositor(staniu)
alama - un aliaj de cupru i zinc
oelul - un aliaj de fier i carbon.Cromul i nichelul sunt adugate pentru a-i mri rezistena la oxidare.
superaliajele de nichel, cobalt i alte elemente sunt folosite la nave i motoare.
FIERUL SI OTELUL
Fierul si principalul sau aliaj,otelul, sunt cele mai larg folosite metaleFierul este metalul cel mai raspandit pe Pamant si,
in afara de aluminiu, este cel mai abundent in scoarta terestra. Principalele minereuri de fier sunt:hematitul, magnetitul
(magnetul natural), sideritul, taconitul si pirita.
Majoritatea zacamintelor de fier se afla aproape de suprafata Pamantului, astfel ca se pot extrage destul de usor, prin
exploatare in cariera sau prin exploatare miniera la suprafata. Fierul se obtine din minereuri prin incalzirea acestora cu
carbon , in forma de cocs. Se adauga calcar la amestec pentru a ajuta la indepartarea impuritatilor cu continut de siliciu,
precum nisipul si argila. Materialele adaugate pentru a indeparta impuritatile se numesc fondanti.
In procesele mai vechi, amestecul de minereu, cocs si calcar formeaza sarja, sau incarcatura, care se incarca in capatul de
sus al furnalului. Acesta este un turn inalt de otel, captusit cu caramizi termorezistente. Dar in sistemele moderne, amestecul
de minereu de fier,cocs si calcar este intai prajit pentru a produce un material numit sinter. Prajirea scoate impuritatile,
precum apa, dioxidul de carbon si arsenicul,astfel sinterul are un continut relativ mare de fier. O cantitate de minereu
netratat se amesteca cu sinterul pentru a forma sarja furnalului.
Fierul poate fi turnat in lingouri mari, numite blocuri, sau poate fi transportat in forma topita la otelarie.Fierul produs se
numeste fier bazic. Dupa turnare, fierul basic este dur,friabil si greu de prelucrat.Se numeste si fonta alba de turnatorie.In
cazul in care continutul de calcar al sarjei este ridicat se obtine fonta cenusie de turnatorie. Aceasta are o larga utilizar in
turnarea de masini.
Otelul este un aliaj de fier si carbon, dar obtinerea otelului nu se realizeaza prin simpla adaugare a carbonului in fier.
Otelul contine o proportie foarte mica de carbon- mult mai mica decat fonta de turnatorie.
Producerea otelului implica indepartarea carbonului si altor impuritati din fier, si adaugarea ulterioara a unor cantitati
exacte de carbon si alte metale, precum cromul, manganul, nichelul si vanadiul. Carbonul confera otelului capacitatea de a se
intari prin tratare termica, iar alte metale se adauga pentru a ii spori calitatile, cum ar fi duritatea, maleabilitatea, rezistenta
la coroziune si termorezistenta.
METALELE NEFEROASE
Metale care nu contin fier se numesc metale neferoase. Acest grup include aproximativ 70 de elemente,
de la aluminiu- metalul cel mai raspandit in scoarta terestra pana la elementele artificiale cum este
plutoniul, care nu se gaseste niciodata in natura.
In industrie, cele mai importante metale neferoase sunt aluminiul, cuprul, zincul, plumbul, staniul si
nichelul. Metalele pretioase aur, platina si argint au, pe langa rolul lor decorative si comercial, multe
utilizari industriale importante.
ALUMINIUL
Aluminiu este metalul cel mai raspandit din scoarta terestra,dar o mare parte din el nu poate fi extrasa
economic. Aluminiul este un metal ce reactioneaza usor cu alte substante,de aceea nu se gaseste niciodata
singur in stare libera.Majoritatea aluminiului este combinata chimic cu elemente de care nu poate fi
separat cu usurinta. Argila contine aproximativ 25% aluminiu in greutate, metalul fiind combinat cu siliciu
si oxigen in compusi ce se numesc silicati de aluminiu. Totusi extractia aluminiului din argila este mult
prea costisitoare pentru a fi interesanta comercial.
Principalul minereu din care se extrage aluminiu este bauxita care este bogata in alumina hidratata
oxid de aluminiu combinat cu apa
Produse din aluminiu:piese usoare pentru aeronave, cabluri pentru retele electrice, tocuri de
fereastrasi panele de protectie pentru cladiri, ustensile, folii pentru gatit, metalizarea sticlei pentru
obtinerea oglinzilor, vopsele de aluminiu, etc.
CUPRUL
Cuprul a fost unul dintre primele metale folosite, deoarece cantitati mici din el apar in
unele locuri in stare libera. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina,
calcopirita sau criscolul, cupritul si malachitul si azuritul.
Cuprul este folosit la fabricare conductelor de gaz si apa, a materialelor pentru
acoperisuri, a ustensilelor si a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun
conducator de caldura, se utilizeaza la boilere si alte dispozitive ce implica transferul de
caldura.Cuprul mai pur este utilizat pentru aplicatiile electrice.
METALE PRETIOASE
Aurul, argintul i platina se gsesc n stare pur iar frumuseea, raritatea i stabilitatea lor
chimic le fac foarte valoroase.
Aurul nu i schimb culoarea i nu se corodeaz. Este cel mai ductil metal; el se poate lamina
n foie de 0.1 microni. Din 1 g de aur se poate obine o srm de 2 km[1]. E un bun conductor
electric. n prezent aurul se folosete ca etalon internaional de valoare, monetrie, pentru
confecionarea bijuteriilor i a obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiaii
electromagnetie i circuite electronice.
Argintul, cel mai rspndit metal preios, are multe proprieti similare cu ale aurului, dar este
mai uor i se oxideaz mai repede.
Platina are un punct foarte nalt de topire i nu se oxideaz.
PROCESE NATURALE DE FORMARE A METALELOR
Proiect realizat de studentii :
o Ciubotaru Andrei
o Ciolan Valeriu
o Stan Emil
o Varvara Silvia

S-ar putea să vă placă și

  • Cursul 3 Elementele Componente Ale Protezei Totale
    Cursul 3 Elementele Componente Ale Protezei Totale
    Document169 pagini
    Cursul 3 Elementele Componente Ale Protezei Totale
    agalam
    100% (2)
  • Celula Eucariota
    Celula Eucariota
    Document2 pagini
    Celula Eucariota
    Antoaneta Gorodeschi
    100% (7)
  • Curs 4
    Curs 4
    Document22 pagini
    Curs 4
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5
    Curs 5
    Document16 pagini
    Curs 5
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Brosura Metamorfoze 20091
    Brosura Metamorfoze 20091
    Document91 pagini
    Brosura Metamorfoze 20091
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • 5bd6eaea61f77 PDF
    5bd6eaea61f77 PDF
    Document1 pagină
    5bd6eaea61f77 PDF
    Eugen-Nicolae Butiu
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7
    Curs 7
    Document11 pagini
    Curs 7
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Curs 6
    Curs 6
    Document14 pagini
    Curs 6
    Ilie Andrei Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document20 pagini
    Curs 1
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Dispozitive Medicale Neimplantabile
    Dispozitive Medicale Neimplantabile
    Document91 pagini
    Dispozitive Medicale Neimplantabile
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    100% (2)
  • Implantul Dentar-Cercet. Stiintifica
    Implantul Dentar-Cercet. Stiintifica
    Document15 pagini
    Implantul Dentar-Cercet. Stiintifica
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Curs
    Curs
    Document8 pagini
    Curs
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • IMPACTUL IMPLANTULUI DENTAR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (Ciolan-Ciubotaru)
    IMPACTUL IMPLANTULUI DENTAR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (Ciolan-Ciubotaru)
    Document20 pagini
    IMPACTUL IMPLANTULUI DENTAR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (Ciolan-Ciubotaru)
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document21 pagini
    Curs 3
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2
    Curs 2
    Document18 pagini
    Curs 2
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Pachet - Informatii - 3 - 5 - Eureka - 2016 PDF
    Pachet - Informatii - 3 - 5 - Eureka - 2016 PDF
    Document40 pagini
    Pachet - Informatii - 3 - 5 - Eureka - 2016 PDF
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • IMPLANTUL-COHLEAR Prez
    IMPLANTUL-COHLEAR Prez
    Document11 pagini
    IMPLANTUL-COHLEAR Prez
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • MP
    MP
    Document9 pagini
    MP
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Nisipuri
    Nisipuri
    Document9 pagini
    Nisipuri
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Aparat de Dializa
    Aparat de Dializa
    Document12 pagini
    Aparat de Dializa
    Roxana Voicu
    Încă nu există evaluări
  • BOHLER
    BOHLER
    Document5 pagini
    BOHLER
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Producator:particular Zona de Proveniență: Moldova Anul 2017
    Producator:particular Zona de Proveniență: Moldova Anul 2017
    Document1 pagină
    Producator:particular Zona de Proveniență: Moldova Anul 2017
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • 09 - Aliaje de Titan
    09 - Aliaje de Titan
    Document5 pagini
    09 - Aliaje de Titan
    Mihaela G Violeta
    Încă nu există evaluări
  • Importanta Biochimica A Apei
    Importanta Biochimica A Apei
    Document13 pagini
    Importanta Biochimica A Apei
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Epilepsia
    Epilepsia
    Document12 pagini
    Epilepsia
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Bohler La Baiatu
    Bohler La Baiatu
    Document5 pagini
    Bohler La Baiatu
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Sigurante Fuzibile
    Sigurante Fuzibile
    Document11 pagini
    Sigurante Fuzibile
    Valy Vali
    Încă nu există evaluări
  • Epilepsia
    Epilepsia
    Document12 pagini
    Epilepsia
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Epilepsia
    Epilepsia
    Document10 pagini
    Epilepsia
    Ciubotaru Andrei-Gabriel
    Încă nu există evaluări